Adevěrul, iulie 1906 (Anul 19, nr. 6057-6087)

1906-07-01 / nr. 6057

SAMBATA 1 IULE 1906 Omorul de la berăria Kosma u­n grec ucis de un român macedonean.— Furia grecilor.— —Strigatele studenților macedoneni.— La spitalul Colțea. — Moartea grecului Faraschidis.— Con­vorbire cu d. D. Moruzi prefectul poliției Capitalei.—La prefectura poliției. — Convorbire cu d. Tașcu Pucerea Un groaznic anulat s’a întîmplat în centrul Capitalei, pe bulevardul Academiei, în fața cafenelei Bristol. Un tînăr român macedonean a îm­pușcat pe un grec, și a nemerit bine, căci grecul a rămas mort pe loc. Ne-am declarat întotdeauna con­tra atentatelor la viața oamenilor. Pe­­ngă că nu e omenesc și crești­nesc lucru a omorî un om, dar ele nu pot avea consecințe bune pentru cauza in serviciul căreia se fac. Dar dacă atentatul de astăzi nu’l putem aproba, aceasta nu ne împie­dică însă ca să’l înțelegem. El este ecoul asasinatelor și manoperilor gre­cești pentru distrugerea românismu­lui și întărirea grecismului în Ma­cedonia. Abia zilele acestea ne-a venit ști­rea despre măcelul de la Huma, în care au fost masacrați nu numai bărbați și femei maturi de neam ro­­mânesc­, dar și încă o mulțime de copiii de școală. Ecoul unor aseme­nea fapte nu poate fi decit al gloan­țelor pornite din revolverele acelora cari răzbună viața fraților lor și luptă pentru apărarea propriei lor vieți. Astfel fiind, ori­cât de regretabil ar fi atentatul, nimeni în această țară nu fi va care să nu-i înțeleagă. Acum iată și descrierea faptelor: Un omor a fost săvirșit astăzi în mij­locul Capitalei, în fața berăriei Cosm­a de pe bulevardul Academiei. Vestea despre săvirșirea acestei crime a străbătut ea fulgerul în publicul a­­dunat pe trotuarele din centru. Imediat pîlcuri compacte de public se îndreptară din toate părțile spre lo­cul crimei. Pe trotuarul din fața berăriei învăl­­mășala era atit de mare iicit de mare, nncit poliția nu mai putea străbate prin mulțime decît uzind de forță. Publicul de pe la mese se ridicase in picioare pe scaune, pentru a putea privi mai bine ce se petrece. Grecii și românii macedoneni ! Nu îți văl­mașa la aceasta nu se auzea decît un singur strigăt : — „Un grec a fost împușcat de un român macedonean“. Numeroși greci, cari se aflau adunați l­­a cafeneana Bristol, vociferați împotriva­­ românilor și amenințau. La aceste strigăte răspundeau altele mai teribile și mai desperate. Erau acele­a ale studenți­or macedo­neni din mulțime. — „O să vă curățăm pe toți“ striga Vînăt de minte unul din ei, slăbuț și mic de statură, adresindu-se grecilor. „Voî ne-ațî ucis dincolo părinții, și frații și surorile. „Noi nu vom m­ai putea răbda prea mult“. In mijlocul acestui tumult amețitor, auziți la soarele mele glasul unui ofi­țer de artilerie, care observă indignat: — „Dar lăsați-ne în pace, nene, să ne bem șprițurile !...“ l­a spitalul Colțea Nefiind cu putință de aflat nimic în mijlocul zăpăcelii din stradă, m’am dus la spitalul Colțea, unde fusese trans­portat în agonie cel împușcat. Aci se afla și d. Dimitrie Moruzzi, prefectul poliției Capitalei, care venise să vază starea victimei. Iată ce m­i-a spus d. Moruzzi, căruia î-am cerut primele deslușiri : — «Cel cere a tras cu revolverul e la poliție. L-a ucis pe ăstrati fiindcă L-a luat averea unui unchiä al său: „Nu e cîtuși de puțin un omor po­litic“. In fața cadivorulii p­e Victima , Nicolaehi I­u­ruschidis Indreptindu-mă spre camera unde fu­sese depus agonisantul, îmi fu deocam­dată imposibil să intru. Numai grației gentileței d-lui dr. Ho­răscu, medic