Adevěrul, august 1906 (Anul 19, nr. 6088-6116)

1906-08-01 / nr. 6088

Marit I AugustA HhailaeFehsrsiHE <■ Societate Sml Comandita zr: jjl|| 11||||' - Furnisorii C­u­rț­e­i Regale - cu sediul central, sucursală și agenții la BUCURESCI, Brăila, Craiova, Constanța, Roșiori, Giurgiu, Slatina, galăji și Roman Reconmad Bdor Agricol tori : — postament de lemn — n On gg}® - postament de fer - f­a Compound, de 14, 16 și 20 cai putere din LIOCOMOPlie fabrica Atelierele de Construcțiuni ale Căilor Ferate Stangard, iudapesta --------------------- PESTEt VIZITATORII CONSTANȚEI ~ S’a dessi­­s modernul Hotel de primul rang ,,REGINA HOTEL 1 în apropiere de halta trenului Constanța-Bâile Mamaia și de centrul orașului 30 camere și saloane admirabil mobilate. Iluminat cu electricitate GOT BAI IN HOTEL Frumoasă vedere la mare. — Prețurile cele mai moderate Restaurant de primul ordin.— Bucătărie: Romînă, Franceză și Germană Serviciu conștiincios. Curățenie exemplară MOBILE FRUMOASE DE ORI­CE GEN Se g­ăses în depozit sau se execută după comandă la Fabrica S3* JLK­IS ® J £ JL, București, Calea Plevnei 193-195 EXPOSIȚIE și Local de vînzare CAL­E SA VICTORIEI IOV Un nou­ tonic general , muscular și diuretic . FORMIATUL VINTILESCU Superior ori­cărei specialități străine cu acid formic Lucrînd asupra tuturor fibrelor musculare, ale organismului mă­rește activitatea fisică și cerebrală­­ combate oboseala, surmenajul, neur casieria, tremurătcurile, DS&BETSIL, ușurază și mărește emisiunea urmei ----------------FI­AC ONU la 3 Lei —---------=7 Pentru Diabetici flacoane speciale: Broșuri la cerere Depoziția: Farmacia VINTILESCU-COMÂRNACKI, București, Calea Victoriei 106 (Episcopiei) Pluguri Grape "exibile­­ n" Semănătoare Semănătoare Vlnturătoare Prese de făn de oțel, marca «Cap de bou» în toate mărimile — întrec toate celeil­alte sisteme — 2 și 3 compun ; de livezi­­ toate de oțel —• in rînd­uri „KÜHNE­“ prin împrăștiere­­„KÜHNE“ — I* A­T­EAI»’ MOSOK — — Recunoscute că cele mai ușoare și durabile — in rînduri „Massey-l­arris“ — pe puține — — pe 3 s­pare —< sistematice — No. 5 și 5 a» fabrica Rieger și Schiel de mina cu abt» Trioare patentate „Stafael I­enner" — cu table tresuite d­n v . _ de sfeclă Tocătoare — în toate construcțiile u La Ferté sous Jouarre Pietre de moară — Specialitatea Casei noastre — de maneg­ia Batoze de porumb normale — căptușite cu ciment masive — dintr’un singur bolovan Apele Minerale Síink (Jtöoslova) vindecă sigur: bo­lile de stomac­, intes­tine, fi­cat, rinichi, bă­șică udului, atritism, gută, diatesă, urică, etc. Isvorul No. 1 este cea mai higienică, di­gestivă și diuretică a­­pă de băut cu vin sau simplă la masă. Comenzile se fac, la Ex­­ploatator, I. Werner Far­­m­acist, furnisorul Curței Regale la Iași și la Re­prezentantul pentru Ro­­mînia Mans Herzog & Co. București. Dr.Eraclie Eterian, Specialist în boale Interne și Sifilitice Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile I­i Consultații de la 10—12 și de la 5—7 — 33, STIl. BIBESCU-VODA, 32 | _______ț Colț Șerban-Vodă­____­ Funcționar superior al unei mari colecturi de loterii din Buda­pesta caută un asociat cu 40,000 50,000 pentru a înființa în capitală o colectură a Loteriei Române. Ofertele sale „Loterii se vor adresa numai în scris la Ag­enția de Publi­citate Carol Schulder & Comp Bu­curești str. Karageorg­evici 18­ de mină, cu aburi și urmă, pe cari nu-l poți alunga de lingă picioarele tale, totuși trebue să te e­­moționeze și ași fi curios să văd ceei ce zici ? — Amice, î-am răspuns eu, dacă ași fi un maior neamț, celebru în armata romana, ți-ar spune ceea ce zic eu în asemenea împrejurări. Cum trebue să-mi scriu­ această părere și ea nu se poate imprima, te rog să crezi că, fiind ro­man, și filozofia mea este absolut na­țională. CONST. MIN­E CURIERUL BAILOR PUCIOASA Alaltă erî a avut loc aci o masă in­timă dată de elita din oraș mai multor persoane din Vulcana venite cu această ocazie in Pucioasa. Masa a fost așezată in grădina Drăgăno, iar aranjamentul ei era de un gust indiscutabil. Cea mai mare veselie a domnit în tot timpul mesei, ridicându-se la șampanie și cite­­va toasturi. Am remarcat printre con­­deseni pe : d-tra general Boerescu, d-na și d. lt.