Adevěrul, iunie 1906 (Anul 19, nr. 6028-6056)

1906-06-01 / nr. 6028

Jouí i Iunie 1906 Act de Mulțumire Subsemnatul, fiind atins de o boală grea, ca necesita o îngrijire medicală foarte serioasă, m’am prezintat D-nului Doctor VRANJALICI, medic al Spi­talelor Eforiei, Calea Moșilor, No. 108, și supunîndu-mă îngrijirilor D-sale , în tot timpul suferinței mele mi-a dat o îngrijire absolut părintească, al cărei rezultat a fost complecta mea însănă­toșire. Găsesc de a mea datorie a-i aduce prin publicitate viile mele mulțumiri, asigurîndu-i de recunoștința mea. Matei Constantinescu București, Strada Popa-Chițu, No 18 CONSUILTATIUNI ÎNGRIJIRI­­ MEDICALE Doctorul granfele No. 217, Calea Moșilor, No. 217 Orele 10—12 a. m. și 3—5 p. m. Virgil Arion — AVO CAT — S’a mutat Intrarea Amzei No. 5 In rind cu ministerul lucrărilor publice NOUL IN­STITUT de 1 al Doctorului Erdrasch (Băi medicale) Str. Italiană 4 — colț cu Bokv. Carol Pentru tratamentul Neurasteniei, artritism­ului, Scheumatsmulm boalelor ]de­­ stomac, slăbiciunii speciale și obe­­sit,țel prin apă masaj și electrici­tate. Local elegant și higienic construit din material aseptic. Băî de aburi, aer supra-incâlzit, băi de putină, dușe sistematice băi de acid carbonic. Secțiuni deosebite și complecte pentru, domni și doamne. Deschis de la orele 7-1 dim. și de la 3—8 d. p. Consultațiuni și supraveghere me­dicală. Telefon 129» WOITORIL Constantin Daniil Fost intern al Spitalelor din Paris Laureat al facultăței de medicină Mem­bru coresp. al Soc. de Obstretică și Gy­necol­o­­fie din J­arris — S’a Etab­rííti în București — Strada Văirei No. 12 Consirttaționi pentru jjoate De femei și faceri _________de la 2 la 4 p. m._______ Resorlctoile jubiliare IxmMmu Istorică — RAȚIONALA — — Linnță primăria Capitalei — Cea m­ai Intentantă vedere din răz­­bulriM yo Tangrao-yufto-tur« 1877-1878 ^ Cereți și Bell vinul DELICIOASA, NEÎNTRECUTA, RENUMITA Șampanie BINE­T din Reims VINUL FEĂCEZ PRIN EXCELENTA Cel mai tom din toate= Cel mai apreciat PERITI­ VĂ DE SUBSTITUI» CASA DE SCHIMB I. FINKELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 m­aicul palat „Bacia-Romania" Cunsul pe ziua de 27 Maiui 1906 Cum­p. I 4*/« Banta comv 1905 c. ~ 91 125­ A1|70 4*/* Banta amort. 1905 B. 91|75| 92 25 4»/o „ amort, intern 93 251 93 65 5% Obi. Com. și județ. 102­ 751 103 25 4 °/i .­­ „ „ 94 75­ 95 25­5«/C Seria. Funo. Buraie 103 7» 103­"/» 4*/o „ „ » 94—1 94­ 50 5 ° A „ Urbane Buc. 99.50 99 80 5”/o „ „ „ Iași 96 ”« 96 50 Acs. Banca Națio­n. 3220 — 3230— „ „ Agricolă­ 547 —­ 553 — „ „Scont Buc. 180 — 185­­ Col. V. Austriacă 105— 106 — Mărci germane 123 50 124 50 Bancnote franceze 100 50 10125 „ italiane | 100 — 101 — „ Ru­­­ie Hârtie 266—1 270 — Lostmle Expoziției g­ rele Romane se trimit franco în provincie. Și se vînd In CAPITALA cu Lei 21 bucata. Mracii e Sterian Specialist in oale Merne și Sifilitice Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile Consultaliî de la 10—12 și de la 5—7 S3, STR. BleESCU-VODA, S3 iColț Șerban-Vodă­________ De închiriat Casele din Strada ROTARI 28 mo­bilate, un salon elegant cu antreuri 3 dormitoare cu 5 paturi, bucătărie, su­fragerie cu tot menajul, gaz, apă canal, curte singură. Se închiriază chiar de acum pentru 3—4 luni. A se adresa d-lui Brătulescu Str. Icoanei 2. Telefon VIZITATI : DEPOZITUL­­ te Cherestea din No. 61, Str. MASELOR, No. 61 proprietatea D-lui ISIDOR FELDSTEIN este bine asortat cu tot felul de lemnărie de brad, stejar, tu­fan, plop, paltin, et­c. în toate dimensiunile pentru tîmplărie și construcțiuni și vinde cu prețu­rile cele mai avantagioase.I i________3SB DescMzindu-se băile D*1 Dr. G. Țărânu — medic oficial al băilor — S’a stabilit pe tot timpul verei la «OVOIU minister Ungar că va autoriza substi­tuirea unui tarif vamal autonom în lo­cul tarifului vamal comun. Dar cum noua perioadă decenală a regimului de uniune vamală trebue să se înceapă de abia la începutul anului 1907, ungarii consimt de a respecta pînă în 1917 a­­cest regim, cît timp ei au nevoe de a realiza un program economic, de a cărui rezultate va depinde desvoltarea inte­grală a țarei lor, dezrobită odată de orice tutelă, de orice monopol. Wekerle a indicat trăsăturile gene­rale ale acestui program. Din punctul de vedere agricol, e vorba să se introducă cultura intensivă, de a ocroti pe micii proprietari rurali, de a pune o stavilă emigrațiunei uriașe a populați­unei muncitoare, întrebuința­rea rațională a colonizare­, vinderea pă­­mînturilor prin loturi, iată atitea mij­loace temeinice. Din punctul de vedere industrial, Kossuth, ministrul de co­merț și de industrie și autorul moral al separațiunei vamale,­­ proiectează o mulțime de măsuri de încurajare, de educare, de apărare și de protejare, cari nu vor fi folositoare decît atunci cînd se va reorganiza în chip desăvîr­­șit drumurile de fer­engare, asigurînd în același timp Ungariei un comerț ma­ritim.