Adevěrul, aprilie 1906 (Anul 19, nr. 5970-5997)

1906-04-01 / nr. 5970

Sîmbătă 1 Aprilie 1906 EPITROPIA GENERALA casei spitalelor ți ospienilor sat spirMim. Iași Face Cunoscut că în ziua de 14 Aprilie 1306 ora 2—4 p. m. se va­ ține in Camera acestei Epitropii, licitație publică prin o­­ferte sigilate pentru furnizarea materiale­lor, notate mai jos, necesare spitalelor a­­cestei case și anume : 0.000 m. priză de olandă de 80 C. m. lată 1.500 „ „ .. . 100 c. m. „­­ 6.1­00" „ , , „ America 85 c. m­.­„ 1.500 „ „ flane barchet alb 80 c, m. „ 1.200 „ „ zefir albastru de 100 c. m. „ ’1.200 , .indiană de 104 c. m. , 1.00­1 , „ hassa de 90 c. irit « 1.000 . postav flane albastru 72 c. m. „ 700 „ materie garde livre 80 c. m. 700 „ piatră de 110 c. m. „ fiCO „ doc ocru de 100 c. m. , 500, „ flane barchet colorat 76 c. m „ 500 „ oxfort p. scut­ ice de 80 c. m „ 500 „ parafină de 80 c. m. » 400 „ Romburg de 80 c. m. » LOO „ materie bumbac gloria 120 „ 800 , doc gri de 115 c. m. : „ 2('0 „ postav ser gri de IBS c. ra. „ 200 » postav albastru de 138 c. m- , 200 .. postav melange 188 c. m. ., 150 bucăți cergi de lină de 140 cm­. pe 220 c. m 96 tulpane colorate 1 200 bucăți cupe de tablă emailată 14 cm 1.000 talgere de tablă emailată din cari 300 adînci de 22 c. m. 1000 pahare idem emailată de 8 c. m 50 lighene mari idem de 44 c. m. 80 lighene mijlocii idem de 38 c. m. 130 ibrice idem de 15 C. m­ 50 cumare mari idem de 24 c. m. 80 cumare mijlocii idem de 26 c. m. 80 mașini cumare cu capace și cap­sule de 25 c. m­. Concurenții simt Invitați a se prezenta în acea zi ,însoțiți de o garanție provizo­rie de 2000 lei în numerar sau efecte pu­­lice, iar cea definitivă va fi de 10 la sută asupra su­mei rezultată la licitație. Licitația se va ține conform, art. 72-83 din legea comptabilităței generale a sta­tului. Licitația se va face în­ parte sa­i în­ to­tal după aprecierea Epitropiei. ,"Condițiunile și ori­ ce alte informațiuni se pot vedea și­­ lua în ori­ce zi de lucru !a serviciul Administrativ din cancelarie Epitropiei. Se aduce la cunoștința generală că în ziua De 6 Aprilie a. c. ora 2 p. m. se va ține în cancelaria acestei epitropi o licita­ție publică cu oferte închise pentru faso­narea de către antreprenor Și cumpărarea apei de către același antreprenor a unui număr de 40.000 (patru­zeci milc steri lemne de foc, din semințeleî de fag și puțini cârpini, aflători în parchetele No. 4­­1.5­ și 20—92 inclusiv din pădurea Bîlă­­gești ju­d. Baci Sil. Garanția provizorii 2000. lei. , Cond­ițiunile speciale se pot vedea în orî-ce zi de lucru în biuroul serviciu ui silvic, și demanial. Licitația se va ține conform art. 72 — 83 din legea comptabilitățeî g-le a sta­tului Se aduce la cu­noștința generală că in­ua .de 6 Aprilie a. e., ora 2 p. ma. se va ține,în cancelaria acestei epitropi., lici­tație­­ publică, cu­ oferte închise, pentru vîrizarea spre exploatare a unui număr de 1000 (una mie nouă) arbori de stejar cu grosimea în d­reptu­feri fața de 1.00—­.70 aflători iu .■ parchetele No. 88 Și 39 din pădurea Boțeștii-Precistel, jud. Neamț. Garanția provizotă 1200 lei. Con­dițiu­rile speciale pentru vînzarea acestor arbori se­ pot vedea în­ or­i-ce zi de lucru iu biuroul silvic al Casei Dobori­rea și tăerea e permisă în tot timpul anului. Licitația se va ține conform art. 72—83 din legea­­ comptabilităței generale a­ sta­tului. CASA DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada LIPSCANI, No. S in noul palat „ Pacia- Romania* Cursul de ziua d­e 27 Martie 1906 • j j­­ huap. ,i Vinde I AVoiReata roca. 1905 c. j $lT-— ÖÍSÖ <“/• ffteuta amorf. 1005BJ &lj75; 9öj25 4*/o I . amort, inter' 92|5(> Ö3Í25 5% Obi. Coir., si judoț.i 102j50 103 — ff» „ „Urb. Buc.; 92 50; 93 25 5‘A lyris. Func. Buraié- lOlteO 10185 j i»h „ . . 92 75, 93 25 S*/*t . Urbane Buc. 96 35 98 ?S 5"A „ „ „ Iași 94 75 95 25 Ad­. Banca Nation. 3070 — BOflO — j „ .. Agricolă 470 — 480 —­ j „ „Scont Buc. 170 — 180 — Cor. 55". Austriacă 195 — 106 — Mărci germane 123 50] 125 - - Bancnote franceze 100 50 101 25 italiana 100 — 101 „ Buble . Hârtie 264 — 268 — Plătim cupoanele de 1 Aprilie 806 la­­tenta Externă lu­mii nici un c­ărminrint.­­ România *8 __lanța Expozițiuni Istorică strada Ton v.­urateaxu tlingii Primărie) Se va deschide în ziua de Paști: Vederea din Războiul 1871 — 78. Victoria Romînilor contra Turcilor, Independența Român­ei prin erois­mul romînilor. Intrarea I­lei de persoană. Copiii 50 bîssii. Pentru Expoziție caută loc ca con­­ducător sau re­prezentant a ori­ ce fel de afa­ceri, un tinăr și foarte experi­mentat cumei­sânt, vorbește lim­­­b­ele franceza, germana, Italia­nă, ungară și romină, dispune de garanții?, fost participant la Expoziția b­ileniară B,­Pesta 1895 și Expoziția Universală Paris 1900. Ofertele la Adeverul sub E­­mil P. Expoziție-Dr.Eraclis Sterian Specialist în ho»!