Adevěrul, ianuarie 1906 (Anul 19, nr. 5882-5910)
1906-01-28 / nr. 5907
Anul al XVIIMea.—No. 590?& bani In toatstara FONDATOR Alex. V. Beldimann PUBLICITATEA : CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER . Co-București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 314 ENTBU AUSTRIA, UNGARIA și GERMANIA A s© adresa la: DukBS DBChf. fv’ai AligtltflM A Emerich Lessner. — v i e n a concesiune exclusivă TELEFON Pentru Capitali No. 260 Provincie și Străinătate No. 1340 Culisele politice în chestia grecească La ticmpania conservatorilor In chestia Creditului rural, liberalii erat gata să opună o campanie în chestia uneltirilor grecilor din țară Incercările liberale se urmărește cu o mare atenție agitația care crește zilnic în urma destăinuirilor asupra uneltirilor grecilor din țară. Rezultatul perchizițiunilor făcute de poliția de siguranță a Capitalei la cîțiva notabili greci, a provocat o puternică mișcare nu numai în cercurile macedonene, dar și în masele populare. Această mișcare în loc să fie potolită printr’o satisfacție oarecare ce se cuvine opiniei publice, ea este mai mult ațîțată prin declarațiunile evasive ale guvernului și prin tendința unora de a scoate din cauză tocmai pe acei greci prinși că au complotat, aici în țară, în contra intereselor noastre naționale. Discuția în tabăra guvernamentală a devenit aprinsă. Unii, acei din jurul generalului Lahovary, desavurază poliția că înainte de a se lua vreo măsură de guvern, s’a comunicat presei rezultatul cercetărilor contra grecilor și a perchizițiunilor domiciliare. Alții spun că din moment ce există un raport al poliției, din moment ce presa a făcut destăinuiri asupra acestui raport, nu se cuvinea ca generalul Lahovary să atace ca nefondate, constatările făcute în urma perchizițiunilor domiciliare contra unor notabili greci. In fine mai sunt guvernamentali cari pun chestia pe alt teren și iată ce spun : — De un an ne războim cu grecii. Pînă acum ne-am manifestat prin amenințări ridicule. La fiecare amenințare de la noi, s’a răspuns însă în Macedonia cu asasinate și incendieri. Noi amenințam, ei ucideau. Politica aceasta devenise pur și simplu caraghioasă. Represalii se impuneau. Atunci s’a început a se expulza bragagiii. Acțiunea aceasta diplomatică devenise și mai ridiculă. In fine s’a scos și o Carte verde ca să se arate ce au făcut grecii în M Macedonia. A sosit dar momentul să se arate ce face guvernul roman. După distribuirea actelor diplomatice ne așteptam la o reprimare energică a mișcărei grecești de la noi, pe cale administrativă și judiciară. Ce se întîmplă însă ? La cel d’intîiîi act serios, la cea d’intîi și manifestare energică înpotriva grecilor, guvernul dă înapoi! Ne facem pur și simplu de rîsul lumei și toată campania aceasta se va întoarce înpotriva noastră, preparăm cea mai populară campanie națională liberalilor, dacă nu revenim imediat asupra atitudinei șovăitoare de azi. Așa vorbesc mulți guvernamentali. Ba erî, la Cameră, unii deputați criticau cu o mare vehemență noua îndrumare a guvernului în acțiunea grecească.* Ce spun însă liberalii? Până acum nu au intervenit în această chestiune în mod fățiș. Nici presa nu s'a pronunțat, ci se mărginește a înregistra faptele. Dar în culisele liberale e o mare ferbere,mișcarea macedonenilor este aprobată și chiar sprijinită. Liberalii nu vor lua nici o pozițiune în chestia grecească decît după ce se va consfinți noua atitudine a guvernului, după ce guvernul se va solidariza cu noua acțiune, după ce va fi un fapt îndeplinit că nu vor mai fi atinși acei notabili greci dovediți ca un uneltit, după ce vor fi siliți acei guvernamentali, cari nu-și ascund indignarea, să tacă în interes de... partid,—după toate acestea vor intra în acțiune liberalii și chiar