Adevěrul, februarie 1906 (Anul 19, nr. 5924-5937)

1906-02-14 / nr. 5924

X >­ y­y < > A 14 Febreane 1908 i­npu­*­ut fascicola .To. 30 ihn emoționantul „Roman al preotului Sopon" -" 5 Uanul­ui toată țara — 16 pagi­n­­i Dumei. In cazui în care alegerile ar fi defavorabile, guvern­u­l a decis să di­­solve Duma si s’o înlocuiască prin con­siliul imperiu modificat. Manifestul farului și revo­ltiunea Sub acest tutl.n, publică ziarul oficios „Trigowo Profun­chieonaja Gazeta“, ur­­m­ătoar­­­ îc­­­v Viața în Uneia, a început fie cirul iubirii nostru țar. n­­ lat mani­­festul deia 17 Octombrie. De atunci s’aö­intim­plat num­ai răscoala isolate și câteva descoperiri de bombe. Adovi­­,«* revoluția însă, a dispărut de atunci zia­rele opoziționiste vor ca să arate că tonuri, mitrailleuse, arestări, represalii, fac ca zduri revoluția să crească. „Inform­ațiunile sunt neexacte. Zi cu­­ zi, minut cu minut liniștea se restabi­lește in Rusia și cetățenii merg pe dru­mul cel dre­pt, „Manifestul țarului va îndeplini toate libertățile promise, el și-a atins scopul“ Adunarea generală a acțio­narilor Băncei agricole Fiji a avut loc la Eforie, adunarea generală ordinară a acționarilor Bancei agricole, sub prezidenția d-din Marghi­loman. S a aprobat bilanțul pe 1905 și s’a dat descărcare comitetului de gestiunea sa financiară. S’au aprobat următoarele modificări ce se vor aduce legei constitutive a băncei: 1) A stabili valoarea nominală a ac­țiunilor Băncei Agricole la cifra de lei 325, capitolul actualmente vărsat. 2) De a face, pe lingă operațiunile spe­ciale, ca legea atribue băncei in mod exclusiv, toate operațiunile autorizate prin statutele stabilite de acționari. Situația băncei pe 1905 este urmă­toarea : avansuri pe gajuri comerciale, 55,452,873 lei 48, la care adăugînd ra­portul anului trecut, ne dă cifra de 61 287,184 lei 4L Avansuri pe efecte publice, in cursul aceluiași an, au fost de 10.664, 851 lei 61 , 10.581,071 lei 67, avansuri pe ga­juri civile și avansuri pentru sămînță , avansuri­ in cor­­pt curent, sold bi 3­ Decembrie 1905, de 4.768, 191­­ d­“45. Vin apoi: depozitul general de măr­furi și gaj, rezerve, operațiuni cu străi­nătatea, etc. Se realege vechiul comitet compus din d-nii: Al. Marghiloman, O. C. Arion, Gr. P. Olănescu, N­ Ioanid, Petre Millo și Te­od Neguzi. Censori sunt realeși d-nii: I. C. Constantinescu, I. Pietorian și G. M. Eftimiu și trei supleanți. Cu privire la falimentul Walter Fre­­ros. d. Gol­es­cu anunță pe acționari că In această afacere banca n’a pierdut nimic, deoarece inprimutul s’a făcut ne­gaț de mărrfuri. „Seclația generală a medicilor — Ședința de la 11 Februarie — După citirea și aprobarea procesului­­verbal al ședinței trecute de președinte acordă cuvintul d-lui dr. Christescu, membru al co­m­itetului central, care ex­­priimîndu și mulțumirea pentru modul cum progresează asociația, constatînd că în adevăr ocrotește interesele mem­brilor ei, roagă comitetul să primească din partea­ î, drept donație 1000 de lei; totdeodată folosindu-se de împrejura­rea­ că președintele asocia­țiunea este in același timp și președintele societăței Macedo-Romîne, crede că e de datoria sa de a oferi 500 lei pentru această so­cietate cu scop cultural și național. D. dr. Leonte în aplauzele întregului comitet mulțumește d-lui dr. Christescu, asigurind­u-i că prin donația către asocia­ția medicilor și societatea Macedo-Romină va avea cîștigată recunoștința întregului corp medical ca și a ori­cărui bun român și numele îi va fi înscris în cartea de aur a acestor asocia­țiuni. Se decide a se răspunde cercului me­dical din Tulcea, de curînd înființat, fe­licitări, asigurînd sprijinul asociațiuneî d-lui dr. Polingher(Iaș­i) că lucrarea ce do­rește a face ar trebui­­ complectată cu chestiuni mai practice și de interes gene­ral, dar, că în orice caz, Asociațiunea neavînd fonduri pentru asemenea publi­­cațiunî, va avea in vedere propunerea cind se va discuta aranjarea congresului. D-lui dr. Mironescu (Babadag) ii se vor elibera copii după mai multe acte depuse la birou­. Se va interveni la direcția sa­nitară pentru strămutarea d-rului Ra­dalian. Se respinge demisia d-lui dr. Sion, co­mitetul neavînd calitatea de a șterge nu­­primi nouă membri în comitet, ci sau mai adunarea generală. Se va interveni la direcția sanitară ca să se recomande comunelor de a se a­­proviziona cu vaccin de la institutul d-lui dr. Minculescu, deoarece județelor li se dă prin contract, de către institutul vac­cinat al statului­. Petiția medicilor secundari cu concurs de la Eforia spitalelor civile și Eforia Sft. Spiridon Iași se va avea în vedere la discutarea anteproiectului de lege sanitară. Se va interveni la direcție pentru d-nii d-rn Țințăreanu și Văideanu. Ateismul remin Conferința d-lui G.