Adevěrul, mai 1906 (Anul 19, nr. 5998-6026)

1906-05-01 / nr. 5998

«tmf î HfaîB TWO. V D FABRICA adaptabilă pentru cn­ee Industrie, situată in București, avînd un teren de 13„ß ® 0 m. p. și din@i*s» clă­diri, pimițe, depozite, dîn«rsa instalații, casă da locuit, apă, etc., este mavaciiat de Inse cu un preț extrem *18 Bftîll, și în condițiunî de plată avantagioase. Amatorii se vor adresa personal la a­-l TRILENTUL — SVBABt BEBBEI 27 — î-r țt JCazarovici Fost­asist, al prof. von Frisch din Vienna Special în boabe sifilitice, Genito-Urinare — STRADA COL TEI No. 14 — Consult­ațiun­i 6—H p. m. Mare Casă de Export fie Cereale din Brăila Caută comptoi­ist ver­sat, corespondent in lim­bile germană și franceză și perfect stenograf. Oferte în scris­ sub „Comptoh­ist“ la Agenția de Publicitate D. Adania, București, Str. Carol 104. Primăria orașului Calafat Publicație Se aduce la cunoștința generală că primăria orașului Calafat are nevoa de următoarele furnituri : 1) 2 Motoare Diesel a 66 cai direct acuplați cu dinamouri de 440—500 valți. 2) Circa 10.000 metri lineari, tuburi de fontă cu accesoriile lor cu racor­duri încrucișări, coturi, etc. Condițiunile și informațiunile nece­sare se pot lua în orî­ ci zi de la ora 9—12 a. m. și 2—5 p. m. la primăria orașului Calafat. Ofertele se vor depune cel mai tîr­­ziu­ pînă la 5 Marci 1906. gr­­ JAJáA­DEI M. FUELS : București, Strada LIPSCANI Ro. Ș­I Noul Palat Dacia Fără capital Asoca­ți-vă la Magazinul „Jockey Club“ din Pasagiu!­î romîn No. 19. Pentru a acorda onoratei sale clien­tele nou­ avantaje, Magazinul „Jockey- Club“ a hotărît ca : Ori­ce cumpărător pentru o sumă mai mare de 50 Lei va deveni, în virtutea unui act­ scris, asociatul prăvăliei, parti­­cipînd la o treime din beneficiul net anual. Cereți prospectul, precum și detaliile referitoare la control. Prețurile­ reduse de pînă acum vor fi menținute și în viitor. Notați specialitățile magazinului. Croitorie și Lingerie după comandă. Stofe, Pînzării engleze, Cravate. Furnisăm ori­ce articol englez atingă­­or de branșă. Cea mai bună fyz minerală naturală BORV1Z cursul pe ziua de 27 Aprilie 1906 Cwl'î’ I'l’iKd 4”/O­| Rentă amor. 1905 oobr. 9T|25 9T50 40/0i| Renta Amor. 1905 .B. si so 92|­ 4*/J Rentă internă. 93 25 93 75 5 °/J Obl. jud. Comun. 103|75 103.50 i °/C| Obl. Corn. Bucur 93|­25 9375 5.,/0l Scris, Bunc. Aur. 1021“|8­­03 — 40/31 . . » 94150 95­­ S"./] , r. Urb. 99 50 99 7|8­5»/. „ , „ Iași 66!— 9« 50 Acțiuni B.Națion 3130 — 8140” —­­ „ Agric. 508- 512­, Scomp.Bu. 185 — 1901 — Cor. var. austriac. 105 — 1061— Mărci germane 123 50 124 50 Bancnote franc. 100.75 101 25 , italiene 99— 100 — „ rubl' hîrtie 266­— 270 —­ Plătim cupoanele pe 1 Aprilie­­ 1906 la Renta Externe fără nici un­­ scăzămînt. CE Bușteni rivalizînd cu toate a­tele minerale similare din străinătate Cel mai favorabil certificat de analize chimice al serviciului sanitar stă la dis­poziția acelora ce doresc a cunoaște pro­prietățile binefăcătoare ale acestei anei De vînzare în toate farmaciile, drogueriile și principalele magazine de coloniale. Exploatator al Sursei GEORG­E S. MERGU Focșani —­ Bușteni — Bucure­t REGATUL ROMÂNIEI , edilii lagasin de Lingerie Bărbătească JEAN GIURIS S’A MUTAT sub Hotel Frascati, Calea Victorie! Pe lingă marele sau asortiment de LINGERIE au sosit pentru Sesonul de Vară, CĂMĂȘI colorate de Ze­phir, Crepe de sânge, Cravate de Vară, Zephirnrî pentru Cămăși după măsură, etc. etc. Comandele din provincie se efectuează prompt SPRE ȘTIINȚA GENERALĂ"“ n=7 Cele mai mari magazine din fără Ei» Papagal [•BUCUREȘTI STRADA LIPSCANI T4-76 TELEFON — FARA NICI O SUCURSALA­­ Din cauza marei aglomerațiuni a Onor. Clientele, atrasă în Magazinele­­ l­ noastre de foarte mari avantaje, în privința mărfurilor și a prețurilor, ce nu J se găsesc desigur in nici un alt magazin și Pentru a înlătura perderea de timp prin tocmelile, cu cari o­­i bună parte din Public este încă obicinuita, am hotărît: Refacerea Preturilor — la limita posibilului — stabilind P­rețuri Fixe — peste care nu se­­ trece sub nici un cimut — Cu această ocaziune anunțăm prețurile la următoarele articole: L«ișină, toute soie....................metrul Leî 1.95 Taffeta, prima qualit..........................................