junimiștii. Unii guvernamentali au simțit că liberalii și junimiștii stau la pîndă. De aceea s’a format chiar în sinul guvernamentalilor un curent, contra nouei atitudini a d-lui general Lahovary, pe motiv că nu numai se va compromite acțiunea în chestia Macedoniei, dar se va slăbi efectul campaniei în chestia Creditului rural. Această temere e foarte legitimă. Dacă într’adevăr partidul liberal se va decide a face o campanie pe această temă, adică a refuzului guvernului de a urmări pe notabilii bogătași greci cari au uneltit contra țărei și neamului, fără îndoială că va provoca o formidabilă mișcare în toată țara, va exploata chestia fără nici o menajare și va reuși să dobîndească nu numai o diversiune față de afacerea Creditului rural, dar chiar o platformă de răsturnare a cabinetului. Liberalii sînt specialiști în montarea unor astfel de campanii și dacă agitația mai continuă cîteva zile, vom vedea pe liberali încălecînd iarăși pe chestia națională, chestie pe care nu o mai lasă din mîini pînă ce nu pun mîna pe putere. _________ _ A W. Camera și grecii din țară D. Cavekoff, deputat de Bacău, a cerut era la Cameră dosarul anchetei administrative în chestia uneltirilor grecești din țară. D-sa a invocat publicarea în ziare a unora din documentele acestei anchete, spre a conchide că ceea ca presa servește ca lingurița, se poate servi parlamentului în întregime. Și a mai adăogat d-sa că pe cînd a fost vorba de ruperea relațiilor cu grecii din afară, ne-am iuțit, cînd e vorba s’o rupem cu grecii din lăuntru, nu se vede aceeași atmosferă, fiscînd aluzie la cele spuse la Senat de d. general Lahovary în favoarea bancherului Chrissoveroni. Un moment s’a încercat a se arăta că d. minister de externe—deși chestia privea în special pe ministrul de interne — e gata să răspundă, dar d. Cancoff n’a căzut în cursă, replicînd că d-sa nu va aborda o asemenea chestie înainte de a lua act de dosarul anchetei făcute. Camera a apreciat precum se cuvenea cererea și observațiunile, foarte întemeiate, ale d-lui Cancioff, mai cu seamă că ele corespundeau în totul sentimentului general al opiniei publice și d. Virgil Arion s’a grăbit a se asocia la aceste cereri și observațiuni. D. general Lahovary a venit să conteste Camerei dreptul de a lua act de rezultatul unor anchete administrative, deplasînd chestia și spunînd că nu Camera ci justiția are de stabilit vinovăția ori nevinovăția unor persoane implicate într’o chestiune anchetată de administrație. Dar cine a susținut că e vorba să se pronunțe Camera asupra vinovăției sau nevinovăției cuiva ? Camera vrea și are dreptul să cunoască faptele constatate și să tragă concluziunle politice ce-i sunt necesare. D. general Lahovary a găsit de astă dată de cuviință să vorbească de justiție De ce nu s’a gîndit d-sa la justiție, acum 3—4 zile, cînd la întrebarea din Senat a d-luî Dissescu a declarat—fără să fie seamă că justiția poate fi chemată a se rosti—cum că bancherul Chrissoveloni trebue scos din cauză ca invinuți pe nedrept?! Erî, cînd a voit să refuze Camerei dosarul anchetei administrative, a vorbit de justiție. Ar trebui să se bage de seamă ce se spune de pe banca ministerială, căci ar fi trist să se compromită cu asemenea declarațiuni, cauza pentru care întreaga țară luptă azi cu îndoită energie. Act. Chestiunea dobrogeană Comisiunea pentru studiarea chestiei dobrogene în vederea acordărea drepturilor politice dobrogenilor, și-a terminat lucrările și raportul ei, înnaintat ministrului de interne, conchide la acordarea de drepturi politice cetățenilor romîni care prin faptul stabilirea în Dobrogea pierdeau drepturile politice pe cari le avuseseră dincoace de Dunăre, acelor romîni cari au fost găsiți în Dobrogea la 1877, românilor din țările subjugate stabiliți în Dobrogea