­­­. Creangă, despre jocurile de loterii, presa și statul D. G. D. Creangă, fost director al Statisticei din m­inisterul finanțelor, și s-a dezvoltat aseară în fața unui public nu­meros, interesanta-i conferință asupra jocului de loterii cum și asupra rolului presei și statului în această chestiune. După ce a făcut o expunere amănun­țită a locurilor de loterii din alte state, conferențiarul a insistat asupra rolului demoralizator exercitat de loterii asupra publicului, susținînd­ în această privinț­­ă presa comite o greșală provocind gustul la jocuri de hazard, și desm­ințind astfel in pagina patru ,cele susținute în pagina înu­i. După ce a atras atenția asupra peri­colului exercitat pe această cale, confe­rențiarul a arătat care ar fi rolul statu­lui în oprirea acestei porniri, după d-sa tot așa de periculoasă ca și jocul de cărți. L­I. Fapte diverse Morți subite. — Lina Nae, fiind in gasdă la familia Radu Matei din strada Viilor 226, a hrituit subit. — De asem­eni a murit subit Vasile Gîicea, în etata de 75 ani, proprietar. Moț de plăcintă. — Gr. Stefan, cu­noscut pungaș, originar din Popești (Il­fov),­­a vrut să înămunca și el odată o plăcintă popească da lăsatul secului. In vederea acestui scop a furat de la si­­an­giul lane Spini, din calea Moșilor 50, 0 tavă cri plăcintă. Polția inîatnă, l’a arestat însă. Furt.—A­m vorbit. 7.lei'3'seest“a do an fuirt de 600­0 î siivîiȘ't în dauna d-lui Al. Ciurea • Fălticenii,, în care era bănuit d. r . Muscoviei. Ancheta . ută­­ a poliție­i a dovedit vinovăția lui, astfel că afacerea a fost clasată. O feliță de 16 ani ticsind pe strada Regală a fost mușcată de , o cățelușă turbată care a eșit din curtea unor case. Cum­ rana era foarte m­ică, se putea intimida ca părinții copilei să nu se preocupe de ea și astfel intimplarea să aibă urmări triste. Scriem aceste rînduri in speranța ca vor cădea sub ochii părinților fetiței. Tainuitoare.—Poliția de siguranță a ac­estei ne Chirița Dumitrescu, in etata de 48 ani, precupeață, care a cumpărat cu blnnă știință un cal de furat de la hoțul de­ cai Const. Dima. Alte arestări.—Serviciul de siguranță a arestat, era pe individul Ludvig Tiri Cazangiu, care a furat acum citeva zile diferite efecte militare. Obiectele furate au fost­ găsite la el. Fa ș.—Servitoarea Aphca 1lie Moldo­veanu din com. Marmita (Ialomița), ve­nind in București și neavînd bilet de identitate, fură biletul unei prietene a ei anume Alexandra Matei și se prezentă cu el la un biatou de plasare din Ca­pitală. Serviciul de siguranță a aresta­t-o cra. Consecințele unui chef. —Am vorbit zilele trecute despre un furt de 700 de 1 î, a cărui­ victimă ar fi fost d. Alex. Ciurea din Fălticeni. Se știe, că atunci a fost învinovățită o chitare,­iță și d. Sigmund Moscovici, un cunoscut al d lui Ciurea, cu care petracuseră im­­preună într’un cafen­ șantant. Cercetîndu-se de către poli­ție s’a do­vedit nevinovăția bănuiților. In același timp afacerea a fost clasată. Se pare, că acel furt nici n'a existat și că d. Ciurea am­bulin­du-se în chel­tuieli la acea petrecere, nu a ținut so­coteala și nu și-a dat bine seama de cit a cheltuit. Ultime­l­e formații Comitetul executiv liberal s’a intrunit cri, din nou­, la d. M. Ferechide. D. Dimitrie Sturd­za a anunțat comitetul că va aviza cluburile din provincie să trimeată delegațiuni pentru o întrunire publică în Ca­pitală S’a decis ca această intru­­nire să se țină chiar Duminica viitoare. Joi va avea loc în sala de marmora hotelului Boulevard banchetul de cons­­stituire al societăței centrale a arh­i­­tecților. Pentru a nu se produ­ce nemulțumiri printre polițiștii de circumscripții, uni­forma lor va fi astfel confecționată. Ste­lele de la tunică vor fi brodate­ în fir au­riu­, iar nu din metal aplicat. Probabil că li se va da polițiștilor in uniforma și o primă de echipament.­­Noul tarif vamal cama și tariful taxe­lor de fum, la sută și chulngte, modifi ■­cat, acum cîtva timp intră jot în vi­goare, pentru a fi pus în concordanță cu noul tarif vamal. Radicale repartițiuni se vor aduce în curînd mai multor cantoane de pe linia ferată Mihăileni-Botoșani-T.