Adevěrul, aprilie 1906 (Anul 19, nr. 5970-5997)
1906-04-01 / nr. 5970
Sîmbătă 1 Aprilie 1906 EPITROPIA GENERALA casei spitalelor ți ospienilor sat spirMim. Iași Face Cunoscut că în ziua de 14 Aprilie 1306 ora 2—4 p. m. se va ține in Camera acestei Epitropii, licitație publică prin oferte sigilate pentru furnizarea materialelor, notate mai jos, necesare spitalelor acestei case și anume : 0.000 m. priză de olandă de 80 C. m. lată 1.500 „ „ .. . 100 c. m. „ 6.100" „ , , „ America 85 c. m.„ 1.500 „ „ flane barchet alb 80 c, m. „ 1.200 „ „ zefir albastru de 100 c. m. „ ’1.200 , .indiană de 104 c. m. , 1.001 , „ hassa de 90 c. irit « 1.000 . postav flane albastru 72 c. m. „ 700 „ materie garde livre 80 c. m. 700 „ piatră de 110 c. m. „ fiCO „ doc ocru de 100 c. m. , 500, „ flane barchet colorat 76 c. m „ 500 „ oxfort p. scut ice de 80 c. m „ 500 „ parafină de 80 c. m. » 400 „ Romburg de 80 c. m. » LOO „ materie bumbac gloria 120 „ 800 , doc gri de 115 c. m. : „ 2('0 „ postav ser gri de IBS c. ra. „ 200 » postav albastru de 138 c. m- , 200 .. postav melange 188 c. m. ., 150 bucăți cergi de lină de 140 cm. pe 220 c. m 96 tulpane colorate 1 200 bucăți cupe de tablă emailată 14 cm 1.000 talgere de tablă emailată din cari 300 adînci de 22 c. m. 1000 pahare idem emailată de 8 c. m 50 lighene mari idem de 44 c. m. 80 lighene mijlocii idem de 38 c. m. 130 ibrice idem de 15 C. m 50 cumare mari idem de 24 c. m. 80 cumare mijlocii idem de 26 c. m. 80 mașini cumare cu capace și capsule de 25 c. m. Concurenții simt Invitați a se prezenta în acea zi ,însoțiți de o garanție provizorie de 2000 lei în numerar sau efecte pulice, iar cea definitivă va fi de 10 la sută asupra sumei rezultată la licitație. Licitația se va ține conform, art. 72-83 din legea comptabilităței generale a statului. Licitația se va face în parte sai în total după aprecierea Epitropiei. ,"Condițiunile și ori ce alte informațiuni se pot vedea și lua în orice zi de lucru !a serviciul Administrativ din cancelarie Epitropiei. Se aduce la cunoștința generală că în ziua De 6 Aprilie a. c. ora 2 p. m. se va ține în cancelaria acestei epitropi o licitație publică cu oferte închise pentru fasonarea de către antreprenor Și cumpărarea apei de către același antreprenor a unui număr de 40.000 (patruzeci milc steri lemne de foc, din semințeleî de fag și puțini cârpini, aflători în parchetele No. 41.5 și 20—92 inclusiv din pădurea Bîlăgești jud. Baci Sil. Garanția provizorii 2000. lei. , Condițiunile speciale se pot vedea în orî-ce zi de lucru în biuroul serviciu ui silvic, și demanial. Licitația se va ține conform art. 72 — 83 din legea comptabilitățeî g-le a statului Se aduce la cunoștința generală că inua .de 6 Aprilie a. e., ora 2 p. ma. se va ține,în cancelaria acestei epitropi., licitație publică, cu oferte închise, pentru vîrizarea spre exploatare a unui număr de 1000 (una mie nouă) arbori de stejar cu grosimea în dreptuferi fața de 1.00—.70 aflători iu .■ parchetele No. 88 Și 39 din pădurea Boțeștii-Precistel, jud. Neamț. Garanția provizotă 1200 lei. Condițiurile speciale pentru vînzarea acestor arbori se pot vedea în ori-ce zi de lucru iu biuroul silvic al Casei Doborirea și tăerea e permisă în tot timpul anului. Licitația se va ține conform art. 72—83 din legea comptabilităței generale a statului. CASA DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada LIPSCANI, No. S in noul palat „ Pacia- Romania* Cursul de ziua de 27 Martie 1906 • j j huap. ,i Vinde I AVoiReata roca. 1905 c. j $lT-— ÖÍSÖ <“/• ffteuta amorf. 1005BJ &lj75; 9öj25 4*/o I . amort, inter' 92|5(> Ö3Í25 5% Obi. Coir., si judoț.i 102j50 103 — ff» „ „Urb. Buc.; 92 50; 93 25 5‘A lyris. Func. Buraié- lOlteO 10185 j i»h „ . . 92 75, 93 25 S*/*t . Urbane Buc. 96 35 98 ?S 5"A „ „ „ Iași 94 75 95 25 Ad. Banca Nation. 3070 — BOflO — j „ .. Agricolă 470 — 480 — j „ „Scont Buc. 170 — 180 — Cor. 55". Austriacă 195 — 106 — Mărci germane 123 50] 125 - - Bancnote franceze 100 50 101 25 italiana 100 — 101 „ Buble . Hârtie 264 — 268 — Plătim cupoanele de 1 Aprilie 806 latenta Externă lumii nici un cărminrint. România *8 __lanța Expozițiuni Istorică strada Ton v.urateaxu tlingii Primărie) Se va deschide în ziua de Paști: Vederea din Războiul 1871 — 78. Victoria Romînilor contra Turcilor, Independența Românei prin eroismul romînilor. Intrarea Ilei de persoană. Copiii 50 bîssii. Pentru Expoziție caută loc ca conducător sau reprezentant a ori ce fel de afaceri, un tinăr și foarte experimentat cumeisânt, vorbește limbele franceza, germana, Italiană, ungară și romină, dispune de garanții?, fost participant la Expoziția bileniară B,Pesta 1895 și Expoziția Universală Paris 1900. Ofertele la Adeverul sub Emil P. Expoziție-Dr.Eraclis Sterian Specialist în ho»!