Adevěrul, martie 1906 (Anul 19, nr. 5949-5965)

1906-03-11 / nr. 5949

­ MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicațiune Domnul Adolf Hirsch, domi­ciliat in București, calea Cală­­rașilor No. 115 a făcut cerere la acest Minister pentru adău­girea la numele său patronomic de „Hirsch“ a celui de „Delean“, spre a se numi „Adolf Hirsch Delean“. Ministerul publică această ce­rere, conform diapoxițiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre stiinta celor interesată cari ar * > » 7 voi sa facă o posițiune în terme­nul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicațiune Domnul Solomon Grümberg, funcționar la Societatea de asi­gurare „Naționala“, domiciliat în București, str. Doamnei No. 12, a făcut cerere la acest Mi­nister pentru schimbarea nume­lui sau patronomic de „Grum­berg“ în cel de „Munteanu“ spre a se numi „Solomon Mun­teanu“. Ministerul publică această ce­rere, conform disposițiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre știința celor interesați, cari ar voi să facă oposițiune în ter­menul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. ""A APĂRUT: I­I Textul codului de comerciu impreună cu Regailamexital € o«l«i-­­ Iul și al Sindicilor­­ de M­. A. DUMITRESCUI De vînzare la Librăria Lena Alcalay București. •— Prețul Lei 1.25. In pro­­­­vincie se trimite franco contra­­ sumei­­ primită prin mandat poștal. Gh. C. Moscu fost procuror și membru 3s ședința AVOCAT S’a stabil în București Strada IȘatiște fto. 1 „DIMINEAȚA“ Societate de ajutor reciproc a personalului atelierelor Soc. Anon. pc Act. Adeveri și Vine Sâmbătă îî Martie 1308 SAU BAILOR EFORIEI U­n Mare BAL ■I ca Tombute !» Sub înaltul Patronasem al D-tnuluî = O ȘT ST­ il HILK Vice președinte al Sindicatului Ziariștilor Director al ziarelor Adevărul și Dimineața = Două Mujici = I=liei*£ te im­prSze sunt pregătite Onor. Vizitatori ai Balu­lui Prețul intrăreî: 1 leu de persona O familie 2 lei, Loja S lei La ora 12 noaptea se va alege regina Balului, care va primi un frumos cadou. ROMANIA IQflt proaspăt de masă! produs al Lăptăriei Buftea ] Calitate excelenta Se expediază în provincie în colete de 5 kgf. A se adresa la: Produsele Stirbey — bucurești -121, Caisa Victoriei Ho. 121 a­u minivxx! — Din Străinătate — 5000 pomi roditori altoiți, admirabili sp­­­ii excelente. Prețul de la 2 — 2 lei 50 b. bucata. Cum­­ulătorilor mai mari se fac reduceri: Peri 10 feluri, Meri 6 1. Cireși 5 f., Vi­ul 3 f., Caișî 5 1. Piersici 5 f., Pruni 5 f., ingleț­i 5 feluri. O mare cantitate de trandafiri alpiți, de­­ 3 ani, înalți și scurți cu prețuri foarte buine. Grădinăria 1. N. Kemetli tradu Clemenței 11. Curtea bisericei 20 la sută mai eftin Se vînd acum după pre­țurile catalogului Pomi roditori altoiți calitate superioară din ve­chea și renumita grădină George Ioanid FURNISORUL CURȚEI REGALE 126 Str. S.C. Cantacuzino Catalogul gradinei în care se pre­văd prețurile și varietățile, se tri­mite gratis după cerere. ,11-iuhii li ni11...............mau II -■ ------------—' Pădure Băirînă Esențe, stejar, teii), piop etc. Sosea prin mijlocul păduros 2 éhalomeii de gara Cozn­âlîeș, Tecuci). A se adresa la Tecuci, la Administra­ția Moșiilor d-lui Nestor Cincu­, iar 1 BDeut­ețti. d lui Const. Hille Salon si Grădina Eliseul LUTHER Succesori Frații deli Cu începere de astăzi Duminică 26 Febr. în fie­care seara de la orele 9 mari reprezentațiuni de CINEMATOGRAF Cu cele mai nouă tablouri ne mai vă­zute in țară, Joi, Sîmbătă, Duminică și sărbători renumita muzică a Regimentu­lui X Artilerie va da concerte. Se servește renumita Bere­a la Pilsen a la Münich pvenbrän­­kr Jocuri de popier și de biliard — Bufetul în­totdeauna bine asortat cu brîncări reci și brînzeturi străine. — INTRARE LIBERA — Antreprenor 1. Simionescu Dr.STERIEN. CIURCU IX, Polikiuigasse No. 10— Viena. Consultation­ cu celebritățile medicale cu specialiștii de la facult­atea de medic­ină din Viena.— Telephon 17065 DTI. Weintraub Vechi intern al spitalelor civile SPECIALIST Boale interne și genito-urinare Cabinet special pentru bulele secrete Consult. 9—11 a. m­. și 1—3 p.m. Strad­a Academiei 45 6050 (Vis-a-vis de Min­ist. Interne) % Primăria Orașului Ploești Publicațiune în ziua de 3 (16) Mani 1960 s’a decis a se ține licitațiune publică cu oferte în­chise și sigilate pentru furnitura tuburilor de fier necesare alimentarei orașului cu apă. Furnitura cuprinde: 16.200 metrii tuburi pentru conductele principale, de 500—200 mm. diametru. 31500 metri tuburi pentru conductele se­cundare, de 150 -80 m.m. diametru. 