Adevěrul, martie 1906 (Anul 19, nr. 5949-5965)
1906-03-11 / nr. 5949
MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicațiune Domnul Adolf Hirsch, domiciliat in București, calea Calărașilor No. 115 a făcut cerere la acest Minister pentru adăugirea la numele său patronomic de „Hirsch“ a celui de „Delean“, spre a se numi „Adolf Hirsch Delean“. Ministerul publică această cerere, conform diapoxițiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre stiinta celor interesată cari ar * > » 7 voi sa facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicațiune Domnul Solomon Grümberg, funcționar la Societatea de asigurare „Naționala“, domiciliat în București, str. Doamnei No. 12, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sau patronomic de „Grumberg“ în cel de „Munteanu“ spre a se numi „Solomon Munteanu“. Ministerul publică această cerere, conform disposițiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre știința celor interesați, cari ar voi să facă oposițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. ""A APĂRUT: II Textul codului de comerciu impreună cu Regailamexital € o«l«i- Iul și al Sindicilor de M. A. DUMITRESCUI De vînzare la Librăria Lena Alcalay București. •— Prețul Lei 1.25. In provincie se trimite franco contra sumei primită prin mandat poștal. Gh. C. Moscu fost procuror și membru 3s ședința AVOCAT S’a stabil în București Strada IȘatiște fto. 1 „DIMINEAȚA“ Societate de ajutor reciproc a personalului atelierelor Soc. Anon. pc Act. Adeveri și Vine Sâmbătă îî Martie 1308 SAU BAILOR EFORIEI Un Mare BAL ■I ca Tombute !» Sub înaltul Patronasem al D-tnuluî = O ȘT ST il HILK Vice președinte al Sindicatului Ziariștilor Director al ziarelor Adevărul și Dimineața = Două Mujici = I=liei*£ te imprSze sunt pregătite Onor. Vizitatori ai Balului Prețul intrăreî: 1 leu de persona O familie 2 lei, Loja S lei La ora 12 noaptea se va alege regina Balului, care va primi un frumos cadou. ROMANIA IQflt proaspăt de masă! produs al Lăptăriei Buftea ] Calitate excelenta Se expediază în provincie în colete de 5 kgf. A se adresa la: Produsele Stirbey — bucurești -121, Caisa Victoriei Ho. 121 au minivxx! — Din Străinătate — 5000 pomi roditori altoiți, admirabili spii excelente. Prețul de la 2 — 2 lei 50 b. bucata. Cumulătorilor mai mari se fac reduceri: Peri 10 feluri, Meri 6 1. Cireși 5 f., Viul 3 f., Caișî 5 1. Piersici 5 f., Pruni 5 f., ingleți 5 feluri. O mare cantitate de trandafiri alpiți, de 3 ani, înalți și scurți cu prețuri foarte buine. Grădinăria 1. N. Kemetli tradu Clemenței 11. Curtea bisericei 20 la sută mai eftin Se vînd acum după prețurile catalogului Pomi roditori altoiți calitate superioară din vechea și renumita grădină George Ioanid FURNISORUL CURȚEI REGALE 126 Str. S.C. Cantacuzino Catalogul gradinei în care se prevăd prețurile și varietățile, se trimite gratis după cerere. ,11-iuhii li ni11...............mau II -■ ------------—' Pădure Băirînă Esențe, stejar, teii), piop etc. Sosea prin mijlocul păduros 2 éhalomeii de gara Coznâlîeș, Tecuci). A se adresa la Tecuci, la Administrația Moșiilor d-lui Nestor Cincu, iar 1 BDeutețti. d lui Const. Hille Salon si Grădina Eliseul LUTHER Succesori Frații deli Cu începere de astăzi Duminică 26 Febr. în fiecare seara de la orele 9 mari reprezentațiuni de CINEMATOGRAF Cu cele mai nouă tablouri ne mai văzute in țară, Joi, Sîmbătă, Duminică și sărbători renumita muzică a Regimentului X Artilerie va da concerte. Se servește renumita Berea la Pilsen a la Münich pvenbränkr Jocuri de popier și de biliard — Bufetul întotdeauna bine asortat cu brîncări reci și brînzeturi străine. — INTRARE LIBERA — Antreprenor 1. Simionescu Dr.STERIEN. CIURCU IX, Polikiuigasse No. 10— Viena. Consultation cu celebritățile medicale cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena.— Telephon 17065 DTI. Weintraub Vechi intern al spitalelor civile SPECIALIST Boale interne și genito-urinare Cabinet special pentru bulele secrete Consult. 9—11 a. m. și 1—3 p.m. Strada Academiei 45 6050 (Vis-a-vis de Minist. Interne) % Primăria Orașului Ploești Publicațiune în ziua de 3 (16) Mani 1960 s’a decis a se ține licitațiune publică cu oferte închise și sigilate pentru furnitura tuburilor de fier necesare alimentarei orașului cu apă. Furnitura cuprinde: 16.200 metrii tuburi pentru conductele principale, de 500—200 mm. diametru. 31500 metri tuburi pentru conductele secundare, de 150 -80 m.m. diametru. 