Adevěrul, ianuarie 1906 (Anul 19, nr. 5882-5910)

1906-01-14 / nr. 5894

femnt&tft 14 Ianuarie 190ft­wg—«» I HUJ»« Ill" HUT AVIS 55 se aduce la cunoștința d­lor Antre­prenori doritori de a lua în întreprindere construcțiuni la expoziție, că se pot pre­senta în zilele de la 12 pînă la 16­ ale curentei la Comisariat spre a lua cunoș­tință de devizele și planurile pregătita și a prezenta ofertele lor în ziua de 16 ora 4 p. m. Contfeariatu.­l general I­­JA­SA DE SCHIMB în FUELS București, Strada LIPSCANI No. s\ Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 9 Ian. 1906 j üumfAr I rind |j ív« I Kents amor. 1905 conv.i o'SppSsTs i 4% Beata Amur. 1905 . B. 93 — 93 50 i 4 % Rents amdi. inter 92— 92 5tt H >% Obi. ;ud. Comun. 102— 1o2 50 m 40/J Obi. Com. Bucur 911— 91 r.Q §§ 5.’ J Scris. i­unc. Rur. 101 75 IO-­ 25­9 40­0 . . . 96 — 96 50 ■ ■­ 0U . „Urb. 98— 98 50 B 5"/­1 „ .„Iași 96 — 96 50 if Acțiuni B.Napon 3140 — 81 50 — El » „ Agric. 475 — 480­­ 1| „ Scump. Bu 195:— 200 — „ Cor. var. austriac. 105 50 106 50 B Mărci germane 123 50 124 50 H Bancnote franc. 100 50 101 — Eg . italiene 99 — It >0 ■ ( rubl- hîrtii) 2621 — 265 —­­j Plătim cupoanele pe 1 Ianuarie­ 190ú Externe fără nici an scăzuB I mfM. ______ _______­ Epitropia Generala Casei spitalelor și Ospiciilor Sf. Spi­ridon Din Iași Face cunoscut că în ziua de 26 ianua­rie 1906 ora 2­4 p. m. se va ține în ca­mera acestei ep­tropii licitație publică prin oferte sigilate pentru aprovizionarea cu carnea necesară spitalelor și ospiciilor din Iași pendinte de această casă pe timp de un an cu începere de la data facerea con­tractului. Concurenții sunt invitați a se prezenta în acea zi însoțiți de o garanție provi­zorie în sumă de lei 1000 în efecte pu­blice sau numerariu. Licita­ția se va ține conform art. 72—83 din legea comptabilităței­­ generale a sta­tului. Condițiunile și ori­ce informațiuni se pot vedea și lua în ori­ce zi de lucru în cancelaria epitropiei serv. ad­ tiv.­­ szssssz rrasasssmemmi­­erim­a Qambrinus din Piața Teatrului a pus în consu­mație cu începere de la 1 Ianuarie a. c. cea mai excelenta bere din țară produs al fabricei C. M. OPPLEKt. A­­matorii de bere bună sunt rugați să vi­ziteze această berărie. ___ 2624 SBSSESBmas^e^sosmsMemKnsmemmmmmmmmmmMS Baams BR AUTOMOBIL nou, 24 cai putere, (caroserie cu intrare laterală) se vinde ocazio­nal din cauza plecărei. A se adresa Strada Făutănei No. 44. sasasaess?-Doamna Doctor Rosa £upu­ri BCALE de FEMEI și COPII No. 37 Str. Academiei No. 37 (intrare și prin Calea Victoriei No. 74 Consultațiuni de la 10—12 a. m. și 4~6 p. m. a FW p Epopescu — Fost secundar al Maternitătei — FACERI si B00 de FEMEI S’A MUTAT STR. MIHAI-VODA, No. 30 Postul asociat și co­peur I. Granberg din arma „La Croitoria Lume! Elegante“ M. B­et. î. Grünberg, s'a stabilit singur în Marele Magazin de Croitorie La Moda Parisiană 25, Strada Academiei, 25 Asortat pentru sesonul actual cu cele mai moderne și bune stofe. Croială splendidă și efectuare promptă ! Viitorul tarif uan gal Cunoscutul lapuin ,JOCKEY CLUB“ s­a mutat în FASAGICL ROMAN 19 redmcînd cheltuelile de administrație cu 757p, primește și efectuează prompt ori­ce co­mandă de: Lingerie, Trusouri, Croitorie, Ciorapi, Batiste Gulere și Manșete­­ pentru bărbați cu următoarele prețuri: Lei 8.50 duzina gulere întoarse „ 7.50 „ „ drepte „ 10.— „ Manșeta „ 8.50 O cămășe Zefir alb cu pept Olandă­ „ 18— duzina Batiste albe de Olandă cu monogramă. Aceste prețuri le menține pînă la 30 ia­nuarie a. c., de­oare­ce mai tirziu toate pre­țurile de mai sus 30 vor urca sensibil în ve­derea Noului Tarif Vamal care se pune în vigoare la 1 Martie viitor. Nu ne Îndoim că d. Cantacuzino va satisface cerințele d-lui director gene­ral al poștelor. Ministrul de numele că­ruia se va lega complectarea serviciu­lui poștal rural,­ va bine merita deja țărănime și va fi făcut o operă care, ce-i drept, nu e sclipitoare ca diamantele false cu cari se împodobesc