Adevěrul, iunie 1906 (Anul 19, nr. 6028-6056)
1906-06-01 / nr. 6028
Jouí i Iunie 1906 Act de Mulțumire Subsemnatul, fiind atins de o boală grea, ca necesita o îngrijire medicală foarte serioasă, m’am prezintat D-nului Doctor VRANJALICI, medic al Spitalelor Eforiei, Calea Moșilor, No. 108, și supunîndu-mă îngrijirilor D-sale , în tot timpul suferinței mele mi-a dat o îngrijire absolut părintească, al cărei rezultat a fost complecta mea însănătoșire. Găsesc de a mea datorie a-i aduce prin publicitate viile mele mulțumiri, asigurîndu-i de recunoștința mea. Matei Constantinescu București, Strada Popa-Chițu, No 18 CONSUILTATIUNI ÎNGRIJIRI MEDICALE Doctorul granfele No. 217, Calea Moșilor, No. 217 Orele 10—12 a. m. și 3—5 p. m. Virgil Arion — AVO CAT — S’a mutat Intrarea Amzei No. 5 In rind cu ministerul lucrărilor publice NOUL INSTITUT de 1 al Doctorului Erdrasch (Băi medicale) Str. Italiană 4 — colț cu Bokv. Carol Pentru tratamentul Neurasteniei, artritismului, Scheumatsmulm boalelor ]de stomac, slăbiciunii speciale și obesit,țel prin apă masaj și electricitate. Local elegant și higienic construit din material aseptic. Băî de aburi, aer supra-incâlzit, băi de putină, dușe sistematice băi de acid carbonic. Secțiuni deosebite și complecte pentru, domni și doamne. Deschis de la orele 7-1 dim. și de la 3—8 d. p. Consultațiuni și supraveghere medicală. Telefon 129» WOITORIL Constantin Daniil Fost intern al Spitalelor din Paris Laureat al facultăței de medicină Membru coresp. al Soc. de Obstretică și Gynecolofie din Jarris — S’a Etabrííti în București — Strada Văirei No. 12 Consirttaționi pentru jjoate De femei și faceri _________de la 2 la 4 p. m._______ Resorlctoile jubiliare IxmMmu Istorică — RAȚIONALA — — Linnță primăria Capitalei — Cea mai Intentantă vedere din răzbulriM yo Tangrao-yufto-tur« 1877-1878 ^ Cereți și Bell vinul DELICIOASA, NEÎNTRECUTA, RENUMITA Șampanie BINET din Reims VINUL FEĂCEZ PRIN EXCELENTA Cel mai tom din toate= Cel mai apreciat PERITI VĂ DE SUBSTITUI» CASA DE SCHIMB I. FINKELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 maicul palat „Bacia-Romania" Cunsul pe ziua de 27 Maiui 1906 Cump. I 4*/« Banta comv 1905 c. ~ 91 125 A1|70 4*/* Banta amort. 1905 B. 91|75| 92 25 4»/o „ amort, intern 93 251 93 65 5% Obi. Com. și județ. 102 751 103 25 4 °/i . „ „ 94 75 95 255«/C Seria. Funo. Buraie 103 7» 103"/» 4*/o „ „ » 94—1 94 50 5 ° A „ Urbane Buc. 99.50 99 80 5”/o „ „ „ Iași 96 ”« 96 50 Acs. Banca Națion. 3220 — 3230— „ „ Agricolă 547 — 553 — „ „Scont Buc. 180 — 185 Col. V. Austriacă 105— 106 — Mărci germane 123 50 124 50 Bancnote franceze 100 50 10125 „ italiane | 100 — 101 — „ Ruie Hârtie 266—1 270 — Lostmle Expoziției g rele Romane se trimit franco în provincie. Și se vînd In CAPITALA cu Lei 21 bucata. Mracii e Sterian Specialist in oale Merne și Sifilitice Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile Consultaliî de la 10—12 și de la 5—7 S3, STR. BleESCU-VODA, S3 iColț Șerban-Vodă________ De închiriat Casele din Strada ROTARI 28 mobilate, un salon elegant cu antreuri 3 dormitoare cu 5 paturi, bucătărie, sufragerie cu tot menajul, gaz, apă canal, curte singură. Se închiriază chiar de acum pentru 3—4 luni. A se adresa d-lui Brătulescu Str. Icoanei 2. Telefon VIZITATI : DEPOZITUL te Cherestea din No. 61, Str. MASELOR, No. 61 proprietatea D-lui ISIDOR FELDSTEIN este bine asortat cu tot felul de lemnărie de brad, stejar, tufan, plop, paltin, etc. în toate dimensiunile pentru tîmplărie și construcțiuni și vinde cu prețurile cele mai avantagioase.I i________3SB DescMzindu-se băile D*1 Dr. G. Țărânu — medic oficial al băilor — S’a stabilit pe tot timpul verei la «OVOIU minister Ungar că va autoriza substituirea unui tarif vamal autonom în locul tarifului vamal comun. Dar cum noua perioadă decenală a regimului de uniune vamală trebue să se înceapă de abia la începutul anului 1907, ungarii consimt de a respecta pînă în 1917 acest regim, cît timp ei au nevoe de a realiza un program economic, de a cărui rezultate va depinde desvoltarea integrală a țarei lor, dezrobită odată de orice tutelă, de orice monopol. Wekerle a indicat trăsăturile generale ale acestui program. Din punctul de vedere agricol, e vorba să se introducă cultura intensivă, de a ocroti pe micii proprietari rurali, de a pune o stavilă emigrațiunei uriașe a populațiunei muncitoare, întrebuințarea rațională a colonizare, vinderea