220 tone piese fasonate. Amatorii cari vor vor să ia în întreprindere această furnitură sunt invitați să-și înainteze ofertele c-Iar la Primăria orașului, administrația centrală, cel mai tirziu pină în ziua sus arătată, oreie 11 ani, cînd se va ține licitațiunea. Ofertele vor fi însoțite de chitanța eliberată de Casieria comunală și constatatoare de garanția depusă, care se va socoti 5 la sută din valoarea ofertei. Ofertele se vor face pe formularul prescris ; ele se vor pecetlui și franca, scriindu-se pe plic : „Ofertă pentru furnitura de conducte de apa, contract No. 2*. Cautele de sarcine sunt în limbele: romina, germană și franceză. Ele se vor obține dimpreună cu formularele pentru oferte, în schimbul unei taxe de lei U>, la biuroul serviciului de canalizare și alimentarea orașului cu apă, strada București No. 52 Ploești, unde se vor da toate detaliile necesite Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 72—83 din legea comptabilităței publice a statului. Supraoferte nu se primesc. Comuna nu se obligă,a accepta oferta cea mai redusă sau orice altă ofertă primită. Ofertele rămîn obligatorii, în mod irevocabil pentru ofertanți, în timp de două luni de zile după termenul licitațiunei. Primar: G. C. Dobrescu. _______Secretar: Ath. P.Stroescu DE A.BAB,ASCH de la facultatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boale de piele și Siphyis — BOALELE PARULUI — S’a MUTAT în Calea Victoriei 120 I lingă Lisa 1IMI ROMANRA Primăria Orașului Ploești SERVICIUL ADMINISTRATIV Publicațiune In ziua de 11 Aprilie 1906 s’a decis a se ține în sala ospciului comunal din piața Unire licitațiune publică cu oferte închise și sigilate pentru darea în întreprindere a construirii unui spital, donația „Movilă“. Publicăm spre cunoștința generală că, amatori, cari vor vor să ia în întreprindere lucrarea zisului spital să binevoiască a se prezenta la Primărie în menționați, zirele 3 p. m. spre a concura" la licitațiune însoțiți de garanții lui Mémoíre de lei 3,500. Valoarea devizului se urcă la cifra de 65.000. Planul, devizul și condițiunile de întreprindere se pot vedea in orî-ce z de lucru, în cancelaria Primăriei, direcțiunea administrațiu cei Centrate și la biuroul serv. tehnic comunal. Supra-oferte nu se primesc. Art. 72—83 din legea comptabilităței publice a statului sunt aplicabile acestei licitațiuni. Primar: G. Dobrescu. Secretar: Ath. Stroescu Cătrăniți Araci am vrea să nu putrezească Produsele Știrbeyi CALEA VICTORIEI 121 Oferă Catran teistei un butoae de 2800 kgr. — cu preț redus — AVIS Subsemnata Ana Becker Angelescu domiciliază Casa Grivița, aduc la cunoștința generală că, nu sunt sub nici un cuvînt răspunzătoare de datoriile contractate sau ce va mai contracta soțul meu Francisc Angelescu, — deoarece nu numai că n’a avut și nici nu are nici un fel de împuternicire de la mne în această privința, — dar prin actul autentificat de Tibunalul Ilfov sect. Notariat? sub No. 11323 din 76 Decembrie 1905 și dat pubicităței prin Monitorul Oficial No. 212 din 23 Decembrie 1905, am făcut cunoscut că, numitul meu soț care e lipsit de orice avere mobilă sau imobilă, nu are nici un drept și nici un fel de amestec în administrarea averei mele personală. Anna Anigelescu ltecK«r București, 10 Martie 1906. ÎNȘTIINȚARE . Se aduce la cunoștința onor. Public că cumpârîind la ILicitațiA TrlSî. Ilfov« toate Măr’faî’iSe FaSiistenîuluI LA TOATE SESOANELE «fin alea Victoriei Xo. 27 (alături de Prefectura Poliției) cari se compun din : Isani&rx <îc roulăîi — Atlasurx pentru plăpiama — Matsasmî negre și culori — Siloane — 5Sixieovae — Indiane. Lingerie pentru dame șî»amiiați. CiorapSixwZere. Manșete,Jm*E>re3e, î'mbrouțe l'arltmaerlT. ssaimușli, dantele **tc. etc. Mare asortiment" «Le Snculțamente de fuerro, Box si Vacs pentru Barbafi, danie si copil. OtSfi»s Ace »te mărîsarî prilnndu-se în vînzare cu prețuri ne mari pomenit de le Sine. este in interesul be eului« síi vîy.bcze acest magazin. Circa 480 hectare dini zoologice, instalind în parcul expoziției toate speciile de animale sălbatice cari se găsesc in Romînia. Expozițiunea de animale domestice și de păsări de curte, nu va fi mi al puțin interesantă. Satul romînesc Partea cea mai originală a expoziției va fi, făra îndoială, satul romînesc, grație căruia oricine ișî va da seama de condițiunile in cari trăește poporul rominesc, atit din Romînia cît și din Macedonia, Ardeal, Banat, Bucovina și Dobrogea. In acest sat vor maî fi instalați niște țigani din Dobrogea cum și o cafenea turcească. Va mai fi o casă tip țărănească și se va profita de acest prilej pentru a inaugura in parc o școală practică de agricultură și apicultura. Marii agriculturi și industriași vor avea chioșcuri pentru produsele lor. Domeniile Coroanei vor fi de