și cărora li se va acorda recunoașterea în mod colectiv și tuturor acelor cari la 11 Aprilie 1877 erau supuși otomani,dar cari de atunci încoace nu s'au bucurat de nici o protecție străină. Greutățile de cari se vorbea mereu că stau în calea rezolvirei acestei chestiuni, dispar pe urma acestor lămurite categorii. De acum înainte începe rolul guvernului și al parlamentului. După 27 de ani de la realipirea Dobrogei de pământul țărei noastre și după 40 de ani de domnie constituțională a regelui Carol, este timpul ca această chestiune să fie rezolvată. Cu deosebire, anul jubileului de 40 de ani n'ar trebui să treacă fără ca dobrogenii, cari sunt un simbol al victoriei armelor noastre la 1877, să capete exercițiul drepturilor politice și să-și trimeată reprezentanți în parlament. Buni romîni azi și în trecut, dobrogenii chemați să participe la în curînd în „DIMINEAȚA“ Memoriile d-luî Puiu Alexandrescu .Fost șef al siguranței publice a Capitalei " Apare zilnic la ora 5 seara cu ultimele știri ale silei Țfiirii [Iliei Cerem dreptate de la rege Acum o lună de zile am atras atențiunea Palatului asupra cazului întîmplat la manevrele din Botoșani astă toamnă, cînd automobilul principesei Maria, a cauzat moartea unui biet țăran din Bucecea. Pe urma nenorocitului au rămas trei copii și soția lipsiți de orișice mijloace de existență. Soția celui mort a reclamat în toate părțile ca să i se facă dreptate, cerînd ca cel puțin c ei de la Palatul regal ori de la Palatul de la Cotroceni, să se gîndească la cei ce au rămas pe urma victimei lor. Am intervenit și noi, în chip discret cerînd celor în drept atențiunea asupra acestui caz nenorocit și pretinzînd ca el să se ia serios în cercetare și dacă lucrurile astfel stanjSa se caute a se face aceea ce datoria și conștiința cer. Cu părere de rău, constatăm însă că am predicat în deșert, că plînsetele celor rămași pe urma victimei n’au mișcat pe nimeni din familia regală și că strigătele de foame a celor lipsiți de tatăl lor, n’au găsit ecou acolo unde ar trebui să fii găsit. Și fără să voim, ne vine următoarea întrebare la gînd: Ce ar fi făcut bietul Cuza, dacă îi s'ar fi întîmplat lui nenorocirea ca să cauzeze direct ori indirect moartea unui om, a unui român ? Regele nostru însă n’a știut niciodată nici să fie darnic, nici să se facă popular și încă ceea ce e mai trist, nici măcar să-și îndeplinească o sfîntă datorie, față de o familie nenorocită care nu are altă cale decît doar să s adreseze singurei puteri reale din statul român,—după suveran—presei. Ne pare rău că aducem această cestiune, într'un moment cînd suveranul este bolnav, dar o facem, căci ne-a mișcat cazul, și fiindcă n’am dezasperat încă să mai găsim sentimente umane la palat. Sfinx DIRECTOR POLITIC CONST. MIUL „ ABONAMENTE O» «n . . . . .lei u— * Juni..........................„ g._ * 1“* * *............................... . »uni...................„ trib In stribMalt mobit AHOIAHENTE JUMKLIAT* (Abatorul Politic și Dimineața) Un an.....................lei M— S luni....................._ 1$._ o luna..................... 3.— In străinătate tudott Bimrourile ziarului: Str. Sărindar, 11 Culisele $&*!■*•• .Tr<7 poli 11 een viața politică vor deveni sentinele și mai agere ale românismului în provinciile de peste Dunăre. Să sperăm că acum guvernul nu va mai ezita să alcătuiască proectul de lege necesar ca încă în cursul anului jubilar, primii deputați și senatori ai Dobrogei să intre în parlament. S. V. B. NAZEITII Ce s’a confiscat la greci D. Cancicoff s’a plîns erî la Cameră cum că presa servește cu lingurița descoperirile în chestia grecilor din țară. Ei bine, subsemnatul pe ziua de azi voiu servi cu polonicul. Așadar, la perchiziția dela d. Chrissoveioni nu s’a găsit nici un cinci de nivel....Numai