« Interne și Sifilitice ! Vechi medic al Eforiei Spiratelor Civile ! Consultații de la 10—12 si rie la 5—7 I S3­, STR, BIBESCU­-VODA, sa­t (Colț Șerban-Voda) Cercii și Biți numai DELICIOASA. NEIfITREGUTA, RENUMIT» Șampanie BIN­E­T din Reims IlKl­S FRISHEZ PSIH EXCELENȚĂ (el­­ m Imn din Irnssu Cel mai apreciat FERIȚI­VA DE SUSSTITUiffe Bin largul lamei Lege asupra educațiuneii in Anglia D. A. Birre!, ministru al instrucției publice, a prezentat în Camera com­u­nelor o nouă lege asupra educațiunei. După vechea lege a instrucțiunei, existau­ în Anglia două feluri de școli: board schools, școli oficiale dependințe de consiliile școlare alese din părinții din acea circumscripțiune și voluntary schools, școli libere cari nu erau supuse la nici o taxă. Rezultatul a fost că afluența a fost mult mai mare în școlile libere, căci pe cînd școlile oficiale erau­ frecventate de 2.600.000 de școlari, școlile libere erau frecventate de 3 mii. 200 mii de școlari. Atunci ministerul Balfour în 1902, a desființat școlile libere. De atunci s-a observat in învățămînt simptome rele. Anglia e o țara care are nevoe de foarte multe școli, fiindcă din populația eî cel mult 4 l.t sută nu știu carte. Prin măsura­ luată­ de guvernul Bal­four s'a luat posibilitatea multora de a putea să învețe. Aceste motive îndem­nară pe actualul ministru de instrucție publică să vie cu proectul prezent și să reînființeze „voluntar” școala. Pentru că s’a ridicat chestiunea că cine să subvenționeze școlile, s’a h­otărit ca bud­getul să le fie furnizate din fondurile speciale ale cancelariei finanțelor pen­tru încurajarea învățământului. Superioritatea flotei germane Colonelul Graedke, a publicat în „Berliner Tageblatt“ un articol în care caută să stabilească superioritatea flotei germane. Flota Atlanticului cuprinde 8 cuira­­sate de escadră cu un tonaj de 81.500 de tone și cu 91 de tunuri, cuirasate de diferite tipuri, pe cînd germanii au 15 cui­rasate de același model, adică un tonaj de­­ 180.750 de tone și 311 tunuri. Afară de cuirasate francezii mai au în Atlantic 4 cuirasate vechii de 20.810 tone și 24 de tunuri, iar germanii tot patru cuirasate vechi însă cu 50.240 de tone și 34 tunuri. Franța are 8 încrucișătoare de 75.950 de tone și 77 tunuri, iar Germania 8 cu un tonaj de 38120 de tone și 32 de tunuri. Vasele mari franceze sunt în număr de 19 cu 276010 tone și cu 192 de tu­nuri, iar Germania 28 cu 259.110 tone și 366 de tunuri. Franța posedă 37 torpiloare și 31 contra­torpiloare, iar Germania 47 tor­piloare și 50 contra­torpiloare, renunțare pe care din ea o accentua în cuvinte înărinimoase, îi atingea o coardă de cavalerism de obligație morală ne­definită. Nu datora nimic acestei femei, căci fiicaic nu­-i făgăduise și totuși anii, bles­temații am­—ntita repetare de fapte, de vorba, în lungul, in șirul lor de zile, îi îndoia fără voe, un colț de conștiință ca alunecat într'o greșală. Greșală ? Ge greșală ? De a fi dat, unei femei tomnatice, zile din primăvara sufletului lui ? O ! nu, căci acum mai mult ca tot­deauna simțea fără șovăire că d’o iu­bise niciodată. Și, dacă Anca se înșelase, dacă dînsa își făcuse iluzii pe cari nici vârsta, nici situația lor n’ar...fi trebuit să le îndri­­tuiască, de ce dar, ar avea d'rastic răs­punderea unor decepții pe care o des­părțire fatală, trebuia odată și odată, tot s’o nască ? . Trebuia s'o rupă— trebuia să ispră­vească mai iute... Și își repeta în gînd, cu o violență caracterizată de chiar frica de el însuș, de nesiguranța din el—de el—aceste cuvinte energice. Se sculă de pe scaunul in care se a­­fundase o clipă și le rosti cu glas tare : — Destul, Anca—trebue să ne des­părțim. Și, Anca, revenită cu totul în fire, în deplina ei stăpînire, răspunse resem­nată, cu prietenesc glas, fără tremurare. — Să fie cum­ zice. Doresc să fii fe­­riciți să îndoesc însă—și e și gîndul tu­turor care te cunosc... Și picătura de venin se strecură în sufletul acestui om, care nu se cunoș­tea încă pe sine. Fără voe, încruntă din sprîncene și întrebă : — Ge socoteală socială, din lume, mai vii să-m­i faci, să mi-o dai mie, care știu ce fac—care știu ce-mi trebue ? La ce bun, ar mai fi avut să Întrebe, dacă era sigur pe alegerea făcută și de ce slăbiciunea aceasta morală de a-și apropia viitorul de trecutul acesta pu­tred ? Căci, Anca, cu o indiferență stu­diată, răspunse în gol — după o tăcere mai lungă : desigur, știi și tu că logod­nica d-tale a mai fost logodită... ce a­­vere are... ci­ despre frumusețe... des­pre bunătate... Să dea Dumnezeu­, să nu fie cum aud. Tu știi, și trebue să știi, că nu eu m­’aș bucura de durerile tale. Chiar te rog, să’ți aduci aminte in orice împrejurare, cu­ de sincer te-am­ iubit și că în mine vei găsi oricînd prie­tena care va ști să te înțeleagă... Iți vis toată libertatea de a-țî croi viața cum vrei și fii sigur că plec cu inima zdrobită, dar cu gîndul ușurat că ești fericit----așa cum te văd că ești... Dibăcia acestui sacrificii"­ silit și fals — căci ascundea o intenție rea — se asemuia, cum zice românul, cu omul care pare cel mai cinstit și nu-a decit hoțul care știe să se ferească mai bine. Virgil, la ultimele ei cuvinte, tresări. Fericit ? Fericit mai era oare, in a­­cest minut, unde par­că