primar al spitalului, am putut pătrunde inlăuntru. Tot atunci desenatorul nostru, d. I­­eer, care venise să ia o schiță a cada­vrului, a avut de asemenea de luptat cu încăpățînarea cîtorva studenți, cari refuzau să-i permită intrarea. Desenatorul nostru a pătruns totuși înăuntru ajutat de un student Alexan­dru Iliescu. Cadavrul grecului omorît era întins jos. Moartea venise foarte repede, cu toate îngrijirile medicale date in pripă. Cine este victima? După cum se poate vedea din schița desenatorului nostru, victima e un bă­­trîn de vreo 50 de ani, gras, cu figura vicleană. Se numește Nicolachi Paraschidis și locuia în calea 13 Septembrie, la No. 144. Paraschidis era foarte bine cunoscut în Capitală ca agitator grec. El se făcuse în deosebi cunoscut prin celebra afacere Stelidi, în care a jucat rolul principal. Reamintim în cîteva cuvinte cititori­lor noștri această afacere, deoarece omorul săvirșit azi nu este decit un epilog al ei. O crimă grecească Stelidi era un bătrîn, roman macedo­nean, și se afla de mai mulți ani în Romînia, unde adunase avere de vre un milion și jumătate. La sfîrșitul vieței sale el începu să sufere de o paralizie a creerului, și de această boală se folosi grecul Nicolachi Paraschidis, cel omorît azi, pentru a face o afacere însemnată. Nicolachi Paraschidis era pe atunci unul dintre agenții cu cari legațiunea grecească din Capitală vîna, pentru sta­tul grecesc, moșteniri de ale grecilor bogați, morți în Romînia. Cum însă Stelidi nu era grec, ci ro­mân macedonean, și cum nici Paraschi­dis, nici legațiunea grecească nu voiau să piardă din ghiare acestă moștenire, a trebuit să se uzeze de mijloace ex­cepționale pentru a se putea jefui ave­rea bătrânului aromîn. Mai întîii­ Paraschidis l-a sfătuit pe Stelidi să-șî lichideze toate afacerile și să-și adune banii. După asta legațiunea grecească eli­beră un pașaport de supus grec pe numele lui Stelidi, decretând pe Paras­chidis de nepot al acestuia. Stelidi, inconștient, într’o stare de nesimțire spră cu moartea, fu astfel dus de Paraschidis la Atena și pus să sem­neze acolo un testament, prin care lăsa întreaga sa avere statului grec. Imediat după semnarea testamentu­lui, Stelidi fu otrăvit, și apoi înmormân­­tat cu mare pompă. El a fost petrecut la groapă de re­gele George și de toți miniștrii și dom­nitorii din Atena. Paraschidis reveni în București, pen­tru a-și continua activitatea sa de agent al grecismului. Amănuntele afacerea Stelidi, cum și amestecul lui Paraschidis în această a­­facere erau lucruri atit de bine cunos­cute în Capitală, în­cit astăzi la Kosma imediat ce s’a știut că omorîtul este Paraschidis, toată lumea, fără să știe cum a fost săvirșit omorul, afirma cu siguranță, că acest omor trebue să fie un epilog al afacerei Stelidi. La cafeneaua Bursa De la spitalul C­lțea, și după ce am luat citeva amănunte scurte dela cîțiva macedoneni asupra lui Paraschidis, m’am îndreptat prin stnda Doamnei spre pre­fectura poliției. In dreptul cafenelei Bursa fui ne­voit însă să oprea trăsura, căci agio­m­erația și agitația publicului erau aci la culme. Se știe că in această cafenea se a­­dună de predilecție foarte mulți sam­sari greci. De asemenea se opriseră în fața ca­fenelei numeroși macedoneni, între cari și d. Tașcu Puestea, cu care am avut o scurtă convobire asupra celor în­­tîmplate. Dezmoșteniții lui Stelici­ — „Nu știu ură, pînă în acest mo­ment, imi spust d. Tașcu Pacerea, cine este omorîtorul lui Nicolachi Paras­­chidis. « „El nu poate fi însă decit vr’un dez­nădăjduit dinte rudele