« Interne și Sifilitice ! Vechi medic al Eforiei Spiratelor Civile ! Consultații de la 10—12 si rie la 5—7 I S3, STR, BIBESCU-VODA, sat (Colț Șerban-Voda) Cercii și Biți numai DELICIOASA. NEIfITREGUTA, RENUMIT» Șampanie BINET din Reims IlKlS FRISHEZ PSIH EXCELENȚĂ (el m Imn din Irnssu Cel mai apreciat FERIȚIVA DE SUSSTITUiffe Bin largul lamei Lege asupra educațiuneii in Anglia D. A. Birre!, ministru al instrucției publice, a prezentat în Camera comunelor o nouă lege asupra educațiunei. După vechea lege a instrucțiunei, existau în Anglia două feluri de școli: board schools, școli oficiale dependințe de consiliile școlare alese din părinții din acea circumscripțiune și voluntary schools, școli libere cari nu erau supuse la nici o taxă. Rezultatul a fost că afluența a fost mult mai mare în școlile libere, căci pe cînd școlile oficiale erau frecventate de 2.600.000 de școlari, școlile libere erau frecventate de 3 mii. 200 mii de școlari. Atunci ministerul Balfour în 1902, a desființat școlile libere. De atunci s-a observat in învățămînt simptome rele. Anglia e o țara care are nevoe de foarte multe școli, fiindcă din populația eî cel mult 4 l.t sută nu știu carte. Prin măsura luată de guvernul Balfour s'a luat posibilitatea multora de a putea să învețe. Aceste motive îndemnară pe actualul ministru de instrucție publică să vie cu proectul prezent și să reînființeze „voluntar” școala. Pentru că s’a ridicat chestiunea că cine să subvenționeze școlile, s’a hotărit ca budgetul să le fie furnizate din fondurile speciale ale cancelariei finanțelor pentru încurajarea învățământului. Superioritatea flotei germane Colonelul Graedke, a publicat în „Berliner Tageblatt“ un articol în care caută să stabilească superioritatea flotei germane. Flota Atlanticului cuprinde 8 cuirasate de escadră cu un tonaj de 81.500 de tone și cu 91 de tunuri, cuirasate de diferite tipuri, pe cînd germanii au 15 cuirasate de același model, adică un tonaj de 180.750 de tone și 311 tunuri. Afară de cuirasate francezii mai au în Atlantic 4 cuirasate vechii de 20.810 tone și 24 de tunuri, iar germanii tot patru cuirasate vechi însă cu 50.240 de tone și 34 tunuri. Franța are 8 încrucișătoare de 75.950 de tone și 77 tunuri, iar Germania 8 cu un tonaj de 38120 de tone și 32 de tunuri. Vasele mari franceze sunt în număr de 19 cu 276010 tone și cu 192 de tunuri, iar Germania 28 cu 259.110 tone și 366 de tunuri. Franța posedă 37 torpiloare și 31 contratorpiloare, iar Germania 47 torpiloare și 50 contratorpiloare, renunțare pe care din ea o accentua în cuvinte înărinimoase, îi atingea o coardă de cavalerism de obligație morală nedefinită. Nu datora nimic acestei femei, căci fiicaic nu-i făgăduise și totuși anii, blestemații am—ntita repetare de fapte, de vorba, în lungul, in șirul lor de zile, îi îndoia fără voe, un colț de conștiință ca alunecat într'o greșală. Greșală ? Ge greșală ? De a fi dat, unei femei tomnatice, zile din primăvara sufletului lui ? O ! nu, căci acum mai mult ca totdeauna simțea fără șovăire că d’o iubise niciodată. Și, dacă Anca se înșelase, dacă dînsa își făcuse iluzii pe cari nici vârsta, nici situația lor n’ar...fi trebuit să le îndrituiască, de ce dar, ar avea d'rastic răspunderea unor decepții pe care o despărțire fatală, trebuia odată și odată, tot s’o nască ? . Trebuia s'o rupă— trebuia să isprăvească mai iute... Și își repeta în gînd, cu o violență caracterizată de chiar frica de el însuș, de nesiguranța din el—de el—aceste cuvinte energice. Se sculă de pe scaunul in care se afundase o clipă și le rosti cu glas tare : — Destul, Anca—trebue să ne despărțim. Și, Anca, revenită cu totul în fire, în deplina ei stăpînire, răspunse resemnată, cu prietenesc glas, fără tremurare. — Să fie cum zice. Doresc să fii fericiți să îndoesc însă—și e și gîndul tuturor care te cunosc... Și picătura de venin se strecură în sufletul acestui om, care nu se cunoștea încă pe sine. Fără voe, încruntă din sprîncene și întrebă : — Ge socoteală socială, din lume, mai vii să-mi faci, să mi-o dai mie, care știu ce fac—care știu ce-mi trebue ? La ce bun, ar mai fi avut să Întrebe, dacă era sigur pe alegerea făcută și de ce slăbiciunea aceasta morală de a-și apropia viitorul de trecutul acesta putred ? Căci, Anca, cu o indiferență studiată, răspunse în gol — după o tăcere mai lungă : desigur, știi și tu că logodnica d-tale a mai fost logodită... ce avere are... ci despre frumusețe... despre bunătate... Să dea Dumnezeu, să nu fie cum aud. Tu știi, și trebue să știi, că nu eu m’aș bucura de durerile tale. Chiar te rog, să’ți aduci aminte in orice împrejurare, cu de sincer te-am iubit și că în mine vei găsi oricînd prietena care va ști să te înțeleagă... Iți vis toată libertatea de a-țî croi viața cum vrei și fii sigur că plec cu inima zdrobită, dar cu gîndul ușurat că ești fericit----așa cum te văd că ești... Dibăcia acestui sacrificii" silit și fals — căci ascundea o intenție rea — se asemuia, cum zice românul, cu omul care pare cel mai cinstit și nu-a decit hoțul care știe să se ferească mai bine. Virgil, la ultimele ei cuvinte, tresări. Fericit ? Fericit mai era oare, in acest minut, unde parcă cinntul