­ Noul succes al Ungariei trebue fără îndoială să nemulțumească pe austriaci. La Viena lumea e literalmente îngro­zită. Demisiunea neașteptată a prințu­lui Conrad de Hohenlohe, președintele de consiliu, a produs panică. Și era și pentru ca , Austria s’a văzut de­odată trecută în rîndul statelor de mîna a doua. Tratatele de comerț, cari prezentau pentru dinsa un interes personal de a se încheia în numele întregei monar­h­ic în viitor d­e nu vor fi încheiate decît în numele Austriei și în numele Ungariei, separat. Prestigiul sǎu în Statele Balcanice e compromis pentru totdeuna. Baronul de Beck, care a cons­tituit în pripă un minister, se află în fața celei mai serioase probleme aus­­tro-ungare care s-a pus de la anul 1848. O problemă serioasă și nu gravă, Austriacii, cu toată stupefacția și in­dignarea lor actuală, își vor reveni în fire și vor admite cu sînge rece nece­sitatea unei revizuiri generale a Com­promisului. Vor fi fără îndoială hăr­­țueli și protestări, provenite mai ales din pricina pangermaniștilor. Dar acea­sta nu va împiedica ca barierile va­male să se ridice la Bruck și la Marchegg. Nimic din lume nu va pu­tea opri ca Ungaria să iasă dintr’o u­­niune în care interesele sale au încetat de multă vreme de a mai fi ocrotite. * E evident că independența vamală a Ungariei va implica treptat, treptat, sau pe neașteptate chiar, după felul evenimentelor — separațiunea consu­lară, militară, generală. Și cînd singu­rele legături cari vor rămâne­ între austriaci și unguri vor fi numai a­­celea ale unei uniuni personale, poate că atunci și chestiunea Habsburgilor va fi pusă. Și atunci temutul final al marșului lui Rákóczi, astfel cum a fost orchestrat de către Hector Berlioz, își va avea adevărata sa semnificare. Mony Sabin, măria Capitalei și Compania de gaz. S’a constituit și consiliul de admi­nistrație. Spre surpriza lumei politice se vede figurînd în capul acestui con­siliu d. Mihail Ferechide, care în parlament a avut o atitudine abso­lut ostilă concesiune­. Alăturea de acest fruntaș liberal figurează și doi fruntași junimiști: d. Petre Missir și Delavrancea, fost primar al Capitalei. Natural că faptul este viu co­mentat în cercurile politice, „L’Indépendance Roumaine“ nu putea să ignoreze impresiunea care a produs-o în cercurile politice pre­zența în consiliul de administrație al companiei a unui fruntaș mem­bru din comitetul executiv liberal și care luase o parte activă la lup­ta ce s’a dus contra concesionare! gazului. „L’Independance Roumaine“ s’a crezut obligată și probabil autori­zată de a dezavua, în termin! de altfel foarte dulci, participarea în consiliul companiei de gaz a cita­ților fruntaș! aî opoziție!. Ziarul liberal ocultist ține să se știe că dacă personalități marcante din opoziție au primit să stea ală­turea de bancheri! indigen! și stră­in! aî companie!, aceasta nu în­seamnă că Compania de gaz nu ră­­mîne tot aceeași, adică așa precum a calificat-o d. Dimitrie Nenițescu ! „L’Independance“ face aluzie la o vorbă pe care ar fi rostit-o d. Ne­nițescu, că aceasta ar fi o companie de... pungaș­ și pentru „Indepen­dența“, ea rămîna tot aceeași com­panie de și d. Ferechide a primit să figureze în consiliul ei de adminis­trație. Iată cum se face politica la noi. Și ce e m­ai semnificativ e că „In­dependența“ conchide că procesul între Compania de gaz și opinia publică tot deschis rămîne deși per­sonalități marcante din opoziție i-au oferit azî concursul lor. Intr’adevăr procesul rămîne des­chis pentru ca opinia publică să judece cum se face la noi politica din tot și din toate. E de notat însă că ziarele juni­miste n’au relevat de loc intrarea în consiliul companiei de gaz și a fruntașilor partidului carpist. R. X. L. Nicolescu, Fl. Lichiardopol, C. Ma­­teescu și Marie Pravătz. Grație d-lor Lu­cie Berbesco, A. Pretorian și Pandele s’a putut vedea în­deajuns că studiul muzi­­cei instrumentale și corale a fost un o­­biect de căpetenie în predarea cursurilor acestui an școlar. JURNALUL FEMEEI Știri femenine .I Asupra votului