c­inntul a­­cesta ii deschidea orizonturi și mai mari, îl făcea să înțeleagă că nu trăise încă, in colțul acela magic, înfiorător, de dulce și că prima rază de lumină care-l fermecase, era de abia un pas iu sufletul lui îngrădit de relele de a­­fară și de îndoiala propriei sale firi? Și pare că și acest pas, inspirat de Dora, de forța ei nepătrunsă, necunos­cută, care aproape făcuse o minune, o creație din el—cu ei—piuă și acest pas șovăia, ca mersul unui om sculat de pa o boală. Și raiutea i se turbura, și gândurile se deslanțuiau, se resfirau iarăși, din unitatea aceea neașteptată și nepre­gătită în care Dora ii apăruse ca o zee, ca întruparea idealului lui ascuns. Ahi­cum o ura pa Anca, în acest minut pare că ar fi zdrobit-o—după cum­ și putreziciunea cuvintelor ei, îi atingea seninătatea unui vis, ce-i părea ca un copil nou­ născut, aducător de spe­ranțe. O! îl va ocroti pe acest copil care creș­tea in­tr’visul, schimbindu-i firea—nu el își va pune dînsul ziua de minne, pu­terile lui de viață. Și e’un surîs iluminat, misterios, ca dus de pe lume, întinse indiferent și rece, mina Anchel, care-i zicea : „adio“. Apoi femeia se îndreptă spre ușă, cu un zîmbet fluturat pe buzele roșii făcute cu carmin. Virgil, la zgomotul ușii, care se în­chidea încet in urma ei, privi într’a­­colo. Și un ciudat regret spontanei­ se înălță iarăș in suflet—ca două dorinți care se bat în Capete. Tremură în el, în risipirea acelei gene de lumină, care i se arătase mai înainte. Și se simți aiurit, ca între două lumi, din care eșea de-o parte deformat, pră­bușit, fără culoare — ca să pătrundă într’alta nouă, ca într’o religie necunos­cută in care sufletul, ființa lui întreagă trebuia să lupte cu el, cu alții—ca să ajungă să creadă în el — să creadă în Dora. Raymond deia Rocque. de Severac eu domnișoara Yvonne deîa Salle ; și ba­ronul d’Espinasse cu d-ra Antoinette de Carrére. Conferință. O conferință foarte reu­șită a avut loc alaltăera în salonul ar­telor decorative. D-na Mónn­dat, profe­soară de științele naturale, a vorbit despre modul de a ne conserva viața. Conferențiara a fost ascultată cu multă­ atențiune și felicitată de asistenți. Plîngeri Primim plîngeri contra șefului gărei BibeȘtî, d. Paraschiva Dumitru. El e învinuit că se poartă brusc cu publicul, iar personalul inferior este exploatat de d-sa și întrebuințat la di­ferite munci în afară de serviciul gărei. In comuna Folt­escî din jud. Covurîuî se fac în toate Duminicile bătăi, spar­geri, omoruri, crime, etc. In Stoicani, cătun pendinte de com. Folteștî, s’a furat la 40 de săteni toate găinete ; in satul Folteștî 2 spargeri la prăvălii ; in seara de­ 28 spre 29 Martie 3 crime (3 împușcați) etc. Primarul co­munei nu voește să ia nici o măsură. A ajuns lumea de aci, de frică, să nu mai iasă nicăeri. Primarul D. Ghicușu, nu vrea să știe de nimic, încasînd 200 (două­ sute) lei pentru luminatul comunei cu 15 felinare, și nu e nici un f­ binar în toată comuna. Rusia la 28 Aprilie este pusă pe o te­melie foarte șubredă, ca tot ce e pa­rodic și nu sincer. Măsinile restrictive luate de guver­nul reacționar împotriva Dumei ne mai arată teama grozavă pe care o are. El s’a înarmat cu toate armele posibile ca Duma să nu-i jeneze și ia nevoc s'o trimeată pur și simplu la plimbare. In cursuul „DIMINEAȚĂ” va începe a publica Veacuri de singe și lacrimi o descriere de un interes extraordinar sia JURNALUL. FEMEEI Știri fem­enine O femee decorată. D-na Massieu, a fost numită cavaler al Legiune­ de o­­noare cu titlul de exploratoare. Ea a făcut în mod succesiv, două mari ex­plorări în Asia : prima dată după ce a vizitat insulele Java și Dedan, a pe­trecut șase luni in India, a trecut Tii­­betul și Latiakul pentru a ajunge la lacul Pangog în China. Al douilea voiaj al săi­ l-a făcut în Cambodge, în Siam și în Birmania ; ea a traversat, Laos pentru a reveni în Anam­ și Tonkin , s'a îndreptat apoi către China a ajuns la Yang­ tsi-Iviang, a vizitat Japonia, s­a reîntors la Pe­king, a traversat deșertul Gobi, Siberia, Qaupazia și Rusia. Peste tot d-na Massieu a voiajat singura,•5. fără să părăsească un moment costumul său femenin și avînd a face cu sălbateci cari n’a și văzut nici o dată o femee albă, ea a știut să se impue supunere și respect. Ea a fost prim­ită cu cele mai mari onoruri de către suveranele țărilor pe­­ cari le-a vizitat și a putut să intre in­­ intimitatea mai multor familii regale;­­ ea a fost admisă chiar la serbări reli­gioase cu un caracter misterios la care ne asistă dorit, bărbații.­­ Căsătorii . Parisul în luna trecută a­­ avut­ o abundență de căsătorii din elită.