acesta ii deschidea orizonturi și mai mari, îl făcea să înțeleagă că nu trăise încă, in colțul acela magic, înfiorător, de dulce și că prima rază de lumină care-l fermecase, era de abia un pas iu sufletul lui îngrădit de relele de afară și de îndoiala propriei sale firi? Și pare că și acest pas, inspirat de Dora, de forța ei nepătrunsă, necunoscută, care aproape făcuse o minune, o creație din el—cu ei—piuă și acest pas șovăia, ca mersul unui om sculat de pa o boală. Și raiutea i se turbura, și gândurile se deslanțuiau, se resfirau iarăși, din unitatea aceea neașteptată și nepregătită în care Dora ii apăruse ca o zee, ca întruparea idealului lui ascuns. Ahicum o ura pa Anca, în acest minut pare că ar fi zdrobit-o—după cum și putreziciunea cuvintelor ei, îi atingea seninătatea unui vis, ce-i părea ca un copil nou născut, aducător de speranțe. O! îl va ocroti pe acest copil care creștea intr’visul, schimbindu-i firea—nu el își va pune dînsul ziua de minne, puterile lui de viață. Și e’un surîs iluminat, misterios, ca dus de pe lume, întinse indiferent și rece, mina Anchel, care-i zicea : „adio“. Apoi femeia se îndreptă spre ușă, cu un zîmbet fluturat pe buzele roșii făcute cu carmin. Virgil, la zgomotul ușii, care se închidea încet in urma ei, privi într’acolo. Și un ciudat regret spontanei se înălță iarăș in suflet—ca două dorinți care se bat în Capete. Tremură în el, în risipirea acelei gene de lumină, care i se arătase mai înainte. Și se simți aiurit, ca între două lumi, din care eșea de-o parte deformat, prăbușit, fără culoare — ca să pătrundă într’alta nouă, ca într’o religie necunoscută in care sufletul, ființa lui întreagă trebuia să lupte cu el, cu alții—ca să ajungă să creadă în el — să creadă în Dora. Raymond deia Rocque. de Severac eu domnișoara Yvonne deîa Salle ; și baronul d’Espinasse cu d-ra Antoinette de Carrére. Conferință. O conferință foarte reușită a avut loc alaltăera în salonul artelor decorative. D-na Mónndat, profesoară de științele naturale, a vorbit despre modul de a ne conserva viața. Conferențiara a fost ascultată cu multă atențiune și felicitată de asistenți. Plîngeri Primim plîngeri contra șefului gărei BibeȘtî, d. Paraschiva Dumitru. El e învinuit că se poartă brusc cu publicul, iar personalul inferior este exploatat de d-sa și întrebuințat la diferite munci în afară de serviciul gărei. In comuna Foltescî din jud. Covurîuî se fac în toate Duminicile bătăi, spargeri, omoruri, crime, etc. In Stoicani, cătun pendinte de com. Folteștî, s’a furat la 40 de săteni toate găinete ; in satul Folteștî 2 spargeri la prăvălii ; in seara de 28 spre 29 Martie 3 crime (3 împușcați) etc. Primarul comunei nu voește să ia nici o măsură. A ajuns lumea de aci, de frică, să nu mai iasă nicăeri. Primarul D. Ghicușu, nu vrea să știe de nimic, încasînd 200 (două sute) lei pentru luminatul comunei cu 15 felinare, și nu e nici un f binar în toată comuna. Rusia la 28 Aprilie este pusă pe o temelie foarte șubredă, ca tot ce e parodic și nu sincer. Măsinile restrictive luate de guvernul reacționar împotriva Dumei ne mai arată teama grozavă pe care o are. El s’a înarmat cu toate armele posibile ca Duma să nu-i jeneze și ia nevoc s'o trimeată pur și simplu la plimbare. In cursuul „DIMINEAȚĂ” va începe a publica Veacuri de singe și lacrimi o descriere de un interes extraordinar sia JURNALUL. FEMEEI Știri femenine O femee decorată. D-na Massieu, a fost numită cavaler al Legiune de onoare cu titlul de exploratoare. Ea a făcut în mod succesiv, două mari explorări în Asia : prima dată după ce a vizitat insulele Java și Dedan, a petrecut șase luni in India, a trecut Tiibetul și Latiakul pentru a ajunge la lacul Pangog în China. Al douilea voiaj al săi l-a făcut în Cambodge, în Siam și în Birmania ; ea a traversat, Laos pentru a reveni în Anam și Tonkin , s'a îndreptat apoi către China a ajuns la Yang tsi-Iviang, a vizitat Japonia, sa reîntors la Peking, a traversat deșertul Gobi, Siberia, Qaupazia și Rusia. Peste tot d-na Massieu a voiajat singura,•5. fără să părăsească un moment costumul său femenin și avînd a face cu sălbateci cari n’a și văzut nici o dată o femee albă, ea a știut să se impue supunere și respect. Ea a fost primită cu cele mai mari onoruri de către suveranele țărilor pe cari le-a vizitat și a putut să intre in intimitatea mai multor familii regale; ea a fost admisă chiar la serbări religioase cu un caracter misterios la care ne asistă dorit, bărbații. Căsătorii . Parisul în luna trecută a avut o abundență de căsătorii din elită. Printre altele se poate cita : j Golitele Huny de Montbran,cu d-șoara Mstiquiorite Marie de Parcus ; contele Situații mea In Rusia In ajunul convocărei Dumei Acum cînd suntem in ajunul convocărei Dumei—ea trebue să se întrunească la 28 Aprilie—și în plină perioadă electorală, e interesant de arătatdin nou temelia pe care se întemeează viitoarea reprezentanță parlamentară a Rusiei. Intrmți de toate trebue să ținem seamă