Adevěrul, august 1906 (Anul 19, nr. 6088-6116)
1906-08-01 / nr. 6088
Marit I AugustA HhailaeFehsrsiHE <■ Societate Sml Comandita zr: jjl|| 11||||' - Furnisorii Curței Regale - cu sediul central, sucursală și agenții la BUCURESCI, Brăila, Craiova, Constanța, Roșiori, Giurgiu, Slatina, galăji și Roman Reconmad Bdor Agricol tori : — postament de lemn — n On gg}® - postament de fer - fa Compound, de 14, 16 și 20 cai putere din LIOCOMOPlie fabrica Atelierele de Construcțiuni ale Căilor Ferate Stangard, iudapesta --------------------- PESTEt VIZITATORII CONSTANȚEI ~ S’a dessis modernul Hotel de primul rang ,,REGINA HOTEL 1 în apropiere de halta trenului Constanța-Bâile Mamaia și de centrul orașului 30 camere și saloane admirabil mobilate. Iluminat cu electricitate GOT BAI IN HOTEL Frumoasă vedere la mare. — Prețurile cele mai moderate Restaurant de primul ordin.— Bucătărie: Romînă, Franceză și Germană Serviciu conștiincios. Curățenie exemplară MOBILE FRUMOASE DE ORICE GEN Se găses în depozit sau se execută după comandă la Fabrica S3* JLKIS ® J £ JL, București, Calea Plevnei 193-195 EXPOSIȚIE și Local de vînzare CALE SA VICTORIEI IOV Un nou tonic general , muscular și diuretic . FORMIATUL VINTILESCU Superior oricărei specialități străine cu acid formic Lucrînd asupra tuturor fibrelor musculare, ale organismului mărește activitatea fisică și cerebrală combate oboseala, surmenajul, neur casieria, tremurătcurile, DS&BETSIL, ușurază și mărește emisiunea urmei ----------------FIAC ONU la 3 Lei —---------=7 Pentru Diabetici flacoane speciale: Broșuri la cerere Depoziția: Farmacia VINTILESCU-COMÂRNACKI, București, Calea Victoriei 106 (Episcopiei) Pluguri Grape "exibile n" Semănătoare Semănătoare Vlnturătoare Prese de făn de oțel, marca «Cap de bou» în toate mărimile — întrec toate celeilalte sisteme — 2 și 3 compun ; de livezi toate de oțel —• in rînduri „KÜHNE“ prin împrăștiere„KÜHNE“ — I* ATEAI»’ MOSOK — — Recunoscute că cele mai ușoare și durabile — in rînduri „Massey-larris“ — pe puține — — pe 3 spare —< sistematice — No. 5 și 5 a» fabrica Rieger și Schiel de mina cu abt» Trioare patentate „Stafael Ienner" — cu table tresuite dn v . _ de sfeclă Tocătoare — în toate construcțiile u La Ferté sous Jouarre Pietre de moară — Specialitatea Casei noastre — de manegia Batoze de porumb normale — căptușite cu ciment masive — dintr’un singur bolovan Apele Minerale Síink (Jtöoslova) vindecă sigur: bolile de stomac, intestine, ficat, rinichi, bășică udului, atritism, gută, diatesă, urică, etc. Isvorul No. 1 este cea mai higienică, digestivă și diuretică apă de băut cu vin sau simplă la masă. Comenzile se fac, la Exploatator, I. Werner Farmacist, furnisorul Curței Regale la Iași și la Reprezentantul pentru Romînia Mans Herzog & Co. București. Dr.Eraclie Eterian, Specialist în boale Interne și Sifilitice Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile Ii Consultații de la 10—12 și de la 5—7 — 33, STIl. BIBESCU-VODA, 32 | _______ț Colț Șerban-Vodă____ Funcționar superior al unei mari colecturi de loterii din Budapesta caută un asociat cu 40,000 50,000 pentru a înființa în capitală o colectură a Loteriei Române. Ofertele sale „Loterii se vor adresa numai în scris la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp București str. Karageorgevici 18 de mină, cu aburi și urmă, pe cari nu-l poți alunga de lingă picioarele tale, totuși trebue să te emoționeze și ași fi curios să văd ceei ce zici ? — Amice, î-am răspuns eu, dacă ași fi un maior neamț, celebru în armata romana, ți-ar spune ceea ce zic eu în asemenea împrejurări. Cum trebue să-mi scriu această părere și ea nu se poate imprima, te rog să crezi că, fiind roman, și filozofia mea este absolut națională. CONST. MINE CURIERUL BAILOR PUCIOASA Alaltă erî a avut loc aci o masă intimă dată de elita din oraș mai multor persoane din Vulcana venite cu această ocazie in Pucioasa. Masa a fost așezată in grădina Drăgăno, iar aranjamentul ei era de un gust indiscutabil. Cea mai mare veselie a domnit în tot timpul mesei, ridicându-se la șampanie și citeva toasturi. Am remarcat printre condeseni pe : d-tra general Boerescu, d-na și d. lt.