Adevěrul, ianuarie 1906 (Anul 19, nr. 5882-5910)
1906-01-14 / nr. 5894
femnt&tft 14 Ianuarie 190ftwg—«» I HUJ»« Ill" HUT AVIS 55 se aduce la cunoștința dlor Antreprenori doritori de a lua în întreprindere construcțiuni la expoziție, că se pot presenta în zilele de la 12 pînă la 16 ale curentei la Comisariat spre a lua cunoștință de devizele și planurile pregătita și a prezenta ofertele lor în ziua de 16 ora 4 p. m. Contfeariatu.l general IJASA DE SCHIMB în FUELS București, Strada LIPSCANI No. s\ Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 9 Ian. 1906 j üumfAr I rind |j ív« I Kents amor. 1905 conv.i o'SppSsTs i 4% Beata Amur. 1905 . B. 93 — 93 50 i 4 % Rents amdi. inter 92— 92 5tt H >% Obi. ;ud. Comun. 102— 1o2 50 m 40/J Obi. Com. Bucur 911— 91 r.Q §§ 5.’ J Scris. iunc. Rur. 101 75 IO- 259 400 . . . 96 — 96 50 ■ ■ 0U . „Urb. 98— 98 50 B 5"/1 „ .„Iași 96 — 96 50 if Acțiuni B.Napon 3140 — 81 50 — El » „ Agric. 475 — 480 1| „ Scump. Bu 195:— 200 — „ Cor. var. austriac. 105 50 106 50 B Mărci germane 123 50 124 50 H Bancnote franc. 100 50 101 — Eg . italiene 99 — It >0 ■ ( rubl- hîrtii) 2621 — 265 —j Plătim cupoanele pe 1 Ianuarie 190ú Externe fără nici an scăzuB I mfM. ______ _______ Epitropia Generala Casei spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Din Iași Face cunoscut că în ziua de 26 ianuarie 1906 ora 24 p. m. se va ține în camera acestei eptropii licitație publică prin oferte sigilate pentru aprovizionarea cu carnea necesară spitalelor și ospiciilor din Iași pendinte de această casă pe timp de un an cu începere de la data facerea contractului. Concurenții sunt invitați a se prezenta în acea zi însoțiți de o garanție provizorie în sumă de lei 1000 în efecte publice sau numerariu. Licitația se va ține conform art. 72—83 din legea comptabilităței generale a statului. Condițiunile și orice informațiuni se pot vedea și lua în orice zi de lucru în cancelaria epitropiei serv. ad tiv. szssssz rrasasssmemmierima Qambrinus din Piața Teatrului a pus în consumație cu începere de la 1 Ianuarie a. c. cea mai excelenta bere din țară produs al fabricei C. M. OPPLEKt. Amatorii de bere bună sunt rugați să viziteze această berărie. ___ 2624 SBSSESBmas^e^sosmsMemKnsmemmmmmmmmmmMS Baams BR AUTOMOBIL nou, 24 cai putere, (caroserie cu intrare laterală) se vinde ocazional din cauza plecărei. A se adresa Strada Făutănei No. 44. sasasaess?-Doamna Doctor Rosa £upuri BCALE de FEMEI și COPII No. 37 Str. Academiei No. 37 (intrare și prin Calea Victoriei No. 74 Consultațiuni de la 10—12 a. m. și 4~6 p. m. a FW p Epopescu — Fost secundar al Maternitătei — FACERI si B00 de FEMEI S’A MUTAT STR. MIHAI-VODA, No. 30 Postul asociat și copeur I. Granberg din arma „La Croitoria Lume! Elegante“ M. Bet. î. Grünberg, s'a stabilit singur în Marele Magazin de Croitorie La Moda Parisiană 25, Strada Academiei, 25 Asortat pentru sesonul actual cu cele mai moderne și bune stofe. Croială splendidă și efectuare promptă ! Viitorul tarif uan gal Cunoscutul lapuin ,JOCKEY CLUB“ sa mutat în FASAGICL ROMAN 19 redmcînd cheltuelile de administrație cu 757p, primește și efectuează prompt orice comandă de: Lingerie, Trusouri, Croitorie, Ciorapi, Batiste Gulere și Manșete pentru bărbați cu următoarele prețuri: Lei 8.50 duzina gulere întoarse „ 7.50 „ „ drepte „ 10.— „ Manșeta „ 8.50 O cămășe Zefir alb cu pept Olandă „ 18— duzina Batiste albe de Olandă cu monogramă. Aceste prețuri le menține pînă la 30 ianuarie a. c., deoarece mai tirziu toate prețurile de mai sus 30 vor urca sensibil în vederea Noului Tarif Vamal care se pune în vigoare la 1 Martie viitor. Nu ne Îndoim că d. Cantacuzino va satisface cerințele d-lui director general al poștelor. Ministrul de numele căruia se va lega complectarea serviciului poștal rural, va bine merita deja țărănime și va fi făcut o operă care, ce-i drept, nu e sclipitoare ca diamantele false cu cari se împodobesc