de obicei coroanele politice, dar ale căreia bine­făcătoare efecte se vor resimți întot­deauna. B. JURNALUL FEMEEI Știri feminine Căsătoria lui Alfons XIII. — Din nou se pune pe tapet chestiunea însu­rătoarei lui Alfons XIII. De data acea­sta însă, se spune că hotărîrea lui Al­fons e decizivă. Acea pe care a ales-o e prințesa Elia de Battenberg, nepoata regelui Angliei, Drăguța prințesă, se zice că ar fi plăcut foarte mult tînăru­­lui rege al Spaniei și că de cînd a vă­­zut-o, nu mai vrea să audă de altă că­sătorie. Ziarele anunță că regele Spa­niei va pleca acum pentru ca să se în­­tilnească cu viitoarea lui soție.­­ O ultimă depeșe sună astfel: Alfons care abia astăzi trebuia să plece la Saint-Sebastien, a părăsit Madridul cu 24 de ore mai înainte, și a sosit aseară la castelul Miriamar, lîngă Saint-Sebas­­tien, și de aci va pleca la Biaritz ca să ceară mîna prințesei Ena de Battem­­be­rg, care e găzduită acolo de baroana Pasel Ranen. Baroana Ranen, e o prin­țesă hanovreză, născută Frederica­ Alfons, călătorește sub numele de marchizul Govadrigo. Sub acest nume, a călătorit în 1877 și tatăl sau cînd a plasat la Viena ca să ceară mîna arh­i­­ducesei Maria Christina. * Societatea femeilor vieneze, a ținut o întrunire extraordinară aseară. La ordinea zilei, a fost comunicarea doamnei doctor în filosofie Elen Kal­man, asupra „Principiilor filosofice mo­derne“. Conferențiara e o distinsă scriitoare și teza sa de doctorat, a făcut anul tre­cut mult­ zgomot în cercurile școlare­­filosofice. După conferința d-nei Kalman, a vor­bit domnișoara Heller, despre : „Mijloa­cele de luptă ale femeei“, și această con­ferință a fost mult aplaudată. Ședința s-a ridicat în mijlocul mulțu­mirei generale pentru activitatea ace­­stei societăți. A. Dna de Battember­g, viitoarea regină a Spaniei lista Știri divers. Redactorul-șef al ziarului „Rus“ împre­ună cu mai mulți colegi ai săi, a fost dat judecăței pentru că în ziarul cu data de 2 Noembrie, a publicat în frun­tea ziarului, cu caractere vizibile urmă­toarele : „Către funcționarii telegrafo-poștali, Camarazi ! Guvernatorul orașului vrea prin forță și vărsări de sînge să înăbușe greva noastră. Cuvîntul nostru să fie : Grevă pînă la victoria deplină“. Redactorul împricinat, a fost apărat de avocații Goldstein și Andrejewsky, care au susținut că de la ukazul țaru­lui din Octombrie, prin care se consfin­țește libertatea cuvîntului, redactorul nu mai poate fi dat judecățor. Cu toate acestea Ghrtea a condamnat pe Sixromi la un an de zile închisoare și cu drept de grațiere la trei luni.­­ Senatul a avut de dezbătut următoa­rea chestiune: Dacă lucrătorul unei fa­brici care e închisă în urma presiunilor revoluționare, are dreptul să ceară de la stăpinul fabricei plata sa. Senatul, a rezolvat problema făcînd următoarea dreptate : Dacă fabrica a fost închisă mai mult de 7 zile, atunci lucrătorului trebue să i se plătească; pînă la 7 zile însă, el n’are drept să pretindă plata lui. Poema în proză a lui Tu­rgheniev a apărat Ho. 11 din revista Medicina populară d-nulul doctor ERACLIE STERIAN Cu următorul sumar: Emancipărea femeei din punct de ve­dere medical, de dr. Hyppolit. Vindecarea orbilor și surzilor prin electricitate, de dr. S. Care este cel mai bun regim de hrană, de dr. E. S. Știința amuzantă. Scorbut infantil, de dr. Pediat. Despre virginitatea femeei, de dr. E. S. Despre migrene (dureri de cap), de dr. Bunea. Despre uriași, de dr. Galeaus Viața se­xuală și boalele venerice, de dr. E. S. Despre limbrici, de dr. H. Ajutoare grab­nice. Masagiul în boalele de inimă, de dr. Sterian. Ce este apendicita ?, de dr. Salust. Sănătatea prin exerciții, de dr. Sapiens. Cronica hazlie, de Fiorica. Des­pre încălțăminte, de d-na dr. A. E. Obi­ceiul de a urina în pat, de dr. Iatros. Consultații medicale, de dr. E. S. Po­rumbeii cîilători. Pentru cel cami sufăr de vărsături, de dr. A. Respirația fachirilor, de dr. A. L. Un exemplu practic de hi­­gienă, de d-na dr. A. F. Boalele anima­lelor transmisibile la om, de dr. Alexand. Cele 30 de frumuseți ale femeei, de O doctoreasă. Veștejiții (roman original), etc , etc. Sub direcțiunea 10 Bani numărul — ă Lei abonamentul anual w*s „la prag" de atîta timp cunoscută atit la noi cit și, în toată Europa, a fost dea­­bea acum publicată pentru, întîia oară în Rusia, de către ziarul „Rusk. Baga­­strowo“.