„ 2.95 Tafeta Si indéchirable, garanție à l’usage C. I. Bonnet & C­ie veritabilă. . „ 4.— Eșantigoana se trimite praf­il și f­răcise la toată țara Torniol­i, ambasadorul Italiei, decanul corpului diplomatic, d. Grigorie I. Ghica, ministrul Romîniei în Franța, pentru mire, d. Marcand și de Fischer. La cununie au asistat prințul și prin­țesa de Radolin, contesa Tornielli, d. și d-na Mac Cormick, marchizul și mar­chiza doi Mumm, etc. gindește de altfel și tînărul poet, care s­coate că produsul creerilor săi, îi va putea aduce o bucată de pline pe masa lui de brad alb! JOS “—Somn, icoană a morței ! a zis dacă nu mă înșel Em­inescu și el nu a avut dreptate. Somnul este din potrivă i­­coana vieței, dar a unei vieți fericite. Eu de cîte ori mă deștept, îmi pare rău­, grozav de rău, că a încetat som­nul, cu visurile lui, ori cu lipsa de visuri. In tot cazul, rare ori în somn te prigonesc sentimentele și preocu­­pațiile din trezie. Ai închis och­iî, ai uitat de tot și de toate. Somnul apoi cu varietatea icoanelor ce ’țî trec foarte repede pe dinaintea semi-con­­științei tale nu te impresionează adine, te atrag numai și ’țîdar o existență pe care o regreți după ce te deștepți și te afli din nou în fața realitățeî unite și plicticoasă. Sînt oameni cari sufăr de somn, cari dorm într'una. Eu îi fericesc și pro­babil că și lor cînd se deșteaptă­­ e pare rău­ că a încetat această stare de­licioasă a corpului și sufletului lor! VINERI Am scris zilele , trecute despre do­rința mea nebună, de a avea departe de orașe, pe malurile Siretului, o căsuță albă și mică în care să mă odihnesc de toată munca pe care o dezvolt in­­ viața mea zbuciumată. Un cititor, foarte cuminte de altfel, îmi scrie că aceasta este o nouă chimeră a mea. — Oh ! cit te-ai plictisi de repede și de grozav în superba d-tale izolare, îmi zice el. Pen­tru d-ta iți trebue cu totul altceva și acel altceva este amețeala continuă și puternică a luptelor și a muncei. Cind treburile te doboară și te asaltează, uiți aceea ce-țî cînta al doilea al seau eu, glasul luî este înăbușit de glasurile din afară și celalt eu, al tău, primul, acela care lucrează și luptă, care se concretizează în f­apte exterioare, el nu­mai dominează întreaga ta făptură și viața devine dacă nu plăcută, dar cel puțin suportabilă. M'am gîndit mult la cele scrise de necunoscutul meu corespondent și am tras încheerea, că-i foarte cu putință ca dreptatea să fie cu el. Sunt ființe de acelea, cari niciodată nu trebue lă­­sate să fie față în față cu ele înseși, caii trebue să trăiască numai la viața ex­erioară, ca ea să le dea numai a­­cele senzațiuni cari nu le aduc înainte deșertăciunea vieței și a strădămuințelor omenești. SÎMBĂTĂ Iată mă-s Mascota pe ziua de azi. La frizer m’am întîlnit cu un vechii­ prie­ten, care nu știi­ pentru ce crede că eu i-ași putea purta noroc. A scos cinci lei din pungă și mî-a dat să-I cumpăr eu, cu mina mea, cinci bilete de ale Loteriei Presei. — Am credința că d-ta ai să-mi porți noroc. Joc loteria pe seama d-tale și am siguranța că nu m’am înșelat in a­­legerea ce fac. Iată-mă-s dar Mascotă! Nu știu dacă eu port noroc cuiva. Ceea ce știu însă e că mie numi port de loc noroc și ar fi cazul ca să găsesc și eu pe cineva care să­ mai­ fie Mascotă în marea loterie care se numește viață și care să mă facă să cîștig lozul cel mare: fericirea, mulțu­mirea ! CONST. MIN­E JURNALUL FEMEEI Știri femenine Căsătorii în lumea mare. — Căsătoria d-șoarei Mac Kathleen-Carty, cu con­tele Marius de Galliffet, fiul generalu­lui marchiz de Galliffet, fost ministru de războiu, a fost celebrată în biserica Saint-Jacques de Paan. * Căsătoria d-șoare, Marie de Bony cu vicontele Murat, a fost