lui Stelichi, care, după cum știi,­a fost mai întiî jefuit de către greci de averea sa și apoi o­­morît. „Familia lui Stelich, de loc din Ma­­garowa (Macedonia), era una din cele mai sărmane. „Magiarowa este o localitate pur ro­mân­ească. „Acolo, de puțin timp, au fost uciși de greci mai mulți rom­ini macedoneni, între cari și rimarul. „Ca să înțlegeți starea în care se afla familia mfericitului Stelidi, e des­tul să vă spun că mai mulți inși din această sărm.nă familie, sporind să mai poată apuca ceva din averea lui Ste­lidi, sosiseră acum citva timp in Bu­curești. „Nu numa însă că ei n’ați pu­tut să apuce nimic, dar ajunseseră să se tî­­rască deznădîn­duiji de ulifi, fără adă­st , și fără pîine. ! !Șf „A trebuit ca noi, romînii macedo­neni de aici să contribuim mină de la mină pentru a-i ajuta să se repatrieze. „Cred deci, că dintre deznădăjduiții dezmoșteniți ai lui Stelici s’a găsit vre­unul care să răzbune suferințele alor săi, dînd lui Nicolac și Paraschidis lovi­tura cu erajele așteptat. La prefectura poliției Tocmai Sosiseră la prefectura poliției d. Dim. Moruzzi prefectul poliției Ca­r­­­tale­ și d. prim-procuror Bălășescu, pentru a lui primul interogatoriu omo­ri­torului, ca­ se afla arestat. Pină să tot cunoaște rezultatul ace­stui int­rogitor, am căutat să aflu ci­­teva amănunta p­ecise asupra împreju­rărilor în c’li s’a comis crima, cum și asupra persoanei atentatorului. Declarația d-lui inspector Popovici Iată care povestește că s’ați pi­trecut lucrurile în momentul crimei d. Popo­­vici, visti­torul de poliție, și Virgil Hagi Pand­ele, ambii fiind aed cari au pus mîna pe atentator imediat după slobozirea ucigașului foc de revolver. Grecul Nicolac și Paraschidis se afla cu un alt individ la o masă din fața berăriei Cosma, cînd un tînăr traversă bulevardul,venind dinspre grădina Hugo, și se opri la spatele scaunului pe care era așezat Paraschidis. A fost chestiune de un singur mo­ment. O detunătură puternică se auzi, și Nicolac și Paraschidis căzu lovit de moarte. Glonțul Îi pătrunsese pe sub ceafă și rămăsese un creer. Fuga ți prinderea atentatorului Misteriosul atentator aruncă revolve­rul, în mijlocul zăpăcelei produse de detunătură, și o luă la fugă spre strada Colței. El fusese zărit însă de d. Virgil Hagi Pandele și de d. inspector Popovici, cari puseră numaidecît mîna pe el. — „Tu ai tras cu revolverul în­trebă inspectorul de poliție. — „Da, eui am tras“, răspunse cu to­nul cel mai natural din lume și fără măcar a clipi amonitorul. Condus imediat după aceea la poliție, el declară că se numește Pandele Ma­giaru și că este un nepot al decedatu­lui milionar Stelidi, jefuit și ucis de greci. Mai adaogă că a comis crima ca să se răzbune pe el și pa ai săi. Interogatoriul lui Pandele Magia.i La interogatoriul ce i s’a luat de d. prim procuror Bălășescu și de d. Dimo Moruzi prefectul Capitalei, Pandele Ma­giora nu s’a arătat cîtuși de p­uțin emo­ționat de fanta sa. El răspundea foarte naiv, rizînd pros­tește și cu o desăvîrșită stare de in­conștiență : — „Voiam să-l omor împușcîndu-l în gură, nu în ceafă, și-mî pare rău­ că n’am­ izbutit. „Dacă-l puteam împușca în gură, îi puneam revolverul în mină, așa ca să pară că s’a omorît el singur“. Schița de mai sus, luată de desena­torul nostru în arestul poliției, unde se află Pandele Magiaru, vadi în perfectă asemănare capul omorîtorului. Pandele Magiari se află în Capitală numai de vre­o 14 zile. Uhrynowski Convorbire cu un macedonean Am avut o convorbire cu unul dintre conducătorii mișcarei macedonene din