de regimul electoral în sine, care e defectuos pînă la absurd. Alegerile vor da deputați pe categorii, oameni fără de interese comune și cari nu se vor înțelege între ei. Mulți foarte mulți alegători s’au obținut de la vot. Lucrătorii din Petersburg, din Moscova și din alte orașe n'au vroit să voteze. * In al doilea tind trebue să ținem seamă de însuși modul de funcționare al Dumei. Prin ukazul relativ la examinarea bugetului anual, cheltuelile cîtorva ministere, cum de pildă acele ale ministerului Curtei imperiale, nu vor putea fi discutate; de asemenea nu va fi voe să se discute asupra creditelor în privința cărora departamentele interesate vor crede oportun că trebue să se evite publicitatea și pe cari guvernui le va axa numai el. Prin legea din 5 Martie, raporturile între Duma, aleasă de popor, și consiliul imperiului, dintre care jumătate din membrii sunt numiți do țar, sunt astfel hotărite că neînțelegerile între cele două Adunări vor fi inevitabile. Consiliul imperiului dispune și el de dreptul de inițiativă in materie de legi; el poate să pue în discuție ce lege o vrea—și se înțelege ce încurcături vor eși de aci. Atît insă nu e de ajuns. Consiliul imperiului va fi cenzorul Dumei. El are dreptul sa nu discute legile votate de Duma și deci să nu le mai trimeată spre sancțiune țarului. Situațiimea aceasta de inferioritate a Dumei este cu atît mai simțitoare pentru ea, cu cit Duma nu dispune de dreptul de control asupra guvernului și miniștrii au libertatea de a refuza orice justificare a purtare lor. Miniștrii vor fi clar cu totul independenți față de Dumă, pe cînd Duma va atârna un totul de putere. Aceasta reese din legea de la 5 Martie. Legea spune că Duma va putea fi oriclud dezolvată, dar face complect asupra termenului obligatoriu care va trebui să se convoace o nouă Dumă, ceea ce înseamnă că guvernul va putea dizolva Duma și să nu o mai convoace niciodată, nimicind însăși ideea reprezentanței parlamentare. Toate acestea ne arată că parodia parlamentară pe care o va inaugura CÂRTI ȘI REVISTE A apărut în editura librăriei C. Sfetea, I. Slavici, „Din Bătrînî“, vol. II, și se găsește de vînzare la principalele librării din Capitală și din provincie. Prețul lui 2.50. Catastrofa Vezuviului Ajunsese lumea să creadă că Vezuviul este mai mult o curiozitate a Neapolului decit un vulcan care poate amenința lucruri și oameni. S’au construit deci pe dînsul un observatorii, hoteluri,li berării și circiume și mai presus de toate un funicular care aducea oamenii pină la prăpastia grozavă, la craterul despre care se știa că scuipă citeodată foc și că a avut momente cînd a fost foarte incomod pentru oamenii și lucrurile din jurul său. Iată însă că deodată Vezuviul a început să dea semne de viață și devine din ce în ce mai violent. A început prin a distruge obiectele pe cari oamenii le puseseră în prea mare apropiere de dînsul, s’a atins mai tirziu de case, dar însă o mare mingîiere era că a cruțat oamenii. Mîngîierea aceasta este însă acum risipită. Tristul adevăr este că Vezuviul a început să ceară jertfe omenești. Deocamdată indirect, prin dărîmarea de clădiri din cauza greutăței cenușei căzute pe ele și prin zguduirile produse de violentele cutremure de pămint. Este fatal că în mijlocul panicei ce cauzează erupțiunile Vezuviului, știrile cele mai fantastice și mai alarmante să aibă răsunet și să găsească crezare. Rapoartele telegrafice ce sosesc dela locul catastrofei trebuie luate deci cum grano Saîis. Dar dacă numai jumătate din ce se relatează ar fi adevărat, ar fi teribil și omenirea întreagă ar trebui să se ridice pentru nenorociții rămași fără adăpost și avere, și amenințați și în viața lor. Se vor deschide desigur liste de subscripție pentru victimele catastrofei Vezuviului. Credem că nu va rămîne om de inimă care să nu contribue cu ceva la acest mare act de caritate, la această mare dovadă de omenie, de solidaritate intre oameni. St. IM la Alegerile rusești. — Franța și Rusia „Le Temps“ scrie : Telegramele primite arată că la Rostok Saratok Nakhitchevan, Samara, Taganan și Nijni Novgorod e hotărît în linii generale a cui va fi victoria. Aleșii orașelor vor fi în Daman minoritate față de aleșii țăranilor. Reprezentanții acestui corp electoral a înrof și incolor constituit prin două voturi prealabile au inaugurat scrutinul care va aparține în adunarea viitoare, superioritaței numărului. Or, pentru această deputațiune țărănească e imposibil ca chestiunile politice să nu prezinte nici un interes, că numai problema agrară, rezolvată într’o formă brutală, să solitice sforțărie lor, cu toată claritatea regulelor urbane, necunoscutul final rămâne deci de nepătruns. Și nimic nu permite să se prejudece tendințele noului organism care se lucrează. Opinia publică franceză, scrie „Le Temps“ în aceste împrejurări, datorește Rusiei amice și aliate întreaga sa simpatie. Unii vor să distingă în această privință între guvern și națiune. Noi credem, că în ceea ce ne