celebrată în bi­serica Gros-Caillon, în mijlocul unei a­­fluențe considerabile de amici ai celor două familii, cari au ținut­­ să felicite pe cei doi căsătoriți. Incîntătoarea mireasă purta o rochie de mousseline de mătase care a stîrnit­ admirația publicului. * In catedrala de Beauvais a fost ce­lebrată în prezența u­nei asistențe nu­meroase, căsătoria d-lui Pierre Amyot d’I­ville, fiul colonelului Amyot d’In­­ville, cu domnișoara Yvonne d’Aubigny, fiica d-nei Charles d’Aubigny. Rugăciunea a fost citită de către d. R­­. d’Aubigny, unchiul căsătoritei, iar binecuvîntarea dată de către episco­pul de Beauvais, c are într’o alocu­țiune foarte elocventă a reamintit gloriosul trecut al celor două familii și a trans­mis nouilor căsătoriți benedicțiunea pon­tificală. Martorii ginerelui erau d. de Boaum­e și căpitanul Baulay, cumnatul și vărul său, iar al miresei, contele Eduard Au­­bigny și H­ary de Villepin, căpitani de dragoni, unchii săi.­ Căsătoria lui Rudolphe de Feilenberg cu d-ra Esther Sardy, fiica ministrului Elveției în Franța, a fost celebrată la biserica Étoile. Marto­r­ erau pentru mireasă, contele — Unde-i hoțul“? N-o fi căzut în prăpastie. Iată însă că glasul se auzi stri­­gînd cu putere de partea cealaltă a zidului: — Tovarăși! „Plecați în astă seară spre Monte Serata, acolo Missaco e înconjurat de dușmani. Aci pe mine vor să mă ucidă. Nu lăsați pe nimeni să plece din SMS! In restaurantul Versala a fost ucis astăzi comandantul brigadă a 44-a, colonelul Nasaroff. E­i au fost eliberați din închisoa­rea locală șeful gării Vilna, Osipov și mai mulți funcționari ai căilor ferate închiși încă cu ocaziunea fai­moasei zile de 9 Ianuarie. * Firma angrosistă a casei de ex­port Bernard Schwartz din Odessa, a dat faliment. Pasivul trece peste 1 milion și jum. ruble. * Comisiunea pentru ajutorul și or­ganizarea lucrătorilor fără lucru își va începe zilele acestea lucrările. Ea va cadastra pe toți lucrătorii din Rusia împărțindu-i în două tabere : căsătoriți și necăsătoriți. Comisiunea se va ocupa cu mă­surile de îmbunătățire a stărei lucră­torilor. De abea s’au terminat legitimările membrilor din Consiliul imperial. Trei zile în șir acești membrii s’au perindat pe la castelul Marianschy, prospectul Nicolaevsk, pentru obți­nerea biletelor de legitimare pentru Consiliu și palatul de iarnă. M­­arele serbări dela Galați Banchetul generalului Manu Pe încrucișătorul „Elisabeta“ a avut loc azi un banchet dat în onoarea gene­­ralalului Manu. Au asistat toți d-niî generali aflatori în localitate, d. primar Emil Vulpe, toți co­mandanții staționarilor străini și ofițeri superiori ai marinei. La șampanie, generalul Manu, a ri­dicat următorul tenst : Domnilor și camarazi Marina romînă v’a primit cu vie plă­cere și mare onoare pe modestul ei în­­crucișător Elisabeta. Ațî putut constata erî, domnilor, cită recunoștință poartă poporul român Comi­­siunea europene, pentru dezvoltarea ce a dat’o navigațiunei pe Dunăre prin munca și marile sale lucrări. Veți putea asista peste cîteva zi­le la serbările pe cari le organizează ro­­runni, pentru iubitul lor rege, pentru a glorifica domnia sa de 40 de ani, care a dat țării sale independența și stima de care se bucură pe lîngă națiunile ce le reprezentați. Binevoiți, domnilor a cunoaște as­tăzi cu prilejul amabilei d-v. vizite, că marina romînă încearcă de a deveni și ea emula demnă a d-v. Mulțumindu-vă, domnilor pentru urări­le de sănătate de d-v. M. S. Regelui Ca­rol, vă rog să­ m­i permiteți de a uni cu aceste urări și urările mele pentru Augu­­știi suverani și șefi de stat. Trăiască regele Romîniei ! Trăiască suveranii și capii statelor, pe care dv. îî reprezentați aci ! Ura ! Comandamentul staționarului englez a răspuns prin cîteva cuvinte de mul­țumire, pentru primirea ce s’a făcut comandanților de staționare veniți pen­tru sărbători și de admirațiune pentru armată. A terminat ridicînd paharul în sănăta­tea regelui Romîni I și a familiei regale. D. E. Vulpe