220 tone piese fasonate. Amatorii cari vor vor să ia în între­prindere această furnitură sunt invitați să-și înainteze ofertele c-Iar la Primăria orașului, administrația centrală, cel mai tirziu pină în ziua sus arătată, oreie 11 a­ni, cînd se va ține licitațiunea. Ofertele vor fi însoțite de chitanța eli­berată de Casieria comunală și constata­toare de garanția depusă, care se va so­coti 5 la sută din valoarea ofertei. Ofertele se vor face pe formularul pres­cris ; ele se vor pecetlui și franca, scri­­indu-se pe plic : „Ofertă pentru furnitura de conducte de apa, contract No. 2*. Cautele de sarcine su­nt în limbele: romina, germană și franceză. Ele se vor obține dimpreună cu formularele pentru oferte, în schimbul unei­ taxe de lei U>, la biuroul serviciului de canalizare și ali­mentarea orașului cu apă, strada Bucu­rești No. 52 Ploești, unde se vor da toate detaliile necesite Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 72—83 din legea comptabilităței­ publice a statului. Supraoferte nu se primesc. Comuna nu se obligă,­a­ accepta oferta cea mai redusă sau­ ori­ce altă ofertă primită. Ofertele rămîn obligatorii, în mod ire­vocabil pentru ofertanți, în timp de două luni de zile după termenul licitați­unei. Primar: G. C. Dobrescu. _______Secretar: Ath. P.Stroescu DE­ A.BAB,ASCH de la facultatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boale de piele și Siphyi­s — BOALELE PARULUI — S’a MUTAT în Calea Victoriei 120 I lingă Lis­­a 1IMI ROMANRA Primăria Orașului Ploești SERVICIUL ADMINISTRATIV Publicațiune In ziua de 11 Aprilie 1906 s’a decis a se ține în sala ospciului co­munal din piața Unire­ licitațiune publică cu oferte închise și sigilate pentru darea în întreprindere a con­struirii unui spital, donația „Movilă“. Publicăm spre cunoștința generală că, amatori, cari vor vor să ia în întreprindere lucrarea zisului spital să bine­voiască a se prezenta la Primărie în menționați, zi­­r­ele 3 p. m. spre a concura" la licitațiune însoțiți de garanții lu­i Mémoíre de lei 3,500. Valoarea devizului se urcă la ci­fra de 65.000. Planul, de­vizul și condițiunile de întreprindere se pot vedea in orî-ce z de lucru, în cancelaria Primăriei, direcțiunea administrațiu cei Centrate și la biuroul serv. teh­nic comunal. Supra-oferte nu se primesc. Art. 72—83 din legea comptabili­tăței publice a statului sunt aplica­bile acestei licitațiuni. Primar: G. Dobrescu. Secretar: Ath. Stroescu Cătrăniți Arac­i am vr­­ea să nu putrezească Produsele Știrbeyi CALEA VICTORIEI 121 Oferă Catran teistei un butoae de 2800 kgr. — cu preț redus — A­VIS Sub­semnata Ana Becker Angelescu domiciliază Cas­a Grivița, aduc la cunoș­tința generală că, nu sunt sub nici un cuvînt răspunzătoare de datoriile con­tractate sau ce va mai contracta soțul meu­ Francisc Angelescu, — de­oa­re­ce nu numai că n’a avut și nici nu are nici un fel de împuternicire de la m­ne în a­­ceastă privința, — dar prin actul auten­tificat de Ti­bunalul Ilfov sect. Notariat? sub No. 11323 din 76 Decembrie 1905 și dat pub­icităței prin Monitorul Ofi­cial No. 212 din 23 Decembrie 1905, am făcut cunoscut că, numitul meu soț care e lipsit de ori­ce avere mobilă sau imobilă, nu are nici un drept și nici un fel de amestec în administrarea averei mele personală. Anna Anigelescu ltecK«r București, 10 Martie 1906. ÎNȘTIINȚARE . Se aduce la cunoștința onor. Public că cu­mpârîind la ILicitațiA TrlSî. Ilfov« toate Măr’faî’iSe FaSiistenîuluI LA TOATE SESOANELE «fin­­ alea Victoriei Xo. 27 (alături de Prefectura Poliției) cari se compun din : Isani&rx <îc roulăîi — Atlasurx pentru plă­­piama — Ma­tsasm­î negre și culori — Si­­loane — 5S­ixieovae — Indiane. Lingerie pentru dame șî­­»amiiați. CiorapS­ixwZere. Manșete,­­Jm*E>re3e, î'm­brouțe l'arltmaerlT. ssaimușli, dantele **tc. etc. Mare asortiment" «Le Sncu­lțamente­ de fu­erro, Box si Vacs pentru Ba­rbafi, da­nie si copil. OtSfi»s Ace »te mărîsarî prilnndu-se în vîn­­zare cu prețuri ne mari pomenit de le­ Sine. este in interesul­­ be­ eu­lui« síi vîy.b­­cze acest m­agazin­. Circa 480 hectare dini zoologice, instalind în parcul expo­ziției toate speciile de animale sălbatice cari se găsesc in Romînia. Expozițiunea de animale domestice și de păsări de curte, nu va fi mi al pu­țin interesantă. Satul romînesc Partea cea mai originală a expoziției va fi, făra îndoială, satul romînesc, gra­ție căruia oricine ișî va da seama de condițiunile in cari trăește poporul ro­­minesc, atit din Romînia cît și din Ma­cedonia, Ardeal, Banat, Bucovina și Do­­brogea. In acest sat vor maî fi instalați niște țigani din Dobrogea cum și o cafenea turcească. Va mai fi o casă tip țărănească și se va profita de acest prilej pentru a inau­gura in parc o școală practică de agri­cultură și apicultura. Marii agriculturi și industriași vor a­vea chioșcuri pentru