Capitală, care însă nu eraa autorizat să-i dau numele. — Noi, macedonenii, nu putem decît aproba acest atentat politic, care de alt­fel nu e ultimul. „Faptele acestea sunt un răspuns la politica sălbatică a grecilor în Mace­donia. Trebue să le arătăm, că la ne­­voe știm să răspundem cu aceleași arme. „Dar pentru ca să înțelegi cele pe­trecute trebue să-ți spun, că grecii aui dublă tactică. Pe deoparte ucid pe fra­ții noștri din Macedonia, iar pe de altă parte caută prin mijloace iezuitice ca să răpească averile din mîinile aromînilor. „Toate aceste mașinațiuni sunt con­duse chiar dela legația greacă, ce și are agenții ei. Și cazul cu răpirea a­­vere a lui Stelidi nu e unic. „Dar iată citeva amănunte intere­sante asupra acestui caz, care acum vine la ordinea zilei. St. Stelidi, zis și Begna, avea peste 90 ani. Averea sa se urca la vreun sfert de milion și desigur că nu putea decit să tenteze pe greci. „IucS de acum cîțiva ani agenții gre­cismului din Capitală, în frunte cu dis­­plomații de la legația grecească au atras în mrejele lor pu acest nenorocit bă­­trîn. „Punîndu-se bine pe lingă Stelidi, ei il sfătuiafi să-și pue întreg avutul la o instituție financiară din Atena, din ve­nitul căruia o parte să i se trimeată lui cît o trăi, iar restul să fie între­buințat cum vor crede grecii. După multe stăruințe ale celor din ju­rul său bătrînului, Stelidi a depus la ban­ca națională a Greciei suma de o sută d­e mii de drachme, din ven­itul cărora să se întreție școlile grecești din comuna sa natală. Cei de la legația greacă nu s’a mul­țumit însă cu atit și a fi căutat să facă tot posibilul, ca să nu le scape din mină averea lui Stelidi. Și ne avind alt mijloc, atunci prin intervenția cîtorva compatrioți grecomani de aî lui Stelidi afi reușit să pue pe acesta sub epitro­­pia lui Nicolach­i Paraschidis un agent al lor. Acesta a acaparat în așa mod pe Stelidi încit a fost numit de dinsul pro­curator general al lui, dîndu-I și acte o­­ficiale de comerț in titlul de nepot fără ca să-i fie în realitate. „Atunci romînii macedoneni din Ca­pitală înștiințară familia lui Stelidi, din Macedonia, de ceea ce se petrecea aci. „Venind în București două nepoate ce voiau să ceară punerea sub in­terdicție a lui Stelidi, acesta a fost răpit de acasă și secvestrat la le­gația grecească’ cîteve zile. Răpirea s’a făcut în urma unor vizite repe­tate, pe cari le-a făcut la locuința bătrînului însuși d. Tombazis, mi­nistrul Greciei. Aceasta se poate do­vedi oricînd cu martori. „Apoi Stelidi a fost expediat, cu furiș la Constanța, și de acolo dîndu - se pașaport elen, deși era supus oto­man, a fost dus la Atena. „Cu acest prilej ziarul Neon Asti, ce apare la Atena, a adus efeduroase felicitări d-lui Tombazis pentru fapta sa patriotică. „Se știe, că în urmă Stelich a murit la Atena în împrejurări cu totul mis­terioase, familia sa fiind spoliată. ^„Guvernul român a arătat cu prile­jul acestei afaceri o nepăsare culpabilă nedînd în judecată și neluînd vreo altă măsură împotriva lui Paraschidis. „Acest lucru a indignat foarte mult pe macedoneni, și atentatul de astăzi este rezultatul ace­sti­i revolte, provocată de seria de asasinate ale bandelor grecești Ancheta parchetului Asasinul, după ce ii s’a luat un scurt interogator la poliție, a fost transportat la parchet. In momentul în care scriem, el e in­terogat in cabinetul judecătorului de instrucție No. IV, în fața d-loi prim­­procuror Bălășescu, procuror Duca, ju­decător de instrucție Popovici, Dim. P. Moruzi prefect de poliție, etc. In vremea asta