de obicei coroanele politice, dar ale căreia binefăcătoare efecte se vor resimți întotdeauna. B. JURNALUL FEMEEI Știri feminine Căsătoria lui Alfons XIII. — Din nou se pune pe tapet chestiunea însurătoarei lui Alfons XIII. De data aceasta însă, se spune că hotărîrea lui Alfons e decizivă. Acea pe care a ales-o e prințesa Elia de Battenberg, nepoata regelui Angliei, Drăguța prințesă, se zice că ar fi plăcut foarte mult tînărului rege al Spaniei și că de cînd a văzut-o, nu mai vrea să audă de altă căsătorie. Ziarele anunță că regele Spaniei va pleca acum pentru ca să se întilnească cu viitoarea lui soție. O ultimă depeșe sună astfel: Alfons care abia astăzi trebuia să plece la Saint-Sebastien, a părăsit Madridul cu 24 de ore mai înainte, și a sosit aseară la castelul Miriamar, lîngă Saint-Sebastien, și de aci va pleca la Biaritz ca să ceară mîna prințesei Ena de Battemberg, care e găzduită acolo de baroana Pasel Ranen. Baroana Ranen, e o prințesă hanovreză, născută Frederica Alfons, călătorește sub numele de marchizul Govadrigo. Sub acest nume, a călătorit în 1877 și tatăl sau cînd a plasat la Viena ca să ceară mîna arhiducesei Maria Christina. * Societatea femeilor vieneze, a ținut o întrunire extraordinară aseară. La ordinea zilei, a fost comunicarea doamnei doctor în filosofie Elen Kalman, asupra „Principiilor filosofice moderne“. Conferențiara e o distinsă scriitoare și teza sa de doctorat, a făcut anul trecut mult zgomot în cercurile școlarefilosofice. După conferința d-nei Kalman, a vorbit domnișoara Heller, despre : „Mijloacele de luptă ale femeei“, și această conferință a fost mult aplaudată. Ședința s-a ridicat în mijlocul mulțumirei generale pentru activitatea acestei societăți. A. Dna de Battemberg, viitoarea regină a Spaniei lista Știri divers. Redactorul-șef al ziarului „Rus“ împreună cu mai mulți colegi ai săi, a fost dat judecăței pentru că în ziarul cu data de 2 Noembrie, a publicat în fruntea ziarului, cu caractere vizibile următoarele : „Către funcționarii telegrafo-poștali, Camarazi ! Guvernatorul orașului vrea prin forță și vărsări de sînge să înăbușe greva noastră. Cuvîntul nostru să fie : Grevă pînă la victoria deplină“. Redactorul împricinat, a fost apărat de avocații Goldstein și Andrejewsky, care au susținut că de la ukazul țarului din Octombrie, prin care se consfințește libertatea cuvîntului, redactorul nu mai poate fi dat judecățor. Cu toate acestea Ghrtea a condamnat pe Sixromi la un an de zile închisoare și cu drept de grațiere la trei luni. Senatul a avut de dezbătut următoarea chestiune: Dacă lucrătorul unei fabrici care e închisă în urma presiunilor revoluționare, are dreptul să ceară de la stăpinul fabricei plata sa. Senatul, a rezolvat problema făcînd următoarea dreptate : Dacă fabrica a fost închisă mai mult de 7 zile, atunci lucrătorului trebue să i se plătească; pînă la 7 zile însă, el n’are drept să pretindă plata lui. Poema în proză a lui Turgheniev a apărat Ho. 11 din revista Medicina populară d-nulul doctor ERACLIE STERIAN Cu următorul sumar: Emancipărea femeei din punct de vedere medical, de dr. Hyppolit. Vindecarea orbilor și surzilor prin electricitate, de dr. S. Care este cel mai bun regim de hrană, de dr. E. S. Știința amuzantă. Scorbut infantil, de dr. Pediat. Despre virginitatea femeei, de dr. E. S. Despre migrene (dureri de cap), de dr. Bunea. Despre uriași, de dr. Galeaus Viața sexuală și boalele venerice, de dr. E. S. Despre limbrici, de dr. H. Ajutoare grabnice. Masagiul în boalele de inimă, de dr. Sterian. Ce este apendicita ?, de dr. Salust. Sănătatea prin exerciții, de dr. Sapiens. Cronica hazlie, de Fiorica. Despre încălțăminte, de d-na dr. A. E. Obiceiul de a urina în pat, de dr. Iatros. Consultații medicale, de dr. E. S. Porumbeii cîilători. Pentru cel cami sufăr de vărsături, de dr. A. Respirația fachirilor, de dr. A. L. Un exemplu practic de higienă, de d-na dr. A. F. Boalele animalelor transmisibile la om, de dr. Alexand. Cele 30 de frumuseți ale femeei, de O doctoreasă. Veștejiții (roman original), etc , etc. Sub direcțiunea 10 Bani numărul — ă Lei abonamentul anual w*s „la prag" de atîta timp cunoscută atit la noi cit și, în toată Europa, a fost deabea acum publicată pentru, întîia oară în Rusia, de către ziarul „Rusk. Bagastrowo“.