poli, drahme și livre Sterlinge. La d. Hristos Zappas s’a constatat că d-sa s’a.... zăpăcit de tot de cînd cu „Hellenismosul“. S’a confiscat : o Iliadă, O Odisee, un Anabasis și trei șiruri de firî cari miroseau a conspirație. Aceasta ca material al „secției literare“, unde se fac discuții academice asupra antarților. La d. Hallas s’au găsit mai multe fustanele preparate pentru a face manifestație paneienistă Simbătă seara la balulmascat al presei, la Teatrul Național. In curînd, alt polonic I Pac. Cel mai nou impozit Am astăzi sub ochi proectul de lege al d-lui Take Ionescu prin care se creiază cel mai nou impozit botezat cu lungul titlu : „Impozitul asupra venitului capitalului mobiliar“. Am spus în numărul de ere că acest proect creiază un impozit drept. Trebue să fac însă o rezervă : impozitul acesta e drept întrucît în sistemul nostru de impozite, poate încăpea unul drept. Scopul nouiî legi este de a lovi veniturile capitalului mobiliar, iată însă că rentele romînești, hîrtiile cele mai răspîndite la noi, nu pot fi supuse la impozite. Tot așa împrumuturile comunei București, ale Creditului județean și comunal etc., etc. Urmează deci că numai rentierii cari au averea plasată în scrisuri funciare sunt loviți de impozit. Ceilalți nu, și expunerea de motive arată anume că impunerea lor e rezervată legei taxelor pe succesiuni. Lasă că această taxă are cu totul alt rost decît impozitul pe veniturile capitalului mobiliar, dovadă că ea nu lovește venitul, ci capitalul, dovadă că se percepe și în țările cari au impozitul pe venit, dar niciodată taxa pe succesiuni nu va putea lovi veniturile mobiliare cari în bună parte, dacă nu în total, se cheltuesc an cu an și n’ar putea deci fi lovite decît printr un impozit ce s'ar percepe anual. Proectul de lege privitor la impozitul pe venitul capitalului mobiliar, impune și cupoanele de dividende ale acțiunilor societăților anonime de tot felul, prin menținerea dispoziției respective din legea patentelor (art. 3), în schimb modifică acest articol într’un chip care nu ni se pare drept. Intr’adevăr, de taxa de 6 la sută se scutește parta din beneficiu trecută la fondul de amortizare și aceea trecută la fondul de rezervă. Re ce aceasta ? Beneficiul e total capitalului mobiliar și trebue lovit de impozit. Expunerea de motive arată această scutire ca o primă pentru capitalurile riscate în întreprinderi industriale. Mai întîiu că legile de protecție dau destule prime acestor capitaluri, dar afară de aceasta societățile de asigurare și băncile,—cari dau veniturile principale — beneficiază și ele de scutire. Nu vroim să mai vorbim de faptul că această dispoziție deschide porțile la tot felul de abuzuri corecte și legale, trecîndu-se părți mari din beneficiu la fondurile de amor Uzări și rezerve, dintre cari numai ultimele în caz cînd se împărțesc plătesc ulterior taxa de 5 la sută, ceea ce desigur iarăși nu-i tot una cu plata anuală ce ar trebui să se facă Cu aceste rezerve legea nouă a d-lui Take Ionescu poate fi votată de un democrat sincer, ca un paleativ acceptabil însă. ________ ^ Pol. —** Adeveruri *■— Amendamentul d-lui Pacu Senatul a primit era un amendament al d-lui Moise Pacu la legea clerului, prin care preotul are dreptul să aibă apărător înaintea consistorului. Iată că nu totdeauna i se poate zice d-lui Moise Pacu Moise... Pacoste ! Grecii în siguranță Mai mulți greci se laudă că sînt supuși turci și deci sînt în siguranță. Înțelegem ca turcii să se ascundă la spatele grecilor ,dar să se întîmple viceversa și aceasta după Domokos, e cel puțin.... Ciudatu ! — ■ Lasă da schimb Dialog auzit în fața casei de schimb a unui grec. — De ce-i zice casă de schimb ? — Fiindcă grecul care o ține trimere banii romînești la Athena și-I schimbă in drahme grecești!! Rigoleto 9» arendaș, V. D. Valsamide ca secretar. Din statutele votate, relevăm: „Art. I.