­­ Printre altele se poate cita : j Golitele H­uny de Montbran,cu d-șoara Mstiquiorite Marie de Parcus ; contele Situații mea In Rusia In ajunul convocărei Dumei Acum cînd suntem­ in ajunul convo­­cărei Dumei—ea trebue să se întru­nească la 28 Aprilie—­și în plină peri­oadă electorală, e interesant de arătat­­din nou temelia pe care se întemeează viitoarea reprezentanță parlamentară a Rusiei. Intrmți de toate trebue să ținem seamă de regimul electoral în sine, care e de­fectuos pînă la absurd. Alegerile vor da deputați pe categorii, oameni fără de interese comune și cari nu se vor înțelege între ei. Mulți foarte mulți a­­legători s’au obținut de la vot. Lucră­torii din Petersburg, din Moscova și din alte orașe n'au vroit să voteze. * In al­ doilea tind trebue să ținem seamă de însuși modul de funcționare al Dumei. Prin ukazul relativ la exa­minarea bugetului anual, cheltuelile cîtorva ministere, cum de pildă acele ale ministerului Curtei imperiale, nu vor putea fi discutate; de asemenea nu va fi voe să se discute asupra credite­lor în privința cărora departamentele interesate vor crede oportun că trebue să se evite publicitatea și pe cari gu­­vern­ui le va axa numai el. Prin legea din 5 Martie, raporturile între Duma, aleasă de popor, și consi­liul imperiului, dintre care jumătate din membrii sunt numiți do țar, sunt­ astfel hotărite că neînțelegerile între cele două Adunări vor fi inevitabile. Consiliul im­periului dispune și el de dreptul de inițiativă in materie de legi; el poate să pue în discuție ce lege o vrea—și se înțelege ce încurcături vor eși de aci. Atît insă nu e de ajuns. Consiliul imperiului va fi cenzorul Dumei. El are dreptul sa nu discute legile votate de Duma și deci să nu le mai trimeată spre sancțiune țarului. Situațiimea aceasta de inferioritate a Dumei este cu atît mai simțitoare pentru ea, cu cit Duma nu dispune de dreptul de control asupra guvernului și miniștrii au libertatea de a­­ refuza orice justificare a purtare­ lor. Miniștrii vor fi clar cu totul independenți față de Dumă, pe cînd Duma va atârna un totul de putere. Aceasta reese din le­gea de la 5 Martie. Legea spune că Duma va putea fi oriclud dezolvată, dar face complect asupra termenului obligator­iu care va trebui să se con­voace o nouă Dumă, ceea ce înseamnă că guvernul va putea dizolva Duma și să nu o mai convoace niciodată, nimi­cind însăși ideea reprezentanței parla­mentare. Toate acestea ne arată că parodia parlamentară pe care o va inaugura CÂRTI ȘI REVISTE A apărut în editura librăriei C. Sfetea, I. Slavici, „Din Bătrînî“, vol. II, și se găsește de vînzare la principalele librării din Capitală și din provincie. Prețul lui 2.50. Catastrofa Vezuviului Ajunsese lumea să creadă că Vezu­­viul este mai mult o curiozitate a Nea­­polului decit un vulcan care poate a­­menința lucruri și oameni. S’au construit deci pe dînsul un ob­servatorii­, hoteluri,l­i berării și circiume și mai presus de toate un funicular care aducea oamenii pină la prăpastia grozavă, la craterul despre care se știa că scuipă cite­odată foc și că a avut momente cînd a fost foarte incomod pentru oamenii și lucrurile din ju­rul său. Iată însă că deodată Vezuviul a în­ceput să dea semne de viață și devine din ce în ce mai violent. A început prin a distruge obiectele pe cari oa­menii le puseseră în prea mare apro­piere de dînsul, s’a atins mai tirziu de case, dar însă o mare mingîiere era că a cruțat oamenii. Mîngîierea aceasta este însă acum ri­sipită. Tristul adevăr este că Vezuviul a început să ceară jertfe­­ omenești. De­ocamdată indirect, prin dărîmarea de clădiri din cauza greutăței cenușei că­zute pe ele și prin zguduirile produse de violentele cutremure de pămint. Este fatal că în mijlocul panicei ce cauzează erupțiunile Vezuviului, știrile cele mai fantastice și mai alarmante să aibă răsunet și să găsească crezare. Rapoartele telegrafice ce sosesc dela­­ locul catastrofei trebuie luate deci cum grano Saîis. Dar dacă numai jumătate din ce se relatează ar fi adevărat, ar fi teribil și omen­irea întreagă ar trebui să se ridice pentru nenorociții rămași fără adăpost și avere, și amenințați și în viața lor. Se vor deschide desigur liste de sub­scripție pentru victimele catastrofei Ve­­zuviului. Credem că nu va rămîne om de inimă care să nu contribue cu ceva la acest mare act de caritate, la a­­ceastă mare dovadă de omenie, de so­lidaritate intre oameni. St. IM la Alegerile rusești. — Franța și Rusia „Le Temps“ scrie : Telegramele primite arată că la Ros­tok Saratok Nakhitchevan, Samara, Ta­­ganan și Nijni Novgorod e hotărît în linii generale a cui va fi victoria. Ale­șii orașelor vor fi în Dama­­n minori­tate față de aleșii țăranilor. Reprezen­tanții acestui corp electoral a înrof și in­color constituit prin două voturi prea­labile au inaugurat scrutinul care va a­­parține în adunarea viitoare, superiori­­taței numărului. Or, pentru această de­­­putațiune țărănească e imposibil ca ches­­tiunile politice să nu prezinte nici un interes, că numai problema agrară, re­zolvată într’o formă brutală, să solitice sforțări­e lor, cu toată claritatea regu­­lelor urbane, necunoscutul final rămâne deci de nepătruns. Și nimic nu permite să se prejudece tendințele noului orga­nism care se lucrează. Opinia publică franceză, scrie „Le Temps“ în aceste împrejurări, datorește Rusiei amice și aliate întreaga sa sim­patie. Unii vor să distingă în această privință între guvern și națiune. Noi credem, că în ceea ce ne