-Frum­os. Lucrările vor costa 8700 lei. O importantă mișcare în personalul polițienesc din întreaga țară se va face pe ziua de 1 Aprilie Tot atunci se va fixa și personalul de pază al expoziției ju­biliare din anul curent. Asociația medicilor aduce la cunoștința tuturor membrilor societăței corpului sa­nitar inferior din țară compuși din sufa­­chirurgi și moașe, aleși in­­ congresul din 1903, a lua parte la ședința extraordinară ce se va ține în zilele de 8 și 10 Aprilie a. c. în casele d-nei Vasili­ca Mă­iescu str. Puțului No. 4­, București. La ordinea zilei va fi: 1. Indicerea gestiunei financiare a societăței dela în­ființare pînă azi și 2. Fixarea datei pen­tru ținerea celui de al doilea congres. Venitul taxat pe petrol a fost, în cursul lunei trecute, de 250.834, iar de la 1 Aprilie pină la 31 Ianuarie 1905, de 2.228.512, adică cu un plus de hi 105.487 față de epoca corespunzătoare a anului trecut. Ministerul de interne a cerut primă­riei Capitalei să-i comunice dacă servi­ciul sanitar comunal participă direct prin comitetul local al comisariatului general la expoziție, sau prin direcțiu­nea generală a serviciului sanitar. Primăria Capitalei va răspunde mi­nisterului că serviciul sanitar al Capi­­tal­ei va participa la expoziția națională direct. Consiliul teh­nic superior va aproba proectul pentru construirea unui pavi­lion central și 20 prăvălii în tîrgul Med­gidia, în valoare de 30163 lei 38. Proectul pentru iluminatul electric al orașului Roman în valoare de 332.000 lei a fost aprobat de consiliul teh­nic superior. L. Theodor Șerian a fost numit per­ceptor final la circumscripția :9 isacel­a din jud­. Tulcea în locul d lui Adi N Oprescu, demisionat. Prințesa Mana a vizitat era la orele unu și luni, la Aten­, fi expoziția de pic­tură a d-lui Arthur Mendel. Prințesa era însoțită de d-na Gre­­ceanu doamna ei de onoare și a rămas o jumătate de oră în expoziție pe care a­ vizitat-o cu de amănuntul. Prințesa Maia a fost mulțumită de această expoziție, fem­ei și ud pe, artist. Interview cu d-na Elena Teodorini — D-na Elena Theodorini voește să se pue în capul direcțiimei Operei— Zi e­e trecute mă aflam la d-na E­­lena Theodorini, în apartamentele sale din str. Dionisie. Se vorbea de muzică. Și de ce s’ar putea vorbi mai mult la d-na Elena Theodorini, dacă nu de muzică? — Vrei să-ți daui o noutate pentru al-ta ?’ — Ce poți da mai bun unui ziarist decit o noutate? — Ei bine, mă o­chip să obțin direc­ția stagiunilor de operă la noi! Știrea a fost atit de senzațională pen­tr: noi incit m’arri ,.pu­s uniBÂÎ decît să urmez ea intrebăre. — Ați făcut cetiaersttrî. — Da. Se deși am­ întâmpinat și u­nele piedici—unele la cari mă așteptam mai puțin poate, am tath­inat însă și aprobări și intervențiunî .K­­it de pre­țioase în cit îndrăznesc și merg ina­in­te. — Care e planul de taîo ? — Nu nutresc chimere. Nu cred că îmi va fi posibil să daă din capul locu­lui publicului o operă romînească. Nu fac șovinism de acesta. Dar cred că a­­lături de cîntăreți­i­»­i«nu aduși, nu prin agenți și la întimplare, ci aduși de mine care îî cunosc de aproape, pe lingă a­­cești artiști voi­ puteți face la operă un prim debușeu pentru vocile și talente ro­­minești, atit pentru cele deja încercate cit și pentru cele pe cari le-aș cultiva în pepiniera, cursului de operă ce aș face tocmai in vederea faptului de a pre­­para elemente pentru stag­inile noastre de operă. Trebue făcută a­­astă expe­riență, fiindcă altfel nu vom ajunge niciodată să avem o operă romînească. Incetul cu încetul iasă. ,lucrînd siste­matic și creînd prin stagiunile de operă mijloacele de a reține la arta lor, ele­mentele naționale, vom reuși. In primii ani e destul și avem citeva repre­zentații de operă în rominește cu ele­mentele noastre, în anii următori mai multe și așa mai departe. Vom satis­face astfel și publicul rafinat, dîndu-i cîntăreți italieni de primul ordin și vom face totdeodată și ceea ce trebue să se facă atunci cind statul dă o sub­­ven­țiune operei, vom prepara elemente românești pentru operă. Ceea ce am făcut în citeva luni imi dovedește că aș putea face mult dacă aș obține direcția operei. Sunt de meserie și vă închipuiți c’șnî ști cum să prepar vocile tinere Și ce a­­numa să le pun să cînte. In ce privește stagiunile de operă aș face loc în repertoriu Operelor mai, nioi și aș începe a stabili, în marginile