femeilor. In 1869 s’a început la Hyaming seria fericitelor ex­periențe cu admiterea femeilor în drep­turile bărbatului. Cum se face însă că în America unde toate merg a la vapeur, toate celelalte state nu au imitat pe cel cu drepturile femeilor. Aceasta se ex­plică prin prejudecata care mai există încă asupra capacităței femeei. Ceea ce ar fi practic, ar fi să se facă o serie de experiențe gradate asupra capacităței politice și administrative a femeei. Deja foarte multe țări aui intrat pe această cale. In Saxa, femeile nemăritate și pro­prietare, iau parte la alegerile munici­pale. In Anglia, in colonia Capului, in Australia, în Ungaria și în mai multe părți din Germania, femeile au obținut dreptul de sufragiu administrativ. In Franța, ele votează pentru forma­rea consiliilor departamentale ale in­­strucțiunei. Cum se face însă că în Belgia, a­­ceastă țară prin excelență a rutinei prudente, femeile comerciante și in­­dustriașe nu sunt admise să aleagă pe judecători, consulari și pe arbitrii. Spațiul nu ne permite să continuăm cu citațiunile și comparațiunile. Un lucru însă se observă da toți. Femeile în toate țările unde nu li se recunoaște dreptul natural de trai, prin nerecunoașterea manifestări­lor lor pe cale civică, au început să se agite. Chestiunea sufragiului femeei nu poate fn orice caz să rămînă nerezolvată. Bărbații inteligenți înțeleg ei nu pot să dea chestiunei o soluțiune reacțio­­nară și barbară. Starea de civilizațiune în care se găsește azi lumea, n’ar per­mite aceasta. Liberalii, junimiștii și Campania de gaz Se știe ce atitudine a avut opo­ziția liberală și junimistă față de noua concesie cu Compania de gaz. O vie agitație a domnit în par­tidul liberal și în gruparea d-lui P. P. Carp. S’a constituit o societate româ­nească care a prezentat oferta ei în contra ofertei Companiei de gaz. S’au făcut declarațiuni solemne, în numele partidelor din opoziție, în această chestiune. S’au organizat întruniri publice și atît în Cameră, cît și în Senat, reprezentanții frun­tași ai opoziției au combătut cu e­­nergie concesia. Ziarele liberale și junimiste au mers pînă a ataca ca necinstită a­­ceastă companie și în special orga­nele partidului liberal au acuzat de necinste pe directorul companiei, d. Bourone. Concesia însă a fost votată și legea promulgată. N’au trecut însă decît cîteva luni și Compania de gaz ne oferă o ma­re surpriză. * * Iată de ce e vorba. S’a încheiat și investit cu toate formele legale convenția între pri­n­UCURESIII Călăuza Capitalei și a Expoziției. — Ilustrații, Planuri, Des­crieri, lista alfabetică, a stradelor autorităților, etc. etc. PREȚUL­­ LEU Marile Marii din Brăila Peste 165 case inundate.—O victimă. —Case prăbușite. BRAILA, 30 Mai.—Ploaia de azi a cauzat stricăciuni incalculabile. De la debarcader și pînă în str. Misițiilor și de aci pînă la magazi­ile cu grîne, totul e inundat de apă care a pătruns în multe magazii pricinuind mari stricăciuni. Aci oa­menii sînt nevoiți să facă uz de bărcî pentru a putea trece dela un punct la altul. In centrul orașului dezastrul e și mai mare. Peste 165 case au fost inundate. Pentru moment notez ur­mătoarele proprietăți: Cialk­of, Ginr­­cu,­ Lazăr, Froymovicî, Paltanea, dr. Toff, Mihaî, Dimitri, Gh­eorghe Stoianovicî, Matylda, Eminovicî, ra­binul Gottesman, Bolchower, toate din bul. Cuza și casele d-lui Petre Antonescu din str. Corona, Sadovicî str. Unire!, Smaranda Cristovieî str. Coroanei 33, Pașaport str. Vasile, Sasu C. Constantinescu str. Cazăr­­meî, Ghenciu str. Pegală, Guzianu, str. Polonă, dependințele dela pro­prietatea fraților Malcocî din str. Galați 25, Botzareș str. Golești și un loc viran al d-lui Hagnag din bul. Carol. Izlazul de la periferia orașului e de asemenea complect inundat. Aci multe case sunt prăbușite. Pompierii sub conducerea locote­nentului Vasilescu, desfășura o mare activitate, dar numărul lor e prea restrîns pentru a face față împreju­­rărea. Din județ se comunică că multe vite au fost înecate. Ploaia a căzut și în județ dar fără grindină. In ultimul moment aflu că un barcagiu s’ar fi înecat; n’am încă posibilitatea de a controla acest svon. Mîine amănunte noui.