« „Novoie Vremia“ scrie că bancherii din Rostow au trimis eri reprezentanți la ministerul de finanțe cu rugămintea ca protestul polițelor, care din cauza ultimei greve n’au­ fost plătite, să fie amînate, fiindcă din cauza acestei greve comerțul în Rostow stagnează și băncile nu puteau să lucreze. Ministerul a pro­mis concursul său, și a telegrafiat con­sorțiului de bancheri din Rostow. * Asupra nouei operațiuni financiare, se telegrafiază din Paris următoarele : Băncile care au acceptat pînă acum să ia parte la această operațiune sînt: Banca Franco Holandenză, Banca din Londra Baring Broters, și după audi­ența lui Kokowzows la împăratul Wil­helm și băncile germane nu vor fi stră­ine de operațiune de asemenea. Știri Judicii Adjudecări imobiliare La tribunalul Ilfov s’au adjudecat ur­mătoarele imobile : Imob. Buc. str. Po­lonă No. 200 av. Maria L. Georgescu adj. Floarea G. Mărculescu 850 lei de3. 943 1 94; idem str. 13 Septembrie 179 av. Sandu I. Buzdugan adj. P. Nicu­­lescu 1220 lei dos. 5765­­ 99; idem str. 13 Septembrie 189 av. C. P. Isvoranu adj. Credit funciar urban 12000 lei dos. 5028 I 99; idem dos. Mihai Bravu 38 f 44 azi 34 av. def. Tănase Uie adj. Credit funciar urban 4400 lei dos. 3626 I 97. Supralicitarea la 19 ianuarie 1906. din Grecia Acordul bulgaro-sîrb,—Ziarul „Hro­­nos” ocupându-se de uniunea vamală bul­­garo-sîrbă, socotește că această uniune vamală—zădărnicită de intervenirea Aus­triei și poate și a Germaniei—a dobo­­rît pe neașteptate întreg edificiul eco­­nomico-politic al bulgarilor. Bulgaria, zice acel ziar, prin noile sale convențiuni pe cari le pregătise cu toate statele, intra pentru prima oară în sînul familiei europene ca stat liber și independent, neapărat de îndatoririle ce-l legau prin tratatul din Berlin cu Turcia. Guvernul bulgar anunță că prin în­­cheerea acestor noul convenții se va emancipa nu numai de tutela economică și vamală, dobindindu-și întreaga liber­tate și autonomie, dar și că va izbuti să abolească sistemul jurisdicțiunei con­­sulare străine, așa zis al capitulațiuni­­lor, în vigoare încă în Bulgaria ca și în Turcia. Dar toate aceste speranțe sunt ame­nințate să fie distruse, din cauza opu­nerii Austriei, scandalizată de acordul secret bulgaro-sîrb. Scopurile pe care Bulgaria le urmă­rește cu aceste convențiuni sunt, în an­samblul lor, atît de capitale și vitale, nicit, nu este ușor de crezut că va ceda tuturor abilităților Austriei. Cei de la Sofia așteaptă aplanarea ne­înțelegerilor iscate, ca să voteze conven­țiile. Dacă aceasta se va întîmpla, con­chide ziarul „Hronos“, ne o va arăta împrejurările. In orice caz, acordul bul­garo-sîrb și atitudinea Austriei sunt eve­nimente cari corespund prea bine cu politica ce se desfășoară în peninsula Balcanică. * Ligi judecătorești. — Ministrul de justiție, d. Vocalopulos se ocupă între altele și cu redactarea unui proiect de lege pentru îmbunătățirea radicală a ramurei judecătorești zisă de pe ce salt ocol. In privința suprimării nouilor tribu­nale de prima instanță, nu s’a luat încă nici o măsură. * Casa apărăreî.— Mai deunăzi s’a a­dunat în ședință la palatul moștenito­rului tronului sub preșidenția d-lui prim­­ministru, comisiunea apărăreî, compusă din d. prim ministru Theotokis ca pre­ședinte, din comandantul general al ar­matei, din ministrul de finanțe, Simo­­pulos și din șeful statului major d. Sapunzakis. Ședința comisiuneî a du­rat aproape două ceasuri. S-au luat diferite hotărîri asupra unor chestiuni relative la armament. In același timp s’a hotărît ca să se trimeată în Austria comisiunea ab­ătu­tă, în cele din urmă, din ofițeri, spre a se supraveghea de aproape fabricațiunea nouilor arme co­mandate la fabrica Sttiger. Aprovizionarea a 100 tunuri.