pămînturilor prin loturi, iată atitea mijloace temeinice. Din punctul de vedere industrial, Kossuth, ministrul de comerț și de industrie și autorul moral al separațiunei vamale, proiectează o mulțime de măsuri de încurajare, de educare, de apărare și de protejare, cari nu vor fi folositoare decît atunci cînd se va reorganiza în chip desăvîrșit drumurile de ferengare, asigurînd în același timp Ungariei un comerț maritim. Noul succes al Ungariei trebue fără îndoială să nemulțumească pe austriaci. La Viena lumea e literalmente îngrozită. Demisiunea neașteptată a prințului Conrad de Hohenlohe, președintele de consiliu, a produs panică. Și era și pentru ca , Austria s’a văzut deodată trecută în rîndul statelor de mîna a doua. Tratatele de comerț, cari prezentau pentru dinsa un interes personal de a se încheia în numele întregei monarhic în viitor de nu vor fi încheiate decît în numele Austriei și în numele Ungariei, separat. Prestigiul sǎu în Statele Balcanice e compromis pentru totdeuna. Baronul de Beck, care a constituit în pripă un minister, se află în fața celei mai serioase probleme austro-ungare care s-a pus de la anul 1848. O problemă serioasă și nu gravă, Austriacii, cu toată stupefacția și indignarea lor actuală, își vor reveni în fire și vor admite cu sînge rece necesitatea unei revizuiri generale a Compromisului. Vor fi fără îndoială hărțueli și protestări, provenite mai ales din pricina pangermaniștilor. Dar aceasta nu va împiedica ca barierile vamale să se ridice la Bruck și la Marchegg. Nimic din lume nu va putea opri ca Ungaria să iasă dintr’o uniune în care interesele sale au încetat de multă vreme de a mai fi ocrotite. * E evident că independența vamală a Ungariei va implica treptat, treptat, sau pe neașteptate chiar, după felul evenimentelor — separațiunea consulară, militară, generală. Și cînd singurele legături cari vor rămâne între austriaci și unguri vor fi numai acelea ale unei uniuni personale, poate că atunci și chestiunea Habsburgilor va fi pusă. Și atunci temutul final al marșului lui Rákóczi, astfel cum a fost orchestrat de către Hector Berlioz, își va avea adevărata sa semnificare. Mony Sabin, măria Capitalei și Compania de gaz. S’a constituit și consiliul de administrație. Spre surpriza lumei politice se vede figurînd în capul acestui consiliu d. Mihail Ferechide, care în parlament a avut o atitudine absolut ostilă concesiune. Alăturea de acest fruntaș liberal figurează și doi fruntași junimiști: d. Petre Missir și Delavrancea, fost primar al Capitalei. Natural că faptul este viu comentat în cercurile politice, „L’Indépendance Roumaine“ nu putea să ignoreze impresiunea care a produs-o în cercurile politice prezența în consiliul de administrație al companiei a unui fruntaș membru din comitetul executiv liberal și care luase o parte activă la lupta ce s’a dus contra concesionare! gazului. „L’Independance Roumaine“ s’a crezut obligată și probabil autorizată de a dezavua, în termin! de altfel foarte dulci, participarea în consiliul companiei de gaz a citaților fruntaș! aî opoziție!. Ziarul liberal ocultist ține să se știe că dacă personalități marcante din opoziție au primit să stea alăturea de bancheri! indigen! și străin! aî companie!, aceasta nu înseamnă că Compania de gaz nu rămîne tot aceeași, adică așa precum a calificat-o d. Dimitrie Nenițescu ! „L’Independance“ face aluzie la o vorbă pe care ar fi rostit-o d. Nenițescu, că aceasta ar fi o companie de... pungaș și pentru „Independența“, ea rămîna tot aceeași companie de și d. Ferechide a primit să figureze în consiliul ei de administrație. Iată cum se face politica la noi. Și ce e mai semnificativ e că „Independența“ conchide că procesul între Compania de gaz și opinia publică tot deschis rămîne deși personalități marcante din opoziție i-au oferit azî concursul lor. Intr’adevăr procesul rămîne deschis pentru ca opinia publică să judece cum se face la noi politica din tot și din toate. E de notat însă că ziarele junimiste n’au relevat de loc intrarea în consiliul companiei de gaz și a fruntașilor partidului carpist. R. X. L. Nicolescu, Fl. Lichiardopol, C. Mateescu și Marie Pravătz. Grație d-lor Lucie Berbesco, A. Pretorian și Pandele s’a putut vedea îndeajuns că studiul muzicei instrumentale și corale a fost un obiect de căpetenie în predarea cursurilor acestui an școlar. JURNALUL FEMEEI Știri femenine .I Asupra votului femeilor. In 