—Grecii din București se constitue în comunitate sub președenția de onoare, întotdeauna, a reprezentatului lor M. S. Regele Greciei. Art. II.—Comunitatea greacă din București are de scop întreținerea și ameliorarea bisericei grecești de aici și a școalelor de ambe sexe. »« Fiind vorba de școli, atragem atențiunea d-lui ministru al cultelor și instrucției publice că, în potriva deciziunei ministeriale din 30 Septembrie 1897 care dispune că școli mixte nu pot fi decît pentru cl. I și a Il-a primară și numai pentru copiii pînă la vîrsta de 9 ani împliniți, la această școală grecească mixtă frecventează, ca la nici o altă școală, elevi și eleve de 15 și 16 ani și are 4 clase primare și 1—2 secundare, nu 2 primare după cum cere regulamentul. Această școală a devenit un focar patriotic grecesc care lovește crud în interesele și aspirațiunile noastre naționale. Un fapt pe care îl relevăm, nu credem să pornească util din fanatism cit mai mult din batjocură pentru tot ce este românesc. Sunt oameni cari au văzut, și pe aceștia îl aducem ca martori, cum la toate cărțile de citire romînești elevii au scos ochii—din îndemnul celor cari le fac educația și instrucția uneia din cele mai scumpe și mai mari figuri a fominizmului, icoana sfîntă a marelui Tudor Vladimirescu, care a dat semnalul revoluției și a ridicat cel dinții glasul înpotriva liftelor cari ne sugeau sîngele și ne pîngăreau tot ce aveam mai scump ca moștenire dela strămoșii noștri. Ați văzut scopul cultural al societăței! Nu vă revoltați ? Vom continua cu destăinuirile. A. Rom. Întrebăm, pe d. N. Crissove- Ioni pentru ce nu ni s’a pus la dispoziție documentul cu No. 87, despre care se vorbește în actul asupra numirei d-sale ca președinte al societăței Helenismos ? Se știe că însuși d. N. Chrissoveioni, în scrisoarea ce a adresat ziarelor, declară că oricine poate lua cunoștință la banca Chrissoveioni despre acel important act care conține „instrucțiunile“ ce i s’au dat de către societatea „Hellenismos“. De ce se refuză acum comunicarea acelui document? Poliția și parchetul la rîndul lor, trebue să ia măsuri pentru ca documentul cu No. 87 să nu dispară din copierul băncer Chrissoveioni, în chestia grecească Bancherii greci. (tupilați după oasele de fier) De aici putem gem asupra aromânilor că sîntem la adăpost. Propaganda și uneltirile grecilor — Cum lucrează grecii împămînteniți și neîmpămînteniți — A se impămînteni sau a se naturaliza un străin, a deveni cu alte cuvinte cetățeanul țăren în care trăește, înseamnă a rupe orice legături cu nația sa, cu patria moșilor și strămoșilor săi, a se desface și lepăda de tot ne este străin in el; înseamnă a se asimila și a se identifica în toate celorlalți pămînteni aî țăreî, a avea același ideal național, a lucra pentru interesele țăreî al cărei fiu vrea să devie, să lupte pentru aspirațiunile, mărirea și glorificarea națiunei al cărei cetățean se numește. Or, să vedem mai intîî așa sînt grecii împămintenițî, deveniți cetățeni romînî, să vedem dacă ați dat vr’odată dovezi că lucrează în interesul acestei țărî, dacă au contribuit întrucîtva la realizarea aspirațiunilor și idealului țărei care La primit în sinul ei, i-a făcut fii și i-a numit cetățeni. Faptele sunt foarte elocvente și cel mai cinstit lucru, ce putem să-l facem, este să le cităm, pentru a le cunoaște țara întreagă, a le cunoaște în special reprezentanții națiunei cari au votat și votează legile de împămîntenire ale grecilor, a le cunoaște toți aceia cari se numesc cu mîndrie cetățenii acestei țări și consideră drepturile cetățenești ca cele mai înalte și mai sfinte datorii. Să începem dar, și să luăm de pildă un cas cunoscut ca multe altele, și