asemenea splendid organizate. Partea picantă Partea picantă—era să zic ușoară—a Expoziției va fi lacul cu cele două insule așezate în mijlocul lor. Intr una din ele, numită „Insula șerpilor“ se va ridica o moschee, populată cu.... frumoase hurii terestra și încredințate in paza Patriei, văduva foarte consolabilă a lui Suliman pașa. E vorba chiar de a se aduce patru ahmee din Constantinopole... Cealaltă insulă, a lui „Ovidiu“, va avea un teatru de varietăți, de un gen cam vioi și ușor. Cu toată distanța, occidentalii nu vor evita desigur expoziția din București și nu unul din el, atras de numeroasele ei atracțiuni, va sosi cu plăcere în trenul Orient-Express. ----------- "El-------------Revoluțiunea din Rusia Izbucnirea revoltelor militare Ceea ce era de prevăzut, ceea ce a prevăzut toată lumea și am arătat și noi, s’a întâmplat: revoluțiunea a izbucnit iar in Rusia.[Lucrul e firesc: acei cari aui crezut un moment că revoluțiunea e definitiv nimicită și că țarismul este, ca și înainte, stăpiuitor asupra destinelor uriașului imperiu, au arătat, că nu cunosc adevărata situație din Ilusia și că iau aparența drept realitate. E drept că, un moment, regimul terorist inaugurat de Witte-Durnowo, a reușit să restabilească ordinea, procedau cu o cruzime înspăimîntătoare la înăbușirea oricărei veleități de revoltă. E drept că, un moment, organizațiunile revoluționare, decimate, urmărite și prigonite, și-au încetat activitatea in public, dind prin aceasta aparența, cu desăvârșire înșelătoare, a dispariției lor. Ele nu dispăruseră însă. In ascuns, ca și în vremile de reacțiune fățișă, ele au lucrat, au adunat forțe noul, s’au organizat, și-au procurat mijloace noui și, azi cu puteri proaspete, încep lupta din nou. Lucrarea de reorganizare le-a fost, de altfel, mult ușurată de către însuși guvernul, care, prin sălbătăciile și neomenirile sale, a făcut ca mulți cetățeni pacinici să treacă de partea revoluțiunei. Forma sub care începe noua fază a revoluțiunei este aceea a revoltelor militare. Prima fază a început, după cum se știe, prin proclamarea grevei generale. Reuși-va a doua încercare sau va cădea după cum a căzut cea dinții ? Pentru moment, nimeni nu poate prevedea rezultatul. Dacă știrile despre regimentele revoltate se vor adeveri, atunci situația pentru autocrație va fi din cale mai grave, fiindcă țarizmul nu se bizueazi decit pe baionete. Se poate insă ca și de data aceasta reacțiunea să rămîna triumfătoare. Dar chiar de se va intîmpla așa, triumful nu va fi decît de scurtă durată, căci revoluțiunea va apare iar, va apare mereu, la infinit, turburînd mereu ordinea și liniștea publică pină cînd libertățile vor fi definitiv cucerite. CĂRȚI ȘI REVISTE „Tocmelile Agricole“ sub diferite legiuiri pină în zilele noastre de d-nii Const. Tănăsescu și St. Grigorescu din ministerul de interne. Prețuit lei. Recomandăm chiar agricultori, arendași și tuturor celor cari doresc să cunoască în amănunțime legea tocmelilor agricole. „Intre Capșa și Ateneu“ schițe umoristice de Iolnic. Prețul 0,50 bani, ediția velină și 0,20 bani ed. ordinară. „Arhiva“ anul XVII No. 2 cu următorul smitar: Cercetări și propuneri asupra alimentarei satelor romînești cu apă bună de d. dr. Valeria Roșcaleț. Sonet de oțel (după Bickert) de Valentin Bude începutul teatrului în Moldova de Theodor T. Burada. Iu Zbucium de Tilarin V. Crudu. Asupra poporanismului istoric de la „Semănătorul“ de Ilie Bfrbulescu. Priveliști și datini populare în Moldova de T. T. Burada. Cine face bine, bine găsește de N. Mateescu-Movilă. Studii filologice de G. Pascu. Dări de seamă . Noua teorie asupra constituției materiei de dr. E. Severin de R. S. Ilustrațiuni: regina Elisabeta cu principesa Maria. Theodor Aman, Regimul vechiu din Pinacoteca din Iași. AGAPA PRESEI Agapa lunară a Presei va avea loc Duminica viitoare 12 Martie tot la restaurantul Iordache din strada Covaci. Cu această ocaziune se va sărbători jubileul de 30 de ani de ziaristică a confratelui Kutschbach, corespondentul bucureștean al ziarului berlinez Lochul Anzeiger. Toți ziariștii din Capitală, fie că aparțin sau nu Sindicatului ziariștilor, sunt rugați să ia parte la această masă comună. Dejunul va începe la orele 12 și jumătate, in sfirșit către acela căruia nenumărțî tineri ii datoresc situațiunilie la cari au ajuns, căci era de o generozitate ce îl făcea să fie tare adesia la un deget de mizerie. De aceea ne adresăm la toți aceia cari au fost elevii lui V. M. Burlă și la toți aceia cari l'au cunoscut și apreciat să contribue după putere la adunarea unui fond, cu care să î ridicăm un modest monument ia mormînt și să-i publicăm din nou acele din studiile, apărute în diferite reviste, cari sînt oricînd de actualitate, împreună cu alte lucrări de însemnată valoarea științifică rămase in manuscris. 