po­sibile pe Wagner in repertoriul stagiu­nilor de op­eră. Aș angaja în acest scop pe acei cîntăreți italieni cari au o re­putație făcută in operile lui Wagner. — Aveți răspunsuri favorabile din partea celor­­ d­­rept? —­ A trebuit să lupt, dar mi se pare c­u­m ajuns să înving indiferența și mai ales unele piedici neînțelese cari mi se puneai­, de unde m’așteptam mai puțin. Am cuvinte să cred insă că încrederea ce mi se arată în sferele muzicale și artistice precum și aprobarea atit de prețioasă pent­ru mine ce am întimpinat în mod așa de călduros aco­l unde am căutat să văd dacă sunt agreată, am cuvinte să cred că toate acestea mă vor ajuta să izbutesc. Deocamdată atâta, când vom­­ avea nonî indicațiuni vi le voi­ comunica. ”— Publicul se va aștepta cu nerăb­dare, am răspuns d-nei Theodorini și i-am cerut voe să utilizez cel puțin o parte din câte mi a spus: Am obținut această permisiune și sunt convins că ideea de a avea stagiunile de operă puse sub direcțiunea unei so­mități artistice ca Elena Theodorini, va fi îmbrățișată cu entuziasm de publicul nostru. Capriccio Conferința d-iu­ profesor dr. Cantacuzino Erî. Duminica, la orele 3 p. m. d. dr. Can­tacu­zi­no, profesor universitar, a ținut la cercul socialist „Romînia Mun­citoare“, conferință sa despre Tuberculoza din punct de vedere social. Distinsul savant s’a coborît în sinul muncitorime!, cu dorința de a contribui și cu obolul său­ la lupta pe care a în­treprins-o medicina împotriva celei mai ucigătoare dintre boli. Intr’o limbă populară, d-sa schițează în trăsături largi boala, simptomele și modul ei de propagare. Tuberculoza e o boală socială. Ea nu e datorită numai baccilului Koch, ci și condițiunilor economice in care se afla individul. Chiar dacă s’ar găsi vaccinul cu care să se inoculeze bolnavul, acesta nu va fi pe deplin vindecat, eîtă vreme condițiu­nil­e de trai in care se găsește el vor fi tot mizerabile. Bi­ccilul Koch pătrunde mai iute în corpul puțin rezistent ; trupul vlăguit e terenul cel mai prielnic pentru dezvol­tarea tuberculozei. Astfel se explică cum această boală brutoo­mai cu deosebire în clasa muncitoare, care e sleită de munca peste măsură, care are o hrană neîndestulătoare și care locuește în că­suțe mici cu un aer viciat și în care sînt îngrămădite seci de ființe. D. profesor dr. Cantacuzino își în­cheie apoi conferința, anunțînd pe a doua, pentru Duminica viitoare, la orele 3, cind va inzista mai mult asupra influ­enței hotărîtoare ce au condițiunile e­­conomice în pathogen­ia tuberculozei. După conferință au urmat proecțiuni explicative. Au asistat la această interesantă con­ferință pe lingă marele număr de mun­citori, muncitoare, studenți și d. Voinov, profesor universitar, d. Farttună, direc­torul serviciului, veterinar d-șoara dr. Ecaterina Arbore, dr. Irimescu, d. î. Theodorescu, d. Bujor, etc. Trium­­i He divei Card­ae Primiri din Trieste : Il Piccolo, Il Sole, L'Indipendente, 11 Gazzettino, La Sarto­­rella, toate conținînd aprecieri entuzia­ste, semnate de criticii cei mai de sea­mă, cu privire la triumfurile divei Dar­dáé la teatrul Verdi. Ca protagonistă în noua operă „La Wally“ de Alfredo Catalani, Dardué a fost aclamată cu frenezie pentru cititul și jocul ei de scenă ab­oliit extraordinare. Aplauzele și rechemările aîi luat proprțiile unor formidabile ovații. un Tosca a fost alt prilej spre a săr­bători pe marea artistă care a cîntat acest rol și la serata sa de adio, care a fost un triumf pentru ea. Toate zia­rele de mai sus arată că la Triest nu s’a auzit încă o așa Tosca, deși artiste mari au evitat-o înainte de Daredco, pe care se știe că Puccini a ales-o ca să creeze acest rol. Din toate dările de seamă rezultă că diva Dardác se află azi la apogeul stră­luci­rii sale vocale și artistice. Toate scenele italiane și o dispută și cele din Spania și America , fac o con­curență cu prețul aurului. Ilustra noasta si compatriotă creiază mereu­ roluri in operele noui ale maiș­trilor compozitori și—ironie a soarte­i— noi trebue să ne mulțumim cu ecourile triumfurilor sale! 3 în încasările statului Produsul taxelor pe zahăr, spirt și bere încasările pe Ianuarie din taxa pe za­hăr au fost de 462.960 lei iar de la 1 Aprilie pînă la 31 ianuarie 1906 este de 5.300662 adică cu un plus de iei 333.035 față de epoca corespunzătoare a anului trecut. » încasările pe taxa pe spirt, în cursul precedentei luni, au fost de 621.472 lei, iar de la 1 Aprilie pina la 31 Ianuarie 1905 de 8.129.345, adică cu un plus de 169307 față de epoca corespunzătoare din anul trecut.