-col. Basarabescu, d-na și d. adv. Nicolaescu, d-na dr. Iovitz, d-na și d. lt.-col. Polizu cu drăgălașele d-ro Polizu, d-na și d. căp. Bejulescu, d-na Dum. Mladoveanu, d-na sub.-locot. Maiu, d. sub.-locot Ignat, d. sub.-locot. Dragomirescu, d. Pirvu Boerescu elev în școala de ofițeri’. Congresul Panamerican Președintele conferinței panamericane, d. Joaquin Nabuco, a destinat o comisiune specială pentru a studia crearea unei comisioni permanente a drumurilor de fier panamericane. Textul rezoluției tinzînd a trimite delegați americani la conferința de la Haga este în mare parte îngrijat de către d. Buchanan, șeful delegației Statelor Unite, și cuprinde mulțumiri la adresa Statelor Unite și a Mexicului, care au obținut să se adreseze tuturor republicelor sud-americane invitați de participare la a doua conferință de la Haga. Presa republica Argentina comentează în mod favorabil discursul d-lui Root, secretarul de stat american, pronunțat în ședința conferinței de la 18 iulie, cu privire la vederile politice continentale ale Statelor Unite, dar insistă asupra insistenței argentinenilor de a nu accepta nici un compromis care ar putea prejudicia raporturile lorcu Europa și ar putea plasa America de sud sub o tutelă oarecare. Ziarul Nacion, marele organ doctrinar din Buenos Aires, spune că Argentina știe bine că, dacă va accepta imperialismul comercial nord-american, va trebui să se aștepte la represalii europene. Temerile exprimate de către presa europeană nu au deci nici o rațiune de a fi — Europa, conchide acest ziar, se înșală, dacă crede că țările sud-americane susceptibile de a supune destinele lor politice și economice unei amiciții, oricât de puternică ar fi ta, care ar fi ruinătoare și deprimantă.* Congresul panamerican a adoptat in unanimitate propunerea ca delegații panamericani dela conferința din Haga, să susțin orice propunere pentru un acord de arbitragiu internațional. — Felul în care va fi transmisă la Haga această deciziune, va fi studiat de o comisiune. La această deciziune s’a ajuns după mari discuții. Pentru cimitirii Boșîrî din Inii Aducem la cunoștința cititorilor noștri din Buzîu că singurul depozitar al ziarelor și publicațiunilor noastre în Buzău este d. MARCU FISCHLER avînd depozitul central în str. Smîrdan No. 16. Ziarele noaste se găsesc de vinzare la : D-na Maria Petrescu debitantă str. Unirei. D. R. Davidescu, librar. D. N. Georgescu, debitant strada Unirei. D. Niță Ștefănescu debitant visa-vis de palat. I. Călinescu, librar. Chioșcul Davidescu, din gara cu O nuntă cu alai Nuntași albanezi, care au avut simpatii romînești au trebuit să plece din Turcia și au venit în București spre a face nuntă. Eri la prînz au sosit în Capitală nuntașii din Albania, persecutați de arehiereul din Opritza, pentru că au simpatii romînești. Nuntașilor li s-a făcut la gară o primire din cele mai călduroase. Numeroși aromîni și albanezi le-au eșit înnainte pe peron, astfel că nunta aceasta s’a transformat într’o adevărată manifestație politică. De la gară nuntașii sau dus la otelul Highto, unde a fost vizitați in cursul zilei de oră de foarte multe persoane. Cine a venit? Iată numele exact al nuntașilor : D-na Elena Costuri, mama ginerelui, generalul Spiru Costuri, fratele ginerelui, membru al consiliului administrativ din Coritza, d-ra Afrodita Costuri, fiica gener. Spiru Costuri, Cristea Costuri, ginerale, d-ra Polixenie Zoe Dimitriu, mama miresei, d-ra Crisarghi Dimitriu, drăgălașa mireasă, d-ra Eleonora Dimitriu, sora miresei, d. Nicolae Zoe Dimitriu, fratele miresei, care e mare proprietar în București. Tatăl ginerelui, d. Ioan Costuri, mare bancher și comersant albanez, n’a venit în Romînia, fiind reținut de afaceri. Convorbire cu nuntașii Nuntașii nu vorbesc decit limbile albană, turcă și greacă, afară de d. Nicolae Zoe Dimitriu care vorbește binișor romînește. n Folosindu-mă de amabilitatea unui student aromîn, care cunoaște limba greacă, am putut avea o interesantă convorbire cu nuntașii și în special cu n ginerele d. Cristea