« „Novoie Vremia“ scrie că bancherii din Rostow au trimis eri reprezentanți la ministerul de finanțe cu rugămintea ca protestul polițelor, care din cauza ultimei greve n’au fost plătite, să fie amînate, fiindcă din cauza acestei greve comerțul în Rostow stagnează și băncile nu puteau să lucreze. Ministerul a promis concursul său, și a telegrafiat consorțiului de bancheri din Rostow. * Asupra nouei operațiuni financiare, se telegrafiază din Paris următoarele : Băncile care au acceptat pînă acum să ia parte la această operațiune sînt: Banca Franco Holandenză, Banca din Londra Baring Broters, și după audiența lui Kokowzows la împăratul Wilhelm și băncile germane nu vor fi străine de operațiune de asemenea. Știri Judicii Adjudecări imobiliare La tribunalul Ilfov s’au adjudecat următoarele imobile : Imob. Buc. str. Polonă No. 200 av. Maria L. Georgescu adj. Floarea G. Mărculescu 850 lei de3. 943 1 94; idem str. 13 Septembrie 179 av. Sandu I. Buzdugan adj. P. Niculescu 1220 lei dos. 5765 99; idem str. 13 Septembrie 189 av. C. P. Isvoranu adj. Credit funciar urban 12000 lei dos. 5028 I 99; idem dos. Mihai Bravu 38 f 44 azi 34 av. def. Tănase Uie adj. Credit funciar urban 4400 lei dos. 3626 I 97. Supralicitarea la 19 ianuarie 1906. din Grecia Acordul bulgaro-sîrb,—Ziarul „Hronos” ocupându-se de uniunea vamală bulgaro-sîrbă, socotește că această uniune vamală—zădărnicită de intervenirea Austriei și poate și a Germaniei—a doborît pe neașteptate întreg edificiul economico-politic al bulgarilor. Bulgaria, zice acel ziar, prin noile sale convențiuni pe cari le pregătise cu toate statele, intra pentru prima oară în sînul familiei europene ca stat liber și independent, neapărat de îndatoririle ce-l legau prin tratatul din Berlin cu Turcia. Guvernul bulgar anunță că prin încheerea acestor noul convenții se va emancipa nu numai de tutela economică și vamală, dobindindu-și întreaga libertate și autonomie, dar și că va izbuti să abolească sistemul jurisdicțiunei consulare străine, așa zis al capitulațiunilor, în vigoare încă în Bulgaria ca și în Turcia. Dar toate aceste speranțe sunt amenințate să fie distruse, din cauza opunerii Austriei, scandalizată de acordul secret bulgaro-sîrb. Scopurile pe care Bulgaria le urmărește cu aceste convențiuni sunt, în ansamblul lor, atît de capitale și vitale, nicit, nu este ușor de crezut că va ceda tuturor abilităților Austriei. Cei de la Sofia așteaptă aplanarea neînțelegerilor iscate, ca să voteze convențiile. Dacă aceasta se va întîmpla, conchide ziarul „Hronos“, ne o va arăta împrejurările. In orice caz, acordul bulgaro-sîrb și atitudinea Austriei sunt evenimente cari corespund prea bine cu politica ce se desfășoară în peninsula Balcanică. * Ligi judecătorești. — Ministrul de justiție, d. Vocalopulos se ocupă între altele și cu redactarea unui proiect de lege pentru îmbunătățirea radicală a ramurei judecătorești zisă de pe ce salt ocol. In privința suprimării nouilor tribunale de prima instanță, nu s’a luat încă nici o măsură. * Casa apărăreî.