imposibil de contestat. In Capitală traesc în tare și mare fast, după cum trăesc mulți alți greci, doi bancheri, frații Haitas. Unul din ei, cel mai mare, anume Fotios Haitas din dragostea nețărmurită... pentru țara care l-a procopsit, a ținut să fie cetățean român și a și devenit de mult. D-sa, grec de baștină, s’a servit de acte dovedind că este român-macedonean de origină și cu modul acesta în loc să fie supus la stagiu, și să i se acorde naturalizarea, i s’a acordat pur și simplu recunoașterea, ca oricărui român supus altui stat. Să admitem că d-sa este, în adevăr, după cum a dovedit, indiferent cum, roman de origină. Deci cu atît mai mult se cerea d-sale să fie un bun cetățean român și să zică cu mîndrie și orgoliu național, după cum ziceau străbunii săi romani : „Civis romanus sum“Dar să vedem ce a făcut, cum a lucrat pentru mult iubita-!... țară romînească acest ilustru cetățean român ? Ziarul „Patris“ organ al intereselor grecești în Romînia, în No. 3401 din 24 August 1902 a publicat: O donațiune școalei grecești din Arghirocastru „După cum se știe, defunctul tată al „înaltului politician și deputat român...,,trecem cu vederea numele din considerație pentru acel fost deputat) de origină din Arghirjeastru (Epir) lăsase prin în folosul școalei gre„750 lei vechi romînești, cari pînă acum „se trimeteau regulat de fiul său. „Prin mult lăudabila și patriotica stăruință a cunoscuților bancheri și marii patrioți frați Hallas, prea stimatul politician român a binevoit, în fine, să de„pue la Banca Națională a Greciei din „Athena, în numele defunctului sau tată, suma de 1000 (patru mii) lei noi spre a se întrebuința de către școala din Arghirocastru, după cum se va găsi cu „cale. „Pentru acest fapt membrii eforiei școlare, întrunindu-se sub preșidenția P.S.S. „mitropolit Luca din Orinopole au făcut „o moțiune prin care mulțumesc d-lui „deputat... pentru că a binevoit să îndeplinească testamentul tatălui său și în deosebi au trimis o scrisoare foarte călduroasă d-lor frați Hallas mulțumindu-le din „partea Eforiei și întregului oraș pentru „marea stăruință ce au depus pe lîngă ro„minul politician sprs a-l converti ca să depue sus menționata sumă la Banca Națională grecească, încredințîndu-i că iubitele lor nume (Fotache și Tache Haitas) „vor rămîne legate de istoria școalelor „grecești din orașul Arghirocastru“. Femați: Mitropolitul Luca și membrii Eforiei Se poate o mai vădită probă despre patriotismul romînesc. .. al cetățeanului român Haitas ? Ținem să spunem ca să se știe de toți romînii, că bancherii Hallas, Chrisoveloni, și alții, au grija ca, ori ele cîte ori se prezintă la dinști, pentru afaceri, greci sau chiar romînî să-i îndemne ca să ofere vreo sumă oarecare pentru scopuri filantropice (!) și culturale (!) și pentru biserica grecească... care în formă este capela legațiunei grecești, în fond însă este a comunităței grecești, după cum se va vedea din statutul comunităței grecești pe care îl posedăm și din care rezultă scopurile culturale la suprafață și cele panplenice la bază. Continuăm mai departe cu investigațiile. In ședința din 26 Octombrie 1901 care a avut loc în sala vechii clădiri a legațiunei elene din str. Domniții No. 12 s’au pus bazele comunităței elene și s’a procedat la alegerea comitetului, numindu-se : D. Chrisoveloni, ca președinte. Take Habas, ca vicepreședinte, bineînțeles numai pînă cînd va deveni și dînsul cetățean român, ca de aci înainte să imiteze pe fratele său Fotacho și să fie tot atît de bun cetățean. Membrii: Antoni Vaisamakis din str. Amzil, Spiro Simos, fostul director al ziarului „Patris“, P. Spindouideg, Bul. Pache, dr. G. Mihiare,zis actualmente la Galați, Antonio Ciricleanu, (casă de comision de cereale) M. Lapatino tăbăcar, C. Chichiopol, brutar, str. Sălciilor colț cu Polonă, C. Rivalisti, băcan, Apos. Kolios, pietrar, N. Halupa, pietrar, Zah „testamentul său ........... ...