­Gu­vernul a hotărît ca armata să se apro­vizioneze cu tunuri sistem Krup. In a­­cest scop a ordonat ofițerului superior Dagli, care se găsea la Paris, să se de­plaseze la Berlin și după ce va lua in­­strucțiile necesare de la legațiunea de acolo, să intre în tratative cu fabricele Krupp, pentru furnizarea a 100 tunuri. * Chestia num­irei unor miniștrii ple­nipotențiari.Intr’o recentă conlucrare a d-lui Te­odokis, prim-ministru, CU re­gele, s’a dat o soluție definitivă acestei chestiuni. S’a decis adică numirea d lui I. Ghenadie ca ministru la Londra, în locul d-lui Metaxas care se transferă la Roma și numirea d-lui A Rmnanos ca ministru la Paris, în locul d-lui De­­metrianos, care rămîne să fie transfe­rat în alt loc, probabil la București, după restabilirea relațiunilor diploma­tice între cele două state. ■k Judecata asasinatului Delighianos, care,­ după cum s’a scris, s’a amînat s’a fixat a se judeca din nou la 14 Februa­rie. CĂRȚI și REVISTE Sumarul numărului 11 (anul al IX) al revistei Literatura și arta romina: I. Ka­­linderu, O scrisoare din partea Academiei române; N. Petrașcu, Răspuns la scrisoa­rea Academiei; D. C Olanescu, Burdumba nuvelă; Ion Bîrseanul, Comedia din li­vadă, poem; N. I. Apostolescu, Marin Go­lea, roman, recenzie; Corneliu Moldovea­­nu, Prinos, cîntare, poezii; O. Tafr­ik­, Cronica, Mînăstirea și comuna Putna de Dimitrie Dan; Istoria bisericei romînilor din D­acia Traiană de G. M. lonescu; L’épopée byzantine a la fin du X siècle de G. Schlumberger; D. Spineanu. Cărți și reviste străine. Ca ilustrații: Amintire de la jubileul Teatrului Național; Dem­­bițki : Ștefan cel Mare și doamna Maria; Poldnic : Aprodul Purice dindu-șî calul lui Ștefan cel Mare; Ștefan cel Mare pe calul lui Aprodul Purice, S Hențea , Ștefan cel Mare și ieșit la Dumbrava Roșie; etc. Din largul lumei Trecerea putere­ d-lui Fallières „Le Matin“ scrie următoarele: Un consiliu de miniștri trebue să se întrunească azi la Eu­seu, pentru a se ocupa între altele și cu organizarea ce­­remoniei care va avea loc la 18 Februa­rie la Bu­sen pentru transmiterea pute­rilor noului președinte al republicei. Iată ce se poate numi o idee bună: E evident că necesitatea unei ceremo­nii e simțită. Pînă în prezent nu prea sunt curente în sînul guvernului în fa­voarea unei ceremonii, totuși cei mai mulți francezi doresc așa ceva. Pentru a inventa ceva nou, trebue imaginație. Guvernul va avea ? Aci e chestiunea. In ceea ce mă privește, scrie autorul articolului, știți că în locul său ași fi tot atit de ambarajat, întrevăd lucrul sub o formă rudimen­tară și foarte simplă. D. Fallières sosește la Eu­seu. D. Loubet îl primește și-i spune: „Scum­pul meu Fallières, ești președinte al re­publicei, eu nu mai sunt. De atunci de cînd ai fost ales, am avut timp să-ți spun tot ce putea fi necesar. In conse­cință, n’am nimic și mă mărginesc a-ți dori noroc. Instalează-te, eu plec la lo­cuința mea. La revedere. Astfel cred eu, scrie d. Harduin, că se va face trecerea puterei preșidențiale d-lui Farberes. Un departament fericit E de­sigur acela de Lot și Garou­na. Nu-I lipsea dorit să aibă un președinte al republicei, că de r^st nu se îngrijea. Nu există alt departament care să fi dat ar.t­ea notabilități politice și care să fi fost atât de des reprezentat în toate com­binațiunile ministeriale. In afară de d. Fallières care a ajuns acum la magistratura supremă, și care în cariera sa a fost de trei sau de pa­tru ori ministru și președinte de con­siliu, Lot și Garrona,­ în timpul repu­blicei a treia a trimis în consiliile de guvernămint pe d. Leopold Fage mi­nistru de instrucție publică și apoi de­ ­ apărat No. 3 din „Viața literară de sub direcția d lor: G. COȘBU­C și I. GORUN Cu următorul cuprins: Luptele literare, de N­. Chendi.