1. XII 1905 Comitatul: P. Fîntînaru profesor prezident, Șt. Gheorghiu, deputat vicepreședinte, Chr. Mathasovici, avocat viceprezident, dr. A. Lambrior membru, Sc. Panaitescu locot.-colonel membru, M. Tomida, profesor membru, M. Checais, inginer membru, I. M Aooliu, student, membru, V. Teodoreanu, direct, liceului „Național“ casier, D. Cădere, prof. secretar. Listele cu sumele ce se vor subscrie se vor trimite d-lui V. Teodoreanu, directorul liceului „Național“ Iași. O listă a fost tmimisă și la redacția ziarului nostru, d-lui Emil D. Fagure. împăcarea liberalilor din Brăila BRAILA. 9 Martie.—Sunt patru ani aproape de cînd o criză foarte gravă s’a produs în sinul partidului liberal. Retragerea d-lui Dimitrie Moisescu din capul primăriei, a dat naștere unei dizidențe in jurul căreia s’au strâns foarte curînd unde elemente bune ale partidului. D. Const. Alecsiu, fost deputat, a îmbrățișat cauza amicului său și împreună cu dinsul a întreprins o acțiune contra direcțiunei domnului Constantin Coeiaș.* Timp de patru ani aproape șeful liberalilor împreună cu partizanii săi a fost ținta celor mai vehemente atacuri din partea d-lor Moisescu și Alessiu. Nu i s'a cruțat nici viața politică și nici cea particulară. Desigur că starea aceasta de lucruri a convenit de minune adversarilor, căci grație el conservatorii au putut să închege un partid care de bine, de rău a cîștigat un teren oarecare în politica reală. Fruntașii de la centru simțind pericolul, au încercat în cîteva rânduri să readucă armonia în partidul liberal local, dar din cauza intransigenței d-lui Alessiu, încercările lor au dat regulat rezultate negative. D-niu Moisescu și Alessiu nu au vrut să cedeze cu una cu două. Dar ceea ce trebuia să se întîmple sa întîmplat totuși: întrunirea din Capitală și apelul la unirea tuturor liberalilor făcut de d. Dimitrie Sturdza au avut un efect salutar și asupra liberalilor brăileni. . D. Const. Coeiaș a fost cel dintii, care a recunoscut necesitatea unei împăcări cu dizidența și tot cicsul a fost cel dintîiu care a înlesnit împăcarea. La o consfătuire intimă care a avut loc in apartamentele sale, d. Coeiaș a zis : — Acum cînd vîrsta și ocupațiunile mele nu nu permit să mă interesez destul de interesele partidului e nevoie de un comitet executv din care să facă parte toți acei cari au muncit în trecut pentru cauza liberală, un comitet care să aibă toată autoritatea morală și prestigiul de a dirija in viitor acțiunea partidului.* „Dorința fermă a d-lui Sturza, a continuat șeful liberalilor locali, e aceea de a ne vedea uniți cu toții și în deplină comunitate de vederi. Găsesc de aceea necesar ca să trecem peste toate animozitățile personale și să intindem o mină frățească amicilor noștri de altă dată. „Doresc să am o intrevedere cu d. Alessiu“, a încheiat d. Coeiaș. Cei prezenți au fost mișcați de această cavalerească declarațiune a încercatului bărbat și întrevederea cu d. Alessiu i-a fost imediat înlesnită : d. Petru Banotescu, a oferit în acest scop saloanele sale din strada Municipală. Au mai urmat două, trei consfătuiri și împăcarea s’a făcut. Cel drept, nu s’a hotarit nimic asupra modalitate| împăcare!, dar d. Coeiaș cu tactul său a știut să aranjeze astfel lucrurile, nicit nici o susceptibilitate să nu fie atinsă. Precum am arătat s’a hotărît înființarea unui club cu un nou comitet executiv care va fi pus sub conducerea d-lui Dimitrie Sturdza. Vor fi și doi vice-președinți, d-nii Constantin Coeiaș și Constantin Alessiu. Prin modul acesta au fost satisfăcute ambele tabere și dacă viitorul nu va aduce alte surprize, partidul liberal din Brăila, unit și întregit, are șansele de a recâștiga terenul pierdut din cauza sciziunei de pină acuma. Rola Camere sau Apartamente | O ® ® ® ® © ® ©†® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® ® § persoanele care, în timpul Expoziției ar dori și 1 ÎNCHIRIEZE ! = mobilate = S Se pot înscrie de acum la 8 . Biroul Oficial de Locațiune al Expoziției Monument pentru M. Burlă La Iași sa lansat următorul Apel V. M. Burlă, blîndul, simpaticul și învățatul profesor, s’a stins din viață acum un an aproape, după o muncă de treizci de ani,, în restimpul cărora mii de elevi și-a fi îmbogățit sufletul și luminat inteligența la prelegerile sale. O datorie sfintă, ca foști elevi și unii din noi și ea foști colegi, ne cere să arătăm recunoștință către acela care de pe catedră a făcut