­­ Taxa pe bere a produs, în cursul da­nei trecute, un venit de 101291 și de 1.416.387 de în Aprilie pînă la 31­a­nuarie 1905, adică cu un plus de 298904 față de epoca corespunzătoare a anului trecut. Pentru cititorii „DIMINEȚEI“ Succesul fără de precedent al Di­­mineței a mers crescând și pe ziua de orî. Am trebuit să călcăm Legea repausului duminical, lucrînd toată ziua, ca să putem satisface cererile tuturora. Spre seară chiar au lipsit foc în oraș și aceasta a dat foc la oarecare abuzuri. Ni se spune că ai­ fost vânzători cari au vindut foaia mai scump—urmîndu-se chiar pînă la 25 de bani exemplarul— ceea ce nu aveau dreptul s-o facă și ceea ce constitue pur și simplu o înșelăciune. Prevenim clar pe cititorii Dimi­­neței ca să refuze să plătească mai mult de 5 bani exemplarul și în tot cazul să ne denunțe vânzătorul ori chioșcarul care ar fi abuzat d­e buna credință a publicului. De altfel, toată ziua și toată noap­tea la palatul societăței, „Adevărul“ se găsesc foi de vânzare căci am luat măsuri ca tirajul să fie permanent „Adevărul“ în țară Predeal. 12 Februarie —­ Azi au eșit prin acest punct : D-nii Oksr Kirchen, Emil B. Mer­dl, Teodor Țepeneanu, Michel Dafour, dr. Nikita Andrițeatm, Maria Iarka, V. Du­­mitrescu, Miron Nicunescu. — Au sosit : D-nii locot. Al. Petrescu, I. Baiulescu inginer, Iosef Fischer, Alfred S­choler, Maria Ciurcu, Gr. Lăcusteanu, Virginia Sidoni, Doneau Albert, Iancu Itzie, Fran­­cisk Ivuisman, P. Kercea. Ploești, 13 Februarie Balul corpului didactic.— Sîmbătă seara a avut loc in sala „Cooperativa“ balul corpului didactic din Prahova. Cu produsul material al acestui bal, care a fost mai mult decit excelent, se vor cumpăra haine și încălțăminte copiilor săraci din școli. Balul s’a început la ora 10 seara, prin imnul regal execu­tat de muzica militară. Sala era deco­rată în modul cel mai splendid. Cu toate că timpul a fost nefavorabil, to­tuși animația a fost mare. Dansatorii au fost veșnic la înălțime. Balul s’a ter­minat la ora 5 dimineața. Rezultatul moral a fost la înălțime în sală remarc următoarele familii: D-na și d. Luca Elefterescu prefec­tul județului, d-na și d. G. Dobrescu primari­ orașului, d-na și d. genera Huijeu, d-na și d. Bucur Spinescu, d-na și d. dr. Vasiliu, d-na și d. C. Rigu, d-na și d. Crapelian, d-na și d. Agraru, d-na și d. colonel Papazoglu, d na și d. locot.-colonel Solacolu, d-na și d. locot.­­colonel Cocorăscu, d-na și d. G. Nicolau revizor școlar, d-na și d. C. Ionoscn, d-na și d. Popescu Alexandria, d-na și d. Eugen Ludvig, d-na și d. M. Tu­­tunaru, d-na și d. V. Bilciurescu, d-na și d. Al. Seghio­ichi, d na și d. George Rădu­lescu, d-na și d. N. Vasiliu, doamna și domnul maior lancul seu, doamna și domnul maior Coonstanti­­nescu, d-na și d. maior I. Dumitres­­cu, d-na și d. Glodeanu, d-na și d. G. Petrescu, d-na și d. Eftimie Dima, d-na și d. V. Gădineanu, d-na și d. Aldescu, d-na și d. I. Teodorescu, polițaiul ora­șului, d-na și d. G. Lucian Boittiș, d-na și d. Ceru­leanu, d-na și d. Teodo­­rescu avocat, d-na și d. I. Al. Ionescu grefierul trib., d-na Dimitriu, d-na și d. inginer Te­odorescu, d-na și d. Dul­­ceanu, d-na și d Lăudatu, d-na și d. Șerb Cotărleț, d-na și d. căpitan Mo­­șoifi, d-na și d. căpitan Popescu, d-na și d. căp. Goroneanu, d-na și d. căp. Fotiseu, d-na și d. veterinar Popescu- Daia, d na și d. locot. Mateescu, d-na și d. locot. Roman, d-na și d. locot. Scurtu, d na și d. locot. Rucărescu, etc. Buchetul domnișoarelor îl formau ur­mătoarele : D-ra Lucreția Elefterescu, d ra Bucur Spirescu, d-ra Hîrjeu, d-ra Gorob­eanu, d-ra Mănciulescu, d-șoara Constantinescu, d rela Ionescu, d-roie Drăgușescu­, d-ra Rimniceanu, d-ra Să­­ruieanu, d-ra Bădulescu etc. Domnii: N. St. Stănescu, directorul prefecturei; Al. Stănciulescu, Ioneanu, O. Stănescu, V. Bă dășescu­, dr. Ange­­lescu, dr. Sigaî, dr. S. Popescu, Ata­­nase Stroescu secretarul primăriei, Ma­­rinovici și Virgolci, magistrați, V. An­­gelescu, Radianu, Victor și Mihail Go­­gîlniceanu, C. I. T. lonescu, căpitani Snehola.ro și Homoriceanu, locotenenți Demetrescu, Scurta, Vasilescu, Conde­­esco, Șerbescu, Emanoil, Georgescu, Ionescu și Jonescu, d. Ține, d. V. Du­­mitriu­, d. Săruleanu etc. Accident mortal.