— Mai deunăzi s’a adunat în ședință la palatul moștenitorului tronului sub preșidenția d-lui primministru, comisiunea apărăreî, compusă din d. prim ministru Theotokis ca președinte, din comandantul general al armatei, din ministrul de finanțe, Simopulos și din șeful statului major d. Sapunzakis. Ședința comisiuneî a durat aproape două ceasuri. S-au luat diferite hotărîri asupra unor chestiuni relative la armament. In același timp s’a hotărît ca să se trimeată în Austria comisiunea abătută, în cele din urmă, din ofițeri, spre a se supraveghea de aproape fabricațiunea nouilor arme comandate la fabrica Sttiger. Aprovizionarea a 100 tunuri.Guvernul a hotărît ca armata să se aprovizioneze cu tunuri sistem Krup. In acest scop a ordonat ofițerului superior Dagli, care se găsea la Paris, să se deplaseze la Berlin și după ce va lua instrucțiile necesare de la legațiunea de acolo, să intre în tratative cu fabricele Krupp, pentru furnizarea a 100 tunuri. * Chestia numirei unor miniștrii plenipotențiari.Intr’o recentă conlucrare a d-lui Teodokis, prim-ministru, CU regele, s’a dat o soluție definitivă acestei chestiuni. S’a decis adică numirea d lui I. Ghenadie ca ministru la Londra, în locul d-lui Metaxas care se transferă la Roma și numirea d-lui A Rmnanos ca ministru la Paris, în locul d-lui Demetrianos, care rămîne să fie transferat în alt loc, probabil la București, după restabilirea relațiunilor diplomatice între cele două state. ■k Judecata asasinatului Delighianos, care, după cum s’a scris, s’a amînat s’a fixat a se judeca din nou la 14 Februarie. CĂRȚI și REVISTE Sumarul numărului 11 (anul al IX) al revistei Literatura și arta romina: I. Kalinderu, O scrisoare din partea Academiei române; N. Petrașcu, Răspuns la scrisoarea Academiei; D. C Olanescu, Burdumba nuvelă; Ion Bîrseanul, Comedia din livadă, poem; N. I. Apostolescu, Marin Golea, roman, recenzie; Corneliu Moldoveanu, Prinos, cîntare, poezii; O. Tafrik, Cronica, Mînăstirea și comuna Putna de Dimitrie Dan; Istoria bisericei romînilor din Dacia Traiană de G. M. lonescu; L’épopée byzantine a la fin du X siècle de G. Schlumberger; D. Spineanu. Cărți și reviste străine. Ca ilustrații: Amintire de la jubileul Teatrului Național; Dembițki : Ștefan cel Mare și doamna Maria; Poldnic : Aprodul Purice dindu-șî calul lui Ștefan cel Mare; Ștefan cel Mare pe calul lui Aprodul Purice, S Hențea , Ștefan cel Mare și ieșit la Dumbrava Roșie; etc. Din largul lumei Trecerea putere d-lui Fallières „Le Matin“ scrie următoarele: Un consiliu de miniștri trebue să se întrunească azi la Euseu, pentru a se ocupa între altele și cu organizarea ceremoniei care va avea loc la 18 Februarie la Busen pentru transmiterea puterilor noului președinte al republicei. Iată ce se poate numi o idee bună: E evident că necesitatea unei ceremonii e simțită. Pînă în prezent nu prea sunt curente în sînul guvernului în favoarea unei ceremonii, totuși cei mai mulți francezi doresc așa ceva. Pentru a inventa ceva nou, trebue imaginație. Guvernul va avea ? Aci e chestiunea. In ceea ce mă privește, scrie autorul articolului, știți că în locul său ași fi tot atit de ambarajat, întrevăd lucrul sub o formă rudimentară și foarte simplă. D. Fallières sosește la Euseu. D. Loubet îl primește și-i spune: „Scumpul meu Fallières, ești președinte al republicei, eu nu mai sunt. De atunci de cînd ai fost ales, am avut timp să-ți spun tot ce putea fi necesar. In consecință, n’am nimic și mă mărginesc a-ți dori noroc. Instalează-te, eu plec la locuința mea. La revedere. Astfel cred eu, scrie d. Harduin, că se va face trecerea puterei preșidențiale d-lui Farberes. Un departament fericit E desigur acela de Lot și Garouna. Nu-I lipsea dorit să aibă un președinte al republicei, că de r^st nu se îngrijea. Nu există alt departament care să fi dat ar.tea notabilități politice și care să fi fost atât de des reprezentat în toate combinațiunile ministeriale. In afară de d. Fallières care a ajuns acum la magistratura supremă, și care în cariera sa a fost de trei sau de patru ori ministru și președinte de consiliu, Lot și Garrona, în timpul republicei a treia a trimis în consiliile de guvernămint pe d. Leopold Fage ministru de instrucție publică și apoi de apărat No. 3 din „Viața literară de sub direcția d lor: G. COȘBUC și I. GORUN Cu următorul cuprins: Luptele literare, de N. Chendi.