1869 s’a început la Hyaming seria fericitelor experiențe cu admiterea femeilor în drepturile bărbatului. Cum se face însă că în America unde toate merg a la vapeur, toate celelalte state nu au imitat pe cel cu drepturile femeilor. Aceasta se explică prin prejudecata care mai există încă asupra capacităței femeei. Ceea ce ar fi practic, ar fi să se facă o serie de experiențe gradate asupra capacităței politice și administrative a femeei. Deja foarte multe țări aui intrat pe această cale. In Saxa, femeile nemăritate și proprietare, iau parte la alegerile municipale. In Anglia, in colonia Capului, in Australia, în Ungaria și în mai multe părți din Germania, femeile au obținut dreptul de sufragiu administrativ. In Franța, ele votează pentru formarea consiliilor departamentale ale instrucțiunei. Cum se face însă că în Belgia, această țară prin excelență a rutinei prudente, femeile comerciante și industriașe nu sunt admise să aleagă pe judecători, consulari și pe arbitrii. Spațiul nu ne permite să continuăm cu citațiunile și comparațiunile. Un lucru însă se observă da toți. Femeile în toate țările unde nu li se recunoaște dreptul natural de trai, prin nerecunoașterea manifestărilor lor pe cale civică, au început să se agite. Chestiunea sufragiului femeei nu poate fn orice caz să rămînă nerezolvată. Bărbații inteligenți înțeleg ei nu pot să dea chestiunei o soluțiune reacționară și barbară. Starea de civilizațiune în care se găsește azi lumea, n’ar permite aceasta. Liberalii, junimiștii și Campania de gaz Se știe ce atitudine a avut opoziția liberală și junimistă față de noua concesie cu Compania de gaz. O vie agitație a domnit în partidul liberal și în gruparea d-lui P. P. Carp. S’a constituit o societate românească care a prezentat oferta ei în contra ofertei Companiei de gaz. S’au făcut declarațiuni solemne, în numele partidelor din opoziție, în această chestiune. S’au organizat întruniri publice și atît în Cameră, cît și în Senat, reprezentanții fruntași ai opoziției au combătut cu energie concesia. Ziarele liberale și junimiste au mers pînă a ataca ca necinstită această companie și în special organele partidului liberal au acuzat de necinste pe directorul companiei, d. Bourone. Concesia însă a fost votată și legea promulgată. N’au trecut însă decît cîteva luni și Compania de gaz ne oferă o mare surpriză. * * Iată de ce e vorba. S’a încheiat și investit cu toate formele legale convenția între prinUCURESIII Călăuza Capitalei și a Expoziției. — Ilustrații, Planuri, Descrieri, lista alfabetică, a stradelor autorităților, etc. etc. PREȚUL LEU Marile Marii din Brăila Peste 165 case inundate.—O victimă. —Case prăbușite. BRAILA, 30 Mai.—Ploaia de azi a cauzat stricăciuni incalculabile. De la debarcader și pînă în str. Misițiilor și de aci pînă la magaziile cu grîne, totul e inundat de apă care a pătruns în multe magazii pricinuind mari stricăciuni. Aci oamenii sînt nevoiți să facă uz de bărcî pentru a putea trece dela un punct la altul. In centrul orașului dezastrul e și mai mare. Peste 165 case au fost inundate. Pentru moment notez următoarele proprietăți: Cialkof, Ginrcu, Lazăr, Froymovicî, Paltanea, dr. Toff, Mihaî, Dimitri, Gheorghe Stoianovicî, Matylda, Eminovicî, rabinul Gottesman, Bolchower, toate din bul. Cuza și casele d-lui Petre Antonescu din str. Corona, Sadovicî str. Unire!, Smaranda Cristovieî str. Coroanei 33, Pașaport str. Vasile, Sasu C. Constantinescu str. Cazărmeî, Ghenciu str. Pegală, Guzianu, str. Polonă, dependințele dela proprietatea fraților Malcocî din str. Galați 25, Botzareș str. Golești și un loc viran al d-lui Hagnag din bul. Carol. Izlazul de la periferia orașului e de asemenea complect inundat. Aci multe case sunt prăbușite. Pompierii sub conducerea locotenentului Vasilescu, desfășura o mare activitate, dar numărul lor e prea restrîns pentru a face față împrejurărea. Din județ se comunică că multe vite au fost înecate. Ploaia a căzut și în județ dar fără grindină. In ultimul moment aflu că un barcagiu s’ar fi înecat; n’am încă posibilitatea de a controla acest svon. Mîine amănunte noui.