privește această distincțiune e incorectă Rusiei întregi, și deci guvernului care o reprezintă față de străinătate, Franța îi datorește ajutorul său. Fără îndoială e rușinos că se comit acte cari par inspirate de neîncredere și de rea voință față de Dumă și cari permit să se spună că contele Witte vede cu regret apropiindu-se ziua de 10 Mai. Și credem mai mult ca oricind că primul ministru și împăratul, au un interes vital să se stabilească peremptoriu, în proba care se prepară, absoluta lor sinceritate. Dar noi nu uităm că dacă Rusia ne-a adus foarte de curind servicii importante, guvernului imperial trebue să i atribuim meritul. Nu uităm cu atît mai puțin—și opinia publică franceză e de acord asupra acestui punct cu puterile publice— că atitudinea de aliată și de amică a Rusieî, î-a adus din diferite părți atacuri pe cei de mbrepte pe atât de amare. Franța n’are nici gustul nici obiceiul de a judeca rațiunile care determină purtarea puterilor străine unele față de altele și mai ales înăuntrul lor. Dar dacă vroește prompta și fericita naștere a Adunărei naționale rusești care se alege în acest moment dorește ca evoluțiunea ei politică să se facă nu prin ura și violența ci prin solidaritatea disciplinată a tuturor forțelor naționale, în cadrul dezvoltării lor istorice. Sub. Presă Pentru a apare la 12 Aprilie 1906 în Editura librăriei L. Alcalay Lege asupra timbrului și înregistrări adnotată și comentată de dr. G. A. Mandy Advocat al ministerului de finanțe Această lucrare cuprinde ultimul text al legei, astfel cum a fost modificat, în ziua de 24 Februarie 1906, cu dezbaterile parlamentare, jurisprudența pînă la 20 Martie 1906, discuția tuturor controverselor și un rezumat alfabetic aprețului tuturor actelor prevăzute atît prin legea timbrului cit și în toate celelalte legi speciale, actualmente în vigoare. Seziiunea Academiei In ședința din urmă, dela 28 Martie, cu care s’a închis seziunea generală a Academiei române, d. secretar general D. A. Sturdza a citit o amănunțită expunere a lucrărilor Academiei in seziunea din acest an. D-sa a arătat partea vie ce ia Academia la viața noastră literară și știițifică, atrăgînd tot mai mult la finul ei talentele recunoscute și noii puteri de muncă. Ea și-a asigurat astfel încrederea tuturor, cum și bunăvoință înaltului ei protector, regele, și a familiei noastre regale. Recunoscătoare pentru această atențiune, Academia își aduce totdeauna aminte cu profundă gratitudine de întemeietorul statului român. Așa, la 14 Martie, aniversarea primului pătrar de veac de la încoronare, Academia a adresat regelui urări călduroase, la care suveranul a răspuns în termenii cei mai grațioși, înainte de a face rezumatul activității membrilor, a reamintit cuvîntarea rostită la deschiderea seziunii, da d. I. Kalinderu, venerabilul președinte al academiei. Domnul Kalinderu, convins că legătura limbii și culturei române dintre noi și frații noștri de peste hotare trebue încontinuu întărită, a dat suma de 4000 de lei, pentru ca Academia să delege pe un cunoscător, care să studieze la fața locului starea actuală a romînilor din peninsula balcanică, așa iicitopera alcătuită să fie o călăuză pentru istorici și bărbații politici, ca și pentru economiști și etnografi. Tot cu această ocaziune Academia a luat cunoștința cu plăcere despre un moment însemnat din viața activului ei președinte, despre împlinirea a 40 de ani de activitate publică De cînd d-sa se află în Academie au putut constata toți munca și devotamentul neclintit cu care a contribuit la propășirea celei mai înalte instituțiuni culturale naționale, ne-am simți prin urmare fericiți — a adăugat d. Sturdza — și dorim ca D-zeu să ne învrednicească a vedea pe colegul nostru sărbătorind o tot atît de frumoasă aniversare și in serviciul Academiei. In urmă d. Sturdza a enumărat ședințele care s’au ținut, ordinare, publice și demne, comunicările ce s'au făcut, cum și lucrările de seamă ce s’au adus la îndeplinire, ca: reglementarea decernărei premiilor, stabilirea condițiunilor pentru arendarea moșiilor Academiei, rapoartele diferitelor comisiuni, acordarea premiilor și altele. Știri teatrale Palatul Ateneului român.— Luni 3 Aprilie 1906, mare festival organizat de cercul cultural al școalei corner. „Cultura“ în folosul școalelor soc. „Cultura“ și a bibliotecei școlare cu grațiosul concurs al d-lor V. Toneanu și C. Mărculescu, artiști ai Teatrului național. lată programa : 1) Imnul regal. 2) Lăutarul din Cremona, dramă intr-un act de Franșois Coppé, traducere de Tradern. 3) Solo de vioară cu acompaniament la piano, Hermann: Rêverie Russe, Wieniawsky, Mazurka. 4) Monoloage: d. V. Toneanu și C. Mărculescu, artiști ai Teatrului național. 5) Dansuri naționale. 6) „Pe malul gîriei", comedie într’un act de d. D. Olănescu (Ascanio). Serbarea înfrățirii romînești.— Marți 4 Aprilie se dă în folosul săracilor, în sala Teatrului Național, o prea frumoasă serbare cu următorul program : 1) La steag, imn cîntat de un cor de studenți și elevii ai Conservatorului. 