—Moise (poezie), de G. Coșbuc.—Pe lunca Șiretului (nuvelă), de Al. Cazaban.—Spre vîrful cu dor (poezie), de A. Naum — Nenea Ion Șutoianu (povestire), G. Stoica. — Ca pasărea ucisă (poezie), de G. Ranetti.— Doi prieteni (schiță), de Romulus Cioflec. — Romanță (poezie), de I. Minulescu.—Cronica artistică : Intre artiști, de Virgil Cioflec.— Căsuța mea (poezie), de Radu Rosetti.—Cronica dramatică : Jos automobilul de C. Xeni.—Cîntece triste, de Maria Cunțanu.— Informațiuni literare și artistice.— Bibliografie. Abonament 5 lei.— Numărul 10 b. UM..! ! ! ■ ■ [UNK] [UNK]—S Agricultură cu Ferard ; d. Ddenis Montant ministru de lucrări publie în cabinetul Fioquet; d. Darlan, ministru de justiție sub Melin ; d. Georges Seignes, ministrul de instrucție publică și interne în cabinetele Dupuy, Ribot, Waldek-Rousseau , d. Chaumie, ministru de instrucție. Se poate spune clar, că n’a fost minister din care să nu fi făcut parte un deputat sau senator din Lot și Garrona. IPsar linisteMt are Proectul de lege prezentat de d. ministru al lucrărilor publice, Ionel C. Grădișteanu, pentru modificarea legei drumurilor, întîmpină încă o vie rezistență în comitetul delegaților Camerei. Pînă eri abia se ajunsese cu discuția articolelor aproape de mijlocul proectului. Era comitetul delegaților a refuzat să se întrunească. Majoritatea din deputații delegați de secțiuni pentru a studia acest proect, nici nu au dat ori pe la Cameră, spre a nu fi nevoiți, de condescendență către alți miniștrii, să continue discuția proectului ministrului lucrărilor publice. D. Grădișteanu a așteptat zadarnic, mai bine de două ore pe delegați la Cameră. In ședințele anterioare s-au modificat foarte multe articole din cele discutate. D. Thoma Cămărășescu, vicepreședintele Camerei și unul din delegați, care a combătut din primul moment proectul d-lui Grădișteanu, a fost cel dintîiu care a refuzat ostentativ să participe la lucrările comitetului delegaților. Precum se vede ceilalți delegați îl urmează acum. D. Grădișteanu a devenit foarte puțin simpatic deputaților, din cauza părtinirel isbitoare ce manifestează pentru directorul general al C. E. R., o persoană odioasă majorităței parlamentare. Dar se desproba infățiș Parlameint tai — Ședința de la 12 ianuarie 1906 — CAMERA Președintele Adunărei deputaților d. Gr. Iriandafil a deschis ședința la ora 2 și 25 în prezența a 102 deputați. Iau loc pe banca ministerială d-ni miniștrii G. Gr. Cantacuzino și Take Ionescu. Se repetă votul rămas nul în ședința precedentă pentru recunoașterea d-lui Andrei Ionescu. Camera admite această recunoaștere. In incinta Camerei s’a afișat a doua listă de zece recunoașteri și indigenate. Recunoașteri: Olteanu, Serbu, Vonica, Gassi Popa, Epure, Grama, Mărgineanu, Zernoveanu, Rădulescu și Crețoiu. Indigenate: Max BercovicI, dr. Mandler, Dembinschi, Litarzec, Em. Hornșt.ein, G. lpaner, I. Brooiner, H. Ruch, Gluckmann și Filoreanu. * Camera votează indigenate și recunoașteri. Se votează împămîntenirea d-lui V. Lupescu. Se votează recunoașterea d-lor Sfetea și Olteanu. Votul pentru împămîntenirea d-lui Max Bercovici e nul. Votul pentru recunoașterea d-lui Ilie Serbu fiind nul, ședința s’a ridicat la ora 3.20, deputații ne mai fiind în număr regulamentar. SENATUL La orele 3 fără 10 minute, în prezența a 79 senatori și a d-lor miniștri G. Cantacuzino, general Lahovary și M. Vlădescu, d. Const. Boerescu deschide ședința publică. Sa acordă mai multe concedii. ADEVERUL Y ROMINOI MOȚULUI G1P01 din care prima fascicolă apare Duminică 15 Ianuarie / Aii zise sărmana Teodorovna și se aruncă în marea de flăcări. _________________ (Scenă din roman) __ D. Stoianescu dă citire unei propuneri semnate de mai mulți senatori, prin care se cere să se pună bustul defunctului senator G. Vernescu în sala de ședință a Senatului, printre celelalte busturi ale marilor bărbați ai neamului. Cere urgența. Senatul