știință adevărată cu o metodă neîntrecută încă la noi, către acela care a fost un cercetător conștiincios de terenul filologiei, înavuțind știința romînească cu importante studii, is boastrii $ __ București — să participe la jubileft, adică să defileze, pentru că general Fiorescu adusese o ofensă demnitățea lor. Intr’adevăr pe cînd toate celelalte societăți din Capitală fuseseră invitate în mod oficial de guvern, societățile studențești deși trecute în programul serbărilor ca participante, nu au fost invitate, ci au prima ordin să participe, lucru pe care studenții socotindu-l ofensător au refuzat să-l facă. La aceasta se reduce mișcarea studenților din 1891. Mai mult o delegație de studenți, compusă din d-nii Meudonici Antonescu și Polidor Ivașcu s-au prezentat suveranului și i-a arătat doleanțele studenților. E drept că atai pe urmă studenții au decis să participe la jubileu, grație tacticei guvernului care a izbutit să „rupă“ cițîva promițîndu le că ii va trimete în străinătate. Printre aceștia se afla și d. Mehedinți. Astfel stind lucrurile nu era mai bine ca d. Mehedinți să nu mai fi reamintit de acea mișcare în oarad-sa a purtat un rol de care nu ar trebui să ne mai amintească ? In speranță că veți binevoi, domnule director să dați publicitate aceste rînduri vă rog să binevoiți a primi expresiunea distinsei mele stime. D. R. Ionescu Str. Atelier 9. —— Igasiman Luptele «dino-romane Ieri seară cea dintiia luptă este între Mitthaler (bavarez 92 kgr.) și Randolph (115 kgr., șampioniul Vienei pe 1904). Lupta ține 7 minute, fiind învins Mitthaler prin „centura dinainte“ urmată de „ruperea puntei“. Nici nu ași fi crezut ca Randollph să aibă atîta superioritate asupra lui Mitthaler. Da la început Mitthaler a stat în apărare. De la început pînă la sfirșit, atențiunea lui Randolph este concentrată asupra cefei adversarului sau, pe care caută să o moare, în orice poziție se afla. Tot timpul vienezul a dominat pe bavarez, afară, de o singură dată, cînd adversarii fiind la pămînt, Randolph încearcă să facă un ,halbnelson“ lui Milthaler, din care acesta se degajează zvirlindu-se peste Randolph și apucîndu-I brațul. Neavind destulă putere să-l tragă cu umerii la pămînt, este silit să încerce centura îndărăt fără succes, de care Randolph scăpînd îi face „centura înainte“, și căzând la pămînt, rupe „puntea“ pe care încearcă să o facă Mitthaler. Adversarii au luptat foarte corect și frumos. A doua luptă a fost intre Saifulin (tătar 101 kgr.) și Sleysko-Tzieganiewicz (130 kgr. campionul Rominiei). Lupta durează 10 minute, după care Saifulin este învins printr'un „tour de hande en tête“. Cred că este unicul caz care poate servi de exemplu de energie morală și fizică—cînd un luptător avînd o coastă ruptă și una bandajată — cum a fost cazul cu Saifulin — să arate o rezistență atât de mare față de un adversar de măsura lui Shysko. O astfel de învingere face poate mai mult decit o victorie. A treia luptă a fost intra Pierre le Colosse (150 kgr. francezi și Lurich (98 kgr.) Bea de prevăzut o luptă — cum de altfel a și fost — extraordinar de emoționantă, dat fiind condițiunile deosebite în cari se prezintau cei dou adversari : la Pierre massa corpului, înlțimea și greutatea eșind din obicinuit, căci are 52 kgf. greutate mai mult decît Lurich, pe care-l domină cu mai mult de jumătate cap, și are și o grosime, ceea ce face ca împotriva lui „centurile" să reușească cu foarte mare greutate. Lupta era decisivă, adversarii trebuind să lupte pînă ce unul va fi învins. Publicul era împărțit în două tabere: o minoritate formată din francomani, pentru Pierre de Golosse și majoritatea pentru Lurich, căreia Piene de Colosse ii devenise antipatic din cauza apucăturilor lui brutale pe cari le-a arătat în luptele precedente. In «moțiunea luptei Lurich devenise pentru galerie „Georg•ică“, iar Pierre esia Colosse „cel cu șuncile“.În strigăte de : „bravo Lurich“, „bravo Georgien,“ „bravo Pierre“, luptătorii continuă emoționala lor lupta timp de 50 de minute după cari Pierre de Colosse este învins, printr’o combinație proprie a lui Lurich, pe care a făcut’o așa de riapede, în cum i-a fost imposibil să o analizez. Lupta a început într’un „tempo“ foarte încet, căci adveusarii prevâzînd o luptă lungă, au căutat să’șî menajeze puterile. Toate centurile pe cari Pierre a încercat să le facă lui Lurich, nu au reușit nici odată, căci din fiecare centură Lurich scăpa cu cea mai mare ușurință, în chipuri cu totul speciale. Un „tour de tete*“ nereușind lui Lurich îl face să cadă la pămînt. Pierre încercind să’l răstoarne iute cravata, publicul