a rostit de asemenea o scurtă alocuțiune. După banchet el au fost conduși în bărci la staționarele și vasele străine, unde ministrul nostru de războiu a fost salu­tat prin nenumărate salve. Diverse amănunte Mii de pe platoul din fața căzarmei Ți­­glinnî va avea loc serbarea flotilei în o­­noarea ofițerilor de pe vasele străine. * Azi­d. general Manu, ministru de răz­boi, a inspectat regimentele locale. Br. d. Bădărău, ministrul de justiție, însoțit de d. procuror general Tătaru, a inspectat tribunalul și parchetul. Vizita principilor la spitalul izraelit Principii, însoțiți de d-na Greceanu și d. general Robescu, primarul Vulpe și prefectu Ciunții, au vizitat erî spitalul iz­raelit. Aci au fost întîmpinați de d. Filip Heilpern, reprezentantul comunităței iz­raelite, Gottesman vicepreședintele ace­leiași comunități, și de alți fruntași evrei. Li s-a făcut o primire strălucită. D-nele dr. Feldman, Marco Mendel, și dr. Lebenshon au înmînat un frumos bu­chet de flori princesei. Cuvîn­tarea d-lui Heilpern Din partea comunităței izraelite, a ros­tit d-nn Heilpern următoarea cuvîntare: Altețele Voastre. „In numele «comunităței și a spitalului izraelit, mă simt fericit a primi vizita Al­tețelor Voastre Regale în acest edificiu, consacrat însănătoșire­ bolnavilor lipsiți de mijloace, fără deosebire de naționali­tate. Vă mulțumesc din adîncul sufletului ie&m pentru distinsa onoare ce ne-ați făcut cu prezența Alteței Voastre, sub acest aco­­perem­înt. Această înaltă vizită va contribui mult la mîngîerea sărmanilor bolnavi, cari tac­aci și va rămînea vecinic în memoria tu­turor izraeliților din acest oraș, cari prin mine vă exprimă sentimentele de pro­fund devotament și nemărginită iubire pentru înaltul Tron și Dinastia Romînă“ Principii au răspuns mulțumind. Vizitarea spitalului După aceasta iluștrii oaspeți conduși de d. Heilpern și d-riî Feldman și Le­­venshon, au vizitat spitalul, interesându-se de părțile privitoare la tratamentul bol­navilor­ și de data existenței spitalului. Ei au adresat bolnavilor diferite cu­vinte de mîngăere. Principii s au arătat foarte mulțumiți de curățenia și aranjamentul frumos al spitalului și s-au înscris apoi în cartea de aur a acestui spital. Atît la venire cît și la plecare principii au fost aclamați de numeroși fruntași evrei cari se aflau la ușile de intrare ale spitalului. A luat parte în primirea principilor și d. M. Wexler. Sylvius Recompensele morale Primim următoarea scrisoare : Domnule director. Citesc în „Adevărul“ de acum trei zile, cîteva rînduri prin care se opi­nează că ar fi nimerit a se acorda me­dalia „Bărbăției și credinței“, și acelor doctori și interni, cari cu ocazia lui 13 Martie, în timpul unei nopți întregi au operat și pansat peste treizeci de răniți. — Nu mă surprinde cînd astăzi, ci­tind in ziarul „Dimineața“ lista celor decorați, nu văd numele acelor doctori și interni, amestecat cu al celor ce au dirijat­ masacrul din 13 Martie. De altminterea, acest lucru nu poate decit să ne onoreze. Ceea ce ne surprinde poate, e că tocmai acelora ce­ au fost răniți și cu viața în pericol, li s’au acordat o „Băr­băție și credință“ clasa 3-a, pe cînd celor ce au stat la adăpost și numai au condus masacrul, li s’au oferit clasa I. In această țară se poate însă explica totul. De altminteri la ce ne am aștepta sa recompense dela alții, cînd însăși „E­­foria spitalelor civile, nu arată cea m­ai mare ingratitudine ? Actualmente, unul din colegii noștri, intern al spitalelor, își are viața pusă în pericol, cuprins de tifos negru, fiind jertfă a datoriei sale. Și în fiecare an, unul sau doi dintre noi, își sacrifică viața, grație devota­mentului nostru, pentru cel ce sufăr. Nu mai citez exemple, le cunoaște toată lumea. Cu toate acestea, onorata Eforie­i nu pierde o singură ocaziune, ași arăta in­gratitudinea față de noi. Cazul colegu­lui nostru Papinian, mutat acum cîteva zile drept pedeapsă la Pitești, este u­­nul din multiplele exemple. Am ținut, d-le