produsele lor. Domeniile Coroanei vor fi de aseme­nea splendid organizate. Partea picantă Partea picantă—era să zic ușoară—a Expoziției va fi lacul cu cele două in­sule așezate în mijlocul lor. Intr una din ele, numită „Insula șerpilor“ se va ridica o moschee, populată cu.... fru­moase hurii terestra și încredințate in paza Patriei, văduva foarte consolabilă a lui Suliman pașa. E vorba chiar de a se aduce patru ahmee din Constanti­no­pole... Cealaltă insulă, a lui „Ovidiu“, va a­­vea un teatru de varietăți, de un gen cam vioi și ușor. Cu toată distanța, occidentalii nu vor evita de­sigur expoziția din București și nu unul din el, atras de numeroasele ei atracțiuni, va sosi cu plăcere în tre­nul Orient-Express. ----------- "El-------------­Revoluțiunea din Rusia Izbucnirea revoltelor militare Ceea ce era de prevăzut, ceea ce a prevăzut toată lumea și am arătat și noi, s’a întâmplat: revoluțiunea a iz­bucnit iar in Rusia.­­[Lucrul e firesc: acei cari aui crezut un moment că revoluțiunea e definitiv nimicită și că țarismul este, ca și îna­inte, stăpiuitor asupra destinelor uria­șului imperiu, au arătat, că nu cunosc adevărata situație din Ilusia și că iau aparența drept realitate. E drept că, un moment, regimul te­rorist inaugurat de Witte-Durnowo, a reușit să restabilească ordinea, proce­dau­ cu o cruzime înspăimîntătoare la înăbușirea oricărei veleități de revoltă. E drept că, un moment, organizațiunile revoluționare, decimate, urmărite și pri­gonite, și-au­ încetat activitatea in pu­blic, dind prin­ aceasta aparența, cu de­săvârșire înșelătoare, a dispariției lor. Ele nu dispăruseră însă. In ascuns, ca și în vremile de reacțiune fățișă, ele au lucrat, au adunat forțe noul, s’au or­­ganizat, și-au­ procurat mijloace noui și, azi cu puteri proaspete, încep lupta din nou­. Lucrarea de reorganizare le-a fost, de altfel, mult ușurată de către în­suși guvernul, care, prin sălbătăciile și neomenirile sale, a făcut ca mulți cetățeni pacinici să treacă de partea revoluțiunei. Forma sub care începe noua fază a revoluțiunei este aceea a revoltelor mi­litare. Prima fază a început, după cum se știe, prin proclamarea grevei ge­nerale. Reuși-va a doua încercare sau va cădea după cum a căzut cea dinții ? Pentru moment, nimeni nu poate pre­vedea rezultatul. Dacă știrile despre re­gimentele revoltate se vor adeveri, a­­tunci situația pentru autocrație va fi din cale mai grave, fiindcă țarizmul nu se bizue­azi decit pe baionete. Se poate insă ca și de data aceasta reacțiunea să răm­îna triumfătoare. Dar chiar de se va intîm­pla așa, triumful nu va fi decît de scurtă durată, căci revoluțiunea va apare iar, va apare me­reu, la infinit, turburînd mereu ordinea și liniștea publică pină cînd libertățile vor fi definitiv cucerite. CĂRȚI ȘI REVISTE „Tocmelile Agricole“ sub diferite le­giuiri pină în zilele noastre de d-nii Const. Tănăsescu și St. Grigorescu din ministe­rul de interne. Prețuit lei. Recomandăm chiar agricultori, arendași și tuturor celor cari doresc să cunoască în amănun­țime legea tocmelilor agricole. „Intre Capșa și Ateneu“ schițe umo­ristice de Iolnic. Prețul 0,50 bani, ediția velină și 0,20 bani ed. ordinară. „Arhiva“ anul XVII No. 2 cu următo­rul smitar: Cercetări și propuneri asupra alimentarei satelor romînești cu apă bună de d. dr. Valeria Roșcaleț. Sonet de oțel (după Bi­ckert) de Valentin Bude începutul teatrului în Moldova de Theo­dor T. Burada. Iu Zbucium de Tilarin V. Crudu. Asupra poporanismului istoric de la „Semănătorul“ de Ilie Bf­rbulescu. Priveliști și datini populare în Moldova de T. T. Burada. Cine face bine, bine găsește de N. Mateescu-Movilă. Studii filologice de G. Pascu. Dări de seamă . Noua teorie asupra constituției materiei de dr. E. Severin de R. S. Ilustrațiuni: regina Elisabeta cu principesa Maria. Theodor Aman, Regimul vechiu din Pi­nacoteca din Iași. AGAPA PRESEI Agapa lunară a Presei va avea loc Duminica viitoare 12 Martie tot la restaurantul Iordach­e din strada Covaci. Cu această ocaziune se va sărbă­tori jubileul de 30 de ani de zia­ristică a confratelui Kutsch­bach­, co­respondentul bucureștean al ziarului berlinez Lochul Anzeiger. Toți ziariștii din Capitală, fie că aparțin sau nu Sindicatului ziariș­tilor, sunt rugați să ia parte la această masă comună. Dejunul va începe la orele 12 și jumătate, in sfirșit către acela căruia nenumăr­țî tineri ii datoresc situațiunilie la cari au ajuns, căci era de o generozitate ce îl făcea să fie tare adesi­a la un deget de mizerie. De aceea ne adresăm la toți aceia cari au fost elevii lui V. M. Burlă și la toți aceia cari l'au cunoscut și apre­ciat să contribue după putere la adu­narea unui fond, cu care să­ î ridicăm un modest monument ia morm­înt și să-i publicăm din nou acele din studiile, a­­părute în diferite reviste, cari sînt ori­cînd de actualitate, împreună cu alte lucrări de însemnată valoarea științi­fică rămase in manuscris. 