privește a­­ceastă distincțiune e incorectă Rusiei întregi, și deci guvernului care o re­prezintă față de străinătate, Franța îi datorește ajutorul său. Fără îndoială e rușinos că se comit acte cari par inspirate de neîncredere și de rea voință față de Dumă și cari permit să se spună că contele Witte vede cu regret apropiindu-se ziua de 10 Mai. Și credem mai mult ca oricind că primul ministru și împăratul, au un interes vital să se stabilească peremp­toriu, în proba care se prepară, abso­luta lor sinceritate. Dar noi nu uităm că dacă Rusia ne-a adus foarte de cu­­rind servicii importante, guvernului im­perial trebue să­ i atribuim meritul. Nu uităm cu atît mai puțin—și opi­nia publică franceză e de acord asupra acestui punct cu puterile publice— că atitudinea de aliată și de amică a Rusieî, î-a adus din diferite părți a­­tacuri pe cei de mbrepte pe atât de amare. Franța n’are nici gustul nici o­­biceiul de a judeca rațiunile care de­termină purtarea puterilor străine unele față de altele și mai ales înăuntrul lor. Dar dacă vroește prompta și fericita naștere a Adunărei naționale rusești care se alege în acest moment dorește ca evoluțiunea ei politică să se facă nu prin ura și violența ci prin solidarita­tea disciplinată a tuturor forțelor națio­nale, în cadrul dezvoltării lor istorice. Sub. Presă Pentru a apare la 12 Aprilie 1906 în Editura librăriei L. Alcalay Lege asupra timbrului și înregistrări adnotată și comentată de dr. G. A. Mandy Advocat al ministerului de finanțe Această lucrare cuprinde ultimul text al legei, astfel cum a fost modificat, în ziua de 24 Februarie 1906, cu dez­baterile parlamentare, jurisprudența pînă la 20 Martie 1906, discuția tuturor con­troverselor și un rezumat alfabetic a­­prețului tuturor actelor prevăzute atît prin legea timbrului cit și în toate cele­lalte legi speciale, actualmente în vi­goare. Seziiunea Academiei In ședința din urmă, dela 28 Martie, cu care s’a închis seziunea generală a Academiei române, d. secretar general D. A. Sturdza a citit o amănunțită ex­punere a lucrărilor Academiei in seziu­nea din acest an. D-sa a arătat partea­ vie ce ia Aca­demia la viața noastră literară și știiți­­fică, atrăgînd tot mai mult la finul ei talentele recunoscute și noii puteri de muncă. Ea și-a asigurat astfel încrede­rea tuturor, cum și bunăvoință înal­tului ei protector, regele, și a familiei noastre regale. Recunoscătoare pentru această atențiune, Academia își aduce totdeauna aminte cu profundă gratitu­dine de întemeietorul statului român. Așa, la 14 Martie, aniversarea primului pătrar de veac de la încoronare, Acade­mia a adresat regelui urări călduroase, la care suveranul a răspuns în termenii cei mai grațioși, înainte de a face rezumatul activi­tății membrilor, a reamintit cuvîntarea rostită la deschiderea seziunii, da d. I. Kalinderu, venerabilul președinte al a­­cademiei. Domnul Kalinderu, convins că legătura limbii și culturei române dintre noi și frații noștri de peste ho­tare trebue încontinuu întărită, a dat suma de 4000 de lei, pentru ca Academia să delege pe un cunoscător, care să stu­dieze la fața locului starea actuală a ro­­mînilor din peninsula balcanică, așa iicit­­opera alcătuită să fie o călăuză pentru istorici și bărbații politici, ca și pentru economiști și etnografi. Tot cu această­ ocaziune Academia a luat cunoștința cu plăcere despre un moment însemnat din viața activului ei președinte, despre îm­plinirea a 40 de ani de activitate publică De cînd d-sa se află în Academie au­ putut constata toți munca și devotamen­tul neclintit cu care a contribuit la pro­pășirea celei mai înalte instituțiuni cul­turale naționale, ne-am simți prin urmare fericiți — a adăugat d. Sturdza — și do­rim ca D-zeu să ne învrednicească a ve­dea pe colegul nostru sărbătorind o tot atît de frumoasă aniversare și in servici­ul Academiei. In urmă d. Sturdza a enumărat ședin­țele care s’au ținut, ordinare, publice și d­emne, comunicările ce s'au făcut, cum și lucrările de seamă ce s’au adus la în­deplinire, ca: reglementarea decernărei premiilor, stabilirea condițiunilor pentru arendarea moșiilor Academiei, rapoartele diferitelor comisiuni, acordarea premiilor și altele. Știri teatrale Palatul Ateneului român.— Luni 3 A­­prilie 1906, mare festival organizat de cercul cultural al școalei corner. „Cul­tura“ în folosul școalelor soc. „Cultura“ și a bibliotecei școlare cu grațiosul con­curs al d-lor V. Toneanu și C. Mărcules­­cu, artiști ai Teatrului național. lată programa : 1) Imnul regal. 2) Lăutarul din Cremona, dramă intr-un act de Franșois Coppé, traducere de Tra­dern. 3) Solo de vioară cu acompaniament la piano, Hermann: Rêverie Russe, Wie­­niawsky, Mazurka. 4) Monoloage: d. V. Toneanu și C. Mărculescu, artiști ai Teatrului național. 5) Dansuri naționale. 6) „Pe malul gîriei", comedie într’un act de d. D. Olănescu (Ascanio). Serbarea înfrățirii rom­înești.— Marți 4 Aprilie se dă în folosul săracilor, în sala Teatrului Național, o prea frumoasă serbare cu următorul program : 1) La steag, imn cîntat de un cor de studenți și elevii ai Conservatorului. 