2) Bucăți cîntate de membrii soc. „Carmen“ 3) Bucăți de solo, cîntat de d-ra Bonciu. 4) Cetiri făcute de d-nii Coșbuc, Brătescu-Voinești, Iosif Sadoveanu, Gîrleanu și Nanu. 6) Conferința d-lui Iorga, despre „însemnătatea boerimei in literatura romînească mai veche“. 6) Conferința d-lui A. C. Cuza, despre Rostul țărănimei in literatura romînească. 7) O piesă romînească jucată de d. P. Liciu și alți artiști. 8) Dansuri naționale d-lui Moceanu. 9) Imnul național, mixt: începutul la orele 2 după amiază. Prețul intrărei: Loja rangul 1, lei 50; Loja rangul II, lei 80 ; Loja rangul III, lei 15; Fotoliu de orchestră lei 10; Stal rangul I, lei 5; Stal rangul II, lei 3; Stal rangul III, lei 2; Galeria, lei 1. Biletele se găsesc de vînzare la agenția teatrală Jean Feder, iar în zilele Paștelui la casa Teatrului, executate de elevii cîntat de un cor Uscarea de la Creditul agricol Următoarea mișcare s’a făcut pe ziua de 1 Aprilie la Creditul agricol: D. Ernest Obedeanu, actual ajutor în direcție a fost numit actor al sucursalei din Capitală. D. Emil Zanne, actual inspector, a fost numit subdirector al Creditului, D. G.Lucian-Bolcaș, actual șef de secție la Ploești, a fost numit șef al contabilității generale. D. G. Iancovescu a fost numit casier în direcția generală D-ni. Eug. Tilerschi, actual adtor al sucursalei din Capitală și Gr. Eremia, referendar la Curtea de conturi au fost numiți inspectori ai Creditului. Dizolvarea partidului liberal unguresc Dispariția unui partid Partidul liberal unguresc, partidul care a guvernat neîntrerupt Ungaria timp de 31 de ani și a ajutat așa de mult la progresul acestei țări a dispărut definitiv. Membrii partidului întruniți alaltă era într-o conferință la Budapesta, au hotărît în unanimitate dizolvarea partidului. La întrunire a participat un număr foarte mare de foști miniștri, deputați, magistrați și funcționari superiori veniți să asiste la inmormintarea partidului lor. Printre azistenți erau oameni politici destul de bine cunoscuți și in țara noastră, cum de pildă fostul prim-ministru Khupit Hedervary, foștii miniștrii Lucacs, Hieronymi, Tullian, baronul Ernest Daniel, contele Andor Festetics, etc. Discursul lui Tisza Ședința a fost prezidată de baronul Podmaniczky. Cel dintâiü care a luat cuvîntul a fost contele Tisza, fostul prim ministru. Tisza a spus, în rezumat, că partidul liberal nu mai răspunde nevoilor politice de azi și de aceea el trebue să se dizolve. Membrii lui, cari sînt pentru menținerea dualismului pe baza învoire cu Austria din 1867, vorputea lucra mult mai bine pentru aceste idei, dacă nu va mai exista partidul liberal și se vor inferi in alte partide mai apropiate de idealul lor politic. In consecință, fostul prim ministru GupułG adunăreî o moțiune, prin care partidul liberal se declară dizolvat. In cursul discursului său, contele Tisza a mai zis că el se retrage din viața politică, intim pentru motivele de mai sus și al doilea pentru că nu admite cu nici un preț votul universal, care va fi o nenorocire pentru neamul unguresc. Alte discursuri. Despărțirea §Ș§ Moțiunea a fost primită cu unanimitate. După aceea cîțiva oratori au mai Viața Literară Azi apare No. 14 din excelenta revistă ,,Viața Literară“ care este atît de bine îmbrățișată de marele public doritor de o literatură aleasă. Iată cuprinsul foarte bogat al acestui număr : Faza glumeață. II. Chendi. Șarpele în inimă (poezie), G. Coșbuc. „Junimea“ — greșală? Mihail Dragomirescu. Dora (nuvelă), Al. Cazaban. Pe cînd iubeam (poezie), Ion Minulescu. Cronica artistică : Expoziția tinerimei: V. Cioflec. Cronica muzicală : concertul d-nei Anghel, Constanța Hodoș. Unui poet (poezie) G. Tutoveanu. Cronica literară : poezii de Delavrancea, Cronicar. Cum iubește o fată (nuvelă). Vasile Pop. Greu (poezie), Const. Mironescu. Noaptea de Paști (schiță), M. Lungianu. Din popor : Floarea Paștilor. S. FI. Marian. ținut discursuri, glorificînd trecutul partidului liberal.” w 66 La urmă, Tisza, întorcindu-se spre președinte pentru a și lua adio de la el, începu să plîngă întreaga asistență fu adînc mișcată. După terminarea discursurilor, toți cei de față se adunară la un banchet, ultimul pe care-l dădu partidul liberal. Și cu aceasta partidul liberal unguresc a încetat de a exista. Noua mișcare dela C. F. și lucrările publice Următoarea mișcare s’a mai făcut, pe ziua de 1 Aprilie și sub rezerva sancțiunei ulterioare a regelui, în serviciile ministerului de lucrări publice : — D. inginer șef cl. I N. Petrescu a fost rechemat în activitate și numit șef de secțiune în serviciul lucrărilor din administrația C. F. R. D. inginer el. I Victor St. Guțu, actual subinspector de trancțiune, în postul de inginer de tracțiune în C. F. R. D. I. Teodorescu, absolvent al școalei de poduri și șosele, a fost admis în corp cu gradul de ing. stagiar și numit in postul de asistent la serviciul lucrărilor nouî. D. Eug. I. Botez, absolvent