1. XII 1905 Comitatul: P. Fîntînaru profesor pre­zident, Șt. Gheorghiu, deputat vicepreșe­­dinte, Chr. Matha­sovici, avocat viceprezi­dent, dr. A. Lambrior membru, Sc. Pa­­naitescu locot.-colonel membru, M. To­­mida, profesor membru, M. Checais, in­giner membru, I. M Aooliu, student, mem­bru, V. Teodoreanu, direct, liceului „Na­țional“ casier, D. Cădere, prof. secretar. Listele cu sumele ce se vor subscrie se vor trimite d-lui V. Teodoreanu, directo­rul liceului „Național“ Iași. O listă a fost tmimisă și la redacția zia­rului nostru, d-lui Emil D. Fagure. împăcarea liberalilor din Brăila BRAILA. 9 Martie.—Sunt patru ani aproape de cînd o criză foarte gravă s’a produs în sinul partidului liberal. Retragerea d-lui Dimitrie Moisescu din capul primăriei, a da­t naștere unei di­­zidențe in jurul căreia s’au strâns foarte curînd unde elemente bune ale parti­dului. D. Const. Alecsiu, fost deputat, a îm­brățișat cauza amicului său și împre­ună cu dinsul a întreprins o acțiune contra direcțiunei domnului Constantin Coeiaș.* Timp de patru ani aproape șeful li­beralilor împreună cu partizanii săi a fost ținta celor mai vehem­ente atacuri din partea d-lor Moisescu și Alessiu. Nu­ i s'a cruțat nici viața politică și nici cea particulară. De­sigur că starea aceasta de lucruri a convenit de minune adversarilor, căci grație el conservatorii au putut să în­chege un partid care de bine, de rău a cîștigat un teren oarecare în politica re­­ală. Fruntașii de la centru simțind pe­ricolul, au încercat în cîteva rânduri să readucă armonia în partidul liberal lo­cal, dar din cauza intransigenței d-lui Alessiu, încercările lor au dat regulat rezultate negative. D-niu Moisescu și A­­lessiu nu au vrut să cedeze cu una cu două. Dar ceea ce trebuia să se întîm­ple s­a întîmplat totuși: întrunirea din Ca­pitală și apelul la unirea tuturor libe­ralilor făcut de d. Dimitrie Sturdza au avut un efect salutar și asupra libera­lilor brăileni. . D. Const. Coeiaș a fost cel dintii, care a recunoscut necesita­tea unei împăcări cu dizidența și tot cicsul a fost cel dintîiu care a înlesnit împăcarea. La o consfătuire intimă care a avut loc in apartamentele sale, d. Coeiaș a zis : — Acum cînd vîrsta și ocupațiunile mele nu­ nu permit să mă interesez destul de interesele partidului e nevoie de un comitet execut­v din care să facă parte toți acei cari au muncit în tre­cut pentru cauza liberală, un comitet care să aibă toată autoritatea morală și prestigiul de a dirija in viitor acți­unea partidului.* „Dorința fermă a d-lui Sturza, a con­tinuat șeful liberalilor locali, e aceea de a ne vedea uniți cu toții și în deplină comunitate de vederi. Găsesc de aceea necesar ca să trecem peste toate ani­mozitățile personale și să intindem o mină frățească amicilor noștri de altă dată. „Doresc să am o intrevedere cu d. Alessiu“, a încheiat d. Coeiaș. Cei pre­zenți au fost mișcați de această cava­lerească declarațiune a încercatului băr­bat și întrevederea cu d. Alessiu i-a fost imediat înlesnită : d. Petru Ban­­o­­tescu, a oferit în acest scop saloanele sale din strada Municipală. Au mai urmat două, trei consfătuiri și împăcarea s’a făcut. Cel drept, nu s’a hotarit nimic asupra modalitate| îm­păcare!, dar d. Coeiaș cu tactul său a știut să aranjeze astfel lucrurile, nicit nici o susceptibilitate să nu fie atinsă. Precum am arătat s’a hotărît înfiin­țarea unui club cu un nou comitet exe­cutiv care va fi pus sub conducerea d-lui Dimitrie Sturdza. Vor fi și doi vice-președinți, d-nii Constantin Coeiaș și Constantin Alessiu. Prin modul acesta au fost satisfăcute ambele tabere și dacă viitorul nu va aduce alte surprize, partidul liberal din Brăila, unit și în­tregit, are șansele de a recâștiga tere­nul pierdut din cauza sciziunei de pină acuma. Rol­a Camere sau Apartamente | O ® ® ® ® © ® ©†® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® § persoanele care, în timpul­­ Expoziției ar dori și 1 ÎNCHIRIEZE ! = mobilate = S Se pot înscrie de acum la 8 . Biroul Oficial de Locațiu­ne al Expoziției­­ Monument pentru­­ M. Burlă La Iași sa lansat următorul Apel V. M. Burlă, blîndul, simpaticul și în­vățatul profesor, s’a stins din viață a­­cum un an aproape, după o muncă de treiz­ci de ani,, în restimpul cărora mii de elevi și-a fi îmbogățit sufletul și lu­minat inteligența la prelegerile sale. O datorie sfintă, ca foști elevi și unii din noi și ea foști colegi, ne cere să a­­rătăm recunoștință către acela care de pe