—­Locuitorul Costică N. Lazăr, din comuna Măgurele, s’a dus Sîmbătă în pădurea d-lui G. lonescu, din Boldești, de u­nde a cumpărat o că­ruță de lemne. Pe citul se inapoia pe înserate acasă, căruța s'a răsturnat peste susnumitul locuitor, omorîndu-l pe loc. Cadavrul a fost găsit de către niște trecători cari au anunțat autoritățile. Studențești.­­La loc. studenților uni­versitari prahoveni, desființîndu-se co­mitetele de control și examinare din comitetul societăței și reducîndu-se și un număr de 4 membri, din comitet, cănind prea multe sarcini în sarcina co­mitetului, s’au făcut modificările­­ ur­mătoare : Vicepreședinții, cari după statut ■ a­­veau aceleași atribuțiuni cu președin­tele, vor forma în viitor, împreună cu acesta o comisiune ai cărei membri să fie egali ca atribuțiuni și purtind toți trei la un loc numele de comisia exe­cutivă a societăței. Așa­dar, în viitor, conducerea socie­­tcățe­i o vor avea d-nii : Rădu­lescu­ Tilly, Emil Condeescu și N. Or. Popescu. ,Pentru neafiniare" este titlul sen­zaționalului roman istoric, scris de dis­tinsul publicist d. Gh. Silvan, care a a­­păru­sc Sîmbătă, în stabilimentul de arte grafice „Progresul“ din localitate. Abia pus în vinzare la librăriile lo­cale, acest roman a avut un succes co­losal. Librarii au fost nevoiți ca ime­diat să facă nouă comenzi pentru un nu­măr însemnat de volume.—Slavăr. —Teatru. Ploe­ștenii vor fi Miercuri 22 Februarie obiectul unei favori speciale. Se știe că artiștii Teatrului Național n’au avut anul acesta învoirea de a da reprezentațiuniî în provincie. O singură excepție va fi pentru Ploești în seara de Mercuri 22 Februarie, cînd 6 societari fruntași­: d-nele Maria Cincu­­­rescu, Marieile Ionașcu și d-nii Ion Ni­­culescu, I. Brezeanu, N. Soreanu, împre­ună cu valoroșii lor camarazi: d-nele A­­lexandrescu­, Sini ver, Mărculescu, Bărbu­­­le­scu și d-nii Maximilian, Ciucurette, Grigorescu. top. eminenți artiști ai Teatrului Național, vor juca la Teatrul Cooperativa, mor de succes al Teatrului Național din București, Jos Automo­bilul, hazlia cotnalie localizată de d. P. Gusty. Biletele se rețin la d. Hormuitz, agent teatr­al. Ploeștenii vor rîde cu lacrimi Industria Tăbăcărie. Astăzi, la orele ] î a. m., o deli­ga­­țiune de mari industriași tăbăcarî, in frunte cu d-nii Gr. Alexandrescu, Cos­­tamagna și Lapatino, s’a prezentat d-lu­ ministul de finanțe, inaintindu-I un me­moriu cu privire la înființarea taxei pe vagon de extract „tanin“, în sumă de lei 3.000 pe vagon, rugîndu-l să revie asupra acestei taxe, țintînd seamă că prin vechiul tarif va mai extractul de tanin e scutit de orice taxă. Taxa de 3.000 lei stingherește foarte mult industria tăbăcăriei cu sistem ra­pid și avantagiază numai pe cei cu ve­chiul sistem, fiind contrară progresului industrial, mai ales că taninu­l pur nu se poate procura decit din străină­tate. Această taxă va aduce ca efect ine­vitabil scumpirea pieilor de încălțăminte de pe turna căreia publicul va suferi, căci tăbăcirii sunt, deciși să urce prețu­rile în conformitate cu înființarea nouei taxe vamale. Vom reveni: Evenimentele internaționale — Din telegramele noastre — Situația în Ungaria. Confiscarea a șapte ziare — Evenimentele din Rusia. — Lupta clericalilor fran­cezi. — Diferite știri însemnate.— Un discurs războinic al lui Wil­helm II.—Independența Bulgariei. Situația în Ungaria Ziua de erî, deși foarte agitată, a tre­cut fără incidente grave decit doar cite­va arestări. Spre seară ministrul de in­terne a dat voe să se fie întruniri, însă numai in loc duri închise, nu sub cerul liber. Armata a intervenit totuși, imp­­­dicînd întrunirile. Guvernul continuă de a călca liber­tățile constituționale ; ere au fost confis­cate șapte ziare opoziționiste. Evreii din Sziget Maramureș au bla­mat printr’o moțiune pe generalul Nyiri, care e evreu­ botezat, de purtarea lui față de patrie. Evenimentele din Rusia Ziarele streine povestesc despre oro­rii« represiune­ în Rusia. La Odessa 13 fete și femei au fost bătute în pielea goală într-o piață publică așa da sălba­tic, în­cît unele au murit. In Varșovia au avut­ loc tulburări din cauză că poliția a voit să împrăștie o întrunire socialistă. ULTIMA OUA De la corespondenții nostrii din Londra, Paris, Berlin și Budapesta Lupta clericalilor francezi In Bretania mai mulți ofițeri clericali au refuzat să comande armata care tre­buia să sprijine inventarierea bisericilor. Din cauza aceasta generalul Davignon a pus să-i aresteze. Generalul Galifet a