soția lui Paraschidis, care a aflat de nenorocirea soțului ei, a sosit la parchet cu un copil, și plin­­gînd, esclamă cu dispersie : — Soțul meu­ moare nevinovat! El n’a făcut nici odată politică !! Interview cu asasinul Am avut prilejul să am o scurtă con­vorbire cu Pandele Magiaru. E un tînăr simpatic, ca de 19 ani, de statură mijlocie, slab la față, brun, cu mustața mijindă. — Am venit într’adins din Perlepe— zi­s el—ca să comit acest act de răz­bunare. „Nu am regretat atât că familia noas­tră a fo­st spoliată de avere, dar mă dorea faptul, că cu banii răpiți se ali­ Criminal­ii . Pandele Magiaru menț­ l­ asasinatele împotriva fraților m­el. — m­î pare rău acum de cele comise? — Nu sunt un criminal de rind... Tremur acum... dar nu de teamă sau lașitate. „Nu sunt în stare să judec acum, dacă am făcut bine sau rău. Starea mea su­fletească e foarte agitată. In orice caz, înainte de a lua această hotărîre am cumpănit bine ce fac. Și atunci, cu mintea limpede, am reflectat, că ar face un act de justiție acela, ce ar curma viața acestui om nefast. La Morgă La ora 2 p. m. cadavrul lui Paras­chidis a fost transportat la institutul medico-legal, unde d. prof. dr. M. Mi­­novici a făcut un sumar examen me­­dico-legal. ’Gioncele a pătruns prin ceafă și s’a oprit in creer. Autopsia cadavrului se va face mîine. La Collaro Pentru a complecta ancheta noastră, am făcut o vizită și la cafeneaua Col­laro. Voiam să aflu ce impresie a făcut aci acest atentat politic și ne mai spun grecii. Spre părerea mea de rău n’am găsit însă nici un grec în cafeneaua de obi­­ceiu atit de frecventată. Mi. Ultime Informații Omorul făptuit azi, la berăria Kosuian, are și un caracter po­litic. In toate cercurile politice se discută cu mare aprindere asupra acestui nou­ asasinat. Mîine vom arăta ce impresie a produs fapta disperată a romînu­­lui macedonean. Acum cîteva zile, turcul Meh­med, guard pe moșia Fierbinți a d-nei ge­ner­al Arion, a împușcat pe fetița Uța Nicolae Narfă din acea comună. Crima s’a săvirșit pe cînd fata se afla la sapa tutunului ce părinții el cul­tivă. Mobilul crimei nu se cunoaște, însă de la curtea d-nei Arion a căutat să se dea un caracter atenuant crimei pentru ca sa se micșoreze răspunderea proprie­­tăresei care ține în serviciul său ban­diți turci, cari terorizează pe locuitori. Aflăm că Joi 6 Iulie la ora 12 a. m. în orașul Târgoviște se va pune cu so­lemnitatea cuvenită piatra fundamentală a primului local propriu­ de poștă, tele­graf și telefon. Cu această lu­crare se începe seria construcțiunilor proprii telegrafo-poștale și telefonice cu direcțiunea generală va executa tu campania nouluil curent. La inaugurarea acestei inițiative de mare folos instituțiunea telegrafo-poștale în afară de notabilitățile din localitate, vor asista și funcționarii superiori ai direcțiunei. Două accidente de automobil — Rănirea directorului fabrice de chibrituri — Ziarul „Dimineața“ a vorbit despre acidentul de automobil întîmplat ori pe seară pe soseaua Văcărești in apropiere de penitenciar. Automobilul e al d-lui dr. Oprescu care întovărășit de d-na dr. Oprescu, doi copilași ai lor, d. și d-na Const. Răi­­leanu, a fi plecat ori în escursiune la Popești. Automobilul a plecat pe la ora 4 din Capitală. La întoarcere, d. dr. Oprescu conducînd automobilul a plesnit cau­ciucul de la o roată. Deoarece automo­bilul mergea pe marginea șoselei, unde e drumul mai bun, a alunecat în șanț, răsturnînd pe toți cei ce se aflau în au­tomobil și care fură loviți în diferte părți. Mai să fii lovit—fără a