al școalei politecnice din Zürich, actual maestru în serviciul C. F. R., a fost numit inginer asistent în aceeași adție. __D. Petre St. Jipa, absolvent al școalei de conductori, a fost numit in serviciul C. F. R., în postul de conductor cl. N. D. Octav C. Turculeț, a fost numit că secretar la serviciul secretariatului și contabilității generale din administrația C. F. R. D. Gh. Anghesiu, a fost numit desenator la serviciul lucrărilor noul din administrația C. F. R. Au fost înaintați în administrația C. F. R., d-nii: Zamfirescu, actual șef de depozit cl III, în postul de șef de depozit cl. II. 1 D. C. Petrescu, actual subșef de depozit cl. III, înaintat la cl. II. D-nii I. Martia, Sterian N. Zotreanu, N. N. Mareș și I. Sîrbulescu, actuali mecanici cl. II, in postul de subșefi de dep. cl. III.. D-nii S. Vasilescu și C. M. Agemolu, actuali impiegați def. cl. IV. înaintați imp. def. cl. III. Au fost reprimiți în serviciu d-ni I . G. Georgescu in postul de mecanic cl. II și D. Niculescu în postul de mecanic cl. I. §|D-m. I. Moisescu, C. Popescu, Al. Ionescu și Gr. Urechescu, dela județul Gorj,—I. Mancaș, T. Petalb, St. Cogălniceanu și Const. A. Voință, dela jud. lași, și d. Const. Boicescu, dela Vîlcea, actuali picheri județeni, au fost trecuți în serv. exterior de poduri și șosele și confirmați pe 1 Aprilie a. c. Impiegații mai jos notați, actualmente aflați în serv. tehnic județean, au fost trecuți în serv. exterior de poduri și șosele, pe ziua de 1 Aprilie a. c. și retribuiți cu salariile prevăzute în budgetul ministerului: D-nn. Gh. Diaconu, secretar jud. Constanța, G. Georgescu, secretar la Covurluî, I. Morineanu, secretar la Dolj, N. Răileanu, secretar la Dorohoi, I. Mătăsaru, comptabil-verificator la Fălțm, C. C. Constantin, compt. verif, la Gorj, Al. Spini, secretar. Panait Nica, compt. verif, și D. Constantiniu, impiegat la jud. Iași, D. P. Chițimia, secr. la Mehedinți, Em. V. Albu, secr. la Neamțu, G. Paraschivescu, imp. la R. Sărat, A. Bujoranu, secr. la Teleorman, I. D. Rădulescu, secr. la Tulcea, in locul d-lui M. Petrescu, C. Rădulescu, secr. la Vîlcea, D. Ștefănescu, secr. la Vlașca, G. I. Popescu, geometru la Prahova, A. Roșculescu, desenator la Iași, și I. D. Cerescu, desenator la Olt, G. Ștefănescu, secretar la Ilfov. R. să-i conving că sînt nefolositoare și voî lucra la împăcarea lor. M'am retras mulțumind d-lui Agaletti, pentru bunăvoința ce mi-a arătat-o promițînd al mai vizita. Alfred Situația la Focșani Convorbire cu d. Aguletti, prefect de Putiui Focșani, 30 Martie.—Noul prefect d. Aguletti, sosind aci am crezut interesant să aflu părerea d-sale asupra situației partidului conservator din Putna, precum și programul politic și administrativ ce va îndeplini în noua funcțiune ce a fost încredințată. In acest scop, m’am prezentat d-lui Aguletti, care m’a primit cu multă amabilitate. Relativ la măsurile administrative ce le va lua, mi-a spus că vor fi conforme cu cerințele județului, corecte și reale, ca să poată aduce cît mai multe îmbunătățiri în județ. La întrebarea mea , ce părere are asupra situației partidului conservator din Putna? d-sa îmi răspunse ca deocamdată nu se poate pronunța. „Stau in expectativă, zise d sa, pentru ca apoi să încep reîntremarea partidului conservator. Mijloacele le vom vedea în decursul timpului“. — Ce luptă veți duce contra adversarilor ? mi-am permis să întreb pe d. Aguletti. — Lupta ce o vom duce contra adversarilor partidului nostru, nu va fi o luptă sălbatică, ci o luptă political obiectivă, o luptă civilizata. Nu o vom începe încă, deoarece n’am motiv.— In privința zvonurilor ce circulă prin oraș, că ați fi partizanul guvernamentalilor sau dizidenței, ce ați avea de zis? — Nu sunt nici al uneia din părți ; sunt prefectul guvernului și voi urma instrucțiunile date de șeful guvernului, reprezentantul partidului conservator de la centru. Voi servi pe toți cînd mi se va face o cerere justă și vomți fi imparțial. — Cum credeți, vor înceta atacurile ziarelor guvernamentale locale, contra conservatorilor nemulțumiți ? — După informațiile luate, cred ce vor lua sfîrșit. Vom căuta pe toate căile AD&vmp; o serbare filantropică a societăței „Obolul“ In ziua de 30 cor., pe la orele 3 p. m. întreaga curte a caselor doamnei Elena Ferichide, neobosita prezidentă a societăței „Obolul“, reprezintă o priveliște frumoasă: un furnicar de mici copilași, vreo 7—800, însoțiți de mamele lor, erau chemați, pentru ca cu ocazia sfintelor sărbători ale Paștelui să primească ajutoare ln bani, ouă, cozonac, cite un kigr, zahăr, bonuri pentru încălțăminte și altele pentru hrană la soc. „Pâinea zilnică“. Pe la orele 6 și jumătate sosește și principesa Maria însoțită de d-na Greceanu, damă de onoare. La intrarea în curte, un ura nesfirșit izbucnește din inimile nevinovate ale micilor copilași. Se începe apoi distribuirea ajutoarelor. Bani între 7—40 lei, precum și celelalte articole citate. • Fiecare mamă însoțită de