admite: * Se pune la vot și se admite recunoașterea d-lui Tănase G. Rizescu, macedonean. D. M. Zerelide, spune, relativ la alegerea de la R.Sărat, că legiuitorul a stabilit că un funcționar administrativ nu poate candida pentru parlament pînă ce nu demisionează formal. E un scandal, zice d. Ferekhide, alegerea la colegiul I Senat a d-lui I. Alexandrescu, fostul prefect la R.Sărat, care demisionează de la prefectură în favoarea fiului său, perpetuînd astfel funcțiunea administrativă. (Murmure în majoritate). Cu toate aceste proteste, Senatul validează alegerea, repartizînd pe d. I. Alexandrescu în secțiunea V. * Se recunoaște calitatea de cetățean român d-lui A. N. Dinischiotu, român din Macedonia domiciliat în Macedonia și se împămîntenește d. N. Rosenthal. De asemenea se votează încetățenirea d-lor Nestor I. Bojinovici, român macedonean, domiciliat în comuna Teiu (Argeș) și Titu , Gheaja, român din Transilvania, stabilit în Capitală, fascicola Mo. 124 din frumosul roman Pruncucigașa nevinovată sau Luiza cea frumoasă — 5 bani în toată țara — mai și numai să nu dea ochii cu d. Tache Ionescu, care și arată preferințele sale în persoana sus numiților domni. Diuran de asemenea nu se află în termeni buni nici cu primarul Craiovei, al cărui joc, cu ocazia venirei partidului la putere, îl ambiționa, și nici cu prefectul județului, căruia îl impută că ar împinge pe alții să-l discrediteze prin anume gazete, pe cari d-sa pretinde că d. prefect le-ar subvenționa pe sub mină. Cînd lu sînul partidului local clocotesc atîtea patimi, se întreabă toată lumea, cum șeful său onorific, d. Take Ionescu, nu vine la Craiova ca să pue ordine în partid ? Cu atît mai mult se întreabă lumea, cu cit s’a anunțat, în trei-patru rinduri, un banchet la care s’ar glorifica numele d-lui Ionescu, banchet ce însă s’a contramandat tot de atîtea ori. Pentru ce ? Dacă este să se dea crezămint celor spuse de unii dintre corifeii conservatori, apoi cauza trebue atribuită pe de o parte profundei discordii dintre căpeteniile locale, iar pe de alta împrejurare! că d-sa nu poate suferi pe proiectul județului, d. C. R. Geblescu, de a cărui acțiune politică în județ, dacă sunt adevărate spusele corifeilor conservatori, o blamează în termenii cei mai aspri, ori de cîte orî vine vorba de d-sa Se zice că d-sa ar fi zis: Atîta timp cît prefect la Dolj va fi tot d. Geblescu nu voiü mai călca la Craiova. Ziua Situația politică la Craiova (Corespondență specială) Craiova, 11 ianuarie Situația în partidul conservator din localitate, nu este aâtuși de puțin limpede. Discordia dintre membrii săi marcanți, se accentuiază pe zi ce trece. Mărul discordiei este preponderența politică, pe care fiecare caută să o acapareze. Prefectul d. C. R. Geblescu pare a fi rau văzut la centru fiind minat pe lîngă d. Gr. Cantacuzino și pe lîngă d. Tache Ionescu, apoi nici ceilalți membrii marcanți nu se pot uni. D. Nicu Economu, vice-președintele Senatului, e nemulțumit de d. Tache Ionescu, pe lingă care se pare că au azi mai multă trecere d-ni. Mișu Kintescu și N. Oroveanu. Tot timpul cît Senatul e închis d. Economu se refugiază la moșia Belciu, nemai vrînd să calce pe la Craiova, de care nicî nu vrea să mai știe, iar în timpul cît Senatul ține ședințe, d-sa, cu o punctualitate remarcabilă, nu lipsește dela nici una din ele. D. Guran, deputat și președintele consiliului județean, după cite transpiră este de asemenea nemulțumit contra d-lui Tache Ionescu, tot pentru că d-nii Oroveanu și Mișu Kintescu sunt mai în grațiile d-sale. In mod ostentativ, d. Guran lipsește sistematic dela ședințele Camerei, nu ECTACOLE șI 13 Ianuarie anal.—Reprezentație exil concursul d-șoarelor Y viile și Helena Ranfleur și j" al d-lor Micind Dufour și Rene Fournets. Se va cînta Hamlet, cu cuvinte, operă în 5 acte de Michel Carre și Jules Bary, Kier, muzica de A. Thomas. Teatrul Lyric. — Reprezentație dată de trupa teatrului francez „l’Oeuvre“ cu concursul d-nei Suzanne Després. Se va juca La Detour, comedie in 3 acte de H. Bernstein. Sala Dacia.