catedră a făcut știință adevărată cu o metodă neîntrecută încă la noi, către acela care a fost un cercetător conștiin­cios de terenul filologiei, înavuțind știința romînească cu importante studii, is boast­rii $ __ București —­­ să participe la jubileft, adică să defi­leze, pentru că general Fiorescu a­­dusese o ofensă demnitățea lor. Intr’adevăr pe cînd toate celelalte societăți din Capitală fuseseră invitate în mod oficial de guvern, societățile stu­dențești deși trecute în programul ser­bărilor ca pa­rticipante, nu au fost in­vitate, ci au prima ordin să participe, lucru pe care studenții socotindu-l o­­fensător au refuzat să-l facă. La aceasta se reduce mișcarea stu­denților din 1891. Mai mult o delegație de studenți, compusă din d-nii Meudonici Antonescu și Polidor Ivașcu s-au prezentat suve­ranului și i-a arătat doleanțele stu­­denților. E drept că atai pe urmă studenții au decis să participe la jubileu, grație tac­ticei guvernului care a izbutit să „rupă“ cițîva promițîndu le că ii va trimete în străinătate. Printre aceștia se afla și d. Mehe­dinți. Astfel stind lucrurile nu era mai bine ca d. Mehedinți să nu mai fi reamintit de acea mișcare în oara­d-sa a purtat un rol de care nu ar trebui să ne mai amintească ? In speranță că veți­ binevoi, domnule director să dați publicitate­ aceste rîn­­duri vă rog să binevoiți a primi expre­­siunea distinsei mele stime. D. R. Ionescu Str. Atelier 9. —— Igasiman Luptele «dino-romane Ieri seară cea dintiia luptă este între Mitthaler (bavarez 92 kgr.) și Randolph (115 kgr., șam­pioniul Vienei pe 1904). Lupta ține 7 minute, fiind învins Mittha­­ler prin „centura dinainte“ urmată de „ruperea puntei“. Nici nu ași fi crezut ca Randollph să aibă atîta superioritate asupra lui Mitthaler. Da la început Mitthaler a stat în apărare. De la început pînă la sfirșit, atențiunea lui Randolph este con­centrată asupra cefei adversarului sau, pe care caută să o moare, în orice poziție se afla. Tot timpul vienezul a dominat pe bavarez, afară, de o singură dată, cînd adversarii fiind la pămînt, Randolph în­cearcă să facă un ,halbnelson“ lui Mil­­thaler, din care acesta se degajează zvir­­lindu-se peste Randolph și apucîndu-I brațul. Neavind destulă putere să-l tragă cu umerii la pămînt, este silit să încerce centura îndărăt fără succes, de care Ran­dolph scăpînd îi face „centura înainte“, și căzând la pămînt, rupe „puntea“ pe care încearcă să o facă Mitthaler. Adver­sarii au luptat foarte corect și frumos. A doua luptă a fost intre Saifulin (tătar 101 kgr.) și Sleysko-Tzieganiewicz (130 kgr. campionul Rominiei). Lupta durează 10­­ minute,­ după care Saifulin este învins printr'un „tour de hand­e en tête“. Cred că e­ste unicul caz care poate servi de exemplu de energie morală și fizică—cînd un luptător avînd o coastă ruptă și una bandajată — cum a fost cazul cu Saifulin — să arate o re­zistență atât de mare față de un adver­sar de măsura lui Shysko. O astfel de învingere face poate mai mult de­cit o victorie. A treia luptă a fost intra Pierre le Co­­losse (150 kgr. francezi și Lurich (98 kgr.) Bea de prevăzut o luptă — cum de altfel a și fost — extraordinar de emo­ționantă, dat fiind condițiunile deosebite în cari se prezintau cei dou­ adversari : la Pierre massa corpului, în­lțimea și greu­tatea eșind din obicinuit, căci are 52 kgf. greutate mai mult decît Lurich, pe care-l domină cu mai mult de j­umătate cap, și are și o grosime, ceea ce face ca împo­triva lui „centurile" să reușească cu foar­te mare greutate. Lupta era decisivă, adversarii trebuind să lupte pînă ce unul va fi învins. Publicul era împărțit în două tabere: o minoritate formată din francomani, pentru Pierre de Golos­se și majoritatea pentru Lurich, căreia­­ Piene de Colosse ii devenise antipatic din cauza apucă­turilor lui brutale pe cari le-a arătat în luptele precedente. In «moțiunea luptei Lurich devenise pentru galerie „Geor­­g•ică“, iar Pierre esia Colosse „cel cu șun­cile“.În strigăte de : „bravo Lurich“, „bravo Georgien,“ „bravo Pierre“,­­ lup­tătorii continuă em­oționala lor lupta timp de 50 d­e minute după cari Pierre de Colosse este învins, printr’o combina­ție proprie a lui Lurich, pe care a fă­­cut’o așa de riapede, în cu­­m i-a fost im­posibil să o analizez. Lupta a început într’un „tempo“ foarte încet, căci adveusarii prevâzînd o luptă lungă, au căutat să’șî menajeze puterile. Toate centurile pe cari Pierre a încercat să le facă lui Lu­rich, nu au reușit nici odată, căci din­­ fiecare centură Lurich scăpa cu cea mai mare ușurință, în chi­puri cu totul speciale. Un „tour de tete­*“ nereușind lui Lurich îl face să cadă la pămînt. Pierre încer­­cind să’l răstoarne iute