—Rola. Știri artistice Mercur! *31 Mai, ora 2 și jum. d. a., va avea loc la palatul Ateneului, producția elevilor Conservatorului de muzică și declamație din București. Din lumea muncitoare Sfîrșitul unei greve! Greva lucrătorilor de mobile de fier din fabrica Leopold Abramovici, care a durat vreo două săptămîni a încetat Luni 29 Maiti. Toți lucrătorii au reluat lucrul după ce patronul a aprobat cerințele sindicatului, cu oarecare modificări. Mărirea salariului să se facă treptat cu lucrul, orele suplimentare vor fi plătite cu 20 la sută mai mult, iar nu cu 50 la sută precum cereau lucrătorii. Aceștia din urmă au adresat sindicatelor din Budapesta scrisori de mulțumiri pentru ajutoarele trimise in timpul grevei. ȘTIRI ȘCOLARE La institutul Negoescu din str. Fîntîneî a avut loc zilele astea examenul de limba franceză al cursului select de sub conducerea d-nei Olga Ghenovici în prezența d-lui Christu Negoescu și a unui numeros public. Elevele au dat răspunsuri excelente lasted astfel să se vadă progresul realizat în decursul anului școlar. Duminică au fost și examenele de piano unde s'au distins mult d-rele Angela și Florica Smărăndescu, Valentina Turbatu, Luție Rădulescu-Niger, Catherine Berg, 2 O chestre de onoare Primim din partea d-lui P. Grădișteanu următoarea scrisoare : Iubite amice, Știi foarte bine, mai bine poate decît mine, că afacerile de onoare, regularea insultelor, visurilor între doi oameni dintre cari unul sau amîndoi se simt ofensați, se rezolvă, după codul duelului, prin martorii aleși de ambele părți și cari, judecători arbitori, decid asupra modului de a aplana conflictul său de condițiunile duelului, cînd îl cred necesar. Hotărîrea lor se consemnă într’un proces verbal care nu e permis a se publica. Pentru un cuvînt sau altul au hotărît martorii că nu e loc la duel, nimic din hotărîrea lor nu e permis a se publica. M’am conformat acestor principii și n’am publicat un cuvînt nici asupra incidentului cu profesorul universitar Em. Antonescu, nici asupra modului cum el s’a rezolvat de martorii ce constituiserăm. Citesc însă, spre marea mea surprindere, în „Epoca“ că ași fi cerut scuze d-lui Antonescu, iar „Protestarea“, inserted aceeași soluțiune a conflictului, crede nemerit a adăoga că d. Antonescu ar fi de prima forță la pistol, așa că pare a crede și lasă pe lectorii săi mulți puțini cîțî ar avea că am fost nevoit a cere scuze de frica marei abilități a d-lui Antonescu in mînuirea pistolului. De cine să fi fost inspirate aceste două inserțiuni : De d. Antonescu sau de vreunul din martorii săi, puțin cunoscător în chestiuni de onoare? Dacă ași ști cine, aș putea imediat regula afacerea așa cum trebuie după regulele codului de onoare. Pînă atunci dau o complectă și formală desmințire aserțiunea publicată că ași fi cerut scuze d-lui Antonescu. Iată-mă nevoit, printr’o procedare absolut incorectă din partea celor cari au publicat inserțiunea inexactă, a relata și incidentul și modul cum s’a rezolvat, pentru ca opinia publică, care ar fi trebuit să fie pusă la adăpost într’o asemenea afacere, odată ce partea adversară direct sau prin vreunul din martorii săi s’a adresat ziarelor, să nu fie indusă în eroare printr’o relațiune absolut inexactă. D. profesor universitar Em. Antonescu care crede, ca mulți alții, că ridicîndu-se în vîrful degetelor picioarelor, și făcînd oarecare zgomot vor reuși a fi zăriți peste capul celor ce se stau înainte, a pune in evidență personalitatea lor de care sunt îngâmfați și a închipuit că ar putea, abuzînd de ruinele unor persoane pe cari nici le consultase, să pue mîna pe Ligă năpustindu-se, pe neașteptate, cu cițiva membri ai Ligei rătăciți, la ultimul moment, pentru alegerea delegaților secțiunea București. N’aü isbutit cu toate că nu mă așteptam la un asemenea demers nechibzuit, de natură a ucide Liga, atunci tocmai cind aveam puternice cuvinte spre a spera într’un viitor asigurat acestei Instituțiuni eminamente națională. Credeam incidentul închis. Sunt însă oamenii cari, hotăriți a ajunge cu orice preț, a-și satisface nu ambițiile mai mult sau mai puțin legitime, ci poftele cele mai de rind și cele mai abjecte, nu pregetă dinaintea încercărilor criminale spre a ucide prin balele lor înveninate, instituțiunile, cari, de mulți ani, luptă cu toate dificultățile și predicile ce a întîmpinat, spre a și ajunge scopul său, unitatea culturală a tuturor romînilor, apărarea școalei și bisericei naționale pretutindeni unde locuesc romîni. Nici umbră de asemenea sentiment sau de respect pentru cei ce muncesc din greu în acest scop n’am văzut în discursul ce d. Antonescu, alături de incomparabilul d. Iorga, asistați de cîțiva studenți cari nici membri ai Ligei nu erau, a ținut