micii copilași defila pe dinaintea d-nelor membre din comitet și primea din mina generoaselor binefăcătoare, darurile hărăzite cu atîta dragoste și bunăvoință. Bucuria copilașilor mai aäos nu se poate descrie. Asemenea acte de caritate sînt înălțătoare pentru d-nele din elita sec. noastre care nu cruță nici osteneala ricî punga pentru o faptă filantropică spre bucuria desmoșteniților soartei. Adaog la aceasta, ca o surprindere pentru mine regularitatea și priceperea inteligentă și practică cu care se administrează fondurile acestei binefăcătoare societăți. Registre cu partize individuale, livretele personale ale ajutaților și alte reguli biroucratice, o cancelarie întreagă m’a făcut să admir pe d-na Ferichide și pe secretara de ocaziune d-na Ghika, soția d-lui efor al spitalelor. In plină activitate mai erau d-nele din comitet : Costinescu, Halfen, Tinculina Florescu, Marian, Butculescu Berindeifi și altele. Printre asistenți era d-nii: Bacaloglu consilier comunal, reprezintînd pe d. primar al Capitalei, Butculescu, Pascal Toncescu și alții. ■ Pe la 7 ore seara s’a terminat această sărbătoare filantropică, plecînd și ea din amintirile cele mai plăcute. Onoare doamnelor din comitet și a tuturor membrelor, a căror inimă simțitoare, alină și îndulcește zilele amare ale nerociților. Admirator 0. Ionel Grădișteanu la Brăila Diferite vizite Brăila 30 Martie. —Am anunțat la timp sosirea a d-lui Ionel Grădișteanu, ministrul lucrărilor publice. După ce a vizitat portul, cheiul Dunărei, fabrica Violato și punctul unde urmează să se construiască o nouă linie a drumului de fier, d. Grădișteanu și-a exprimat dorința de a vizita și stațiunea Lacului Sărat. La Lacul Sărat Un vagon special al tramvaiului electric a fost pus din ordinul d-lui, Ghirescu, directorul societăței, la dispoziția ministrului. Afară de ministru mai luară loc în vagon d-niî : Christache Sulioti, primarul orașului, Rierea, prim președinte ai tribunalului, Const. Georgescu, ajutor de primar, Alexandru Cociaș și Uio Cossac,,consilieri comunali, Jean Th. Piroșcă, supleant la trib. local, Al. Georgescu, directorul prefecturei, și subsemnatul.* Ajungînd la Lacul Sărat, d. Grădișteanu a vizitat sanatoriul „Principele Nicolae“, instalațiunea băilor și diferite vile din stațiune. Ministrul s'a interesat de aproape de mersul băilor pe timpul sezonului. Un proprietar din localitate și consilierul comunal, d. Lie Cossac i-au arătat starea de continuă decadență a stațiunei și îmbunătățirile ce i s’ar putea aduce. Partea aceasta neintrind în atribuțiunile d-sale, d. Grădișteanu și-a exprimat credința că ministrul de resort va ține seamă de doleanțele proprietarilor, bineînțeles in limitele posibile. Portul Brăilei Din vorbă în vorbă s’a atins și chestiunea portului Brăila. Aci ministrul eră în elementul său. D. Co3sac, care practică și argotul de cereale, a făcut d-lui Grăilienu o scurtă expunere a situațiunii din port. D. Const. Georgescu, primul ajutor de primar, a intervenit de asemenea în discuțiune. Ministrul a declarat: — Sînt de părere că portul Constanța fiind complect restaurat, va da peste 7—8 ani o puternică lovitură portului Brăila. Nu se poate face însă nimic împotrivă, fiindcă portul Constanța care a costat atîtea milioane a răspuns la o reală și generală nevoe a țarii. Convorbire cu ministrul Profitînd de faptul că d. Sulioti a avut gentileța de a mă prezintă d-lul ministru, am îndrăznit să-i fac o mică obiecțiune : — S’ar putea, excelență, ca prin îmbunătățirile pa cari le revendică comercianții să se compenseze neajunsurile cari pun portul Brăila intr'o stare de inferioritate față de Constanța. — Așa este, mi-a răspuns ministrul, dar pozițiunea naturală a acestui din urmă port face ca Brăila să nu poată lupta niciodată cu dînsul. Am concodat d-lui ministru, dar am îndrăznit să-î amintesc totuși că pînă ce portul Constanța va lua dezvoltarea pe care o prevede și d-sa, portul nostru « anihilat cu desăvârșire nebuiina grație numeroaselor avantaje de care se bucură. Excelența sa mî-a dat aci dreptate. D-sa a zis : — Guvernul e mult preocupat de această chestiune. Vom face ca traficul șlepurilor să înlesnească portului de avantajele de cari are nevoe. In prima linie vom lua măsuri ca toate șlepurile din susul Dunărei să acosteze în fața Brăilei. Prin modul acesta încărcările , făcîndu-se aci, comerțul de grîne va lua în Brăila avîntul de odinioară. D. Grădișteanu a ținut să adauge că d. Bengescu, delegatul țârei in compesimea europeană, a făcut demersuri în această privință și speră că demersurile d-sale vor avea bunul rezultat, că portul Brăila va fi pus în pozițiunea de a para pînă la un punct activitatea portului Sulina. Ne-am urcat în vagon oprindu-ne o clipă și la grădina dela „Monument'". De aci am pornit spre Brăila unde am ajuns la ora 8 seara. In piața Sf Arhangheli m’am despărțit de d. Grădișteanu, mulțumindu-i pentru delicata atențiune ce mî-a dat o în tot timpul. Rola 1 >y >iy 4-'T-