—Moise (poezie), de G. Coșbuc.—Pe lunca Șiretu­lui (nuvelă), de Al. Cazaban.—Spre vîrful cu dor (poezie), de A. Naum — Nenea Ion Șutoianu (povestire), G. Stoica. — Ca pa­sărea ucisă (poezie), de G. Ranetti.— Doi prieteni (schiță), de Romulus Cioflec. — Romanță (poezie), de I. Minulescu.—Cro­nica artistică : Intre artiști, de Virgil Cio­­flec.— Căsuța mea (poezie), de Radu Ro­­setti.—Cronica dramatică : Jos automobi­lul­ de C. Xeni.—Cîntece triste, de Maria Cunțanu.— Informațiuni literare și artis­tice.— Bibliografie. Abonament 5 lei.— Numărul 10 b. UM..! ! ! ■ ■ [UNK] [UNK]—S A­gricultură cu Ferard ; d. Ddenis Montant ministru de luc­rări publie în cabinetul Fioquet; d. Darlan, ministru de justiție sub Melin ; d. Georges Seig­­nes, ministrul de instrucție publică și interne în cabinetele Dupuy, Ribot, Waldek-Rousseau , d. Chaumie, mini­stru de instrucție. Se poate spune clar, că n’a fost mini­ster din care să nu fi făcut parte un deputat sau­ senator din Lot și Garrona. IPsar linisteMt are Proectul de lege prezentat de d. ministru al lucrărilor publice, Ionel C. Grădișteanu, pentru modificarea legei drumurilor, întîmpină încă o vie rezistență în comitetul delegați­lor Camerei. Pînă eri abia se ajunsese cu dis­cuția articolelor aproape de mijlocul proectului. Era comitetul delegaților a refu­zat să se întrunească. Majoritatea din deputații delegați de secțiuni pentru a studia acest proect, nici nu au­ dat ori pe la Cameră, spre a nu fi nevoiți, de con­descendență către alți miniștrii, să continue discuția proectului minis­trului lucrărilor publice. D. Grădișteanu a așteptat zadar­nic, mai bine de două ore pe dele­gați la Cameră. In ședințele anterioare s-au modi­ficat foarte multe articole din cele discutate. D. Thoma Cămărășescu, vicepre­ședintele Camerei și unul din dele­gați, care a combătut din primul moment proectul d-lui Grădișteanu, a fost cel dintîiu care a refuzat os­tentativ să participe la lucrările co­mitetului delegaților. Precum se vede ceilalți delegați îl urmează acum. D. Grădișteanu a devenit foarte puțin simpatic deputaților, din cauza părtinirel isbitoare ce manifestează pentru directorul general al C. E. R., o persoană odioasă majorităței parlamentare. Dar se des­proba infățiș Parlam­eint tai — Ședința de la 12 ianuarie 1906 — CAMERA Președintele Adunărei deputaților d. Gr. Iriandafil a deschis ședința la ora 2 și 25 în prezența a 102 deputați. Iau­ loc pe banca ministerială d-ni­ miniștrii G. Gr. Cantacuzino și Take Ionescu. Se repetă votul rămas nul în ședința precedentă pentru recunoașterea d-lui Andrei Ionescu. Camera admite această recunoaștere. In incinta Camerei s’a afișat a doua listă de zece recunoașteri și indigenate. Recunoașteri: Olteanu, Serbu, Vonica, Gassi Popa, Epure, Grama, Mărgineanu, Zernoveanu, Rădulescu și Crețoiu. Indigenate: Max BercovicI, dr. Man­dler, Dembinschi, Litarzec, Em. Horn­­șt.ein, G. lpaner, I. Brooiner, H. Ruch, Gluckmann și Filoreanu. * Camera votează indigenate și recu­noașteri. Se votează împămîntenirea d-lui V. Lupescu. Se votează recunoașterea d-lor Sfetea și Olteanu. Votul pentru împămîntenirea d-lui Max Bercovici e nul. Votul pentru recunoașterea d-lui Ilie Serbu fiind nul, ședința s’a ridicat la ora 3.20, deputații ne mai fiind în nu­măr regulamentar. SENATUL La orele 3 fără 10 minute, în prezența a 79 senatori și a d-lor miniștri G. Cantacuzino, general Lahovary și M. Vlădescu, d. Const. Boerescu deschide ședința publică. Sa acordă mai multe concedii. ADEVERUL Y ROMINOI MOȚULUI G1P01 din care prima fascicolă apare Duminică 15 Ianuarie / Ai­i zise sărmana Teodorovna și se aruncă în marea de flăcări. _________________ (Scenă din roman) __ D. Stoianescu dă citire unei propu­neri semnate d­e mai mulți senatori, prin care se cere să se pună bustul de­functului senator G. Vernescu în sala de ședință a Senatului, printre celelalte busturi ale marilor bărbați ai nea­mului. Cere urgența. Senatul admite: * Se pune la vot și se admite recunoaș­terea d-lui Tănase G. Rizescu, mace­donean. D. M. Zerelide, spune, relativ la ale­gerea de la R.