Costum, un tinăr z vioi, inteligent, cu o înfățișare impună ntoare și cu d. Nicolae Dimitriu, fratele miresei. Iată ce mi-a spus d-lor: Șantajul archiereului grec : Conflictul a pornit—mi-au spus convorbitorii mei — de la incidentul din Pleasa. Aci venise arhiereul grec din Coritza, ca să afurisească pe un preot aromîn, Haralambie Balamace, care oficiase în limba romina. Romînii cari sînt puternici în acest oraș, l-au gonit pe arhiereu în haiduciî, iar femeile aromîne au eșit înaintea jandarmilor, atunci cind a intervenit armata. Arhiereul înfuriat de înfrîngerea su ferită se întoarse la Coritza și puse să se tragă clopotele la toate bisericile, adunîndu-8e lumea dădu poruncă ca să i se rupă orice relații cu aromînii și în semn de protestare să se închidă toate u Vl"l si prăvăliile. D. loan Costuri, them îndră și cu simpatii filoronime, se opuse acestui ordin și îndeamnă și pe numeroșii săi amicii negustori, ca sa nu respecte acest ordin. loan Costuri, avind influență în I Coritza, numeroasele prăvălii albaneze din oraș rămaseră deschise. Acest lucru scoase din fire pe arhiereu, care ca răzbunare refuză să dea consimțire pentru căsătorie tînărului . Costur. Scandalul din palatul archiereului La început arhiereul spunea, că nu vrea să dea încuviințarea, pentru că d. l loan Costuri nu vine personal să i-o ceară, ci trimete alte persoane și că aceasta ar fi un semn de desconsiderație și o umilire a autorităței lui. D. Ioan Costuri — îmi explică infor li motorii moi — se hotărî atunci să se ducă personal și zise areliiareu lui. — Recunosc autoritatea d-tale, ca om al bisericei. Și ca creștin vin la d-ta, rugindu-te să dai încuviințarea ■ pentru căsătoria fiului meu ! Atunci arhiereul începu să î facă re- 1proșurî că are sentimente romîneștî și ceru d-lui loan Costum să declare... să jure chiar!... în fața a vre-o doistre- i zece preoți, ce erau adunați în cabinetul sau, că nu va mai sprijini niciodată pe aromîni. Arhiereul adăugă, că numai în această condiție va încuviința căsătoria. D. Ioan Costum, indignat de această propunere, răspunse arehiereului, că nu i dă voe să se amestece în credințele politice. — Ești omul bisericei... și biserica nu trebue să cunoască deosebire de neamuri... N’am dreptul să-mi refuzi un serviciu divin, pentru că am alte simpatii naționale ca d-ta... Arhiereul înfuriat strigă d-lui Costum să părăsească palatul. — D-ta să eșt afară de aci ! — îi strigă cu o voce tunătoare d. Costum cu mîndrie — căci palatul acesta a fost clădit cu banii noștri, ai credincioșilor și asta înainte ca să fi venit d-ta aci! Vei eși, căci ai uitat în ce calitate ai intrat în această casă! Agenții politici n’au ce căuta aci! Plecarea în Romînia In urma impertinenței și sfidătoarei atitudini a arhiereului din Coritza, d. Ioan Costuri hotărî ca nunta să aibă loc în București. Și după cum am spus mai sus, nuntașii au și sosit. Eli s’au făcut diferite demersuri în vederea ceremoniei. Nunta, care va avea loc în sala Liedertafel se va face cu mare alai, ea va fi oficiată probabil de mai mulți arhierei din Capitală și va da loc după cum se prevede la o inimoasă și grandioasă manifestație politică. Acest lucru va fi desigur o îmbărbătare pentru romînii din Turcia, cari susțin cu atîtea sacrificii stindardul național acolo. O telegramă de felicitare Din Govora am primit era următoarea telegramă. Vă rog a da publicației următoarele : Numeroasele familii albaneze de act urează tinerei perechi Costum din Corizza, bună venire. Rafael Anastasia Vila Maria De asemenea au mai sosit și alte telegrame direct pe numele membrilor familiei Costur și Dimitriu. Dificultățile nunțe. Totuși căsătoria religioasă aci în România prezintă oareși mari dificultăți, deoarece legile țârei cer, ca să existe prealabil o căsătorie civilă și care după cum se știe se face cu multe formalități. In Turcia actele state civile le ține preotul și formalitățile sunt mai simple. Nuntașii ar fi putut prea bine să se oprească în Bulgaria, unde lucrurile ar fi mers foarte repede. Ei voiau însă să facă cu acest prilej un act de manifestație filoromînă, care