2) Bucăți cîntate de membrii soc. „Carmen“ 3) Bucăți de solo, cîntat de d-ra Bonciu. 4) Cetiri făcute de d-nii C­oșbuc, Brătes­­cu-Voinești, Iosif Sadoveanu, Gîrleanu și Nanu. 6) Conferința d-lui Iorga, despre „în­semnătatea boerim­ei in literatura romî­­nească mai veche“. 6) Conferința d-lui A. C. Cuza, despre Rostul țărănimei in literatura romînească. 7) O piesă romînească jucată de d. P. Liciu și alți artiști. 8) Dansuri naționale d-lui Moceanu. 9) Imnul național, mixt: începutul la orele 2 după amiază. Prețul intrărei: Loja rangul 1, lei 50; Loja rangul II, lei 80 ; Loja rangul III, lei 15; Fotoliu de orchestră lei 10; Stal rangul I, lei 5; Stal rangul II, lei 3; Stal rangul III, lei 2; Galeria, lei 1. Biletele se găsesc de vînzare la agen­ția teatrală Jean Feder, iar în zilele Paș­­telui la casa Teatrului, executate de elevii cîntat de un cor Uscarea de la Creditul agricol Următoarea mișcare s’a făcut pe ziua de 1 Aprilie la Creditul agricol: D. Ernest Obedeanu, actual ajutor în direcție a fost numit ac­tor al sucur­salei din Capitală. D. Emil Zanne, actual inspector, a fost numit subdirector al Creditului, D. G.­Lucian-Bolcaș, actual șef de sec­ție la Ploești, a fost numit șef al con­­tabilității generale. D. G. Iancovescu a fost numit casier în direcția generală D-ni. Eug. Tiler­schi, actual ad­tor al sucursalei din Capitală și Gr. Erem­ia, referendar la Curtea de conturi au fost numiți inspectori ai Creditului. Dizolvarea partidului liberal unguresc Dispariția unui partid Partidul liberal unguresc, partidul care a guvernat neîntrerupt Ungaria timp de 31 de ani și a ajutat așa de mult la progresul acestei țări a dis­părut definitiv. Membrii partidului întruniți alaltă era într-o conferință la Budapesta, au h­o­­tărît în unanimitate dizolvarea par­tidului. La întrunire a participat un număr foarte mare de foști miniștri, deputați, magistrați și funcționari superiori veniți să asiste la inmormintarea partidului lor. Printre azistenți erau oameni politici destul de bine cunoscuți și in țara noastră, cum de pildă fostul prim-mi­­nistru Khupit Hedervary, foștii miniștrii Lucacs, Hieronymi, Tullian, baronul Ernest Daniel, contele Andor Feste­tics, etc. Discursul lui Tisza Ședința a fost prezidată de baronul Podmaniczky. Cel dintâiü care a luat cuvîntul a fost contele Tisza, fostul prim ministru. Tisza a spus, în rezumat, că partidul liberal nu mai răspunde nevoilor poli­tice de azi și de aceea el trebue să se dizolve. Membrii lui, cari sînt pentru menținerea dualismului pe baza învoi­re­ cu Austria din 1867, vor­­putea lu­cra mult mai bine pentru­­ aceste idei, dacă nu va mai exista partidul liberal și se vor inferi in alte partide mai a­­propiate de idealul lor politic. In consecință, fostul prim ministru GupułG adunăreî o moțiune, prin care partidul liberal se declară dizolvat. In cursul discursului său­, contele Tisza a mai zis că el se retrage din viața politică, intim­ pentru motivele de mai sus și al doilea pentru că nu ad­mite cu nici un preț votul universal, care va fi o nenorocire pentru neamul ungu­resc. A­l­te discursuri.­­­ Despărțirea §Ș§ Moțiunea a fost primită cu unanimi­tate. După aceea cîțiva oratori au mai Viața Literară Azi apare No. 14 din excelenta re­vistă ,,Viața Literară“ care este atît de bine îmbrățișată de marele public do­ritor de o literatură aleasă. Iată cu­prinsul foarte bogat al acestui număr : Faza glumeață. II. Chendi. Șarpele în inimă (poezie), G. Coșbuc. „Junimea“ — greșală? Mihail Dragomirescu. Dora (nu­velă), Al. Cazaban. Pe cînd iubeam (poe­zie), Ion Minulescu. Cronica artistică : Expoziția tinerimei: V. Cioflec. Cronica muzicală : concertul d-nei Anghel, Con­stanța Hodoș. Unui poet (poezie) G. Tu­­toveanu. Cronica literară : poezii de De­­lavrancea, Cronicar. Cum iubește o fată (nuvelă). Vasile Pop. Greu­ (poezie), Const. Mironescu. Noaptea de Paști (schiță), M. Lungianu. Din popor : Floarea Paștilor. S. FI. Marian. ținut discursuri, glorificînd trecutul par­tidului liberal.” w 6­6 La urmă, Tisza, întorcindu-se spre președinte pentru a și lua adio de la el, începu să plîngă­ întreaga asistență fu adînc mișcată. După terminarea discursurilor, toți cei de față se adunară la un banchet, ultimul pe care-l dădu partidul liberal. Și cu aceasta partidul liberal ungu­resc a încetat de a exista. Noua mișcare dela C. F. și lucrările publice Următoarea mișcare s’a mai făcut, pe ziua de 1 Aprilie și sub rezerva sancți­­unei ulterioare a regelui, în serviciile ministerului de lucrări publice : — D. inginer șef cl. I­ N. Petrescu a fost rechemat în activitate și numit șef de secțiune în serviciul lucrărilor din administrația C. F. R. D. inginer el. I Victor St. Guțu, ac­tual subinspector de trancțiune, în pos­tul de inginer de tracțiune în C. F. R. D. I. Teodorescu, absolvent al școa­­lei de poduri și șosele, a fost admis în corp cu gradul de ing. stagiar și nu­mit in postul de asistent la serviciul lucrărilor nouî. D. Eug. I. Botez, absolvent al