­Sărat, că legiuitorul a stabilit că un funcționar administrativ nu poate candida pentru parlament pînă ce nu demisionează formal. E un scandal, zice d. Ferekhide, ale­gerea la colegiul I Senat a d-lui I. A­­lexandrescu, fostul prefect la R.­Sărat, care demisionează de la prefectură în favoarea fiului său, perpetuînd astfel funcțiunea administrativă. (Murmure în majoritate). Cu toate aceste proteste, Senatul va­lidează alegerea, repartizînd pe d. I. A­­lexandrescu în secțiunea V. * Se recunoaște calitatea de cetățean român d-lui A. N. Dinischiotu, român din Macedonia domiciliat în Macedonia și se împămîntenește d. N. Rosenthal. De asemenea se votează încetățeni­rea d-lor Nestor I. Bojinovici, român macedonean, domiciliat în comuna Teiu (Argeș) și Titu , Gheaja, român din Transilvania, stabilit în Capitală, f­ascicola Mo. 124 din frumosul roman Pruncucigașa nevinovată sau Luiza cea frumoasă — 5 bani în toată țara — mai și numai să nu dea ochii cu d. Ta­­che Ionescu, care și­ arată preferințele sale în persoana sus numiților domni. D­iuran de asemenea nu se află în termeni buni nici cu primarul Craiovei, al cărui joc, cu ocazia venirei partidu­lui la putere, îl ambiționa, și nici cu prefectul județului, căruia îl impută că ar împinge pe alții să-l discrediteze prin anume gazete, pe cari d-sa pretinde că d. prefect le-ar subvenționa pe sub mină. Cînd lu sînul partidului local cloco­tesc atîtea patimi, se întreabă toată lu­mea, cum șeful său­ onorific, d. Take Ionescu, nu vine la Craiova ca să pue ordine în partid ? Cu atît mai mult se întreabă lumea, cu cit s’a anunțat, în trei-patru rinduri, un banchet la care s’ar glorifica nu­mele d-lui Ionescu, banchet ce însă s’a contramandat tot de atîtea ori. Pentru ce ? Dacă este să se dea creză­­mint celor spuse de unii dintre corifeii conservatori, apoi cauza trebue atribuită­ pe de o parte profundei discordii dintre căpeteniile locale, iar pe de alta împre­jurare! că d-sa nu poate suferi pe pro­iectul județului, d. C. R. Geblescu, de a cărui acțiune politică în județ, dacă sunt adevărate spusele corifeilor conser­vatori, o blamează în termenii cei mai aspri, ori de cîte orî vine vorba de d-sa Se zice că d-sa ar fi zis: Atîta timp cît prefect la Dolj va fi tot d. Geblescu nu voiü mai călca la Craiova. Ziua Situația politică la Craiova (Corespondență specială) Craiova, 11 ianuarie Situația în partidul conservator din localitate, nu este aâtuși de puțin lim­pede. Discordia dintre membrii săi mar­canți, se accentuiază pe zi ce trece. Mărul discordiei este preponderența politică, pe care fiecare caută să o aca­pareze. Prefectul d. C. R. Geblescu pare a fi rau văzut la centru fiind minat pe lîngă d. Gr. Cantacuzino și pe lîngă d. Tache Ionescu, apoi nici ceilalți membrii marcanți nu se pot uni. D. Nicu Economu, vice-președintele Senatului, e nemulțumit de d. Tache Ionescu, pe lingă care se pare că au azi mai multă trecere d-ni. Mișu Kin­­tescu și N. Oroveanu. Tot timpul cît Senatul e închis d. Economu se refugiază la moșia Belciu, ne­mai vrînd să calce pe la Craiova, de care nicî nu vrea să mai știe, iar în timpul cît Senatul ține ședințe, d-sa, cu o punctualitate remarcabilă, nu lipsește dela nici una din ele. D. Guran, deputat și președintele consiliului județean, după cite trans­piră este de asemenea nemulțumit con­tra d-lui Tache Ionescu, tot pentru că d-nii Oroveanu și Mișu Kintescu sunt mai în grațiile d-sale. In mod ostentativ, d. Guran lipsește sistematic dela ședințele Camerei, nu­ ECTACOLE șI 13 Ianuarie anal.—Reprezentație ex­il concursul d-șoarelor Y­­­ viile și Helena Ranfleur și j" al d­-lor Micind Dufour și Rene Fournets. Se va cînta Hamlet, cu cuvinte, operă în 5 acte de Michel Carre și Jules Bar­­y, Kier, muzica de A. Thomas. Teatrul Lyric. — Reprezentație dată de trupa teatrului francez „l’Oeuvre“ cu concursul d-nei Suzanne Després. Se va juca La Detour, comedie in 3 acte de H. Bernstein. Sala Dacia.