la Congresul Ligii. Năpustindu-se tetr’o critică vehementă asupra neactivităței Ligei și batjocorind cu sulisul rupt din cer Guvern și Rege pe cari nu am putea compta, d-sa, împrumutând o prețioasă floare de retorică, a zis că ce nu asistăm la o aniversară ci la înmormântarea unui bolnav la capul căruia nu se află un medic care să-l poată mîntui (cum ar fi negreșit d sa sau d. Iorga), ei o babă“. Acestea sînt cuvintele pe cari le am auzit și prin caii, simțindu-mă personal vizat, am spus d-lui Antonescu . „Spre a-țî dovedi că nu sînt babă, îți aplic o pereche de palme pe cari te rog sa le consideri ca primite“, lată incidentul. •; Recunosc că am fost violent, dar, ce vrei ? Enervat de campania dusă de acești doi profesori universitari : ilustrul d. Iorga cu care s’a asociat d. Em. Antonescu spre a dovedi că poate fi tot atît de ilustru și care, dintr’un politicianism înjositor, era îndreptată nu numai contra mea, ci contra instituțiunii pe care voia s-o desființeze dacă nu intra în vederile domniilor lor, după cum au declarat categoric, mi-am perdut răbdarea. D. Em. Antonescu mi-a trimis ca martori pe d. Ianculescu și pe d. dr. Anastasescu ; am constituit ca martori pe d-nî general Budișteanu și Al. Florescu. Mai tirziu am aflat că, fără a mă fi încunoștiințat, d. dr. Anastasescu a fost înlocuit prin d. G. Bădescu. Iată procesul verbal ce sunt silit a publica spre a vedea fiecare dacă am cerut scuze. Proces verbal „Noe M. Ianculescu și G. Bădescu însărcinați de d. Em. Antonescu de a cere socoteală d-lui Petru Grădișteanu pentru niște cuvinte injurioase ce acesta a adresat clientului nostru, ne-am întilnit astăzi 28 Mai 1906 cu d. general C. Budișteanu și Alexandru D. Florescu martorii d-lui Petru Grădișteanu și am hotârit . Noi martorii d-lui Petru Grădișteanu declarăm că clientul nostru crezindu-se insulta de d. Em. Antonescu i-a adresat cuvinte injurioase pe care le regretă și le retrage deoarece constatăm, după declarațiunile martorilor d-lui Em. Antonescu, că cuvintele pe cari acesta le-a spus n’au fost la adresa d-lui Petru Grădișteanu. Martorii d-lui Em. Antonescu, M. Ianculescu, George Rădescu. Martorii d-lui P. Grădișteanu, Geneneral Budișteanu, A. D. Fiorescu.“ Vrea să zică d. Em. Antonescu, prin martorii săi, a declarat că „cuvintele pe care le-a spus n’au fost la adresa mea“. Ce puteau face alt martorii mei decît, în fața unei asemenea declarațiuni, să declare că, la rîndul meu, retrag cuvintele injurioase ce adresasem d-lui Antonescu ? Dar, în cuvintele mele injurioase se cuprindea și un fapt fictiv pe care neaparat trebuia să-l regret din momentul ce cauza agresiunii mele dispărea prin declarațiunea martorilor d-lui Antonescu. Aceasta numesc dumnealor scuze! Să le fie de bine. Observ numai că acești domni au o ciudatâ concepție și procedare în materie de onoare. D. Iorga se crede ofensat de mine și în loc de-o provocațiune, în regulă, îmi cere printr'un ziar să’i trimit un vechili D. Em. Antonescu se simte ofensat prin cuvintele injurioase ca i-am adresat ca răspuns la cuvintele ofensatoare ce mî adresase și, martorii săi, în fața martotorilor mei, declară că acele cuvinte nu’mi erau adresate, apoi se mulțumește cu declarațiunea martorilor mei că în consecință am retras și regret cuvintele injurioase ce’l adresasem și nu numai se mulțumește a încasa faptul fictiv, dar încă lasă sau face a se publica că i-am cerut scuze ! Ciudat, ciudat de tot! Al tău din inimă. Petru Grădișteanu a-Maiffnimii din miraa Din mizeriile Capitalei Mai mulți funcționari din direcția serviciului sanitar atinși de descrierea făcută în ziarul „Dimineața“ ,cu privire la mizeria în care se găsește văduva Smaranda Christian, au colectat între dînșii suma de 20 Ic! pentru acea nenorocită. Le mulțumim ferbinte. Nenorocirea dela pra Ploești Aseară la ora 6 și 15 m. s’a intimplat o mare nenorocire la gara Ploești. Călătorul Ușeru Simion, care venea cu trenul 128 din Brașov spre București, s’a dat jos la Ploești să se aprovizioneze cu merinde. Deodată vede că un tren pleacă. Crezînd că e trenul cu care a venit, Ușeru Simion aleargă la dinsul și se sue în vagon. Nu mult după aceea el află că trenul acesta e trenul No. 9 de Arad și tocmai cînd acesta luase viteza necesară, Simion sare jos din tren. Din această săritura, el s’a ales cu piciorul stîng rupt cu desăvârșire, iar piciorul drept și l’a scrîntit. Apoi s’a mai rănit grav la