— In fiecare Miercuri și Vineri, bal mascat. Circul Sidoli. — In fiecare seară reprezentațiuni alese, cu program schimbat. Sala coloseulm Oppler .— In fiecare seară concerte date de o orchestră sub conducerea capelmaistrului Strauss. ^ Sala Edison.— In fiecare seară bal mascat, afară de Sîmbătă. -----------—------------ ȘTIRI ARTISTICE Pentru sărbătorirea Unirea Principatelor soo. muzicală „Hora“ va da în seara de Luni 23 Ianuarie a doua șezătoare în saloanele Liedertafel. In afară de partea de concert coral și instrumental executat de membrii soc, sub conducerea maestrului Juares Movillă, programul cuprinde și o piesă într’un act „24 Ianuarie“ de d-na Smara, precum și un tablou alegoric „Apoteoza Unirei principatelor“ în care tip corul bărbătesc va cînta „Răvașul flăcăilor din 26 Rovine, către principele Carol“ cor compus de maestrul Movillă. Loc. „Hora“ a făcut respectuoase intervențiuni la palat pentru a asista și Curtea regală și princiară la acest festival național. Intrarea numai cu invitațiuni. Persoanele cari doresc să poseadă fotoliuri rezervate numerotate, se pot adresa d-lui I. N. Cesărescu, președintele soc. .Hora", str. Fortunei 6, sau d-luî Juares Movillă, str. Fîntînei 63. iu» «a FOIȚA ZIARULUI ADEVERUL Victima Năpastei Roman din viața bancherilor GAP.I O spargere misterioasă In casa de bancă a firmei Caudeleat Dandy et Waldo, nu erau lucrurile în toată regula, deși afacerile îșî urmau cursurile obișnuite. • D-l Waldo asociatul principal, sosise fix la orele nouă, după cum făcuse timp de patruzeci de ani, tot astfel și întregul personal al băncii. Numai primul casier, d-l Sardis sosise ceva mai tîrziu, dar nu era lucru de mirat, căci nu prea era punctual, acesta era defectul său. Mulțumită indulgenței șefului sau cu care era prieten din copilărie, uan defect nu-î cauza nici un prejudiciu spre marele de caz al casierului al doilea, Percy Meggitt, om ambițios care spera să ajungă odată succesorul lui Sardis. Ca în toate diminețele funcționarii se duseră pe la locurile lor, pe cînd Sardis lucra într’un cabinet despărțit cu geamuri, rezervat numai lui. Din birou printr’un gang îngust se ajungea în sanctuarul șefului, și din acid cabinet, print’o ușă groasă, dublă de fier, prevăzută cu un lacăt mare, era despărțită bolta în care se țineau banii băncii. îndată ce Sardis s’a pus la lucru, fu chemat de d-l Valdo, căci în acea zi era darea socotelilor, liipotecile și alte hîrtii de valoare trebuiau eespediate altor bănci, și comisionari, treabă esecutată de d-l Valdo cu ajutorul primului său casier numai într’o jumătate de ceas. Astăzi însă curierul care trebui să ducă pachetele, așteptă un ceas întreg, o întîrziere pentru care nu era nici o edplicație. In sfîrșit Sardis apăru, galben la față ca un mort, și fără a privi nici în drepta nici în stînga, cu pași șovăitori intră în cabinetul sau cu geamuri, și căzu zdrobit pe un scaun, ascunzîndu-șî fața în miinî. Ce să însemne asta? Desigur că nu erau toate în ordine ! Spre uimirea tuturor funcționarilor se auzi sunînd clopoțelul șefului, pentru a-l chema pe Percy Meggitt care alergă imediat. D-l Waldo îi dădu mai multe pachete, zicîndu-i să le respedieze: — Să nu mai revăd hîrtiile cu d-l Sardis ? întrebă casierul. — Nu, totul e în regulă, răspunse bancherul cu grăbire, dar nu trebue s-o uit ! — Am un pachet cu portugheze — 9000 sterline — destinate d-lor Liming și Cornecup. Te rog sună prin telefon la acea firmă și poftește-l pe d-l Liming să vin încoace, pentru un moment, trimeter și pe Hoskins încoace. Hoskins un fost soldat, era cel mai vechitt curier al băncii, om în care șeful avea mare încredere, și care avea prețioasa calitate de a putea păstra un secret. — Să ducî telegrama asta la oficiul central, zise