— In fiecare Miercuri și Vineri, bal mascat. Circul Sidoli. — In fiecare seară re­­prezentațiuni alese, cu program schim­­bat. Sala coloseulm Oppler .— In fiecare seară concerte date de o orchestră sub conducerea capelmaistrului Strauss. ^ Sala Edison.— In fie­care seară bal mascat, afară de Sîmbătă. -----------—------------­ ȘTIRI ARTISTICE Pentru sărbătorirea Unirea Principate­lor soo. muzicală „Hora“ va da în seara de Luni 23 Ianuarie a doua șezătoare în saloanele Liedertafel. In afară de partea de concert coral și instrumental execu­tat de membrii soc, sub conducerea ma­estrului Juares Movillă, programul cu­prinde și o piesă într’un act „24 Ianua­­rie“ de d-na Smara, precum și un tablou­ alegoric „Apoteoza Unirei principatelor“ în care t­ip corul bărbătesc va cînta „Răvașul flăcăilor din 26 Rovine, către principele Carol“ cor compus de maestrul Movillă. Loc. „Hora“ a făcut respectuoase inter­­vențiuni la palat pentru a asista și Curtea regală și princiară la acest fes­tival național. Intrarea numai cu invitațiuni. Persoa­nele cari doresc să poseadă fotoliuri re­zervate numerotate, se pot adresa d-lui I. N. Cesărescu, președintele soc. .Hora", str. Fortunei 6, sau­ d-luî Juares Movillă, str. Fîntînei 63. i­u» «a FOIȚA ZIARULUI ADEVERUL Victima Năpastei Roman din viața bancherilor GAP.­I O spargere misterioasă In casa de bancă a firmei Cau­­deleat Dandy et Waldo, nu erau lucrurile în toată regula, deși aface­rile îșî urmau cursurile obișnuite. • D-l Waldo asociatul principal, so­sise fix la orele nouă, după cum făcuse timp de patruzeci de ani, tot astfel și întregul personal al băncii. Numai primul casier, d-l Sardis sosise ceva mai tîrziu­, dar nu era lucru de mirat, căci nu prea era punctual, acesta era defectul său. Mulțumită indulgenței șefului sau cu care era prieten din copilărie, u­an defect nu-î cauza nici un pre­­ju­d­ici­u­ spre marele de caz al casie­rului al doilea, Percy Meggitt, om ambițios care spera să ajungă odată succesorul lui Sardis. Ca în toate diminețele funcționarii se duseră pe la locurile lor, pe cînd Sardis lucra într’un cabinet despărțit cu geamuri, rezervat numai lui. Din birou­ printr’un gang îngust se ajungea în sanctuarul șefului, și din acid cabinet, print’o ușă groasă, dublă de fier, prevăzută cu un la­căt mare, era despărțită bolta în care se țineau banii băncii. îndată ce Sardis s’a pus la lucru, fu chemat de d-l Valdo, căci în acea zi era darea socotelilor, liipotecile și alte hîrtii de valoare trebuiau ee­­spediate altor bănci, și comisionari, treabă e­secutată de d-l Valdo cu ajutorul primului său casier numai într’o jumătate de ceas. Astăzi însă curierul care trebui să ducă pachetele, așteptă un ceas întreg, o întîrziere pentru care nu era nici o ed­plicație. In sfîrșit Sardis apăru, galben la față ca un mort, și fără a privi nici în drepta nici în stînga, cu pași șovăitori intră în cabinetul sau cu geamuri, și căzu zdrobit pe un scaun, ascunzîndu-șî fața în miinî. Ce să însemne asta? De­sigur că nu erau toate în ordine ! Spre uimirea tuturor funcționari­lor se auzi sunînd clopoțelul șefului, pentru a-l chema pe Percy Meggitt care alergă imediat. D-l Waldo îi dădu mai multe pa­chete, zicîndu-i să­ le respedieze: — Să nu mai revăd hîrtiile cu d-l Sardis ? întrebă casierul. — Nu, totul e în regulă, răspunse bancherul cu grăbire, dar nu trebue s-o uit ! — Am un pachet cu portu­gheze — 9000 sterline — destinate d-lor Liming și Cornecup. Te rog sună prin telefon la acea firmă și poftește-l pe d-l Liming să vin încoace, pentru un moment, tri­­mete­r și pe Hoskins încoace. Hoskins un fost soldat, era cel mai vechitt curier al băncii, om în care șeful avea mare încredere, și care avea prețioasa calitate de a putea păstra un secret. — Să­ ducî telegrama asta la o­­ficiul central, zise