cap. Cițiva funcționari de la căile ferate l’au ridicat și l’au dus în grabă la spitalul orașului. Starea lui e disperată. ..a In Turela! Am putea zice tot așa de bine : ca n Rusia, căci fapta ce o relatăm mai jos într’o țară civilizată și cu respectul legilor nu se poate petrece. Muncitorii vroind sa se lumineze s’au constituit într’un cerc intitulat Romînia muncitoare. Acest cerc angajase în ultimul timp ca local o sală situată in imobilul hotelului de Franța. Antreprenorul hotelului, îmboldit se vede de poliție, fară a aviza pe d. dr. Cantacuzino pe numele căruia era închiriată sala, fără a avea vreun pretext serios, căci chiria era plătită la timp și nimic neobicinuit nu se petrecuse, intentează proces pentru rezilierea contractului. Poliția,—căreia cercul „Romînia Muncitoare“ se vede că nu-i convenea,—avea să înmîneze citațiile acestui proces. In loc de a le duce la domiciliul d-lui dr. Cantacuzino cunoscut orașului întreg, sau de a le duce în sate Cercului,—le-a înmînat portarului hotelului, care le-a dat antreprenorului, adică celui ce intentase procesul. Antreprenorul le-a ținut în buzunar și astfel procesul s’a judecat în lipsă și contractul s'a reziliat. Sentința tot poliția trebuia s’o inmîneze. Aceiași procedare. Antreprenorul abia eri in ultimul moment înmînează la Cerc hotărîrea de executare. Azi des de dimineață poliția însă, de obicei atît de înceată, se grăbește a executa sentința, intr’un mod cam nici în Turcia, nici în Rusia nu se obicinuește. Ea aruncă lucrurile în stradă. Cărți și broșuri fură risipite. In acest timp se obținu însă de la judecătorie — unde magistratul auzise cu indignare de cele întîmplate — suspendarea execuțiunii. Era însă prea tirziu, căci poliția se grăbise să-și îndeplinească opera și antreprenorul incuiase sala. Procedarea aceasta a poliției, care în loc să înlesnească facerea dreptăței, a făcut totul pentru călcarea ei, este atît de neauzită incît trebue să fie în țara românească pentru ca indignarea opiniei publice să nu măture pe cei vinovați de la locul unde se găsesc. Aceasta numai e o poliție de siguranță, ci una de nesiguranță ! Vom reveni. Măracineanu nevinovat Autorii omorului din calea Șerban-Vodă sunt mai mulți și sunt liberi.—Unul dintre principalii părtași la omor a fost descoperit de un redactor al nostru și dat pe mîinele poliției in urma mai multor denunțuri primite de directorul nostru, și din cari reeșea că alții sînt autorii crimei pentru care a fost osindit Constantin Mărăcineanu, am a căpătat însărcinarea de a face o anchetă scrupuloasă,pentru a aduce cît mai multa lumină cu putință în chestiunea atît de discutată a vinovăției și nevinovăției acelui tînăr care se ofilește azi în fundul ocnei, apăsat de greaua acuzațiune că ar fi autorul omorului din calea Șerban Vodă, săvârșit în toamna anului 1904. Cercetările mele au fost încununate de un succes la care eu însumî nu mă așteptam. Astă noapte, la orele 8 și jumătate după miezul nopței, am condus la prefectura poliției și am predat subcomisarului de serviciu de la siguranță, d. Ioanicescu, pe un individ Pavel Nicolae, fost brigadier în divizionul de jandarmi călări, iar actualmente lucrător într’o cizmărie din str. Belizarie, împotriva căruia aveam adunate dovezi suficiente că este unul dintre părtașii la omorul țiganului Arghir, fostul servitor și amant al Sevastei Ionescu, văduvă, domiciliată la 1904 în calea Șerban-Vodă No. 88, omor de care a fost învinuit Măracineanu. Totodată am adresat d-lu. D. P. Moruzi, prefectul poliției Capitalei, o cerea de a dispune ce serviciul siguranței să verifice și să continue cercetările începute de mine ! O confruntare La orele 5 dimineața, confruntind pe Pavel Nicolae cu unul dintre martorii cari îl acuză, Cazimir Gruntchievici, zis Calu, tîmplar, domiciliat în str. Racovitza-Grant No. 14, și fost camarad cu el în divizionul de jandarmi, la această confruntare Pavel Nicolae a căzut în astfel de contrazicer, că complicitatea sa la crima din Calea Șerban-Vodă este un lucru hotărit. Cazimir Gruntchevici acuză pe Pavel Nicolae că știe pe adevăratul ucigaș al lui Arghir, și care nu a fost Mărăcineanu, ci un anume lancu Constantinescu, tot un cismar de meserie, fost în timpul crimei caporal în reg. Ilfov No. 21. Această acuzațiune o întemeează Kazimir Gnitchevici pe o declarațiune ce i-a făcut-o însuși Pavel Nicolae. Întrebat de mine ce știe despre Iancu