flueră, Pierre se suplică și vrea să plece, publicul huiduește, francezul se întoarce și continuă lupta mai departe. „Hitziergriffe“ și „Lalbnelson-urile“ pe care Pierre încearcă să i le facă lui Lurich, nu izbutesc, deoarece dintr’una Lurich scapă făcînd „puntea“, iar din cealaltă făcînd „pirueta“. ‘Tot atit de puțin noroc are francezul și cînd încearcă „ramassemente du bras“ șî „price de têté par terré", din aceasta din urmă Lurich scapînd prin zmucirea picioarelor îndărăt. Un nou „tour de têté“ încercat de Lurich, îi face să cadă din nou la pămînt, unde Pierre căutînd să facă un „hallonelson“, permite lui Lurich o combinație, prin care pune pe frannet cu umerii la pămînt. Tunete de aplauze salută victoria lui Lurich. Notații 1 Hali de l’Independance Roumaiue FA. I 8 Amintiri asupra d-luî Mehedinți Primim următoarea scrisoare cu rugăminte de a o publica : Domnule director. Am ascultat la „Dacia“ discursul rostit de d. S. Mehedinți, profesor universitar, și am remarcat un pasagiu pe care l-am considerat atunci ca un,lapsul lingual al oratorului uncl se afirmă intr’visul un mare noime văr. Acum citesc discursul d-lui Meledup publicat în ziarul „Epoca“ și văi că pasagiul în chestiune figurează cu toate neadevărurile cuprinse intri tisul. E vorba de mișcarea produsă printre studenți cu prilejul înființărei de către regele a fundațiunoi universitare de azi. D. Mehedinți afirmă că studenții la început au refuzat dopițiunea, iar președintele lor ar fi zis intr’o întrunire că „hotărirea studenților Lee onoare universităței și că ea in aintează democrația cu 30 ani“. Să tr.I dea voe d. Mehedinți, să rectific aceste afirmații. Studenții nu au făcut atunci manifestație ostilă M. S. Regelui și nici nu au refuzat darul. Au refuzat însă la Început studenții Mișcarea de la ministerul domeniilor Pe ziția de 1 Aprilie s’a făcut următoarea primă mișcare in personalul ministerului domeniilor, provocată prin nființarea institutului geologic . D. Ludovic Mrazec, profesor universitar, a fost numit director al institutului, cu gradul de geolog cl. I. D. inginer șef Radu Pascu, șeful serviciului minelor, a fost numit inginer șef al institutului. D. Valeriu Popovici-Hațeg, actual șef al laboratorului de geologie, a fost numit subdirector al institutului cu gradul de geolog cl II-3. D-niî. George Munteanu Murgoel și Sava Atanasiu au fost numiți geologi cl. II-a. D. Vasile Buțureanu, profesor universitar, a fost numit geolog cl. III-a. D. Lazar Edeleanu, actual șef al laboratorului de chimie, a fost numit chimist cl. L-n. D-nnî Const. Th. Petroni, și Vasile Dimitriu, actuali chimiști ajutori la laboratorinl de chimie, au fost numiți, primul chimist asistent cl. I și cel de de al doilea, chimist asistent cl. II la institut. D. Ioan Mierescu, actual desenator la serviciul minelor, a fost numit desenator cartograf. D nilă Botez, Em. Protopopescu- Pache și Petre Enculescu au fost numiți geologi asistenți cl. III. D. Nicolae A. Popovici, absolvent al facultății de știința a fost numit impiegat clasa 3-a. D. G. Săndulescu actual laborant al institutului de chimie e numit preparator. D. Constantin Nicolae actual laborant la laboratorul de geologie se trece la institut. ADUVERUL Ce se petrece la Creditul rural Am anunțat, ezi, că d. I. Constantinescu, șeful contabil al Creditului rural, a fost silit să părăsească acest post de către directorul instituției, d. Dimitrie Sturdza. Ce s’a întîmplat? Se știe că parchetul a cerut suspendarea acestui funcționar. D. Sturdza a declarat însă d-lui Ciocîrdia, procuror general, care :-a cerut această suspendare, că va supune cererea consiliului de administrație deși găsește că parchetul nu poate pretinde suspendarea unui funcționar al unei instituțiuni particulare, funcționar care încă nu a fost dat judecăței. Consiliul nu a aprobat suspendarea, tocmai pe acest motiv. D. Sturdza cercetîbd însă ceea ce se impută șefului contabilitatea, a constatat că nu e in regulă și l’a invitat să-și dea demisiunea. D. I. Constantinescu consultîndu-se cu amicii săi, a refuzat să demisioneze. Mai mult decît atît, cum s’a anunțat în ziarele guvernamentale că d. Sturdza a cerut demisiunea d lui Constantinescu — fapt absolut cert —ziarele ocultiste „Voința Națională și „ITndependance Roumaine"', au luat apărarea d-lui I. Constantinescu și au declarat că nu va demisiona, fiindcă nu e nici un motiv să demisioneze. Bine-înțeles că d. Sturdza a considerat această atitudine ca o sfidare și imediat ce s’a terminat alegerea de la Credit, a comunicat șefului contabil că este îndepărtat din funcțiunea sa. Rămâne acum să vedem cum vor explica ziarele ocultiste îndepărtarea d-lui I. Constantinescu a cărui apărare au luat-o zilele trecute. Dealtfel, după cîte se spun, d. Sturdza ne rezervă noui surprize la Creditul rural, fiindcă s’a pus să continue cercetările cu privire la neregularitățile semnalate. R. X. Activitatea parlamentului și situația guvernului — Interview cu d. Take Ionescu — Situația guvernului. — Activitatea parlamentară. — Credite și ameliorări. — Legi politice. — Politica externă.