cravata, publicul flueră, Pierre se suplică și vrea să plece, publicul huiduește, francezul se întoarce și continuă lupta mai­ departe. „Hitzier­griffe“ și „Lalbnelson-urile“ pe care Pierre încearcă să i le facă lui Lu­­rich, nu izbutesc, deoa­rece dintr’una Lu­­rich scapă făcînd „pun­tea“, iar din cea­laltă făcînd „pirueta“. ‘Tot atit de puțin noroc are francezul și cînd încearcă „ra­­massemente du bras“ șî „price de têté par terré", din aceasta din urmă Lurich sca­­pînd prin zmucirea picioarelor îndărăt. Un nou „tour de têté“ încercat de Lu­rich, îi face să cadă din nou la pămînt, unde Pierre căutînd să facă un „hallo­nelson“, permite lui Lurich o combinație, prin care pune pe frannet cu umerii la pămînt. Tunete de aplauze salută victo­ria lui Lurich. Notații 1 Hali de l’Independance Roumaiue FA. I 8 Amintiri asupra d-luî Mehedinți Primim următoarea scrisoare cu rugăminte de a o publica : Domnule director. Am­ ascultat la „Dacia“ discursul ros­tit de d. S. Mehedinți,­­ profesor univer­sitar, și am remarcat un pasagiu pe care l-am considerat atunci ca un,lapsul lingual al oratorului uncl se afirmă in­­tr’visul un mare noime văr. Acum­ citesc discursul d-lui Mel­edup publicat în ziarul „Epoca“ și văi­ că pasagiul în chestiune figurează cu toate neadevă­rurile cuprinse intri tisul. E vorba de mișcarea produsă printre studenți cu prilejul înființărei de către regele a fundațiunoi universitare de azi. D.­ Mehedinți afirmă că studenții la în­ceput au refuz­at dopi­țiunea, iar preșe­dintele lor ar fi zis in­tr’o întrunire că „hotărirea studenților Lee onoare uni­­versităței și că ea in aintează democra­ția cu 30 ani“. Să­ tr.I dea voe d. Mehedinți, să rec­tific aceste afirmații. Studenții nu au­ făcut atunci mani­festație ostilă M. S. Regelui și nici nu au refuzat darul.­­ Au refuzat în­să la Început studenții Mișcarea de la ministerul domeniilor Pe ziția de 1 Aprilie s’a făcut urmă­toarea primă mișcare in personalul mi­nisterului domeniilor, provocată prin nființarea institutului geologic . D. Ludovic Mrazec, profesor uni­versitar, a fost numit director al insti­tutului, cu gradul de geolog cl. I. D. inginer șef Radu Pascu, șeful ser­viciului minelor, a fost numit inginer șef al institutului. D. Valeriu Popovici-Hațeg, actual șef al laboratorului de geologie, a fost nu­mit subdirector al institutului cu gra­dul de geolog cl II-3. D-niî. George Munteanu Murgoel și Sava Atanasiu au fost numiți geo­logi cl. II-a. D. Vasile Buțureanu, profesor uni­versitar, a fost numit geolog cl. III-a. D. Lazar Edeleanu, actual șef al la­boratorului de chimie, a fost numit chi­mist cl. L-n. D-nnî Const. Th. Petroni, și Vasile Dimitriu, actuali chimiști ajutori la la­­boratorinl de chimie, au fost numiți, primul chimist asistent cl. I și cel de de al doilea, chimist asistent cl. II la institut. D. Ioan Mierescu, actual desenator la serviciul minelor, a fost numit dese­nator cartograf. D nil­ă Botez, Em. Protopopescu- Pache și Petre Enculescu au fost nu­miți geologi asistenți cl. III. D. Nicolae A. Popovici, absolvent al facultății de știința a fost numit im­piegat clasa 3-a. D. G. Săndulescu actual laborant al institutului de chimie e numit prepara­tor. D. Constantin Nicolae actual laborant la laboratorul de geologie se trece la institut. ADUVERUL Ce se petrece la Creditul rural Am anunțat, ezi, că d. I. Con­­stantinescu, șeful contabil al Cre­ditului rural, a fost silit să pără­sească acest post de către directo­rul instituției, d. Dimitrie Sturdza. Ce s’a întîmplat? Se știe că parchetul a cerut sus­pendarea acestui funcționar. D. Sturdza a declarat însă d-lui Cio­­cîrdia, procuror general, care :-a cerut această suspendare, că va su­pune cererea consiliului de admi­nistrație deși găsește că parchetul nu poate pretinde suspendarea u­­nui funcționar al unei instituțiuni particulare, f­uncționar care încă nu a fost dat judecăței. Consiliul nu a aprobat suspendarea, tocmai pe acest motiv. D. Sturdza cercetîbd însă ceea ce se impută șefului contabilitatea, a constatat că nu e in regulă și l’a invitat să-și dea demisiunea.­­ D. I. Constantinescu consultîn­­du-se cu amicii săi, a refuzat să de­misioneze. Mai mult decît atît, cum s’a a­­nunțat în ziarele guvernamentale că d. Sturdza a cerut demisiunea d lui Constantinescu — fapt absolut cert —ziarele ocultiste „Voința Națio­nală și „ITndependance Roumaine"', au luat apărarea d-lui I. Constan­tinescu și au declarat că nu va de­misiona, fiindcă nu e nici un motiv să demisioneze. Bine-înțeles că d. Sturdza a con­siderat această atitudine ca o sfi­dare și imediat ce s’a terminat a­­legerea de la Credit, a comunicat șefului contabil că este îndepărtat din funcțiunea sa. Rămâne acum să vedem cum vor explica ziarele ocultiste îndepărtarea d-lui I. Constantinescu a cărui apă­rare au luat-o zilele trecute. Dealtfel, după cîte se spun, d. Sturdza ne rezervă noui surprize la Creditul rural, fiindcă s’a pus să continue cercetările cu privire la ne­­regularitățile semnalate. R. X. Activitatea parlamentului și situația guvernului — Interview cu d. Take Ionescu — Situația guvernului. — Activitatea parlamentară. — Credite și ame­liorări. — Legi politice. — Politica externă.