prezenta totuși vreo gravitate — e­d. Const. Blileanu, directorul fabricei de chibrituri, care și-a făcut o rană în dreptul arcadei sprîncenoase. Primele ajutoare s’au dat, celor ră­niți și contuzionați, chiar în infirmeria penitenciarului Văcărești. Automobilul, cu roata pleznită, coșul sfărîmat și plin de singe, zace în curtea corpului de gardă dela penitenciar. D-na dr. Oprescu, a sosit aseară cea dintîi și la fabrica de chibrituri, împreună cu copii, venind într’o căruță. De aci d s- a trimis să fie chemat d. dr. Le­­onte, spre a da ajutor d-lui Const. Răi­­leanu. Am făcut azi o vizită d-lui directorul făbricei de chibrituri. Dar d-sa e în pat și nu primește pe nimeni. D-na dr. Oprescu, pe care am întîl­­nit o în locuința d-lui Răileanu mi-a comunicat cu starea directorului fabri­cei de chibrituri e departe de a fi gravă. D sa m’a rugat să dezmint, zvo­nurile alarmante ce s’au pus în circu­lație. $» Un alt automobil al d-lui maior Va­­silescu s’a ciocnit ori cu un tramvai în calea Șerban Vodă. ” Acest accident a avut însă consecințe neînsemnate. Rep. Serbarea societăței „Deșteptarea” dri 29 Iunie societatea „Deșteptarea“ a vînzătorilor și chioșcurilor de ziare a dat o mare serbare de vară în frumoa­sa grădină Lola (fosta Zdrafcu) pentru mărirea fondului ei filantropic. La ora 6 a sosit d. Const. Miile di­rectorul ziarelor Adeveri­l și Dimineața sub al cărui patronaj, s’a dat această serbare și a fost primit de întregul co­mitet care i-a oferit un frumos buchet de flori. Serbarea a durat pînă noaptea tîrziu­ in mijlocul unei mari animațiuni și s’a petrecut admirabil. Ci­ pentru rezultatul material el a a întrecut toate așteptările. Fapte diverse foarte subită.­­—Nicolae Rădulescu, comersant de băuturi spirtoase (țuică), a căzut mort pe stradă astăzi la ora 12,50, pe calea Griviței, în dreptul far­maciei Benedetti. S’a anunțat secția 19. Venind la fața locului d. subcomisar Popescu, i s’afi făcut perchiziții și s’au găsit între alte lucruri și un portofel cu 528,40 lei. El este de loc din Cîmpu- Su­ng. A voit să rămână în București pînă la primul tren care pleacă spre Constanța, avînd afaceri­ s fin­ari Asupra morței generalului Ciucinin amiralul Ciucinin Berlin, 30 iunie.—„Lokal-Anzei­ger“ află din Odesa că generalul Ciucinin are două răni pe corp: una e provocată de proectil care î-a a­­tins plămînul și a eșit prin spate. Cu toate cercetările energice ale poliției atentatorul n’a putut fi prins. El n’a putut fi zărit de nimeni. Soția amiralului, cînd a primit vestea morței soțului său­, a încer­cat să se sinucidă. Ea s-a aruncat pe fereastră , a că­pătat cîteva răni, starea ei însă nu e gravă. Țarul a trimis văduvei generalu­lui o telegramă de condoleanțe. Relațiunile austro-sîrbe Sofia, 30 iunie.—Presa de aci se ocupă de războiul vamal dintre Aus­tria și Serbia și se declară fățiș a­­părător al intereselor sîrbești, sub orice formă ar fi acest serviciu. E o datorie reciprocă a statelor bal­canice de a se ajuta în lupta pentru menținerea lor. Pentru aceasta însă se cere ca regatul sîrb să pună ca­păt oricărui șovinism contra bulga­rilor. Mobilizarea flotei turcești Londra. 16 Iunie. — „Daily tele­­graph“ află din Constantinopol că sultanul a ordonat mobilizarea flotei turcești. Mobilizarea se va face in cea mai mare grabă. Se zice că guvernul turcesc se tem­­de o răzvrătire generală a soldaților escadrei rusești de pe marea Nea­­gră. Revolta în Alexandropol Alexandropol, 30 iunie.