să aibafecoi in albania și de aceea au venit în București. Să sperăm că în acest caz extraor■dinar va interveni și guvernul. Ni se comunică spre publicare următoarele procese-verbale: PROCES VERBAL la tre d-nii căpitan G. Doradescu și Chr. Teodoru avocat, martori al d-lui Arthur Steinbruch și d-nii Em. Culoglu și căpitan S. Marcovici, martori ai d-ui C. Bunescu s’au stabilit următoarele: In urma ofensei făcută de d-nul inginer C. Bunescu d-lui Steinbruch în seara de 28 ale curentei, la pavilionul Austro-Ungar din Expoziție, recunoscând d-lui A. Steinbruch calitatea de ofensat s’a hotărit i eșire pe teren in dimineața zilei de 31 curent în curtea moare d-lui Andrei A. Popovici la ora 7. a. m. (Fabrica Spirt). Combatanții vor fi asistați de d-nul medic legist Minovici, arma este pistolul. Se vor schimba trei gloanțe la distanța reglementară. D. Emil Culoglu va dirija lupta pe teren. Făcut în dublu exemplar astăzi 30 iulie 1906. Pentru d. C. Bunescu (ss) Em. Culoglu, (ss) căpitan Marcovici. fig Pentru d. A. Steinbruch (ss) Chr. Teodora avocat, (ss) căpitan Dymolescu. PROCES-VERBAL Astăzi 31 Iulie, in urma procesuluiverbal încheiat era, întruninduse la ora 7 în curtea fabricei de spirt a d-lui A. A. Popovici, d-ni. C. Bunescu și A. Steinbruch au fost așezat la distanță de 20 pași și au tras fiecare un glonț la comandă. In urma acestora martorii de comun acord au sfătuit pe adversari să se împace, ceea ce s’a și făcut. Pentru d. C. Bunescu (ss) Em. Culoglu și căpitan S. Marcovici Pentru d. A. Steinbruch (ss) Chr. Theodora, avocat și căpitan Dimolescu Medic (ss) Minovici Duelul Steinbruch-Bunescu zou și la Vânzătorii speciali ai depozitarului. D-ni miniștrii de externe și de culte ar putea găsi o soluție la această chestie, astfel ca nunta să se facă chiar azi ultima zi cind ea mai poate avea loc, miine începînd postul Sf. Marii. Actul de cavalerism al famiilor Costum și Dmitriu și simpatiile calde ce le-au arătat pentru romînii din Macedonia, punindu-și in fizic interesele, averea, liniștea și poate chiar viața lor, menită să găsească ecou în inimile noastre, iar guvernure ar trebui să dea atenție acestui caz și să sprijine pe inimoșii oaspeți albanezi ai Capitalei. —ni— Bursa cerealelor București, 31 Iulie Situația cerealelor românești, pe piețele streinătății. Tendința cerealelor noastre românești, în cursul săptămînei precedente, în piețele europene, a fost cu o scădere simțitoare, și cumpărătorii rezervați. Următoarele transacțiuni s-au încheiat: Grin 77(78 kgr. 3 la sută cu fr. 1534 franco Kordo Genua, și 7980 kg. t la sută cu 16 lum. fr. Secara a fost mai plăcut«», în special Helena. S’a cerut pentru August, 75 76 kg. cu 12 jum. fr. și 7374 kg. Danubiu, pro. Aug.—Sept. cu nr. 107 — 109, după probă—s’a vîndut 2 vapoare orz de furagiu Constanța, pentru Londra cu 18 sh. 6 a. Olanda plătește pentru 63—64 kgr. cu m. 101 și Anvers>S—69 kg. orz tăiat cu 13mm. fr. franco bordo vapor. Din Constanța a plecat un vapor cu porumb vechii”, pentru Londra, predabil in August cu 20 sh. 7 jum. d. Cincantin cu 111—112 m. * Importul și exportul Germaniei După buletinul comercial, importul și exportul Germaniei de la 1 August 1905 pînă la 31 Iulie 1906, a fost după cum urmează : Importul: grin 26,150, 910 depozit. Secară 7,222,272. Orz 19,016,864. Ovăz 11,077,887. Porumb 11,433, 318. Făină de grin 288,858 și făină de secară 19. 519 depozit. iktifcV t;l& ■ sassal Exportul : Grin 3,066,918 depozit. Secară 1,646,869 Orz 225,235. Ovăz 2,142. 081. Porumb 477,811. Făină de grin 500 303 și făină de secară 665,591 depozit # Comerțul exterior de cereale prin Sulina.—In urma raportului oficial Încheiat, de către comisiunea Danubiană, relativ la exportul nostru prin Sulina de la 22—28 luni putem comunica următoarele : Sa expediat în total priv 11632 tone, din care 4358 tone spre Belgia, 3390 spre Italia, 2530 spre Gibraltar și 1354 tone spre Franța. Porumbul a fost exportat mai considerabil și cantitatea de 22791 tone din care 6553 tone pentru Italia. 4225 Anglia, 3830 Danemarca și 6500 tone spre Germania restul spre diferite proveniențe. 