—Conflictul cu Grecia. — Creditul rural.—Junimiștii. —Leziunea de­ Main. — Excedentul— D. Iuliu Pop, directorul ziarului „Bu­­karester T­igblatt“ a­­ j interviewat pe d. Take Ionesco. Reproducem acest in­ter­view după numitul ziar. Situația guvernului D. Ta­ke Ionescu a decl­­rat ziaristu­lui următoarele : — Situația­ guvernului este astăzi mai consolidată decât la începutul se­­ziunei. Așteptarea opoziției, care spe­rase că în siutii guvernului vor izbucni neînțelegeri și că reformele anunțate nu vor fi realizate, nu s’a indeplinite. Dimpotrivă, miniștrii, care se bucură de cea mai deplină încredere a majo­rităților parlamentare, care l-au susți­­nut, n’au­ fost nici odată așa de uniți ca acum. Op era legislati­vă a seziunei ce tocmai a expirat, trebue socotită, cu toată scurtimea ei, printre cele mai rod­­nioe în timpul de 40 de ani. Cele mai multe legi votate sunt de un caracter economica și financiar și se disting prim­­­it democratic. Activitate­a parlamentară „S'a votat: o lege de asigurarea ță­ranilor pentru caz de secetă ; un cre­dit viticol, care va face cu putință de a se reclaoi viile distruse de filoxeră ; utilii tel de pietati ;o lege pentru regularea exploatării terenurilor petrolifere ale statului; o lege pentru secarea zonei de inundațiunie a Dunărei, o lucrare care va dura mulți ani, dar va aduce mari foloase prin cultivarea păraiitului ; o lege pentr­u facerea hartei zoologice a țării ; o lege pentru exportul cărhei ; o lege a brevetelor,­­deoarece Romînia e unica țară­ care nu are încă o asemenea lege ; o lege pentru regularea muncei emeilor și minorilor și încă multe al­tele. CreiFte și ameliorări „S’au mai votat : fondurile necesare pentru procurarea materialului rulant la C. F. și pentru construirea a cinci nouă linii de drum de fer cu o lungime to­tală de 350 k­m.; extensiunea serviciu­lui nostru maritim așa ca vapoarele noastre să meargă pînă la Alexandria; creditele necesare comunelor pentru ca să-și asigure îndreptarea condițiunilor lor sanitare prin aducerea de apă și fa­cerea de canalizări ; o lege de import asupra averei mobiliare și o modificare a legei impozitului personal prin care țărănimea a fost ușurată cu 4 mili­oane. Legi politice „Dintre le­gile cu caracter politic—a mai spus d. Take­­ Ionescu—ași putea să relevez aceia asupra stabilităței func­ționarilor ministerului de finanțe și aceia privitoare la modificarea lege­ clerului prin care în viitor și satele vor avea preoți cu studii universitare. Modificarea Codului civil cu privire la căsătorii după modelul german e o re­formă de mare importanță politică și socială, deoarece printr’însa se pune o mare pt­dică concu­b­najului. Interesele armatei au fost mult ajutate prin urcarea bugetului războiului cu trei mi­lioane și deschiderea unui credit de trei­zeci milioane. „Trebue recunoscut — observă d-l Take Ionescu — că o asemenea vastă operă nu s’ar fi putut îndeplini dacă n’ar fi predominat cea mai complectă încredere și cel mai nemărginit devota­­ment din partea majorităților parlamen­tare“. Politica externă—Conflictul cu Grecia Continuînd cu declarați­uni­le­­ sale, d-l Take Ionescu ajunge să vorbească de politica noastră externă și spune : — „Pe terenul politicei externe gu­vernul a reușit să încheie convenții comerciale cu Anglia și Prusia și e toc­mai pe punctul de a încheia asemenea convenții și cu alte state. ..Acțiunea bandelor grecești în Mace­donia. a turburat—cu regret a constat— relațiunile noastre cu Grecia și tot cu regret constat că nu e de prevăzut cînd această situațiune va lua sfirșit. Atîta insă e sigur, ca noi nu suntem­ vinovați de această­ stare de lucruri. Dimpotrivă, ministrul de externe și noi toți am dat dovadă de o răbdare și de o moderațiune de care mulți din amicii noștri se miră. Nu vroiü să spun nimic ce ar putea să mai înăsprească situația. Afirm însă că dacă de partea cealaltă nu se vor găsi mijloacele pentru a se satisface cerințele drepte ale romînilor, Grecia va avea mult m­ai mult de suferit decît noi“. Creditul rural —Junimiștii Trezind la altă ordine de idei d. Take Ionescu a declarat : — „Situația guvernului d-lui Canta­­cuzino este tare și inspiră respect. A­­ceasta