Constantinescu, Pavel Nicolae mi-a răspuns intîi că nu știe absolut nimic, că n’a auzit niciodată acest nume, că afirmațiunea lui Gnutchevicî este o născocire. Confruntat cu Gnutchevicî, Pavel Nicolae a revenit asupra acestei declarațiuni și a mărturisit că Gritchevici spune adevărul. Această mărturisire a făcut-o față fiind și d-nil Ioanicescu, subcomisar, Mihalache Dumitrescu, agent special d siguranță. Mărturisind Pavel Nicolae a început să se bată cu palma peste frunte și să se vaete că a făcut prostia de a scăpa față de Gnitchevici o vorbă care-l va pierde. Revenindu-șî apoi din aceste mustrări el începu să mî țină discursuri patetice și fără șir, și să se jure că era minciuna declarația ce a făcut o cu privire la Iancu Constantinescu. Trecerea lui așa de repede, de la un sistem de tăgadă la altul, mi-au întărit dela început bănuelile că, fiind vinovat, n’are putința de a susține cu tărie tăgăduelile sale și că, asemenea unui naufragiat, se agață cu disperare și fără să judece de cel d’întîî pin ce îese în cale. O altă acuzațiune D. Mihail Roșeanu, funcționar, domiciliat în strada Erbăriei No. 15 bis, anchotind din curiozitate personală afacerea omorului lui Arghir, a ajuns să descopere lucruri mult mai grave și mai certe în sarcina lui Pavel Nicolae.^ D-sa a aflat între altele multe și următorul amănunt important: In primul moment ce a urmat după săvîrșirea crimei, Pavel Nicolae a fugit prin bulevardul Neatîrnărea spre uzina de gaz. Fugind, el a trecut prin dreptul caselor d-lui Stătescu, de la No. 47, de unde a fost văzut de către o jupîneasă, ce în grija de copii d-lui D. Enescu și fugea atît de disperat, încît s’a și lovit de această femee, care tocmai esise afară din curte, pentru a petrece pe niște doamne, care fuseseră în vizită la familia Enescu. Această jupîneasă a zugrăvit d-lui Roșeanu pe Pavel Nicolae cu următoarele cuvinte : — „Ar semăna cu Măracineanu întru cîtva, dar este maînalt, blond și mai subțiratec“. Descrierea aceasta, așa de scurtă, renală perfect situată lui Pavel Nicolae. Tăgădueli suspecte Pavel Nicolae tăgăduește ori știință despre crimă, dar aceste tăgăduelî sînt dezmințite de martorii cari-i acuză, ceea ce ingrenează considerabil situația lui. Tăgăduelile lui îl fac din ce in ce in ce mai suspect, și daü a înțelege că el a avut complici pe cari se teme să-l denunțe. Vom reveni mîine cu amănunte mai multe și voi povesti lucruri de cel mai mare interes cu privire la modul cum l-am prins și cum m’am încredințat de vinovăția lui. Chrynowski Constantin Măracineanu SPECTACOLE — Sfârcuri 31 Maiü — Expoziția istorică din strada Ion C. Brătianu : Vederi din războiu. Grădina Oppler : Concert zilnic dat de o orchestră militară. Parcul Oteteleșanu.—In fiecare seară concert dat de o orchestră sub conducerea d-lui Skohoutil. Sala și grădina Bragadiru.—In toate serile reprezentațiuni date de artistul Nicolau. Grădina Ambasadori (str. Academiei) In fiecare seară teatru de varietăți și balet de 30 de domnișoare. După reprezentație la orele 12 noaptea bal cîmpenesc. Grădina Teatrului Jignitza. — Se va reprezenta frumoasa piesă „Ocolul pămintului în 80 zile“ cu concursul întregei trupe. Grădina Rașca.—In fiecare seară reprezentațiuni date de artiștii asociațiai Teatrului Național. Grădina Dacia.— Reprezentați date -Vi JL, ViSItÜ-LI. A apărut No. 31 ăia . Medicina populară d-nului doctor ERACLIESTERIAH cu următorul sumar : Spaima de băuturi.—Magnetism și Hipnotism.— Buza de epure.— Despre alăptarea pruncilor. — Despre băi. — Viața sexuală și boalele venerice. — Podagra sau guta.— Un leac bun contra durerilor nevralgice.— Sfaturi practice.— Despre bandaje.— Nuvelă medicală.— Știința distractivă. — Inteligența peștilor. — Arta de a înota.— Dicționar popular de boale și leacuri. (descrise alfabetic). — Cum se face masagiul ? — Cronica Hazlie— Cultivarea frumuseței. — Consultațiuni medicale. — Urîta (roman medical de J. R.) —UEE IO bani numărul EE— de o trupă de artiști sub conducerea d-lui C. G. Radovici. — . uimo 4* . I Bursa cerealelor București, 31 Maiü Starea cerealelor în Budapesta.— Piața cerealelor, pe ziua de er, a fost calmă, cu tendința slabă. Ofertele Ingrine, au fost neplăcute. Consumul absolut rezervat. Depozitul vizibil, a fost OO.OüO mtz. Termenul însă, debuta cu deschiderea mai plăcută, în simpatie, cu manipulațiunile haussiștilor din America, închizind plăcut. Depozitul săptămînal a fost 38,300 mtz. Sosirile au fost 72.677 mtz din care 8843 mtz. tranzite. Cerealele s’au vîndut, cu următoarele prețuri, pro 50 kg. neto, francoparitatea Pesta: 2009 mtz. grif Theres, baza 79 jum. kg. cu cor. 8 50. 