51» Mișcarea portului Brăila.—Tendința pieței cerealelor a fost, în ultimele zile, într o stare deplin calmă:—Cumpărători absoluți indiferenți.—Grînele superioare se mențin, pe cînd acele inferioare bot acum foarte neglijate.—Orz prompt a rămas plăcut. De asemenea și ovăzul disponibil e ferm livrabil, ceva scăzut. Porumburile vechi au început să se amelioreze intrucîtva deoarece se simte mare nevoe de deposits pe la porturile principale, astfel că s’a încheiat chiar o afacere în porumb amestecat cu prețul de la 10 la sută k. bordo Sulina garantat jumătate marfă veche. Portul activ Sub încărcare 22 vapoare Apa Dunăre e în scădere. Sa vîndut cerealele cu următoarele prețuri: Gríü nou cu 77(78 kg. cu le! 12.10— 13.30 kg linie. Gríü nou 79(80 cu lei 14 10—14.20 kg. linie. Gríü nou S0(81 kg. cu le! 14.20—14.50 kg. linie. Grín nou roșu 81(82 kg cu lei ) 15-15— 15.130 kg linie. Secară 70(71 kg. cu le! 11.20 11.30 kg. linie. Orz 61(64 kg. cu lei 10,45—10,55 kg. linie. Ovăz 42(44 kg. cu lei 11,20—11,40 kg. linie. Orzoaică 66,67 kg. cu lei 12,80—12,90 kg. linie. Fasole Ialomița după calitate pînă la 17 jumătate vagonul .Fasole Titu—Găești după calitate pînă la 18 jumătate vagonul. Mazăre după calitate cu lei 1275. Cerealele sosite în port, obor, docurî în zilele de 28 și 29 Iulie a. c. au fost următoarele : In port cu vagoane 1116. In obor cu care 932. In docurî depuse K:450 tone-In docurî sosite 1595 tone. Dela Expoziție - Intrări. — Duminică 30 Iulie c. au vizitat Expoziția S 109 persoane și 28 trăsuri. Festivități — Pentru ziua de 15 August c. se organizează mari serbări al căror program îl vor fi da miine. Palatul artelor. — Galeria palatului artelor e complect aranjată. Aranjamentul s’a făcut sub îngrijirea d-lui Al. Ghica, secretar general al Expozițiunei și a pictorilor Gropeanu și Voinegen. Galeria cuprinde următoarele secțiuni : pictura, sculptura, broderia și arhitectura. Pictura e reprezentată prin operele lui Mirea, Aman, Grigorescu, Gropeanu, Voinescu și Tinerimea artistică. In fața scărei de intrare a galeriei expune din Roth broderie artistică. In secțiunea arhitectonică, de la dreapta și stiigă scărei, expune și d. arhitect Burcuș. Banchet. — La 10 August c. frații Czeil vor da un banchet la Expoziție în onoarea presei. Serbarea surprizelor. — S’a fixat pentru 5 August crt. serbarea cu obiectele ce se vor ascunde, pentru a fi găsite de vizitatori. Se atrage atențiunea că ascunzătorile nu vor fi printre plantațiuni și publicul e rugat să evite orice stricăciune. Reprezentații ne.—D. Petre Ganciu, proprietarul cinematografului vorbitor, invită presa la o reprezentațiune extraordinară ce se va da în ziua de 10 August crt. Focurile la artificii. — Aceste focuri, care s’au tras aseară pe terasa Cuza Vodă au plăcut așa de mult publicului că s’a luat decisiunea ca spectacolul să se repete mai des. Romînii din Bucovina la Expoziție. —Societatea academică romina „Dacia“ din Cernăuți într’o mare adunare publică a dat ordinea de zi ca toți țăranirăzeși, meseriașii și muncitorii romîni din Bucovina sa viziteze in massă Expoziția națională romînă din București. Inaugurare. Pavilionul de automobile al d-lui Alex. Prager se va inaugura la 10 August. Presa va fi invitată la această festivitate. Expoziția zoologică. — sit fiarele sălbatice trimise Azi au sedé Eforia spitalelor civile pentru a fi expuse in cuștile de la grădina zoologică din Expoziție. Printre ele se găsesc: mistreți, vulpi, urși etc. Deplasare. —■ D. G. Iorga, șeful comptabilităței de la comisariatul Expoziției, s’a întors erî din concediu. Ultime informații Consiliul comunal al Capitalei a ținut, astăzi la ora 4 p. m., ședință extraordinară, discutând chestiuni de exproprieri, declarări de utilitate publică, licitații, închirieri, etc. Suntem rugați din partea legațiunei imp. și reg. austro-ungară, să comunicăm că cu ocaziunea aniversărei zilei de naștere a împăratului Francisc Iosif I. va oficia un serviciu divin solemn. Sâmbătă 5/18 August 1906 ora 10 a. m. la catedrala romano-catolică Str. Fintinei. După serviciul divin va fi o