------.... ■ .. • . , „cești din patria sa, un venit anual de Sardelis, ziarul „Iris“, Ziso Protopopa, Pin Pnsia ia Riga, s’a descoperit în casa preotului Gasonon două cutii pline cu scrisori adresate preotului de către revoluționari. Preotul împreună cu ginerele său, Astrian, a fost arestat. El era șeful revoluționarilor din circumscripția 111 de Moscova. * Comitetul central al partidului constituțional a fost din nou la Durnovo și i-a cerut ca să înceteze campania polițiștilor contra propagandei pentru alegerile Dumei.* L. Polonski, profesor în Petersburg, publică un articol în ziarul Russ prin care spune că din toate partidele existente in Rusia nici unul nu e adevărat liberal, toate susțin pe țar și nu cer reforme radicale pentru organizarea imperiului. Muntele de pietate — Ceva istorie și cîteva reflexii asupra acestei instituțiuni . Vom avea deci în curînd și în București un Munte de pietate. Am pledat în acest ziar ani de zile pentru stabilirea unei asemenea instituțiuni la noi. Am arătat mereu cît de mult se simte lipsa unui Munte de pietate, cite suferințe ar putea elalina, ce rol în viața noastră economică ar putea juca, cît ar putea el practica o filantropie rațională ! A trebuit să treacă mult pină cînd ideea pe care o repetam mereu, a pus stăpînire și pe cei chemați a guverna această țară. Tirziu, dar mai bine decît niciodată, facerea unui Munte de pietate în Romînia tot s'a apropiat de realizare. * Ce este un Munte de pietate ? Iată un lucru pe care mulți îl știu, și totuși nu-l știu toți aceia cari ar trebui să-l știe. Cuvintele „de pietate“ îi cam explică rolul acelui munte, dar ce semnificație o fi avînd cuvîntul „Munte?! Nu mă îndoesc că mulți s’a fi gîndit să găsească explicația titlului instituțiunii pe care, mulțumită d-lui Take Ionescu o vom avea și noi acum. Cu ajutorul unei enciclopedii, cu care înmîna astăzi orice simplu muritor poate repeta apostrofa lui Lassalle : „Start aci înarmat cu toată știința veacului“,— oricine putea să găsească explicația cuvintelor „Munte de pietate“. Cum însă nu oricine are o enciclopedie și noi avem în redacție mai multe (secret profesional !) să dăm noi explicația. In Italia, mulțumită propagandei unui călugăr anume Barnabe de Terni din Peruza, s’au întemeiat primele stabilimente în care se împrumuta bani pe amaneturi. Ele nu aveau un caracter comercial, ci numai unul filantropic. împrumuturile se dădeau numai oamenilor săraci și cu totul fără dobînda. De aceia se zicea acestor instituțiuni „de pietate“. Sentimentul creștinesc al milei a prezidat la înființarea lor și în conducerea lor tot acest sentiment predomina. Cu alte cuvinte pornindu-se (aci nu mai vorbește enciclopedia) dela ideia că pomana este demoralizatoare, s’a zis trebuie ca omul sărac să fie ajutat la nevoie cu un împrumut. Muncind șij vremea schimbîndu-se, el va putea plăti împrumutul și cu banii restituiți de dînsul se vor putea ajuta alți oameni nevoiași. Aceasta e ideea fundamentală și nimeni nu va putea nega că e excelentă. Acum mai rămine să explic rostul cuvîntului Munte. In limba italienească vede colectele cari se făceau prin biserici pentru săraci se numeau Monti. Tot așa au fost numite mai tîrziu diferite institute caritabile. Institutelor de împrumut pe amanet — li s’a zis de aceea de asemenea Monti și de aci a rămas la francezî Mont de piețe’ de unde am luat și noi numele de Munte de pietate pe cînd germanul le zice pur și simplu Pfandleihanstalt, adică institut de împrumutat pe amaneturi sau mai scurt: Pfandleihe, împrumuturi pe amanet, iar englezul care nu cunoaște în țara sa monopolul acestui soi de institute, ci aplică și aci