1000 mtz grifi magazin, baza 72 kg cu cor. 8. 4000 mtz. Weissenburger baza 76 ke cu cor 7.90. 8 500 mtz secară cu cor. 6.40. 151 mtz orz cu cor 7.10. 170 mtz. ovăz cu cor. 9. După buletinul comitetului central, sosirile și expedierile, atît pro vagon, cit și pro șlep, din 16 l Iunie st. n. au fost următoarele : Sossire 13079 mtz. griü, 671 secară 321 ovărz, 18624 mtz. porumb, 207 făină în total 32902 mtz. Expediate : 2415 mtz. grtü, 5â$l ovăz, 5101 porumb, 20385 mtz. făină, 3487 diverse, în total 30769 mtz. * Situația portului Liverpol ” Tendința pieței economice a fost slabă în vederea mai multor circumstanțe exterioare. Cumpărători absolut indiferenți. Sosirile au fost puțin mai restrînse. Depozitul zilnic a fost 150 mii centals grill. Indigen mai plăcut. Australie calm. La Plata ferm, cu un avans de jum. p. Rus invariabile. Făină americană invariabilă, ungară calmă, cu un minus de 6 penny. S’au notat: griu pro Iulie cu 6 sh. 6 jum. d. și pro Sept. cu 6 sh. 6 jum. d. Porumb în simpatie cu griul. Porumb american susținut cu un avans de trei sferturi—1 p. și cincant in calm cu 1 jum —2 p. in minus. Dep. zilnic a fost 10 mii centals. S’au notat pro Iulie cu 4 sh. 7 și un sf. d. și pro Sept. cu 4 sh. 6 d. Exportul săptămânal, din porturile Atlantice. Buletinul oficial comercial „Price modern current Miller“ anunță, că exportul săptămînal, din porturile Atlantice, spre Europa, a fost după cum urmează : Spre Britania Mare: 1,270,606 bsh. griü, 240.000 bsh. porumb, și 210,000 bags făină. Spre Belgia: 50,000 bsh. grín.—150,000 bsh. porumb. Spre Germania: 30,000 bsh. grín. — 120,000 bsh. porumb. Spre Franța: 50,000 bsh. grín.—10,000 griu porumb. Spre vestul continent: 40,000 bsh. grín. 6000 bags făină.* Mișcarea portului Galaț.—Tendința generală, a pieței cerealelor, continuă a fi invariabilă, neplăcută, cu cumpărătorii absolut indiferenți. Cererile pentru export, fiind restrînse, transacțiile locale, sînt aproape suspendate. Tratativele intrine, din recota nouă, în vederea timpului defavorabil, pentru moment, sînt întrerupte. Portul neactiv. Cerealele, după ultimul buletin din 27 Maiü a. c., s'au vîndut cn următoarele prețuri: Gríü indigen 20 vg. basa 77 kg. cu Le! 1407,50 vg. șlep. Gríü Ulka rus 21 vg. basa 75,200 kg. cu Lei 1385 vg. șlep. Secată rusă 20 vg. basa 73,500 kg. cu Lei 1205 vg. șlep. Secară rusă 60 vg. basa 71,800 kg. cu Lei 1187,50 vg. șlep. Secară rusă 30 vg. basa 72,800 kg. cu Lei 1190 vg. șlep. Secară indigenă 27 vg. basa 71,600 kg. cu Lei 1150 vg. șlep. Cincantin 40 vg. basa 81 kg. cu Lei 1150 vg. mag. Cincantin 25 vg. basa 80182 kg. cu Lei 1 lOOjl 150 vg. mag. Orz 24 vg. basa 62 kg. cu Lei 1080 vg. Ș16P ______ Sub direcțiunea Moliile noastre cărți poștale ilustrate In editura societăței noastre am scos o nouă serie de opt cărți poștale ilustrate reprezintând caricaturile celor opt miniștri din guvernul actual. Aceste cărți poștale sînt opera artistului nostru caricaturist d. Iser, și, după indicațiunile d-sale, colorate de mină în atelierul d-lui Leon Grünberg din str. Anton Pan No. 48. Cu toată frumusețea ca formă, colorit și reușită, aceste cărți poștale se vînd foarte eftin. Depozit general la librăria J. Eschenasy, bulevardul Academiei, 1. Fapte diverse Spargerea din șos. Vergut S — Acum cîtva timp s’a comis o spargere la un magazin de manufactură și mărunțișuri din str. Vergüten S’au furat mari cantități de postav și după cercetări lungi, eri autorii furtului au fost descoperiți. Ei sunt cunoscuții spărgători Petre Rădulescu și I. Drăgan caii au fost condamnați in nenumărate rînduri pentru furturi și spargeri. Postavul ei l’au vîndut croitorului Dumitru Ștefan care a fost de asemenea arestat. Furtul de la magazinul Luca Rcuiescu.—Individul Gheorghe Dragomirescu s’a introdus acum citeva zile in magazinul d-lui Luca P. Niculescu de unde a furat cîteva bucăți de postav. El fu prins eri și arestat de serviciul de siguranță. O parte din postavul furat a fost găsit la el. Furt de 300 lei.—Circumscripția 11-a a arestat eri și înaintat poliției pe femeea Maria Constantinescu care acum cîteva zile a furat dela d. I. Cornoiu suma de 300 lei. O parte din banii furați au fost găsiți asupra ei. __ TAYYAA