recepționa la Legațiunea austro-ungară, strada Vămei, 9. D. Mișu G. Cantacuzino, primarul Capitalei, va părăsi țara Miercuri dimineața, în virtutea concediului de două luni ce i s’a acordat. Ministerul de interne a prelungit pînă la 20 August a.c concediul d-lui dr. Pătrașcu, metre -emunal, și pînă la 25. August, conciul d-lui dr. Staicovici, medic comunal. Ministerul de merț a confirmat comisiunea de examen a coeporațiunea dogarilor din Capitală. Comisiunea se empune din d-niî Zisa D. Rădulescu și Panait Marin pentru dogari, Iancu Ionescu și Ioan Toma pentru scărari, Josef Albulescu și Carol Hübscher pentru parchetari, Simion Rozassa și László Mihail pentru rotari. D. Teohari Constantinescu, actual calculator, a fost înaintat pe ziua de 1 August a. e., în postul de subșef de birouf în serviciul statistic al primăriei Capitalei, în locul d-lui Theodor Enereu, care va fi trecut la pensie. Comitetul corporațiunii croitorilor din Capitală a ales ca vicepreședinte al sau pe d. Nicolae Christescu, membru în comitet. In Monitorul Oficial de Mercuri se va publica regulamentul pentru serviciul la bord pe vasele S. M. R. — Tot in acel număr va apare și regulamentul școalei naționale de poduri și șosele. In regulamentul școalei naționale de poduri și șosele sam făcut cîteva inovații importante: Facultatea elevilor de a opta între cursul de edilitate și acel de petrol; introducerea coeficenților la stabilirea mediilor după importanța materiilor predate la cursuri; obligativitatea inginerilor absolvenți de a servi statul timp de cinci ani, dacă în primul an după absolvire, ministerul lucrărilor publice va recurge la serviciile lor. D. N. N. Hitjeü, secretar general al ministerului lucrărilor publice, care actualmente se află la Predeal, va sosi astă seară în Capitală, iar miine va lucra la minister. D. I. Morandim, subdirectorul general al vămilor, a obținut un concediu de 30 zile, cu începere de la 1 August a. c., pe care-l va petrece in țară și in străinătate. D. Trandafirescu, student în medicină, a fost numit calculator la biroul statistic al primăriei Capitalei, în locul d-lui Teohari Constantinescu, înaintat. Aprovizionăria și așternerea celor 3920 m. c. pietriș, pentru șoseaua județană Târgoviște—Cîmpu-Lung, se va executa în regie, prin serviciul tehnic, respectiv, în marginele sumei de lei 13 mii. Ni se scrie din diferite orașe ale țărei, că încă din luna Aprilie sa reținut funcționarilor costul medaliilor jubilare și că aceste medalii n’au fost distribuite nici până azi. Ultimele zeclampțiuni le-am primit din Corabia, Caracal, Slatina și Galați. Ministerul de comerț a numit pe d. Alexandru Tancovici comisar al guvernului pe lingă corporația tăbăcarilor din Capitală în locul d-lui M. Alexandrescu înlocuit. D. M. Dimitriu, secretar inspector al Camerei de meserii din Capitală, va pleca Sâmbătă în inspecțiunea corporațiunilor de meseriași din Călărași. S’a supus autorizarea consiliului de miniștri executarea în regie, prin serviciul tehnic respectiv, a aprovizionărei celor 2180 m. c. pietriș, necesar întreținerea șoseli județene No. 7 Roman- Iași, în marginile sumei totale de 18.000 lei. S'a aprobat angajarea d-Ior Teodor Dobrescu și Otto Cornelius, pe ziua de 1 August a. c., în serviciul secțiune de poduri și șosele, primul ca operator plătit din fondul liniei ferate în construcțiune Podul Iloacî-Hirlău, secundul ca desenator cl. I, plătit din fondul liniei ferate Pucioasa-Moroanî. PE BUCEGI — Omul — De pe vîrful Caraimanului, pină la stîncile Omului, a o depărtare de patrucinci ceasuri de mers neîntrerupt și grăbit. După opt ceasuri de suiș neîncetat pe pantele uriașe ale Caraimanului, nici pas grăbit nu mai putem avea, nici mers neîntrerupt. Dar în asemenea ascensiuni grele, prin singurătăți desăvîrșite și pe vîrfurile munților, orice întârziere și orice popas mai îndelungat constitue adevărate primejdii. Intîrzierile aduc noaptea cu întunericul ei lugubru , popasurile nesocotite, aduc somnul greu și neînvins. E dejtina ca turistul, istovit de puteri, să închidă o clipă ochiă, pentru a nu-i mai putea