principiul liberalismului social și economic, numește pe oamenii cari șî-au ales meseria de a împrumuta pe amaneturi pason-brokers. Astăzi aproape nu există oraș european de oarecare importanță în care să nu fie un Munte de pietate. Instituțiunile acestea au crescut peste tot locul, desvoltîndu-se și luînd un avînt care le face să ocupe locuri de frunte în viața economică a localităților respective. Mai bună dovadă decît aceasta, că corespund unei trebuinți, că îndeplinesc o funcțiune socială și economică utilă, nici nu trebuiește. Puținii adversari ai Munților de pietate, și am constatat și la noi asemenea adversari, au următorul argument în combaterea Muntelui de pietate: El înlesnește, zic adversarii săi, risipirea și a ultimei averi a omului. Alcoolicul își pune ultimul obiect amanet pentru a-i bea, etc., etc. Acest argument e tot atît de slab ca acela al bogătașului, care de teamă că ar putea să dea pomana sa unui nevrednic, n’o dedea de loc. Pentru un alcoolic care’șî amanetează ceasul sau haina spre a-1 bea, nu se va lăsa ca muncitorul fără lucru și bolnav să se stingă cu nevastă și copii de mizerie, cînd la un Munte de pietate ar putea amaneta unele obiecte de cari se poate lipsi, pentru ca să treacă vremea grea, pînă s-o face iarăși bine și o putea iarăși să-șî cîștige pîinea. Am citat un caz dintre mii și milioane, dar cred că e suficient. Avem nevoe neapărată de un Munte de pietate, și noî și orice localitate în care se găsesc oameni săraci, proletari, cari nu cîștigă decît exact atît cît se trebue pentru a trăi. Evident însă că condiția pusă pentru întemeerea unui Munte de pietate este ca în administrarea lui să nu predomine partea comercială pînă într’atîta încît să se piardă din vedere nobilul și adevăratul său scop, acela de a fi un institut de caritate și filantropie națională,—nu un fond de azistență publică, nu un fond al milelor, dar totuși un fond din care să se ajute cei mai vrednici dintre săraci, aceia cari nu pot și nu vor să întindă mina. * In Franța, în Germania, in Austria și chiar în Ungaria, munții de pietate sînt astfel organizați încît percep o dobîndă modestă. Obiectele amanetate și neachitate se scot după un timp oarecare în vînzare, excedentul ce-l da și însă în cazul acesta, se restitue vechiului proprietar al obiectului. In Franța pentru ca să nu se facă un negoț cu recipisele de amanetare, care ar putea aduce pagube sărăcimei, cel ce a pus un obiect amanet, poate cere oricînd scoaterea lui în vînzare. Cîșcigul realizat de Muntele de pietate, căci cu toată dobînda mică, el realizează cîștiguri considerabile, ceea ce constitue încă o dovadă că nu risipitorii se împrumută pe amanet, ci oamenii nevoiași, cîștigul acesta, în cele mai multe țări, se varsă pentru scopuri filantropice. Pe alocurea, o parte din obiecte, pe cari s’a împrumutat o sumă ce nu trece de o anumită țifră, se restitue celui ce s’a împrumutat. La Paris se întrețin spitalele, la Petersburg azilurile de orfani, la Viena între altele, azilurile de orbi din acest cîștiff. La noi, Muntele de pietate corespunde neapărat unei necesități. Aceasta se vede în primul rînd din faptul că împrumuturi pe amaneturi se fac și astăzi la orașe ca și la sate, cu dobînzi cămătărești și fără nici o regulamentare. Muntele de pietate va aduce această regulamentare. De altfel și Creditele noastre agricole sînt un fel de Munte de pietate și dacă Muntele de piet, tate ar încuraja în adevăr risipa cum spun adversarii săi, atunci Creditele agricole la noi n’ar fi trebuit să fie o binefacere pentru săteni, ci un blestemis Chestiunea nu este deci dacă ne trebuejau un Minte de pietate. Această vi». Azi se pune in vînzare No. 5 din revista VIAȚA LITERARA IO BANI IN TOATTA ••---= 20.000 exemplare tiragic tiragic ȚARA = IO BANI