—Rola. Știri artistice Mercur! *31 Mai, ora 2 și jum. d. a., va avea loc la palatul Ateneului, pro­ducția elevilor Conservatorului de muzi­că și declamație din București. Din lumea muncitoare Sfîrșitul unei greve! Greva lucrătorilor de mobile de fier din fabrica Leopold Abramovici, care a durat vre­o două săptămîni a încetat Luni 29 Maiti. Toți lucrătorii au reluat lucrul după ce patronul a aprobat cerințele sindi­catului, cu oarecare modificări. Mărirea salariului să se facă treptat cu lucrul, orele suplimentare vor fi plătite cu 20 la sută mai mult, iar nu cu 50 la sută precum cereau lucrătorii. Aceștia din urmă au adresat sindica­telor din Budapesta scrisori de mulțu­miri pentru ajutoarele trimise in tim­pul grevei. ȘTIRI ȘCOLARE La institutul Negoescu din str. Fînt­î­­neî a avut loc zilele astea examenul de limba franceză al cursului select de sub conducerea d-nei Olga Ghenovici în pre­zența d-lui Christu Negoescu și a unui numeros public. Elevele au dat răspun­suri excelente lasted astfel să se vadă progresul realizat în decursul anului școlar. Duminică au fost și examenele de piano unde s'au distins mult d-rele Angela și Florica Smărăndescu, Valentina Turbatu, Luție Rădulescu-Niger, Catherine Berg, 2 O chestre de onoare Primim din partea d-lui P. Grădiș­­teanu următoarea scrisoare : Iubite amice, Știi foarte bine, mai bine poate decît mine, că afacerile de onoare, regularea insultelor, visurilor între doi oameni dintre cari unul sau amîndoi se simt ofensați, se rezolvă, după codul duelu­lui, prin martorii aleși de ambele părți și cari, judecători arbitori, decid asu­pra modului de a aplana conflictul său de condițiunile duelului, cînd îl cred necesar. Hotărîrea lor se consemnă în­­tr’un proces verbal care nu e permis a se publica. Pentru un cuvînt sau al­tul au hotărît martorii că nu e loc la duel, nimic din hotărîrea lor nu e per­mis a se publica. M’am conformat acestor principii și n’am publicat un cuvînt nici asupra incidentului cu profesorul universitar Em. Antonescu, nici asupra modului cum el s’a rezolvat de martorii ce con­­stituiserăm. Citesc însă, spre marea mea surprindere, în „Epoca“ că ași fi cerut scuze d-lui Antonescu, iar „Pro­testarea“, inserted aceeași soluțiune a conflictului, crede nemerit a adăoga că d. Antonescu ar fi de prima forță la pistol, așa că pare a crede și lasă pe lectorii săi mulți­ puțini cîțî ar avea că am fost nevoit a cere scuze de frica ma­rei abilități a d-lui Antonescu in mî­­nuirea pistolului. De cine să fi fost inspirate aceste două inserțiuni : De d. Antonescu sau de vreunul din martorii săi, puțin cu­noscător în chestiuni de onoare? Dacă ași ști cine, aș­ putea imediat regula afacerea așa cum trebuie după regulele codului de onoare. Pînă atunci dau o complectă și formală desmințire aserțiu­­nea publicată că ași fi cerut scuze d-lui Antonescu. Iată-mă nevoit, printr’o procedare ab­solut incorectă din partea celor cari au publicat inserțiunea inexactă, a relata și incidentul și modul cum s’a rezolvat, pentru ca opinia publică, care ar fi tre­buit să fie pusă la adăpost într’o ase­menea afacere, odată ce partea adver­sară direct sau prin vreunul din mar­torii săi s’a adresat ziarelor, să nu fie indusă în eroare p­rintr’o relațiune ab­solut inexactă. D. profesor universitar Em. Antonescu care crede, ca mulți alții, că ridicîndu-se în vîrful degetelor picioarelor, și făcînd oarecare zgomot vor reuși a fi zăriți peste capul celor ce se stau înainte, a pune in evidență personalitatea lor de care sunt îngâmfați și­ a închipuit că ar putea, abuzînd­ de ruinele unor persoane pe cari nici le consultase, să pue mîna pe Ligă năpustindu-se, pe neașteptate, cu cițiva membri ai Ligei rătăciți, la ultimul moment, pentru alegerea delegaților sec­țiunea București. N’aü isbutit cu toate că nu mă așteptam la un asemenea de­mers nechibzuit, de natură a ucide Liga, atunci tocmai cind aveam puternice cu­vinte spre a spera într’un viitor asigu­rat acestei Institu­țiuni eminamente na­țională. Credeam incidentul închis. Sunt însă oamenii cari, hotăriți a ajunge cu orice preț, a-și satisface nu ambițiile mai mult sau mai puțin legitime, ci poftele cele mai de ri­nd și cele mai abjecte, nu pregetă dinaintea încercărilor crimi­nale spre a ucide prin balele lor înveni­nate, instituțiunile, cari, de mulți ani, luptă cu toate dificultățile și predicile ce a întîmpinat, spre a și ajunge scopul său, unitatea culturală a tuturor romî­­nilor, apărarea școalei și bisericei na­ționale pretutindeni unde locuesc ro­­mîni. Nici umbră de asemenea sentiment sau de respect pentru cei ce muncesc din greu în acest scop n’am văzut în discursul ce d. Antonescu, alături de­ incomparabilul d. Iorga, asistați de cîțiva studenți cari nici membri ai Ligei nu erau­, a