redeschide, decît cu mari sforțări. Și cum toți sunt obosiți, cum chiar toiagele constituesc adevărate sarcini, în astfel de împrejurări,—cine-ar mai putea să poarte pe umeri, sau pe brațe, pe cel cazat. ? O singură jertfă,—înseamnă jertfirea tuturor. Totuși am plecat. Am plecat grăbiți, cu înflăcărare. Dar, peste două ceasuri de suiș și de coborîș, pe stîncî și prin prăpăstii adinei, puterile au început să ne părăsească, pașii să ni-se potolească, ochii să ni-se învăluo de neguri. Se mai despărțea' de culmile „Omului, " o singură vale. O vale largă și înspăimîntătoare, de mai bine de o mie de metri adincime. De cealaltă parte a văei urca în zig-zaguri o cărare îngrijită, săpată în patră. Prin fundul văei, deasupra prăvălișurilor, se întrezărea ca prin neguri drumul Ialomicioareî. Dar pînă la amindouă aceste drumuri, se deschidea, pe de o parte hăul imens de sub picioarele noastre, iar pe de altă parte pereții drepți ai masivilor dinspre miază-zi și apoi coastele „Omului“. Călăuza noastră, Zaharia Frincu, împreună cu Constantino Rădulescu-Kook, ne părăsi. Ei se azvîrlira cu îndrăzneală, în adîncimea văeî, hotărîțî să urce pereții „Omului“ pe drumul în z'g-zagtxrî, din Valea Cerbului. D. Silvan hotărî să tie pereții dinspre miază-zi de-a dreptul, pe deasupra stâncilor și să răzbească astfel în drumul Ialomicioarei. Cu d. Silvan, porni tot restul caravanei. Drum penibil, cum nu se poate zugrăvi. O amețeală grozavă, hrănită de o sete mistuitoare, ne impăienjena privirile, ne doborî puterile. Și nicăerî apă. Pretutindeni stîncî sterpe și coaste mîncate de șuvoie. Și arșiță de sus și prăpăstii ucigătoare sub picioare. Se vedeau în depărtări, pe văi, turuie mărunte de oi, și se auzeau hăuliri de păstori și sunete de trisoi. Dar cine putea să coboare in «aceste tărîmuri atinse de făpturi însuflețite ! Nimeni. Ne furișam «privirile spre zăpezile albe de pe culmile „Omului" , și ne amăgeam setei, visind ghețare și iarnă vecinică. D-na Erotheea Bacescu-Siluan și d-șoara dr. Eufrosina Slăvcescu, își slăbiră, cele dintâi mersul, D. Const. Șăineanu, cel mai simpatic din toată caravana, — omul care, pentru a mulțumi toată lumea și a-șî mulțumi, în acelaș timp, năzuințele artistice, ar fi fost în stare să meargă oriunde,—amuți. Discuțiile literare și sbeiale, pe cari le hrănise cu atîta înflăcărare până deasupra Caraimanului, nu se mai auzeau. Toată lumea era obosită și abătută. Totuși înaintam mereu. Răzburăm sub un lanț lung de stîncî înegrite de vreme, de po cari,—ca într’un templu vrăjit,—cădea o ploao rece și invizibilă, din țesăturile pietrei. Trecurăm peste stinci, peste rîpi, pe costișe mîncate de puhoaie, — dînd slabul ajutor omenesc de care dispuneam, doamnelor, — și ajunserăm, cu chinuri și sforțări deznădăjduite, în drumul, atît de mult visat al Ialomicioarei, încă o oră de sforțări supraomenești, și eram lingă zăpezi.... Zăpadă ! Iarăși zăpadă ! De sub Iiițoiul ei alb, etern ca muntele, mura un pîriu limpede ce lăcrăma, —dar pe cit de limpede, pe atât de nesănătos. Totuși ne alinarăm aici setea. Ca și la ghețarul Caraimanului, tinerii, cu toată oboseala lor covirșitoare, începură o împroșcare vioae cu bulgări de omăt; apoi, în luna lui Cuptor, se începu ca în vremea iernei, dărbușul. Simpaticul nostru scriitor și colaborator, Gh. Silvan, inaugura această distracție stranie, suindu-se pe vîrful grandiosului depozit de zăpadă, și lăsînduse, în voia soartei, la vale. Domnișoarele suflă, rîzind, ghețarul. Săniile,—fără sănii,—zburară la vale, într’un rîs și o înviorare care ne-a răsplătit de toate încercările drumului. In amurg eram la bararca de pe munte. Călăuza noastră și baritonul Koch— care făcuseră un adevărat ,,tour“de forță, —erau sus. Aici o nouă, și imediabilă, decepție. Nici un om și nici un păstor, care să ne aducă, — pentru un preț cu de scump,—merindele și armele dela „Casa Pădureț“, iar la cantină nici mălai, nici piiuo, nici lemne pentru foc și, totuși,—ori care nu ar fi fost soarta —aici trebuia să rămînem peste noapte. Cîteva sticle de bere, rămase la cantină, se deșertară repede, întețindune