solicitat pe Davignon. La Paris au fost arestați generalul Reeatnoir și șapte a­­ristocrați cari, la biserica St. Thom­an au insultat pe prefectul poliției Septim. Ministrul de interne Dtibiet a rostit un discurs, fiindcă toată agitația cleri­calilor e în zadar, fiindcă guvernul va apuca cu energie legea Separațiunei. Diferite știri însemnate Cu prilejul serbării nunței de argint în care iau parte multe depurațiuni din străinătate, Wilhelm II fiind felicitat de reprezentanții armatei, a zis: Dea Domnul ca să nu izbucnească un răz­boiu, dar dacă aceasta s’ar întîmpla, am ferma convingere că astăzi ca și acum 35 de ani armata va dovedi tăria el. *** Cu prilejul împlinirei a 45 de ani de la­ nașterea prințului Bulgariei, cercurile politice bulgare discută even­tualitatea proclamarea independenței Bul­gariei în cursul anului viitor. Conferința de la Algesiras se o­­cupă acum cu chestiunea Băncei. Există trei proecte: francez, german și ma­rocan. --------- "»«­«a - ■—"— Ministerul de războiu a luat dis­­pozițiunea următoare . Toți ofițerii cari ating limita de vârste în intervalul de la 1 Aprilie și 1 Octombrie 1906, îșî regulează drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie c. și vor fi puși în poziție de retragere pe ziua cînd împlinesc limita de vârste. La această dispozițiune adăugăm următoarele informațiuni : Tabloul ofițerilor cari vor fi scoși la pensie din oficiu, va fi întocmit de către comite«­­l inspectorilor ge­nerali în a doua jumătate a lunei Martie. Pe acel tablou vor figura între alții, d-niî generali­i Baicoianu Ser­giu și Macarovici Gheorghe,­d-niî coloneii Boteanu Romulus și Stoica Ștefan, d-nii lt.-țol. Dimitrie Vasile și Oprișeanu D, și mai mulți ofițeri inferiori. ffl. st — fh­i­upg dentist din în arts — Vindecă boalele de gură, dinți și gît. Ex­tragerea și plombarea dinților fără durere Punerea de dinți artificiali artistici PLOMBE IM EMAIL (’’Small) Calea Victoriei 4*0. (V. Teatrului) TRIBUMLUL STUDENȚESC Tribunalul studențesc a ținut era de,di­mineață ședință, în sala V a universitarei.­­D. Săvescu citește sentința în proce­sul de Duminica trecută. Sa trece apoi la ordinea de zi. Se ju­decă următorul proces : Dacă copiii a­­doptatului mort înaintea ad­ iptatorilor, pot veni la succesiunea acestuia. T­ri­­­bunalul era compus din d-m. Randolphe Elias, președinte, C. Mateescu, și Paul Chelm­en, judecători. Au pledat d-nii Hortopanu, Athan­­siu și Mehedinți. D. procuror Săvescu, crede că ac­țiunea trebue admisă. Tribunalul, după o scur­tă deliberare admite acțiunea copiilor adoptatului. S'a procedat apoi la alegerea unui membru in comitet, a fost ales d. Atha­nasia. —.. . .n\ni BiTS3 ff­ g% .......— AUJIVERUL Circul HENRY B\&~z\ £um 13 februarie 1906 Serai de Onoare Dată E O­nis Director HENRY Cel mai variat program Compus din 40 s­ ti­mene Un hiú în­trg laie — Mare Pantomm­ă Fantastică — în 7 tablouri DE A.BREASCH de la facultatea din Farit Post elev al prof. Fournier cianst pentru boale de piele și Siphyiis — BOA­LELE VA­RU­LUI — S-a MUTAT in Calea Victoriei 120 ,­­lîn­ga Bis­­arbă) ,’% € tt. tril*. KNUt Si m 15» GERMANDRÉE If! ?m, föl și PASTĂ f !&mi rblvt S. G. a Q* { fra.'m­.'SfitîT, cn *>$?­­îum idtu­l, Í& O lliZ'JUrS »tuUrsi si­m 51 s? C ^ li­­) £ V £ î­) Sa gSsOSCO ’ jfj cs ciaîîa vladută suhl I jSi&te f3 co­nsid­erată ca contrafact FCT “ ii 59, Ruift Vivkii etc, Paris. Instightări. In urma înfiin­țarei unei societăți a tutu­ror fabricanților de Jingerie din Capitală, sub președenția D-lui 8. Mendlerk se aduce la cunoștința amatorilor că se primesc lu­cratoare în atelierele acestor fabricanți, un­de în­ schimbul unor lofuri bune vor avea de lucru tot anul, neexistînd in această branșă un sezon mort. Se primesc și ucenice cari­ vor putea în­văța repedă să lucreze și vor putea ajunge în scurt timp în loturi frumoase. Se pot înscrie și cusătoresc ca membre in societate, unde vor găsi lucru și lucratoare. înscrierile se fac în str. Mămulari 19, u­­cenicele și lucrătoarele în fie­care Mercuri de la 3—4 după prînz, iar cusătoresele în fie­care joi la orele 8x/s seara, îndemnăm pe părinții de ori­ce clasă să-și trimeată fetele­ lor la o meserie fru­moasă și ones­a, unde vor putea strioge cu o muncă cinstită o zestre mulțumitoare. Nu mai­ puțin merită această societate a­­tențiunea Doamnelor Directoare de școli de fete, pentru a da un viitor sigur­ co­piilor. „STELLA PRIMA FABRICA I­I ® de SĂPUN de ABURCI -BUCUREȘTI­® Furnisorul Curței Regale«! Recomandă între altele: S . I. Säpan!m Se toaletă 1, No. 651 Săpun de familie ^ 1 ja. No.415 Săpun de glycerină I. ^ăpun «le ras < excelent pentru obraz precum și V. • .