școa­­lei politec­nice din Zürich, actual mae­stru în serviciul C. F. R., a fost numit inginer asistent în aceeași a­d­ție. __D. Petre St. Jipa, absolvent al școa­lei de conductori, a fost numit in ser­viciul C. F. R., în postul de conductor cl. N­. D. Octav C. Turculeț, a fost numit că secretar la serviciul secretariatului și contabilității generale din adminis­trația C. F. R. D. Gh. Angh­esiu, a fost numit de­senator la serviciul lucrărilor noul din administrația C. F. R. Au fost înaintați în administrația C. F. R., d-nii: Zamfirescu, actual șef de depozit cl III, în postul de șef de de­pozit cl. II. 1 D. C. Petrescu, actual subșef de de­pozit cl. III, înaintat la cl. II. D-nii I. Mart­ia, Sterian N. Zotreanu, N. N. Mareș și I. Sîrbulescu, actuali mecanici cl. II, in postul de subșefi de dep. cl. III.. D-nii S. Vasilescu și C. M. Agemolu, actuali impiegați def. cl. IV. înaintați imp. def. cl. III. Au fost reprimiți în serviciu d-ni I . G. Georgescu in postul de mecanic cl. II și D. Niculescu în postul de meca­nic cl. I. §|­D-m. I. Moisescu, C. Popescu, Al. Ionescu și Gr. Urechescu, dela județul Gorj,—I. Mancaș, T. Petalb, St. Cogăl­­niceanu și Const. A. Voință, dela jud. lași, și d. Const. Boicescu, dela Vîlcea, actuali picheri județeni, au fost trecuți în serv. exterior de poduri și șosele și confirmați pe 1 Aprilie a. c. Impiegații mai jos notați, actualmente aflați în serv. teh­nic județean, au fost trecuți în serv. exterior de poduri și șosele, pe ziua de 1 Aprilie a. c. și re­tribuiți cu salariile prevăzute în bud­getul ministerului: D-nn. Gh. Diaconu, secretar jud. Con­stanța, G. Georgescu, secretar la Co­­vurluî, I. Morineanu, secretar la Dolj, N. Răileanu,­ secretar la Dorohoi, I. Mă­­tăsaru, comptabil-verificator la Fălțm, C. C. Constantin, com­pt. verif, la Gorj, Al. Spini, secretar. Panait Nica, compt. verif, și D. Constantiniu, impiegat la jud. Iași, D. P. Chiți­mia, secr. la Mehedinți, Em. V. Albu, secr. la Neamțu­, G. Paraschivescu, imp. la R. Sărat, A. Bujoranu, secr. la Teleorman, I. D. Rădulescu, secr. la Tulc­ea, in locul d-lui M. Petrescu, C. Rădulescu, secr. la Vîlcea, D. Ștefănescu, secr. la Vlașca, G. I. Popescu, geometru la Pra­hova, A. Roșculescu, desenator la Iași, și I. D. Cerescu, desenator la Olt, G. Ștefănescu, secretar la Ilfov. R. să-i conving că sînt nefolositoare și voî lucra la împăcarea lor. M'am retras mulțumind d-lui A­ga­­letti, pentru bunăvoința ce mi-a ară­tat-o promițînd a­l mai vizita. Alfred Situația la Focșani Convorbire cu d. Aguletti, prefect de Putiui Focșani, 30 Martie.—Noul prefect d. Aguletti, sosind aci am crezut intere­sant să aflu părerea d-sale asupra situa­ției partidului conservator din Putna, precum și programul politic și adminis­trativ ce­­ va îndeplini în noua funcțiune ce­­ a fost încredințată. In acest scop, m’am prezentat d-lui Aguletti, care m’a primit cu multă a­­mabilitate. Relativ la măsurile administrative ce le va lua, mi-a spus că vor fi conforme cu cerințele județului, corecte și reale, ca să poată aduce cît mai multe îmbu­nătățiri în județ. La întrebarea mea , ce părere are a­­supra situației partidului conservator din Putna? d-sa îmi răspunse ca deo­camdată nu se poate pronunța. „Stau in expectativă, zise d sa, pentru ca apoi să încep reîntremarea partidului conserva­tor. Mijloacele le vom­ vedea în decursul timpului“. — Ce luptă veți duce contra adver­sarilor ? m­i-am permis să întreb pe d. Aguletti. — Lupta ce o vom­ duce contra ad­versarilor partidului nostru, nu va fi o luptă sălbatică, ci o luptă political obiec­tivă, o luptă civilizata. Nu o vom­ în­cepe încă, deoarece n’am motiv.­­— In privința zvonurilor ce circulă prin oraș, că ați fi partizanul guverna­mentalilor sau dizidenței, ce ați avea de zis? — Nu sunt nici al uneia din părți ; sunt prefectul guvernului și voi­­ urma instrucțiunile date de șeful guvernului, reprezentantul partidului conservator de la centru. Voi­ servi pe toți cînd mi se va face o cerere justă și vomți fi impar­țial. — Cum credeți, vor înceta­­ atacurile ziarelor guvernamentale locale, contra conservatorilor nemulțumiți ? — După informațiile luate, cred ce vor lua sfîrșit. Vom­ căuta pe toate căile AD&vmp; o serbare filantropică a societăței „Obolul“ In ziua de 30 cor., pe la orele 3 p. m. întreaga curte a caselor doamnei Elena Ferichide, neobosita prezidentă a societă­ței „Obolul“, reprezintă o priveliște fru­­moasă: un furnicar de mici copilași, vreo 7—800, însoțiți de mamele lor, erau che­mați, pentru ca cu ocazia sfintelor săr­bători ale Paștelui să primească ajutoare ln bani, ouă, cozonac, cite un kigr, za­hăr, bonuri pentru încălțăminte și altele pentru hrană la soc. „Pâinea zilnică“. Pe la orele 6 și jumătate sosește și principesa Maria însoțită de d-na Gre­­ceanu, damă de onoare. La intrarea în curte, un ura nesfirșit izbucnește din inimile nevinovate ale mi­cilor copilași.