—Conflictul cu Grecia. — Creditul rural.—Junimiștii. —Leziunea de Main. — Excedentul— D. Iuliu Pop, directorul ziarului „Bukarester Tigblatt“ a j interviewat pe d. Take Ionesco. Reproducem acest interview după numitul ziar. Situația guvernului D. Take Ionescu a declrat ziaristului următoarele : — Situația guvernului este astăzi mai consolidată decât la începutul seziunei. Așteptarea opoziției, care sperase că în siutii guvernului vor izbucni neînțelegeri și că reformele anunțate nu vor fi realizate, nu s’a indeplinite. Dimpotrivă, miniștrii, care se bucură de cea mai deplină încredere a majorităților parlamentare, care l-au susținut, n’au fost nici odată așa de uniți ca acum. Op era legislativă a seziunei ce tocmai a expirat, trebue socotită, cu toată scurtimea ei, printre cele mai rodnioe în timpul de 40 de ani. Cele mai multe legi votate sunt de un caracter economica și financiar și se disting primit democratic. Activitatea parlamentară „S'a votat: o lege de asigurarea țăranilor pentru caz de secetă ; un credit viticol, care va face cu putință de a se reclaoi viile distruse de filoxeră ; utilii tel de pietati ;o lege pentru regularea exploatării terenurilor petrolifere ale statului; o lege pentru secarea zonei de inundațiunie a Dunărei, o lucrare care va dura mulți ani, dar va aduce mari foloase prin cultivarea păraiitului ; o lege pentru facerea hartei zoologice a țării ; o lege pentru exportul cărhei ; o lege a brevetelor,deoarece Romînia e unica țară care nu are încă o asemenea lege ; o lege pentru regularea muncei emeilor și minorilor și încă multe altele. CreiFte și ameliorări „S’au mai votat : fondurile necesare pentru procurarea materialului rulant la C. F. și pentru construirea a cinci nouă linii de drum de fer cu o lungime totală de 350 km.; extensiunea serviciului nostru maritim așa ca vapoarele noastre să meargă pînă la Alexandria; creditele necesare comunelor pentru ca să-și asigure îndreptarea condițiunilor lor sanitare prin aducerea de apă și facerea de canalizări ; o lege de import asupra averei mobiliare și o modificare a legei impozitului personal prin care țărănimea a fost ușurată cu 4 milioane. Legi politice „Dintre legile cu caracter politic—a mai spus d. Take Ionescu—ași putea să relevez aceia asupra stabilităței funcționarilor ministerului de finanțe și aceia privitoare la modificarea lege clerului prin care în viitor și satele vor avea preoți cu studii universitare. Modificarea Codului civil cu privire la căsătorii după modelul german e o reformă de mare importanță politică și socială, deoarece printr’însa se pune o mare ptdică concubnajului. Interesele armatei au fost mult ajutate prin urcarea bugetului războiului cu trei milioane și deschiderea unui credit de treizeci milioane. „Trebue recunoscut — observă d-l Take Ionescu — că o asemenea vastă operă nu s’ar fi putut îndeplini dacă n’ar fi predominat cea mai complectă încredere și cel mai nemărginit devotament din partea majorităților parlamentare“. Politica externă—Conflictul cu Grecia Continuînd cu declarațiunile sale, d-l Take Ionescu ajunge să vorbească de politica noastră externă și spune : — „Pe terenul politicei externe guvernul a reușit să încheie convenții comerciale cu Anglia și Prusia și e tocmai pe punctul de a încheia asemenea convenții și cu alte state. ..Acțiunea bandelor grecești în Macedonia. a turburat—cu regret a constat— relațiunile noastre cu Grecia și tot cu regret constat că nu e de prevăzut cînd această situațiune va lua sfirșit. Atîta insă e sigur, ca noi nu suntem vinovați de această stare de lucruri. Dimpotrivă, ministrul de externe și noi toți am dat dovadă de o răbdare și de o moderațiune de care mulți din amicii noștri se miră. Nu vroiü să spun nimic ce ar putea să mai înăsprească situația. Afirm însă că dacă de partea cealaltă nu se vor găsi mijloacele pentru a se satisface cerințele drepte ale romînilor, Grecia va avea mult mai mult de suferit decît noi“. Creditul rural —Junimiștii Trezind la altă ordine de idei d. Take Ionescu a declarat : — „Situația guvernului d-lui Cantacuzino este tare și inspiră respect. Aceasta