d-l Vlado către Hoskins cînd acesta intră în sanctu­arul sau,^—această scrisoare s’o duci la Scotland Yard, dar să nu spui ni­mănui un cuvînt despre cele ce faci. — Bine, d-le Wlado, răspunse Hoskins, retrăgîndu-se, după ca sa­lută militărește. Telegrama era adresată compani­onului acelei bănci, d-lui Qesimus Dandy, care locuia la Wimbleton și arare ori venea în oraș și pe la bancă numai atunci cînd aveau nevoe de sfatul său. In acea zi de sigur că era acelaș caz, căci în telegramă scria: „Absolută nevoo de prezența d-tale Au dispărut hîrtiî de valoare din casterea băncei. Afacere misteriosă, Am trimes la poliție“. In scrisoare se cerea autorităților polițienești să se trimeată bancheri­lor Yaldo și Dandy, un detlectiv a­­ger și de încredere, căci se bănuește că s’a comis o spargere la bancă. Primul casier stătea încă nemișcat în cabinetul său de sticlă, cînd ușa se deschise și primul vizitator d-I Liming apăru. El și tovarășul sau Cornecup erau cel mai de seamă samsari al bursei din City. Ei aveau multe afaceri cu banca Waldo, și zilnic veneau pe acolo.­­ Tocmai era să vin încoace cînd am primit știrea că mă chemați, zise Liming către bancher. Tendință de urcare la bursă. Mecsicanele urcă— dar nu se știe cît vor sta, sper însă că săptămîna viitoare tot vom lua ceva bani pe ele. Dar să auzim, a­­dăuga el așezîndu-se pe un scaun în fața lui Waldo — cu ce vă pot servi ? — Așî dori să vorbim de o mică afacere, răspunse bancherul cu gră­bire, ați cumpărat dăunări pentru un client al nostru valori portugheze pentru 2.000 sterline. Liming deschise carnetul sau, — da, aveți dreptate, zise el, astă­zi trebuia predate. — Foarte just, — dar, el se opri ca și cînd i-ar fi venit foarte greu să mărturisească cum s’au petrecut ceva ciudat — ceva ce nu mi s’a întîmplat încă, — ceva — în sfîrșit valorile­ portugheze s’au rătăcit. — Rătăcit? Un pachet atît de mare, nu poate să se piardă. — N’am spus că e pierdut ci că e rătăcit printre hîrtii, pentru asta v-așî ruga. — A înscrie da o cam­dată numai valoarea lor ? — Da, pe riscul nostru. — Bine, bine esclamă Liming, mai doriți ceva ? — Nu, răspunse Waldo, dar v-ași ruga a nu spune nimănui istoria asta, ar putea fi luată drept o neglijență și ne-ar putea cauza un prejudiciu­. Liming promise că v­ a păstra cea mai mare discreție, și bancherul ră­­mese să-l aștepte cu nerăbdare pe detectivul din Scotland­ Yard,—n’avu nevoie să aștepte multă vreme. Funcționarii ridicară capetele de la condicele lor cînd sosi străinul care fără a’șî da cartea de vizită fu pri­mit îndată în cabinetul șefului. Cine să fie acel străin ? Era cu totul altfel celorlalți vizi­tatori ai băncei; ochii lui verzui erau străpungători, mersul îi era tî­­rîtor ca al unei pisici care ar sta gata să se repeadă asupra prăzei în orice moment. Cînd intră în cabinetul bancheru­lui se recomandă inspectorul Webb al departamentului criminal din Scot­land Yard. — Mă bucur că v’ați trimes pe d­v, zise Waldo, căci știu că aveți multă eexperiență în afaceri da felul acesta. _ Imî permiteți a vă întreba des­pre ce e vorba? răspunse Webb ridicînd sprincenele. . _ A, da — uitasem — nu știți ~ă încă despre ce este vorba, trebue mai întîî să vă spun totul. — Bine­înțeles — dacă aștepți să vă ajut eu, răspunse inspectorul cu glas apăsat. — Din bolta de alături ne lipsesc mai multe hîrtii de valoare, portu­gheze, zise bancherul după cîte­va secunde de ezitare. — Au fost furate ? • — Rămîne la aprecierea dv. Eu nu știu­ încă nimic. — Ați scris numerele 2 — Bine, înțeles că le voia nota, răspunse Webb, aceste numere sunt de mare importanță. După ce’șî scoase carnetul, el a­­dăugă : — Știți de­sigur că acele hîrtii au fost în pivnița casieriei ? — Acum trei zile le-am văzut cu ochii mei, declară Waldo, fiindcă era un pachet mare. Patru sute patru­zeci și cinci de acte a 20 sterline— mi-au atras atențiunea cînd am fost­­ ultima dată cu d-l Sardis în pivniță. ^ (Va urma AV

Next