—Oficial. — S’au produs niște dezordine în brigada de geniu din acest oraș în urma zvonului că soldații regimen­tului „Mingrelie“, condamnați la Tiflis pentru revoltă, au sosit în a­­cest oraș spre a fi executați. Trupele au dezarmat pe răzvră­tiți fără vărsare de sînge. Răzvrătiții, văzînd apoi că era fals zvonul ce se răspîndise s’au li­niștit cu totul. S’au făcut cîteva arestări. Protecțiunea muncei Berlin, 30 Iunie. — Cu privire la conferința internațională pentru pro­­tecțiunea muncei, care va avea loc la Berna, guvernul britanic a încu­­noștiințat consiliul federal că nu poate să aprobe interdicțiunea mun­cei de noapte a femeilor decît în următoarele condițiuni: 1)Ca toate ță­rile care vor fi reprezentate la con­ferință să aprobe și ele această in­­terdicțiune. 2) Să se aducă garanții îndestulătoare din partea statelor că vor executa cu stricteță măsurile restrictive stipulate în acord. Sultanul Marocului pe moarte Paris, 30 Iunie. — Știrile­­ privi­toare la starea sultanului Marocului sunt destul de alarmante. Se vor­bește chiar de alegerea unui succe­sor al sau. Demisiunea ducelui Nicolae Berlin, 30 iunie.— „Berliner Zei­tung“ află din Petersburg că marele duce Nicolae a renunțat la coman­­da superioară a armatei. Țarul va primi demisiunea sa. D-rul G. Stănculeanu Fost intern al Spitalelor din Paris Specialist in hoațele de : CLÜB, URECHI, KAS și GAT Rămîne Vara în Capitală Consult. 4­6. l­uteranîi lt adeverul Parco! Qtetereșsanu Compania lirică romînă, conducerea 0 Grîgoriu Vineri 30 Iunie 1906 se va juca pentru prima oară succes wăarass ~ms FLIN­IfEISM (Der Schmeterling) Operetă în 3 acte tradusă de D na C. Belcot , A. Danielopol. Biletele la Feder și seara la Casă. Q­rădina Rasșca Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național Azi Vineri 30 1908 — Pentru a 9-a oară — Comedie în 3 acte localizată de d-na G. RANETT! BILETELE: Ziua la Jean Feder și seara la Rașca. Prima Seminterie Agricolă A­ SCI­UMIER Fig București, Str. Academiei 16 (Telefo­n.) Bacau: Str. Pavel și A­na Cristea (Telefon) Brăila: Str. Golești No. 15 (Telefon) Re vînzare: ^kcSSi*T Cobza și Naveta, Grid pană roșie cu pasul tare care nu se scutură precum și diferite alte specialități de grine, toate fără corpuri străine. 10l „STELLA1 CONSTANȚA Regina-Hotel Construcție nouă spec­ulă. — Des­chis de la 16 Iunie 1906__Peste 30 Camere și saloane. — Casă de primul rang. Situat în cel mai frumos și în cel mai plăcut cartier, in apropriere de Bulevard, de piața Ovidiu și de stația Thetis, de unde pleacă trenul spre Băile de la Mamaia. Instalat cu cel m­ai perfect confort și după trebuințele moderne. Excelentă bucătărie Romînă, Franceză și Germană — Mare Salon de mîncare cu Restaurant și grădină. — Salon de lectură de muzică și de funi­­l.— Lumină electrică pretutindeni. — Băi l­a Hotel. — Calorifer, de încălzit.—Deschis tot anul.—Telefon. PREȚURI CO­NVEXĂRILE Apele Minerale Silvic (sfolim) vindecă sigur: bo­lile de stomaich,­ intes­tine, ficat, rinichi, ba­­șica udului, atritism­­gută, diatesă, urică, etc. Izvorul l­o­­r este cea mai higienicâ, di­gestivă și diuretică a­­pă de băut cu vin sau simplă la masă. Comenzile se fac la Ex­ploatator, I. Werner Far­macist, furnisorul Curței Regale la Iași și la Re­prezentantul pentru Ro­­mînia Hans Herzog. Co. București. Be sărbătorite jubiliare VIKITATI : Expozițiunea istorică­­ NAȚIONALA — — Lingă primăria Capitalei — Cea mai Interesantă vedere din răi­­b­oiul româno-ruso-turc ISW- IS3I8 IN FOCȘANI de vînzare o pereche de case cu două fațade, opt odă­ și de­pendințe, în fața bisericei Săpu­­nari. A se adresa D-nei Sultana