ținut la Congresul Ligii. Năpustin­du-se tetr’o critică vehementă asupra neactivităței Ligei și batjocorind cu su­­lisu­l rupt din cer Guvern și Rege pe cari nu am putea compta, d-sa, împru­mutând o prețioasă floare de retorică, a zis că ce nu asistăm la o aniversară ci la înmormântarea unui bolnav la capul căruia nu se află un medic care să-l poată mîntui (cum ar fi negreșit d sa sau d. Iorga), ei o babă“. Acestea sînt cuvintele pe cari le am auzit și prin caii, simțindu-mă personal vizat, am spus d-lui Antonescu . „Spre a-țî do­vedi că nu sînt babă, îți aplic o pere­che de palme pe cari te rog sa le con­sideri ca primite“, lată incidentul. •­; Recunosc că am fost violent, dar, ce vrei ? Enervat de campania dusă de a­­cești doi profesori universitari : ilustrul d. Iorga cu care s’a asociat d. Em. An­tonescu spre a dovedi că poate fi tot atît de ilustru și care, dintr’un politi­cianism înjositor, era îndreptată nu nu­mai contra mea, ci contra instituțiunii pe care voia s-o desființeze dacă nu intra în vederile domniilor lor, după cum au declarat categoric, mi-am perdut răbdarea. D. Em. Antonescu mi-a trimis ca martori pe d. Ianculescu și pe d. dr. Anastasescu ; am constituit ca martori pe d-n­î general Budișteanu și Al. Flo­­rescu. Mai tirziu am aflat că, fără a mă fi încunoștiințat, d. dr. Anastasescu a fost înlocuit prin d. G. Bădescu. Iată pro­cesul verbal ce sunt silit a publica spre a vedea fiecare dacă am cerut scuze. Proces verbal „Noe M. Ianculescu și G. Bădescu însărcinați de d. Em. Antonescu de a cere socoteală d-lui Petru Grădișteanu pentru niște cuvinte injurioase ce a­­cesta a adresat clientului nostru, ne-am întilnit astăzi 28 Mai 1906 cu d. gene­ral C. Budișteanu și Alexandru D. Flo­­rescu martorii d-lui Petru Grădișteanu și am hotârit . Noi martorii d-lui Petru Grădișteanu declarăm că clientul nostru crezindu-se insulta de d. Em. Antonescu i-a a­­dresat cuvinte injurioase pe care le re­gretă și le retrage deoarece constatăm, după declarațiunile martorilor d-lui Em. Antonescu, că cuvintele pe cari acesta le-a spus n’au fost la adresa d-lui Petru Grădișteanu. Martorii d-lui Em. Antonescu, M. Ian­­culescu, George Rădescu. Martorii d-lui P. Grădișteanu, Gene­­neral Budișteanu, A. D. Fiorescu.“ Vrea să zică d. Em. Antonescu, prin martorii săi, a declarat că „cuvintele pe care le-a spus n’au fost la adresa mea“. Ce puteau face alt martorii mei decît, în fața unei asemenea declarațiuni, să declare că, la rîndul meu, retrag cuvin­tele injurioase ce adresasem d-lui An­tonescu ? Dar, în cuvintele mele injurioase se cuprindea și un fapt fictiv pe care nea­parat trebuia să-l regret din momentul ce cauza agresiunii mele dispărea prin declarațiunea martorilor d-lui Anto­nescu. Aceasta numesc dumnealor scuze! Să le fie de bine. Observ numai că a­­cești domni au o ciudatâ concepție și procedare în materie de onoare. D. Iorga se crede ofensat de mine și în loc de-o provocațiune, în regulă, îmi cere printr'un ziar să’i trimit un vechili D. Em. Antonescu se simte ofensat prin cuvintele injurioase ca i-am adresat ca răspuns la cuvintele ofensatoare ce­ m­î adresase și, martorii săi, în fața marto­torilor mei, declară că acele cuvinte nu’mi erau adresate, apoi se mulțumește cu declarațiunea martorilor mei că în consecință am retras și regret cuvintele injurioase ce’l adresasem și nu numai se mulțumește a încasa faptul fictiv, dar încă lasă sau face a se publica că i-am cerut scuze ! Ciudat, ciudat de tot! Al tău din inimă. Petru Grădișteanu a-Maiffnimii din m­ir­aa Din mizeriile Capitalei Mai mulți funcționari din direcția ser­viciului sanitar atinși de descrierea fă­cută în ziarul „Dimineața“ ,cu privire la mizeria în care se găsește văduva Smaranda Christian, au colectat între dînșii suma de 20 Ic! pentru acea ne­norocită. Le mulțumim ferbinte. Nenorocirea dela pra Ploești Aseară la ora 6 și 15 m. s’a intim­­plat o mare nenorocire la gara Ploești. Călătorul Ușeru Simion, care venea cu trenul 128 din Brașov spre București, s’a dat jos la Ploești să se aprovizio­neze cu merinde. Deodată vede că un tren pleacă. Crezînd că e trenul cu care a venit, Ușeru Simion aleargă la dinsul și se sue în vagon. Nu mult după a­­ceea el află că trenul acesta e trenul No. 9 de Arad și tocmai cînd acesta luase viteza necesară, Simion sare jos din tren. Din această săritura, el s’a ales cu pi­ciorul stîng rupt cu desăvârșire, iar pi­ciorul drept și l’a scrîntit. Apoi s’a mai rănit grav la