dovedește faptul că atunci cînd comisarul guvernului, care a întreprins o anchetă la Creditul rural, a dovedit că acolo s’au comis neregularitățî și a­­bateri de la lege, partidul liberal a fost silit să sacrifice pe unul dintre cei mai fruntași,­ membri ai săi. Numai un gu­vern foarte tare a putut obține un a­­semenea rezultat. „Altă dovadă a tăriei guvernului—a zis d-l Take Ionescu—trebue văzută în campania ridicolă pe care un ziar inspirat de neînsemnata grupare juni­mistă o duce contra coroanei. înțelegeți că bărbați ca d-nii Carp și Filipescu n’ar recurge la asemenea mijloace nepo­trivite cu trecutul lor, la asemenea mij­loace josnice, dacă n’ar fi cu totul des­perați și n’ar avea convingerea că mi­nisterul Cantacuzino e destul de tare pentru a-­șî îndeplini misiunea sa pină la capăt și a’și realiza tot programul. Știți ca și mine ce fiasco ridicol a fă­cut această campanie. Chiar și în timpul cînd Coroana nu era atit de înrădăci­­­nată în inimile tuturor rom­înilor, o­ cam­panie dusă contra Suveranului de un mic grup de șefi fără trupă,­­și-ar fi atras bătaia de joc a publicului. Acum însă, cînd prestigiul și aureola regelui au atins punctul lor cel mai de strălucire, această campanie, de care trebue să-i fie rușine fiecărui romin, e și mai mult de condamnat. Pot să spun fără exagerare că grija principală a gu­vernului a fost în ultimul timp boala regelui, o grijă care e­ împărtășită de toata țara. Starea majestăței sale se a­­meliorează insă din fericire văzînd ‘ ci­ ochii și dorința fiecărui partid sincer nu poate fi decit ca suveranul să ser­beze jubileul său de 40 de ani de gu­vernare în deplină sănătate și vioiciune. Leziunea de Maiü.—Excedentul. D. Take Ionescu a terminat astfel: — Cu privire la viitoarea activitate a guvernului pot numai să spun că în seziunea de Maiü și celelalte proecte de legi cari nu au fost încă votate, vor fi realizate, printre ele legea pentru în­dreptarea stărei sanitare la sate și le­gea privitoare la cumpărarea de moșii de către stat pentru a se împărți la țărani. „Acum că anul financiar 1905—1906 se apropie de sfirșit, se poate spune, că excedentul va trece de 30 milioane și că va fi poate cel mai mare din cita le-a avut vreodată Rominia , întreita crimă din Herța ZIUA a III Partea civilă.— Rechizitoriul.—A­­părarea.——Verdictul Avocatul Gh. Marcu, al părței civile, arată pe larg motivele cari dovedesc că autorii fioroasei crime sune acuzații" El descrie antecedentele lui Ionovici, care era teroarea Herței, bătaia, jefuia și fura, cum și antecedentele lui Carp care fusese condamnat la opt ani închisoare și a celorlalți acuzați. Conchide că acu­zații sunt criminali. D. procuror Liciu vorbește de ase­menea în rechizitoriul său, despre an­tecedentele rele ale acuzaților și arată faptele cari­­ copleșesc : găsirea banc­notelor la Ionovici cum­și mărturiile lor, cere condamnarea lor fără circumstanțe ușurătoare. Avocații apărare­, d-ui. Constantin Androiu, Gh. Tomassiu și Romulus Bă­­lănescu s’au încercat să distrugă dove­zile acuzării arătînd nepotrivirile din mărturii și stăruind asupra bătăilor su­­­ferite de acuzați. Verdictul __ Jura­ții se retrag în camera de de­liberare de unde revin la orele 6, cu un verdict afirmativ, pentru top acu­zații, cu circumstanțe ușurătoare pen­tru Constantin Gt­dan, fără concur­sul căruia crima putea fi comisă. Partea civilă cere 5000 lei despă­gubiri. Curtea condamnă pe "Ionovici și Ostin Carp, minori la cite 15 ani închisoare, pe Gavrilescu, maior, la muncă silnică pe viață și pe Cons­tantin Gădan la 1 S ani muncă silnică, acordînd și 400 lei despăgubiri civile pe care să-î plătească toți în solidar. La pronunțarea d­Bfu­inței acuzații iz­bucnesc în hohote ,öel prins. Ei au declarat că vor face recurs. După ședință în stradă publicul a făcut o manifes­tație de simpatie juraților. După terminarea ședinței, străzile erau pline de lume. Grupuri, grupuri de inși, discutau cu aprindere verdictul. ■**>■*»*»------■ -­­ -- -I-----m Uluynowky „VIATA LITERARA“ Azi, Vineri, a apărut No. 11 al celei mai citite reviste literare, de sub direc­ția d-lor Gh. Coșbuc și I. Gorun, cu următorul sumar, Ziarele și literatura de Ion I­­orun, Scutul (poemă) de G. Coșbuc, Sergentul Lixandru (schiță) de I. Giikel, Adâncuri (poezie) de Cinci­nat, Pavelescu, Cronica literara, Solidaritate de fi, Cheiuri,Cronica artistică: Dim. Serafim, de V. Cioflec, Scri­sori (poezie) de Maria Cunțan, Artistul și moralistul de E. Trovipescu, Plecați (poe­zie) de Ion Minulescu, la adorare (poezie) de Faima, Om și­ fiară (nuvela) de Artur Gorovei, De ale babelor (poveste) de G. Săpunaru, Informațiuni literare și artis­tice.—Bibliografie.

Next