­­ Se începe apoi distribuirea ajutoarelor. Bani între 7­—40 lei, precum și celelalte articole citate. • Fiecare mamă însoțită de micii copilași defila pe dinaintea d-nelor membre din­­ comitet și primea din mina generoaselor binefăcătoare, darurile hărăzite cu atîta dragoste și bunăvoință. Bucuria copilașilor mai aäos nu se poate descrie. Asemenea acte de caritate sînt înălță­toare pentru d-nele din elita sec. noastre care nu cruță nici osteneala r­icî punga pentru o faptă filantropică spre bucuria desmoșteniților soartei. Adaog la aceasta, ca­ o surprindere pentru mine regularitatea și priceperea inteligentă și practică cu care se admi­nistrează fondurile acestei binefăcătoare societăți. Registre cu partize individuale, livretele personale ale ajutaților și alte reguli biroucratice, o cancelarie întreagă m’a făcut să admir pe d-na Ferichide și pe secretara de ocaziune d-na Ghika, so­ția d-lui efor al spitalelor. In plină activitate mai erau d-nele din comitet : Costinescu, Halfen, Tinculina Florescu, Marian, Butculescu Berindeifi și altele. Printre asistenți era d-nii: Bacaloglu consilier comunal, reprezintînd pe d. pri­mar al Capitalei, Butculescu, Pascal Ton­­cescu și alții. ■ Pe la 7 ore seara s’a terminat această sărbătoare filantropică, plecînd și ea din amintirile cele mai plăcute. Onoare doamnelor din comitet și a tu­turor membrelor, a căror inimă simțitoare, alină și îndulcește zilele amare ale n­ero­­­­ciților. Admirator 0. Ionel Grădișteanu la Brăila Diferite vizite Brăila 30 Martie. —Am anunțat la timp sosirea a d-lui Ionel Grădișteanu, minis­trul lucrărilor publice. După ce a vizi­tat portul, cheiul Dunărei, fabrica Vio­­lato și punctul unde urmează să se con­struiască o nouă linie a drumului de­ fier, d. Grădișteanu și-a exprimat dorința de a vizita și stațiunea Lacului Sărat. La Lacul Sărat Un vagon special al tramvaiului elec­tric a fost pus din ordinul d-lui, Ghi­rescu­, directorul societăței, la­ dispoziția ministrului. Afară de ministru mai lu­ară loc în vagon d-niî : Ch­ristache Su­­lioti, primarul orașului, Rierea, prim președinte ai tribunalului, Const. Geor­gescu, ajutor de primar, Alexandru Co­ci­aș și Uio Cossac,,consilieri comunali, Jean Th. Piroșcă, supleant la trib.­ lo­­cal, Al. Georgescu, directorul prefectu­­rei, și subsemnatul.* Ajungînd la Lacul­ Sărat, d. Grădiș­­teanu a vizitat sanatoriul „Principele Nicolae“, instalațiunea băilor și diferite vile din stațiune. Ministrul s'a interesat de aproape de­ mersul băilor pe timpul sezonului. Un proprietar din localitate și consilierul comunal, d. Lie Cossac i-au arătat sta­rea de continuă decadență a stațiunei și îmbunătățirile ce i s’ar putea aduce. Partea aceasta neintrind în atribu­­țiunile d-sale, d. Grădișteanu și-a ex­primat credința că ministrul de resort va ține seamă de doleanțele proprieta­rilor, bine­înțeles in limitele posibile. Portul Brăilei Din vorbă în vorbă s’a atins și ches­tiunea portului Brăila. Aci ministrul eră în elementul său. D. Co3sac, care practică­ și ar­gotul de cereale, a făcut d-lui Grăi­lie­nu o scurtă expunere a situațiunii din port. D. Const. Georgescu, primul ajutor de primar, a intervenit de asemenea în discuți­une. Ministrul a declarat: — Sînt de părere că portul Constanța fiind complect restaurat, va da peste 7—8 ani o puter­nică lovitură portului Brăila. Nu se poate­ face însă nimic îm­­potrivă, fiindcă portul Constanța care a costat atîtea milioane a răspuns la o re­ală și generală nevoe a țar­ii. Convorbire cu ministrul Profitînd de faptul că d. Sulioti a a­­vut gentileța de a mă prezintă d-lul ministru, am îndrăznit să-i fac o mică obiecțiune : — S’ar putea, excelență, ca prin îm­bunătățirile pa cari le revendică comer­cianții să se compenseze neajunsurile cari pun portul Brăila intr'o stare de inferioritate față de Constanța. — Așa este, mi-a răspuns ministrul, dar pozițiunea naturală a acestui din urmă port face ca Brăila să nu poată lupta niciodată cu dînsul. Am concodat d-lui ministru, dar am îndrăznit să-î amintesc totuși că pînă ce portul Constanța va lua dezvoltarea pe care o prevede și d-sa, portul nostru « anihilat cu desăvârșire ne­buiina grație numeroaselor avantaje de care se bu­cură. Excelența sa mî-a dat aci dreptate. D-sa a zis : — Guvernul e mult preocupat de a­­ceastă chestiune. Vom face ca traficul șle­purilor să înlesnească portului d­e avan­tajele de cari ar­e nevoe. In prima linie vom lua măsuri ca toate șlepurile din susul Dunărei să acosteze în fața Brăi­lei. Prin modul acesta încărcările , făcîn­­­du-se aci, comerțul de grîne va lua în Brăila avîntul de odinioară. D. Grădișteanu a ținut să adauge că d. Bengescu, delegatul țârei in compesim­­ea europeană, a făcut demersuri în a­­ceastă privință și speră că demersurile d-sale vor avea bunul rezultat, că por­tul Brăila va fi pus în pozițiunea de a para pînă la un punct activitatea por­tului Sulina. Ne-am urcat în vagon oprindu-ne o clipă și la grădina dela „Monument'". De aci am pornit spre Brăila unde am­ ajuns la ora 8 seara. In piața Sf Arhangheli m’am des­părțit de d. Grădișteanu, mulțumi­ndu-i pentru delicata atențiune ce mî-a dat o în tot timpul. Rola 1 >­y >­i­y 4-'T-

Next