cap. Cițiva funcționari de la căile ferate l’au ridicat și l’au dus în grabă la spitalul orașului. Starea lui e disperată. ..a In Turela! Am putea zice tot așa de bine : ca n Rusia, căci fapta ce o relatăm mai jos într’o țară civilizată și cu respectul legilor nu se poate petrece. Muncitorii vroind sa se lumineze s’au constituit într’un cerc intitulat Romînia muncitoare. Acest cerc angajase în ul­timul timp ca local o sală situată in imobilul hotelului de Franța. Antreprenorul hotelului, îmboldit se vede de poliție, fară a aviza pe d. dr. Cantacuzino pe numele căruia era în­chiriată sala, fără a avea vreun pretext serios, căci chiria era plătită la timp și nimic neobicinuit nu se petrecuse, intentează proces pentru rezilierea con­tractului. Poliția,—căreia cercul „Romînia Mun­citoare“ se vede că nu-i convenea,—avea să înmîneze citațiile acestui proces. In loc de a le duce la domiciliul d-lui dr. Cantacuzino cunoscut orașului întreg, sau de a le duce în sate Cercului,—le-a înmînat portarului hotelului, care le-a dat antreprenorului, adică celui ce in­tentase procesul. Antreprenorul le-a ți­nut în buzunar și astfel procesul s’a ju­decat în lipsă și contractul s'a reziliat. Sentința tot poliția trebuia s’o in­­mîneze. Aceiași procedare. Antrepreno­rul abia eri in ultimul moment înmî­­nează la Cerc hotărîrea de executare. Azi des de dimineață poliția însă, de obicei atît de înceată, se grăbește a executa sentința, intr’un mod cam nici în Turcia, nici în Rusia nu se obici­­nuește. Ea aruncă lucrurile în stradă. Cărți și broșuri fură risipite. In acest timp se obținu însă de la ju­decătorie — unde magistratul auzise cu indignare de cele întîmplate — suspen­darea execuțiunii. Era­­ însă prea tir­ziu, căci poliția se grăbise să-și înde­plinească opera și antreprenorul incu­­iase sala. Procedarea aceasta a poliției, care în loc să înlesnească facerea dreptăței, a făcut totul pentru călcarea ei, este atît de neauzită in­cît trebue să fie în țara românească pentru ca indignarea opini­ei publice să nu măture pe cei vinovați de la locul unde se găsesc. Aceasta numai e o poliție de siguran­ță, ci una de nesiguranță ! Vom reveni. Măracineanu nevinovat Autorii omorului din calea Șerban-Vodă sunt mai mulți și sunt liberi.—Unul dintre principalii părtași la omor a fost descoperit de un redactor al nostru și dat pe mîinele poliției in urma mai multor denunțuri pri­­mite de directorul nostru, și din cari reeșea că alții sînt autorii crimei pen­tru care a fost osindit Constantin Mă­­răcineanu, am a căpătat însărcinarea de a face o anchetă scrupuloasă,­­pentru a aduce cît mai multa lumină cu putință în chestiunea atît de discutată a vino­văției și nevinovăției­­ acelui tînăr care se ofilește azi în fundul ocnei, apăsat de greaua acuzațiune că ar fi autorul omorului din calea Șerban Vodă, să­vârșit în toamna anului 1904. Cercetările mele au fost încununate de un succes la care eu însu­mî nu mă așteptam. Astă noapte, la orele 8 și jumătate după miezul nopței, am condus la prefec­tura poliției și am predat subcomisarului de serviciu d­e la siguranță, d. Ioanicescu, pe un individ Pavel Nicolae, fost briga­dier în divizionul de jandarmi călări, iar actualmente lucrător într’o cizmărie din str. Belizarie, împotriva căruia aveam adunate dovezi suficiente că este unul dintr­e părtașii la omorul țiganului Ar­ghir, fostul servitor și amant al Sevastei Ionescu, văduvă, domiciliată la 1904 în calea Șerban-Vodă No. 88, omor de care a fost învinuit Măracineanu. Totodată am adresat d-lu. D. P. Mo­­ruzi, prefectul poliției Capitalei, o ce­­rea de a dispune ce serviciul siguranței să verifice și să continue cercetările în­cepute de mine ! O confruntare La orele 5 dimineața, confruntind pe Pavel Nicolae cu unul dintre martorii cari îl acuză, Cazimir Gruntchievici, zis Calu, tîmplar, domiciliat în str. Raco­­vitza-Grant No. 14, și fost camarad cu el în divizionul de jandarmi, la această confruntare Pavel Nicolae a căzut în astfel de contrazicer, că complicitatea sa la crima din Calea Șerban-Vodă este un lucru h­otărit. Cazimir Gruntchevici acuză pe Pavel Nicolae că știe pe adevăratul ucigaș al lui Arghir, și care nu a fost Mărăci­­neanu, ci un anume lancu Constanti­nescu, tot un cismar de meserie, fost în timpul crimei caporal în reg. Ilfov No. 21. Această acuzațiune o întemeează Ka­­zimir Gnitchevici pe o declarațiune ce i-a făcut-o însuși Pavel Nicolae. Întrebat de mine ce știe despre Ian­cu Constantinescu, Pavel