director a vă trimite aceste cîteva rîndurî, cu rugăminte de a le da publicitățea, căci sînt momente cînd nu te mai poți abține și trebuește să dai drumul indignărei. Primiți, d-le d­rector, asiguru ea con­­siderați unei vi­le. Un intern al spitalelor Tragerea loteriei soc. „Peleșul și cîrnul cu dor­­ irî după amiază a avut loc în sala de recepție a primăriei Capitalei tra­gerea loteriei soc. „Peleșul și vîrful cu dor", în prezența d-lor colonel Ga­­mann, reprezentantul­ primăriei, căpitan Popovici reprezentantul poliției, procu­ror Popescu-Muscel reprezentantul par­chetului, Priboianu președintele socie țaței și Mateescu, șeful serviciului da­toriilor publice. Au câștigat: No. 972,5 lei 10 000; No 58676 și 11635 cite 1000 lei. No. 50161 și 59930 cîte 509 lei. Cîte 100 de lei : 12272, 39017, 82957, 77018, 68632, 12770, 133,953, 17791, 62065, 14229, 47352, 113468, 65441, 42541, 39909, 8395, 119430, 1965, 131854, 85021, 29595, 132849, 75346, 987, 14191, 38458, 87010, 75588 și 49393. Cîte 50 lei mânerile: 68719, 38183, 72480, 74424, 122623, 40594, 53916, 80221, 59646, 74434, 61260, 77339, 50502, 53860, 49716, 128138, 75979, 92595, 02690, 93020, 99851, 75221, 89610, 7436, 126504, 93394, 29274, 35824, 22101, 113261, 33948, 109799, 60225, 25649, 7685, 29074, 40661, 33158, 98125, 94843, 117096, 7076, 959, 72860, 127400, 96585, 99050, 94032, 97040, 105963, 17308, 124287, 38956, 92413, 127224, 46393, 48737, 29184, 95940, 136690, 76144, 16584, 52545 99322, 4631, 119311, 14796, 72745, 6956, 65996, 113293, 23025, 97113, 133627, 8083, 105678, 85414, 67296, 40593, 401, 79602, 3732, 120972, 131049, 95984, 129225, 105052, 63274, 39822, 39749, 96084, 49377, 47906, 30627, 39976, 8312, 69037, 10247, 44319, 49347. Cîte 25 tex . 128065, 81584, 133747, 108546, 119847, 68153, 139144, 74377, 107749, 27570. I HEP0RTA9IUL „ABBVESÜLÜI“ Oe ce ea s’a alimentat încă cu apă potabilă orașul Craiova — Dela corespondentul nostru special — CRAIOVA, 28 Aprilie.— Orașul nos­tru face desigur asupra vizitatorilor, cari vin pentru întiia oară aci, una din cele mai frumoase impresiuni. Am au­zit pe mulți străini spunînd că Craiova din punctul de vedere general, poate fi pusă imediat după București. E atîta mișcare în oraș, comerțul și industria joacă un rol așa de însemnat, construcțiunile publice și private impun atîta prin majestatea lor, nicit cu greu se poate trece peste Craiova, cînd e vorba să se înceapă a enumăra orașele frumoase ale țării. Și totuși, orice s’ar zice și oricum s ar crede, cu toată frumusețea parcu­lui Bibescu cu care ne mîndrim în fața întregei țări, Craiova suferă g­en. N'avem­­ apă bună, n'avem canalizări, n’avem rigoare sistematice, n’avem para­­gii. Nu vrem să facem proces persoane­lor, cari s’au perin­dat la primariatul Craiovei. Fiecare a desfășurat în mar­­ginele sale o activitate, de care s'a fo­losit și orașul. Dar ceea ce ținem să constatăm este că, din cauza politicei, cele mai importante lucrări, ce sunt în­cepute, nu pot fi sfirșite, și aceasta din cauza lipsei de continuitate în lucrările de edilitate publică. Să vorbim, în special, de aducerea apei la Craiova. # Fie atunci, a angajat pe d. Mourlon, care să facă studiile necesare pentru a­­ducerea apei. Pînă să se miște d. Bol­descu, pînă să termine d. Mourlon, cade partidul conservator de la putere, și, im­­preună cu el, toate proectele pentru apă. Vine d. Romanescu la primărie și, cu aceeași bună credință cu care d. Bol­descu a angajat pe d. Mourton, d-sa strică cu acesta contractul și angajează pe d. Lindley. Se fac noul studii, se termină chiar, se contractează — cu a­­probarea Corpurilor Legiuitoare — un împrumut de 3 lun. milioane, se co­mandă material de aproape jumătate milion și cînd era momentul, ca craio­­venii să zică. Doamne ajută! iată că partidul liberal cade, și, evident, ceea ce ’i s’a întimplat d-luî Boldescu, trebuia să se întîmple și d-luî Romanescu ; pro­­ectul răm­îne baltă. Vine ca primar d. Mișu­ Kintescu. Ideea