Cincii, la Tecuci* «SO •S­I & Furnisorul Curței Regale Recomandă tot felul de : Săpun fin de toaletă SĂPUN DE RAS — higienic pentru obraz — precum și Lumânări de Stearină de calitatea cea mai superioară de vînzare la principalele dro­­guerii magazine de manufactură și coloniale din țară. U­n nou tonic general , muscular și diuretic . FORMIATUL VINTILESCU Superior ori­cărei specialități străine cu acid formic Lucrînd asupra tuturor fibrelor musculare, ale organismului mă­rește activitatea fizică și cerebrală , combate oboseala, surmenajul, noUa­rastenia, tremurăturile, DIABETUL, ușureză și mărește emisiunea uzinei FLACO KU la 3 Lei — Pentru Diabetici flacoane speciale. Broșuri la cerere Depozit la: Farmacia VINTILESCU-KOMORNICKI, Răcorești, calea Victoriei KMI (Episcopiei)____________________ La 1 JULIL i an. crt. se inagureazA Marele Hotel „REGINA“ — Hotel de primul rang pentru familii — STRADA CAROL (peste drum de Palatul Justiției) Situat în centrul comercial al Capitalei, în apropiere de Poștă, Casa de Depuneri, etc Renovat radical și mobilat cu totul din nou Sală de lectură, Bufet, băi, telefon și tot confortul marilor Hoteluri moderne Serviciu exemplar----- Direcțiune nouă V. D. MICLESCU PROPRIETAR POPEȘTI (Vasluiă) CAP AT­A (Bacău) D-sale Domnului Mihail Ionescu, Antreprenor: ÎV. LASIN O Alexandria Mașina ,,ARHIMEI>E“ Invențiunea D-v., ce am comandat de la d-l St. Eliad și cu care am lucrat în această toamnă am găsit-o bună sub toate rapor­turile. Face 30 c­ile de Moldova pe zi salamurînd sămînța perfect fără a râmîne boabe absolut nestropite, realizîndu-se o economie aproape sănătate la st­lamura, contr sistemului rudimentar ce întrebuințăm prin stropire sau scufundare de coșarce de plaj, în vas. E o mașină ideală pentru asemenea operație. Vă felicit de ingenioasa invent­ și regret, că n’am avut ocazie a o cunoaște mai din timp pentru a mă putea fe' Im­portant pentru Agriculto­r ARHIMEDE" Invențiunea M. IONESCU, Alexandria. Mașină pentru lat griü de sămînță; Brevet de invențiune Regal Romîn JB. Medalia de Aur Expozițiunea Agrară. Succes desăvîrșit: Peste 600 mașini vîndute în țară. Certii groase. In uz la Domeniile Coroanei, Fermele Statului, Școlii­gricultură și fruntașii agricultori din țară. Feriți-vă a nu fi induși în eroare, cereți „ARHIMEDE“ Din cauza enormelor cereri de mașini ce ne survin în timpul nului, numai comenzile ce se trimit de pe acum însoțite de leî 20 conte d-lui Ilie St. Eliad, Alexandria. Singurul autorizat, vor fi efec­tuate la timp. Prețul mașinei lei 98 si 50 franco, gara Alexandria se­ SE­S­O­N V­elocipedie 1906 Marele succes al acestui seson velo­­cipedic aparține si de această dată VECHIULUI MAGAZIN DE VELOCIPEDE D. ZIS MAN T­ , CALEA VICTORIEI, BUCUREȘTI, 44 Ce. cea mai important din Romania grație renumitelor sale biciclete BREN­ABOR, SPORT, CLEMENT, PEUGEOT cele mai bune din lume. Construcțiune neîntrecută! Eleganță complectă! Mers ușor! Cea mai mare solditate!­­ VÂNZARE IN HAM­­MARE AVRILI GIOISE — Catalogul ilustrat se trimite la cerere gratis și franco — Mare depozit de cimcincuri și ori­ ce accesorii de velocipede­n te de a cumpara o fab­riclefcga. vizitta­ti nostri ATRAGEM DIEUTA ATEOTSUHE A D-LsI AGRICULTORI GA­SEMĂNĂTOARELE IN HINDURI Celebra marcă „UNITC TIM­OÎ51IAL.“ Patent - Originale din Fabrica „IMELICHAR“ se află de vînzare mumai la :­­ — SOCIETATEA IN COMANDITA WEIL, JOSEPH & Comp. DEPOZIT DE MAȘINI AGRICOLE ȘI INDUSTRIALE BUCUREȘTI — STRADA SWARDAS NO. 7 - S­E­F­E­Rî DE IMITATIONS I BUCUREȘTI I­T­E­R­I"0­A­R­E

Next