«Cnmtuăn­a* Stearină -1 g de calitatea cea mai superiorii­ă j x De vinzare la principalele dro­­guerii, magazine de manufactură­­ și coloniale din țară, in București deposited contra 0. & H. Müller ^5 Calea ’Victoriei S3 § #999999999«999«9 Doctor ELIAS Fost intern Pr. al Spitalelor din Paris Roste de s la$TI­NAS și URECHI strata ’.v.p. 7 — Consultațiuni de la 2 — 4 — Dp. George FISCHER Boale de Ochi și Urechi Consult, de la 11 — 12 a. m. de la 4—7 p. m­. ST*. DOAMESI 37,­­Casa Ali­­mănișteanu). Sa deschis DROGHERIA D. G. Diamandi Piața Sf. Gh­eorgh­e —— B­U­C­U­R­E­Ș­TI ——­C. D. AITOIHEL Fost Magistrat și Director General al Vămilor părăsind avocatura Minister, de Fi­nanțe, unde se specializase în afaceri­le de natură fiscală, nu însărcinează cu­ pled­area ori­cărui proces în­potri­va fiscului. Biroul : 7 Alea MITROPOLIEI Consult. 9—11 din?» 2645 Marele Hotel PATRIA fiscss b­ncu­resti Str. Patr­ia ESTE DE ‘ ÎNCHIRIAT Amatori­ se vor adtresa în în­â­r­t,11.4» București, Str. Ifipscani No. SG CASA DE SCHIMB 1. FUELS București, Strada LIPSCANI, No. S in nous paint „Dacia-Romania“ Cursul no ziua de 10 Februarie 1906 nwrnn ■ met «»»at­ Pt traig Baie^aurtMq #a&Mvxvn’itr***r*n­it |j Cutup. (­ 4 °/) Hanta rom. 1905 c. W3;10 ÖS 1o 4 °/°. Rentă am­­ort­ 1905 13.1­92,75. 93.25 4s/6 „ amort, inter] 103 50 101­| 5%! Obi. Com. si jurtoț.jl 102 25! 102 75­4“/o ., „ Urb.Bu­cis 92’SO .93 25 5*/o Scris. Fubc. Kuraiel 101:75 102 125 47»1 .. .. „ || 94­—­ 94 50 5% „ Urbane Bnc.i| 98 25 98 75 57« „ „ .. iașii! 95,25. 90 — Ad­. Sanca .Națion..|.316ă —­3100 — „ . Agricolă. 498 — j .507 — . .Scont. Buc.I 186—| 192 — Col. IV. Austriacă! 105 50 106 50 IV.Erci germane ! 123 501 124 50 Bancnote francize . | 100,75. 101 50 , italiane | 100, —| 101­ . Rubi» Hârtiei! 26S —|j 270— Hátim cüpoxnelö da 1 Ianuarie 1906 Externe färk:isiéi un ee&sA- sitint. SE CAUTĂ Un bun Expeditor — tic Mare — A se adresa la Administrația Ziarului, iirauil Se Csifiengios și Informațiuni — al ziarului „Adevărul” — Director­ £, VorSÎSS, Licențiat în Drept Se pune la dispoziția publicului din toata țara pentru ori­ce infor­­mațiunii judic­iare, administrative și con­er­cigi­e. Se însărcinează ele asemenea cu Bd­eplinirea or­i­cărei form­ali­­tăți la mînS Ștsr Si­t PiliaRsia și iagips*itä|s. Orbie de iiroi­: 9-1:10 a. ma. și o—I p. ci. Adresa : 25.­rang de C­onteneios KÎ ztarnlol „Afloverul“ București, Siti­. Siírineíti Sgcc SsMsî ist K>©;d­e latere.® sî .Sifilitice , I Timis medic al Eforiei Spitalelor Civile , Consul­tații de la 10—13 si de la­­ 5—­ S3, t»T». SI3SSC0­ yO2(A, «a­­ IGolt Sérban-YodtV) <§| r T*T 41000, 000­0, 8000, 10000, 15000, 20000, 30000, UOMOO, 50000, 60000, 7001 fO si saâ la 300000 lei sunt de «lat cu Împrumut pe case și moșii a sa adresa Vechea Agen­ție Universală Str. Ilegală A­ o. II lîncM/ești. 1KLM1E, DEBILITATE. CASVALESCERTE, S­­I­REÍIBASTEÜIE, KOALE in­ IHIti* si ii8 m?MG, Gil TI­BAI, TPOCDSDSIE, ets. IN BRAYAIS „este preparații cea plat tonică, cea mai îniâritoare, cea me­ regeneratoare Care sa peste for­ mula in staraa ao« UialS a științei". 1§ PPESSE; MEDICALE wa 3 1 îlixis bravms 11M §' scverșî principi activi, ’’ digestiv renumit de un gust delicios. Dr. ROSENTHAL BEHTIST-CH'î ÎÎITSG­­SO. 68, Calea Hs ictoriel, »«­ S3 (colț cu str­­intineî) S’a reîntors în Capitali­ returu­­lîn­ și ocupațiunile. Ip specialist în ti­m­p 9 EPITROPIA GENERALA Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon su­s Iași ———— ■ am.-----­ Se face cunoscut că în ziua de 20 Februarie 19'6 ora 2—4 p. m. se va ține în camera acesteia Epitropii licitația publică, prin oferte sigilate, pentru arendarea pe un nou­ period de 5 ani, cu începere di­nr 23 Aprilie 190L a moșiilor notate m­a jos, proprietăți ale acestei Case. Licitația se va ține conform art. 72—S3 din legea comptabilităței generale a sta­tului și a regulamentului de licitația a Epitropiei. Concurenții sunt invitați a se prezenta în acea zi însoțiți de garanția mențio­nată în drep­tul fie­cărei moșii, în numerar sau efecte publice. Condițiunile generale cum și cele speciale pentru arendări se pot vedea în ori­ce­ zi de lucru în cancelar­ia Epitropiei, serviciul administrativ. A :i

Next