de a părăsi aducerea apei dela Georoc era atit de incarnată în consilie­rii conservatori, înalt întregul bhiuret al apei a fost închis și hîrtiile seques­trate. Noul primer d. Kintescu vine cu o ideia nouă . Craiovei îî trebue apă, dar nu dela Georoc ci dela Runcu. Bună ideie, admirabilă chiar, dar ina­plicabilă din cauza enormelor greutăți, ce s’ar fi ivit in momentul realizărei. Guvernul pe de altă parte nu vrea să anuleze contractul dintre fosta admi­nistrație și d. Lindley, ba obligă chiar actualul consiliu comunal să continue lucrările de la Gi­oroc. Cînd vom avea apă? Iată un lucr­­al care nu se poate răspunde. R. SPECTACOLE Duminică 30 Aprilie Expoziția istorică din str. I. C. Bră­­tianu : Vederi din războiu. Grădina Oppler : Concert zilnic dat de o orchestră militară. Teatrul Bulevard. — Reprezentație dată de cinematograful automobil al ziarului „Le Petit Journal“. Parcul Oteteleșanu.—In fiecare seară concert de orchestră sub conducerea d-lui Skohoutil. Ziarele „IMpu­neanu" și „Adevenil“ pri­mesc abonamente lunare de vilegiatură cu următoarele prețuri : Lei 1.50 în țară ADEVIfimfî *ÜA Craiovenii își aduc aminte, că încă sub primariatul d-lui V. Boldescu, ali­mentarea orașului Craiova cu apă po­tabilă a fost una din chestiile în jurul cărora se inverteau polemicile cele mai înverșunate. D. Boldescu, bărbat de mare ener-59802, 49005, 69366, 23748, 32730, 97331, 113427, 27712, 4040, 52227, 44381, 31188, 125813, 68798, 73072, 134690, 7483, 99403, 138031, 63523, 124469, 6913, 69086, 129635, 21135, 85592, 94991, 9181, 46932, 93177, 75923, 35422, 2185­1, 66675, 32997, 59281, 53375, 85228, 56540, 63963, 118352, 68302, 54057,113023, 16322, 102332,952781,3911, 93011, 93011, 106768, 112930, 92962, 12900, 28979, 32072, 97606, 44012, 66277, 41822, 77439, 24294, 33000, 107673, 137935, 107999, 117756, 62345, 85349, 135837, 29519, 116121, 28054, 60938, 127918, 89983, 2587, 10012, 112258, 83601, 93769, 1514, 26873, 37627, 13227, 133735, 27426, 21243, 127721, 94981, 110554, 19041, 129995, 111534, 39327, 119885, 113494, 45591, 112226, 60944, 74713, 45039, 73743. 113779, 16253, 96430 94713 .98820, 6892, 97772, 79412, 95194, J5940, 43238, 114557, 71306, 123387, 25230, 973TO, 90838, 98643, 138114, 6029. 96319, 69142, 139363, 129371, 74326, 78966, 11355, 137643, 24)53, 99339, 19583, 98133, 79443, 21663, 32092, 71409, 115952, 93358, 910909, 93208, 48845, 50064, 44559, 50406, 45159, 40942, 21265 și 49612. -----------«agfr-»-<a».»-aaiw.i acea lucrare și puținii cari o iau în mînă o privesc cu neîncredere, cu iro­nie chiar și cel mult o răsfoesc, citesc ici colea cite un fragment și pe urmă o aruncă. Lucrarea căpitanului Paul Simion ne-a dat o probă zdrobitoare că acest sistem de apreciere e cu desăvârșire greșit. Din cîte am citit, n'am văzut pînă acum lucrare care să fie mai credin­cioasă titlului ce poartă, ca acea a că­pitanului Paul Simon. Și să fii cre­dincios unui asemenea titlu, adică să-ți propui și să reușești să faci instruc­țiunea ofițerilor, să-ți propui și să reu­șești să dai mijloacele pentru a se faci educațiunea trupei, să-ți propui și să reușești a arăta ln ce constă puterea națională, eu cred că asta înseamnă să fi făcut nu o lucrare ci un capod’o­­peră. Pentru acest motiv, la apariția ei, jurnalele franceze se întreceau in a arăta valoarea acestei opere, iar cartea deși semnată numai de lin... căpitan, a fost primită așa de bine. Această lucrare nemții au căutat să și-o apropie traducînd-o în limba ger­mană, italienii de armeni ca și rușii și englezii. * Ca să arăt aici importanța acestei lucrări, nu pot, căci o parte e mai im­portantă decit alta. Un profesor, un doctor, un advocat . Înțelege tot așa de bine ca și un ofițer. E o lucrare întemeiată nu pe principii speciale mi­­lităriei, ci pe principii generale tuturor, pe principiul bunului simț și al dreptei judecăți. Intr’o romînească curată, cu un stil lămurit și limpede, alătând prin asta că au înțeles perfect de bine pe