Nicolae mi-a răspuns intîi că nu știe absolut nimic, că n’a auzit nici­odată acest nume, că afirmațiunea lui Gnutchevicî este o năs­cocire. Confruntat cu Gnutchevicî, Pavel Ni­colae a revenit asupra acestei declara­­țiuni și a mărturisit că Gritchevici spune adevărul. Această mărturisire a făcut-o față fiind și d-nil Ioanicescu, subcomisar, Mihalache Dumitrescu, agent special d siguranță. Mărturisind Pavel Nicolae a început să se bată cu palma peste frunte și să se vaete că a făcut prostia de a scăpa față de Gnitchevici o vorbă care-l va pierde. Revenindu-șî apoi din aceste mustrări el începu să­ mî țină discursuri patetice și fără șir, și să se jure că era min­­ciuna declarația ce a făcut o cu privire la Iancu Constantinescu. Trecerea lui așa de repede, de la un sistem de tăgadă la altul, mi-au întă­rit dela început bănuelile că, fiind vi­novat, n’are putința de a susține cu tă­rie tăgăduelile sale și că, asemenea u­­nui naufragiat, se agață cu disperare și fără să judece de cel d’întîî pin ce­ î­ese în cale. O altă acuzațiune D. Mihail Roșeanu, funcționar, domi­ciliat în strada Erbăriei No. 15 bis, an­­chotind din curiozitate personală aface­rea omorului lui Arghir, a ajuns să des­copere lucruri mult mai grave și mai certe în sarcina lui Pavel Nicolae.^ D-sa a aflat între altele multe și ur­mătorul amănunt important: In primul moment ce a urmat după săvîrșirea crimei, Pavel Nicolae a fugit prin bulevardul Neatîrnărea spre uzina de gaz. Fugind, el a trecut prin dreptul ca­selor d-lui Stătescu, de la No. 47, de unde a fost văzut de către o jupîneasă, ce în grija de copii d-lui D. Enescu și fu­gea atît de disperat, încît s’a și lo­vit de această femee, care tocmai e­­sise afară din curte, pentru a petrece pe niște doamne, care fuseseră în vizită la familia Enescu. Această jupîneasă a zugrăvit d-lui Roșeanu pe Pavel Nicolae cu următoa­rele cuvinte : — „Ar semăna cu Măracineanu întru cîtva, dar este maî­nalt, blond și mai subțiratec“. Descrierea aceasta, așa de scurtă, renală perfect situată lui Pavel Nicolae. Tăg­ădueli suspecte Pavel Nicolae tăgăduește ori știință despre crimă, dar aceste tăgăduelî sînt dezmințite de martorii cari-i acuză, ceea ce ingrenează considerabil situația lui. Tăgăduelile lui îl fac din ce in ce in ce mai suspect, și daü a înțelege că el a avut complici pe cari se teme să-l denunțe. Vom reveni mîine cu amănunte mai multe și voi povesti lucruri de cel mai mare interes cu privire la modul cum l-am prins și cum m’am încredințat de vinovăția lui. Chrynowski Constantin Măracineanu SPECTACOLE — Sf­ârcuri 31 Maiü — Expoziția istorică din strada Ion C. Brătianu : Vederi din războiu. Grădina Oppler : Concert zilnic dat de o orchestră militară. Parcul Oteteleșanu.—In fiecare seară concert dat de o orchestră sub condu­cerea d-lui Skohoutil. Sala și grădina Bragadiru.—In toate serile reprezentațiuni date de artistul Nicolau. Grădina Ambasadori (str. Academiei) In fiecare seară teatru de varietăți și balet de 30 de domnișoare. După re­prezentație la orele 12 noaptea bal cîm­­penesc. Grădina Teatrului Jignitza. — Se va reprezenta frumoasa piesă „Ocolul pă­­mintului în 80 zile“ cu concursul în­­tregei trupe. Grădina Rașca.—In fiecare seară re­­prezentațiuni date de artiștii asociațiai Teatrului Național. Grădina Dacia.— Reprezentați­ date -V­i­ J­L, V­iSItÜ-LI. A apărut No. 31 ăia . Medicina populară d-nului doctor ERACLIE­STERIAH cu următorul sumar : Spaima de băuturi.—Magnetism și Hip­notism.— Buza de epure.— Despre alăp­tarea pruncilor. — Despre băi. — Viața sexuală și boalele venerice. — Podagra sau guta.— Un leac bun contra dureri­lor nevralgice.— Sfaturi practice.— Des­pre bandaje.— Nuvelă medicală.— Știin­ța distractivă. — Inteligența peștilor. — Arta de a înota.— Dicționar popular de boale și leacuri. (descrise alfabetic). — Cum se face masagiul ? — Cronica Haz­lie— Cultivarea frumuseței. — Consulta­­țiuni medicale. — Urîta (roman medical de J. R.) —UEE IO bani numărul EE— de o trupă de artiști sub conducerea d-lui C. G. Radovici. — .­­ uimo 4* . I Bursa cerealelor București, 31 Maiü Starea cerealelor în Budapesta.— Piața cerealelor, pe ziua de er­, a fost calmă, cu tendința slabă. Ofertele In­grine, au fost neplăcute. Consumul ab­solut rezervat. Depozitul vizibil, a fost OO.OüO mtz. Termenul însă, debuta cu deschiderea m­ai plăcută, în simpatie, cu manipulațiu­­nile haussiștilor din America, închizind plăcut. Depozitul săptămînal a fost 38,300 mtz. Sosirile au fost 72.677 mtz din care 8843 mtz. tranzite. Cerealele s’au vîndut, cu următoarele prețuri, pro 50 kg. neto, franco­paritatea Pesta: 2009 mtz. grif Theres, baza 79 jum. kg. cu cor. 8­ 50. 