d-l Vlado către Hoskins cînd acesta intră în sanctuarul sau,^—această scrisoare s’o duci la Scotland Yard, dar să nu spui nimănui un cuvînt despre cele ce faci. — Bine, d-le Wlado, răspunse Hoskins, retrăgîndu-se, după ca salută militărește. Telegrama era adresată companionului acelei bănci, d-lui Qesimus Dandy, care locuia la Wimbleton și arare ori venea în oraș și pe la bancă numai atunci cînd aveau nevoe de sfatul său. In acea zi de sigur că era acelaș caz, căci în telegramă scria: „Absolută nevoo de prezența d-tale Au dispărut hîrtiî de valoare din casterea băncei. Afacere misteriosă, Am trimes la poliție“. In scrisoare se cerea autorităților polițienești să se trimeată bancherilor Yaldo și Dandy, un detlectiv ager și de încredere, căci se bănuește că s’a comis o spargere la bancă. Primul casier stătea încă nemișcat în cabinetul său de sticlă, cînd ușa se deschise și primul vizitator d-I Liming apăru. El și tovarășul sau Cornecup erau cel mai de seamă samsari al bursei din City. Ei aveau multe afaceri cu banca Waldo, și zilnic veneau pe acolo. Tocmai era să vin încoace cînd am primit știrea că mă chemați, zise Liming către bancher. Tendință de urcare la bursă. Mecsicanele urcă— dar nu se știe cît vor sta, sper însă că săptămîna viitoare tot vom lua ceva bani pe ele. Dar să auzim, adăuga el așezîndu-se pe un scaun în fața lui Waldo — cu ce vă pot servi ? — Așî dori să vorbim de o mică afacere, răspunse bancherul cu grăbire, ați cumpărat dăunări pentru un client al nostru valori portugheze pentru 2.000 sterline. Liming deschise carnetul sau, — da, aveți dreptate, zise el, astăzi trebuia predate. — Foarte just, — dar, el se opri ca și cînd i-ar fi venit foarte greu să mărturisească cum s’au petrecut ceva ciudat — ceva ce nu mi s’a întîmplat încă, — ceva — în sfîrșit valorile portugheze s’au rătăcit. — Rătăcit? Un pachet atît de mare, nu poate să se piardă. — N’am spus că e pierdut ci că e rătăcit printre hîrtii, pentru asta v-așî ruga. — A înscrie da o camdată numai valoarea lor ? — Da, pe riscul nostru. — Bine, bine esclamă Liming, mai doriți ceva ? — Nu, răspunse Waldo, dar v-ași ruga a nu spune nimănui istoria asta, ar putea fi luată drept o neglijență și ne-ar putea cauza un prejudiciu. Liming promise că v a păstra cea mai mare discreție, și bancherul rămese să-l aștepte cu nerăbdare pe detectivul din Scotland Yard,—n’avu nevoie să aștepte multă vreme. Funcționarii ridicară capetele de la condicele lor cînd sosi străinul care fără a’șî da cartea de vizită fu primit îndată în cabinetul șefului. Cine să fie acel străin ? Era cu totul altfel celorlalți vizitatori ai băncei; ochii lui verzui erau străpungători, mersul îi era tîrîtor ca al unei pisici care ar sta gata să se repeadă asupra prăzei în orice moment. Cînd intră în cabinetul bancherului se recomandă inspectorul Webb al departamentului criminal din Scotland Yard. — Mă bucur că v’ați trimes pe dv, zise Waldo, căci știu că aveți multă eexperiență în afaceri da felul acesta. _ Imî permiteți a vă întreba despre ce e vorba? răspunse Webb ridicînd sprincenele. . _ A, da — uitasem — nu știți ~ă încă despre ce este vorba, trebue mai întîî să vă spun totul. — Bineînțeles — dacă aștepți să vă ajut eu, răspunse inspectorul cu glas apăsat. — Din bolta de alături ne lipsesc mai multe hîrtii de valoare, portugheze, zise bancherul după cîteva secunde de ezitare. — Au fost furate ? • — Rămîne la aprecierea dv. Eu nu știu încă nimic. — Ați scris numerele 2 — Bine, înțeles că le voia nota, răspunse Webb, aceste numere sunt de mare importanță. După ce’șî scoase carnetul, el adăugă : — Știți desigur că acele hîrtii au fost în pivnița casieriei ? — Acum trei zile le-am văzut cu ochii mei, declară Waldo, fiindcă era un pachet mare. Patru sute patruzeci și cinci de acte a 20 sterline— mi-au atras atențiunea cînd am fost ultima dată cu d-l Sardis în pivniță. ^ (Va urma AV