autor, sublocotenenții Demetrescu și M. Gri­­goriu, amintii­ din regimentul Mihai Viteazu No. 6, au tradus această lu­crare. Citind-o în întregime, m’am con­vins că tinerii sublocotenenți au deput o muncă zdravănă, întreprinsă cu multă pricepere. Nu m’am putut opri să nu felicit pe acești ofițeri cari, deși abea eștii de pe băncile școalei, lucrează atît cu­ pute­rile îl ajută la ridicarea armatei noas­tre la înălțimea armatelor Apusului. , E frumos că niște tineri ofițeri au văzut deja relele de cari suferim și au apreciat în cartea căpitanului Paul Si­mon mijloacele de îndreptare. Să sperăm că aceasta așa de bine reușită traducere, este un început care va fi continuat cu opere personale. R. L.­­A 3.­străinătate, Pentru abonamente combinate „,Ade­­vĕrul“ și „Dimineața“­: Leî 3 în țară, „ străinătate. ..TRIBUNA MILITARĂ -■ [UNK] —------ ------ --N­ ■UMHI Lucrarea căpitanului de stat major (francez) Paul Simon. — O tradu­cere bine­venită. „Instrucțiunea ofițerilor, educațiunea trupelor și puterea națională“ este ti­tlul traducerei unei lucrări ce va a­­pare în cu­rînd de sub tipar. Nu de mult timp căpitanul de stat major Paul Simon din armata franceză a dat la iveală această lucrare. In Franța ca și în­­ alte țări și aici ca și la noi, e obiceiul că dacă o lu­crare este subscrisă de un nume bine cunoscut, e primită cu entuziasm, cum­părată de toți, apreciată nu se poate mai bine. Ce se întîmplă însă ? Cîte o dată, tocmai acei cari produc lucrări mai de valoare, ajung un moment cînd sînt săcătuiți, clnd nu mai pot pro­duce aceea ce ați produs altă dată. Și atunci lumea se vede deodată, decep­ționată de lucrarea pentru care ați avut atîta încredere și care în fond nu prezintă nici o importanță. Din contră , sunt lucrări iscălite de nume necunoscute, sau cari sunt pe o treaptă inferioară în scara erarhică. Atunci cei mai mulți nu se ocupă de IM și I­alcani BULGARIA Aplanarea conflictului bulgaro-turc Sofia, 25 Aprilie.—Comisiunea mixtă instituită de Bulgaria și de Turcia spre delimitarea fruntariilor celor două țări in punctul „Harat-Tope“ a hotărît că această localitate aparține principatului. Protestarea Franței contra Bulgariei Sofia, 25 Aprilie.­Guvernul francez a protestat contra modulul de taxare a mărfurilor franceze în vămile bulgare. In urma acestui protest, ministrul de finanța a însărcinat o com­isiune care să studieze chestiunea. ____________FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ —17 — CAVALERII MUNȚILOR ROMAN DE AVENTURI căi primejdioase Privește mutra lui și vezi că nu­­ți este prieten. Ba, iată se bucură strașnic să te las în puterea lui. — Am­ mai fost ea odată în pu­terea lui și n’a avut ce-mî face, răspunse Antonio. — Lasă că veî vedea tu acuma ce-țî voiu face, strigă marchizul fu­rios. Iată în fața tovarășilor tăi am să te juporți de viu și am să te trag pe roată. Ei strigă servitorilor cari stăteai­ mai la o parte să se ducă în sub­terană și să-l scoată pe călău de acolo. — Să-i spuneți să-și »din« in­strumentele de tortură. Hei, solda­ților prindeți și legați hoțul ! Servitorii plecară în fugă iar sol­dații se priviră între ei, apoi privi­ră pe locotenent. Uni ar fi vrut să se repeadă asupra lui Antonio. — Stai răcui locotenentul, mar­chizul n’are drept să vă dea po­runci. Cine nu mă va asculta pe mine va fi imediat ucis. Nu aveți nici un drept a vă atinge de omul a­­cesta. Vom rămîne aci ca să vedem ce va face d-l marchiz ca să ne distreze, îndată ce bine răspunse marchi­z Veți vedea veți petrece aci­­zul posomorit. Privind însă spre zidul unde stă­tuse Antonio, scoase un țipăt de uimire, căcî nu l mai văzu acolo, castel ! Antonio după ce văzuse că to­varășii de jos l-au auzit, se reîntoar­se lingă zid. Cuvintele sale își făcură efectul. Din pădure apărură bandiții. Prin­tre ei, era și curagioasa Lucreția venită ca să scape pe frumosul flă­cău care se jertfise pentru ea. Marchizul recunoscu printre ban­diți pe servitorul sau care fusese pălmuit și dat afara de el.