1000 mtz grifi magazin, baza 72 kg cu cor. 8. 4000 mtz. Weissenburger baza 76 ke cu cor 7.90. 8 500 mtz secară cu cor. 6.40. 15­1 mtz orz cu cor 7.10. 170 mtz. ovăz cu cor. 9. După buletinul comitetului central, so­sirile și expedierile, atît pro vagon, cit și pro șlep, din 16­­ l­ Iunie st. n. au fost următoarele : Sossire 13079 mtz. griü, 671 secară 321 ovărz, 18624 mtz. porumb, 207 făină în total 32902 mtz. Expediate : 2415 mtz. grtü, 5â$l ovăz, 5101 porumb, 20385 mtz. făină, 3487 di­verse, în total 30769 mtz. * Situația portului­­ Liverpol ” Ten­dința pieței economice a fost slabă în ve­derea mai multor circumstanțe exte­rioare. Cumpărători absolut indiferenți. Sosirile au fost puțin mai restrînse. Depozitul zilnic a fost 150 mii centals grill. Indigen mai plăcut. Australie calm. La Plata ferm, cu un avans de jum. p. Rus invariabile. Făină americană inva­riabilă, ungară calmă, cu un minus de 6 penny. S’au notat: griu pro Iulie cu 6 sh. 6 jum. d. și pro Sept. cu 6 sh. 6 jum. d. Porumb în simpatie cu griul. Porumb american susținut cu un avans de trei sferturi—1 p. și cincant in calm cu 1­ jum —2 p. in minus. Dep. zilnic a fost 10 mii centals. S’au notat pro Iulie cu 4 sh. 7 și un sf. d. și pro Sept. cu 4 sh. 6 d. Exportul săptămânal, din porturile Atlantice.­­ Buletinul oficial comercial „Price modern current Miller“ anunță, că exportul săptămînal, din porturile At­lantice, spre Europa, a fost după cum ur­mează : Spre Britania­ Mare: 1,270,606 bsh. griü, 240.000 bsh. porumb, și 210,000 bags făină. Spre Belgia: 50,000 bsh. grín.—150,000 bsh. porumb. Spre Germania: 30,000 bsh. grín. —­ 120,000 bsh. porumb. Spre Franța: 50,000 bsh. grín.—10,000 griu porumb. Spre vestul continent: 40,000 bsh. grín. 60­0­0 bags făină.* Mișcarea portului Galaț.—Tendința ge­nerală, a pieței cerealelor, continuă a fi invariabilă, neplăcută, cu cumpărătorii absolut indiferenți. Cererile pentru export, fiind restrînse, transacțiile locale, sînt a­­proape suspendate. Tratativele in­trine, din recota nouă, în vederea timpului de­favorabil, pentru moment, sînt întrerupte. Portul neactiv. Cerealele, după ultimul buletin din 27 Maiü a. c., s'au vîndut cn următoarele prețuri: Gríü indigen 20 vg. basa 77 kg. cu Le! 1407,50 vg. șlep. Gríü Ulka rus 21 vg. basa 75,200 kg. cu Lei 1385 vg. șlep. Secată rusă 20 vg. basa 73,500 kg. cu Lei 1205 vg. șlep. Secară rusă 60 vg. basa 71,800 kg. cu Lei 1187,50 vg. șlep. Secară rusă 30 vg. basa 72,800 kg. cu Lei 1190 vg. șlep. Secară indigenă 27 vg. basa 71,600 kg. cu Lei 1150 vg. șlep. Cincantin 40 vg. basa 81 kg. cu Lei 1150 vg. mag. Cincantin 25 vg. basa 80182 kg. cu Lei 1 lOOjl 150 vg. mag. Orz 24 vg. basa 62 kg. cu Lei 1080 vg. Ș16P­ ______ Sub direcțiunea Moliile noastre cărți poștale ilustrate In editura societăței noastre am scos o nouă serie de opt cărți poștale ilus­trate reprezintând caricaturile celor opt miniștri din guvernul actual. Aceste cărți poștale sînt opera artis­tului nostru caricaturist d. Iser, și, după indicațiunile d-sale, colorate de mină în atelierul d-lui Leon Grünberg din str. Anton­ Pan No. 48. Cu toată frumusețea ca formă, colorit și reușită, aceste cărți poștale se vînd foarte eftin. Depozit general la librăria J. Eschenasy, bulevardul Academiei, 1. Fapte diverse Spargerea din șos. Vergut­ S — A­cum cîtva timp s’a comis o spargere la un magazin de manufactură și mărunți­șuri din str. Vergüten S’au furat mari cantități de postav și după cercetări lungi, eri autorii furtului au fost descoperiți. Ei sunt cunoscuții spărgători Petre Rădulescu și I. Drăgan caii au fost condamnați in nenumărate rînduri pentru furturi și spargeri. Postavul ei l’au vîndut croitorului Du­mitru Ștefan care a fost de asemenea a­­restat. Furtul de la magazinul Luca R­­cuiescu.—Individul Gheorghe Dragomi­­rescu s’a introdus acum citeva zile in magazinul d-lui Luca P. Niculescu de unde a furat cîteva bucăți de postav. El fu prins eri și arestat de serviciul de siguranță. O parte din postavul furat a fost gă­sit la el. Furt de 300 lei.—Circumscripția 11-a a arestat eri și înaintat poliției pe fe­­meea Maria Constantinescu care acum cîteva zile a furat dela d. I. Cornoiu su­ma de 300 lei. O parte din banii furați au fost găsiți asupra ei. __ T­A­Y­Y­A­A

Next