foamea. Incepu, apoi, viutul nopței. Frig ca ia luna lui Faur. Și urlat, de crivăț, și neguri reci, ca de zăpadă... Chibzuirăm mult, iar în cele din urmă, ne hotărîrâm să jertfim pe oricare dintre noi, spre a căpăta hrană. Sorții căzură asupra neobositei noastre călăuze și a d-lui Siluan. In amurg, cînd soarele sta să piară pe după stinci, iar noaptea se gătea să-și întindă crepul întunecos peste virfurile munților, sărmanii turiști, eșiți la sorți, plecară înapoi, spre Casa Pădurei, la poalele Caraimanului, să ne aducă proviziile și armele. In analaș timp, alți patru dintre tovarășii de drum ne părăiră. Ghampiona, din ziua aceea, d-șoara Elase Ionescu-Buzău, d. Demetrescu- Buzău, Castigheras și Aslan, își luară ziua bună,—și fără călăuză, fără să cunoască drumurile, fără să se teamă de apropierea nopței,—coborîră prin Valea Cerbului, către Bușteni... Nu se poate închipui grija pe care am purtat’o tuturor, și ia deosebi, celor doi călători plecați către Caraiman în faptul nopței. Cei duși, spre Bușteni, aveau cel puțin un drum, pînă la un punct, lămurit și o țintă fericită. D. Silvan și Zaharia Frincu treceau, de bună seamă, prin grele încercări. Intre acestea noaptea căzu. Paznicul cantinei, un om întunecos și ursuz,— care ne dădu mult de bănuit,—aduse, pentru o frumoasă răsplată, lemne în cantină. ■Rădulescu-Koch se preschimbă în fochist , d-na Erotheea Becescu-Solvan și duduia doctor, luară frinde menagiului. Intr’o casă dolomi, cu un pat larg și sărac de scindări, cu ferestrele lipite cu hirtie, se făcu,—într’o sobă ruginită,—foc nemiluit. Se fierse apă. Se făcu ceai. Căldura învioră sufletele; ceaiul dezmorți inimile. Șăineanu reluă discuțiile literare ; Toma Slăvcescu pe cele științifice ; Koi li depăși, prin vrednicie, toate așteptările noastre ; nobilele femei umpleau șatra sumbră de surîsurî senino... Dar, cei doi alpiniști, duși la Casa Pădurei, nu mai soseau. Zadarnic îi căutam, de pe pridvor, și de pe stinci, prin umbrele nopții. Luna albea, în depărtări, creștetele munților și lumini roșiatice, neînchipuit de fantastice, ardeau în zări către Vîrful cu Dor și munții Dîmboviței. Sub ochii noștri îngroziți se dezlănțuie un ocean infinit, pe care ardeau lampioane de corăbii și printre talazurile căruia alergați, poate, doi vislași pierduți... Deodată, se auzi un răcnet, apoi un bubuit de armă... Urmară cîteva clipe de neliniște ucigătoare ; apoi, ușa cocioabei se dădu în lături. Cei doi turiști, împovărați de trăiște și de unelte, intrară înăuntru. Fu o bucurie, dusă pînă la lacrimi. Nu o pot descrie. Nimeni n'o poate zugrăvi. Ciudată noapte. Noapte din poveștile lui Hoffmann și ale lui Edgar Poe .. Viscolul urla furios pe sub streașnî, slățina cocioaba șubredă de lemn, revărsa nouri albe și negri peste munte. Și noi dormeam, cu ochii întri deschiși, pe scîndurile goale, învăluiți în mantale de ploaie și sub sarici de păstori..., Ne visam, —cu drept cuvînt,—pa mare, în vreme de furtună, gata, sa ne prăbușim, la tot ceasul, cu neant. Dormitam, apăsați de grijuri și de frig,—cînd deodată un glas poruncitor zgudui ferestrele formei: —„Hei... deschide ! Deschide, zic... că sparg ușa !“ și ușa, — înainte de a fi atins’o noi,—se dădu brusc, în lături. Intră o arătare mohorîta, cu capul ascuns sub glugă, ..poi o alta, — și în sfîrșit, altele... Cincisprezece umbre omenești se îndesară peste noi, in cantină, și rămaseră nemișcate în întuneric. —„Cine sînteți .. ?“—întrebă un glas. Și un țăncănit de armă răsună, scurt, un întuneric. —„Ce’ți pasă?...“ răspunse unul dintre siniștrii oaspeți. —„Cum ce-mi pasă...* detună Koch. Și adăugă, petin ton tragic, ca pe o scenă moastră : „Zaharia... dacă nu răspund,—trage*. Un hohot de rîs,—apoi o lumină slabă,— răspunse, deodată, amenințărilor noastre. Am rîs, și noi, în urmă. Aü rîs cu poftă, 22 de ființe omenești. Nu erau nici tilbari, nici contrabandiști de la hotare. Era cunoscutul medic bucureștean Eugen Theohari, cu doamna și cu 13 turiști germani, din Bușteni și Azuga. . Venise, în puterea nopței, să poată vedea in zori, răsărirea soarelui, de pe muntele „Omul“.