­­ Băgați de seamă, dacă-i faceți rău lui Antonio, veți peri toți cei din castel, strigă un glas de după zidul îngust de lingă șanț. In acelaș moment apăru călăul ținînd în mînă mai multe instru­mente de tortură. — Haida, d-le marchiz, spune-î să se grăbească strigă locotenentul suntem curioși să vedem acest spec­tacol. Puneți mina pe bandu­ ! răcii marchizul. Servitorii săriră zidul, o detună­tură se auzi, apoi țipete, doi servi­tori fură răniți. Antonio sări înapoi în curtea castelului fugind spre lo­cul unde era calul locotenentului, servitorii alergau după el. Cînd fu ajuns, îl lovi cu pumnii săi de oțel și—dintr’o săritură fu lîngă cal și reuși să în calice. Iute ca fulgerul el se repezi cu calul în grămada soldaților cari a­­lergau spre el. Antonio scoase pumnalul și lovi calul care nebun de spaimă se re­pezi spre zid. O clipă îl văzură soldații și iată — calul se ridică în două picioare peste zid și de acolo un sgomot surd, pietriș ridicat în văzduh, ca­lul se prăbușise în prăpăstia ce dis­­părțea castelul de cîmpie. Un țipăt de groază izbucni din toate piepturile. Priveliștea fa înfiorătoare și chiar soldații deprinși cu luptele și sce­nele sîngeroase scăpară armele din mîini stînd înmărmuriți de groază. Ce devenise călărețul ? El nu căzuse în prăpastie. Profitase de asaltul calului și făcindu-șî vînt sărise de pe malul rîpei, dar căderea fu atît de bruscă încît leșinase. In jurul lui se adunară țărani dîndu-i ajutor, fără să le pese de gloanțele ce plouau de sus de pe zidul castelului. Gloanțele se pierdeau în văzduh, căci soldații erau prea emoționați mîinile le tremurau ținînd puștile la ochii. — Poate că și-a rupt gîtul, ex­clamă marchizul cu ură. — Nu cred răspunse locotenentul. Eu cred că banditul acesta are oase de pisică și cade mereu pe labe. Cu d-ta dragul meu mai am de vorbit cîteva cuvinte. Vei fi atît de bun să mergi cu mine în grajd să-mi dai un cal de călărie și o șea. — D-le cu ce drept îmi cere­ asta ? — Cum “? „Nu înțelegi că nu mă pot întoar­ce pe jos “? Din pricina d-tale am intrat în luptă cu bandiții, și răfi foarte rău am făcut. — Da, i-am dat drumul Lucre­­ției. — Dar pentru că aî d-ta servi­tori proști, eu mi-am pierdut calul strigă locotenentul. — Să faci bine să-mî dai alt cal ! Locotenentul îl luă de braț pe marchiz, conducîndu-l încet spre grajd. Marchizul văzîndu-se înconjurat de soldați trebui să se supere. Locotenentul își alese cel mai fru­mos și mai scump cal. Marchizul tacü dar se hotărî a-l reclama la sfîntul părinte ca pe u­­nul care în loc de a-1 apăra l-a je­fuit. Antonio Gasparone se trezise din leșin în urma ajutoarelor date de oamenii lui Ugolino. Aflînd cele petrecute în castel hotărîră să-l pedepsească pe loco­tenent pentru că a vrut să le bat­jocorească tovarășul. Se retraseră în pădure așteptînd plecarea locotenentului. Cînd podul scîrțîind fu coborît iată ca un nor negru bandiții năvă­liră scoțând chiote și amețind paz­nicii. Până ce să-șî revie în fire ,ban­diții năvăliră prin poartă în prima curte a castelului. Fu o luptă crîncenă între bandiți și soldați. Servitorii îngroziți nu putură în­cuia porțile de la a doua curte și sutele de țărani răsculați și bandiți năvăliră acuma în curtea castelului căutîndu-l pe marchiz, dar nu-1 pu­tură găsi. Administratorul castelului de frica morții dădu vite și merinde, dădu banii ce avea la el. Cară fură în­cărcate cu provizii de tot felul și spre seară fură transportate în pă­dure. Cînd cel din urmă car­eșea pe poartă o detunătură se auzi, căci cineva trăsese cu pușca <Ma o fe­reastră și ucise un bandit, Strigăte de răzbunam «Mplină văzduhul și vestea răsprndindu-se ca fulgerul bandiții năvăliră din nou în castel. Un sgomot infern­ se făcu și cu greu Antonio putu face să fie as­cultat. Ugolino și Alexandru spumegînd de furie cereau să-l vadă pe ne­­înpăcatul lor dușman. Castelul părea pustiu, servitorii se ascunseră, dar bandiții îl căutat pe marchiz. (Va urma) 1 .V ­

Next