dovedește faptul că atunci cînd comisarul guvernului, care a întreprins o anchetă la Creditul rural, a dovedit că acolo s’au comis neregularitățî și abateri de la lege, partidul liberal a fost silit să sacrifice pe unul dintre cei mai fruntași, membri ai săi. Numai un guvern foarte tare a putut obține un asemenea rezultat. „Altă dovadă a tăriei guvernului—a zis d-l Take Ionescu—trebue văzută în campania ridicolă pe care un ziar inspirat de neînsemnata grupare junimistă o duce contra coroanei. înțelegeți că bărbați ca d-nii Carp și Filipescu n’ar recurge la asemenea mijloace nepotrivite cu trecutul lor, la asemenea mijloace josnice, dacă n’ar fi cu totul desperați și n’ar avea convingerea că ministerul Cantacuzino e destul de tare pentru a-șî îndeplini misiunea sa pină la capăt și a’și realiza tot programul. Știți ca și mine ce fiasco ridicol a făcut această campanie. Chiar și în timpul cînd Coroana nu era atit de înrădăcinată în inimile tuturor romînilor, o campanie dusă contra Suveranului de un mic grup de șefi fără trupă,și-ar fi atras bătaia de joc a publicului. Acum însă, cînd prestigiul și aureola regelui au atins punctul lor cel mai de strălucire, această campanie, de care trebue să-i fie rușine fiecărui romin, e și mai mult de condamnat. Pot să spun fără exagerare că grija principală a guvernului a fost în ultimul timp boala regelui, o grijă care e împărtășită de toata țara. Starea majestăței sale se ameliorează insă din fericire văzînd ‘ ci ochii și dorința fiecărui partid sincer nu poate fi decit ca suveranul să serbeze jubileul său de 40 de ani de guvernare în deplină sănătate și vioiciune. Leziunea de Maiü.—Excedentul. D. Take Ionescu a terminat astfel: — Cu privire la viitoarea activitate a guvernului pot numai să spun că în seziunea de Maiü și celelalte proecte de legi cari nu au fost încă votate, vor fi realizate, printre ele legea pentru îndreptarea stărei sanitare la sate și legea privitoare la cumpărarea de moșii de către stat pentru a se împărți la țărani. „Acum că anul financiar 1905—1906 se apropie de sfirșit, se poate spune, că excedentul va trece de 30 milioane și că va fi poate cel mai mare din cita le-a avut vreodată Rominia , întreita crimă din Herța ZIUA a III Partea civilă.— Rechizitoriul.—Apărarea.——Verdictul Avocatul Gh. Marcu, al părței civile, arată pe larg motivele cari dovedesc că autorii fioroasei crime sune acuzații" El descrie antecedentele lui Ionovici, care era teroarea Herței, bătaia, jefuia și fura, cum și antecedentele lui Carp care fusese condamnat la opt ani închisoare și a celorlalți acuzați. Conchide că acuzații sunt criminali. D. procuror Liciu vorbește de asemenea în rechizitoriul său, despre antecedentele rele ale acuzaților și arată faptele cari copleșesc : găsirea bancnotelor la Ionovici cumși mărturiile lor, cere condamnarea lor fără circumstanțe ușurătoare. Avocații apărare, d-ui. Constantin Androiu, Gh. Tomassiu și Romulus Bălănescu s’au încercat să distrugă dovezile acuzării arătînd nepotrivirile din mărturii și stăruind asupra bătăilor suferite de acuzați. Verdictul __ Jurații se retrag în camera de deliberare de unde revin la orele 6, cu un verdict afirmativ, pentru top acuzații, cu circumstanțe ușurătoare pentru Constantin Gtdan, fără concursul căruia crima putea fi comisă. Partea civilă cere 5000 lei despăgubiri. Curtea condamnă pe "Ionovici și Ostin Carp, minori la cite 15 ani închisoare, pe Gavrilescu, maior, la muncă silnică pe viață și pe Constantin Gădan la 1 S ani muncă silnică, acordînd și 400 lei despăgubiri civile pe care să-î plătească toți în solidar. La pronunțarea dBfuinței acuzații izbucnesc în hohote ,öel prins. Ei au declarat că vor face recurs. După ședință în stradă publicul a făcut o manifestație de simpatie juraților. După terminarea ședinței, străzile erau pline de lume. Grupuri, grupuri de inși, discutau cu aprindere verdictul. ■**>■*»*»------■ - -- -I-----m Uluynowky „VIATA LITERARA“ Azi, Vineri, a apărut No. 11 al celei mai citite reviste literare, de sub direcția d-lor Gh. Coșbuc și I. Gorun, cu următorul sumar, Ziarele și literatura de Ion Iorun, Scutul (poemă) de G. Coșbuc, Sergentul Lixandru (schiță) de I. Giikel, Adâncuri (poezie) de Cincinat, Pavelescu, Cronica literara, Solidaritate de fi, Cheiuri,Cronica artistică: Dim. Serafim, de V. Cioflec, Scrisori (poezie) de Maria Cunțan, Artistul și moralistul de E. Trovipescu, Plecați (poezie) de Ion Minulescu, la adorare (poezie) de Faima, Om și fiară (nuvela) de Artur Gorovei, De ale babelor (poveste) de G. Săpunaru, Informațiuni literare și artistice.—Bibliografie.