-col. Basarabescu, d-na și d. adv. Nicolaescu, d-na dr. Iovitz, d-na și d. lt.-col. Polizu cu drăgălașele d-ro Polizu, d-na și d. căp. Bejulescu, d-na Dum. Mladoveanu, d-na sub.-locot. Maiu, d. sub.-locot Ignat, d. sub.-locot. Dra­­gomirescu, d. Pirvu Boerescu elev în școala de ofițeri’. Congresul Panamerican Președintele conferinței panamericane, d. Joaquin Nabuco, a destinat o com­i­siune specială pentru a studia crearea unei comisioni permanente a drumuri­lor de fier panamericane. Textul rezoluției tinzînd a trimite de­legați americani la conferința de la Haga este în mare parte îngrijat de către d. Buchanan, șeful delegației Statelor­ Unite, și cuprinde mulțumiri la adresa Statelor­ Unite și a Mexicu­lui, care au­ obținut să se adreseze tu­turor republicelor sud-americane invi­tați­ de participare la a doua confe­rință de la Haga.­ Presa republica Argentina comen­tează în mod favorabil discursul d-lui Root, secretarul de stat american, pro­nunțat în ședința conferinței de la 18 iulie, cu privire la vederile politice continentale ale Statelor­ Unite, dar in­sistă asupra insistenței argentinenilor de a nu accepta nici un compromis care ar putea prejudicia raporturile lor­cu­ Europa și ar putea plasa America de sud sub o tutelă oare­care. Ziarul Nacion, marele organ doctri­nar din Buenos­ Aires, spune că Ar­­gentina știe bine că, dacă va accepta imperialismul comercial nord-american, va trebui să se aștepte la represalii europene.­­ Temerile exprimate de către­ presa europeană nu au deci nici o rațiune de a fi — Europa, conchide acest ziar, se înșală, dacă crede că țările sud-americane susceptibile de a supune destinele lor politice și eco­nomice unei amiciții, oricât de puter­­ni­că ar fi ta, care ar fi ruinătoare și deprimantă.* Congresul panamerican a adoptat in unanimitate propunerea ca delegații panamericani dela conferința­ din Haga, să susțin orice propunere pentru un acord de arbitragiu internațional. — Felul în care va fi transmisă la Haga această deciziune, va fi studiat de o comisiune. La această deciziune s’a ajuns după mari discuții. Pentru cimitirii Boșîrî din Inii Aducem la cunoștința cititorilor noștri din Buzîu că singurul depo­zitar al ziarelor și publicațiunilor noastre în Buzău este d. MARCU FISCHLER avîn­d depozitul cen­tral în str. Smîrdan No. 16. Ziarele noaste se găsesc de vin­­zare la : D-na Maria Petrescu debitantă str. Unirei. D. R. Davidescu, librar. D. N. Georgescu, debitant strada U­nirei. D. Niță Ștefănescu debitant vis­­a-vis de palat. I­. Călinescu, librar. Chioșcul Davidescu, din gara cu­ O nuntă cu alai Nuntași albanezi, care au avut sim­patii romînești au trebuit să ple­ce din Turcia și au venit în Bu­curești spre a face nuntă. Eri la prînz au sosit în Capitală nun­tașii din Albania, persecutați de arehi­­ereul din Opritza, pentru că au simpatii romînești. Nuntașilor li s-a făcut la gară o pri­mire din cele mai călduroase. Numeroși aromîni și albanezi le-au eșit înnainte pe peron, astfel că nunta aceasta s’a transformat într’o adevărată manifestație politică. De la gară nuntașii s­au dus la otelul Hig­h­to,­ unde a fost vizitați in cursul zilei de oră de foarte multe persoane. Cine a venit? Iată numele exact al nuntașilor : D-na Elena Costuri, mama ginerelui, generalul Spiru Costuri, fratele ginere­lui, membru al consiliului administrativ din Coritza, d-ra Afrodita Costuri, fiica gener. Spiru Costuri, Cristea Costuri, ginerale, d-ra Polixenie Zoe Dimitriu, mama miresei, d-ra Crisarghi Dimitriu, drăgălașa mireasă, d-ra Eleonora Dimi­­triu, sora miresei, d. Nicolae Zoe Di­mitriu, fratele miresei, care e mare pro­prietar în București. Tatăl ginerelui, d. Ioan Costuri, mare bancher și com­ersant albanez, n’a venit în Romînia, fiind reținut de afaceri. Convorbire cu nuntașii Nuntașii nu vorbesc de­cit limbile albană, turcă și greacă, afară de d. Ni­colae Zoe Dimitriu care vorbește bini­șor romînește. n Folosindu-mă de amabilitatea unui­­ student aromîn, care cunoaște limba greacă, am putut avea o interesantă convorbire cu nuntașii și în special cu n ginerele d. Cristea Costum­, un tinăr z vioi, inteligent, cu o înfățișare impună­ n­toare și cu d. Nicolae Dimitriu, fratele­­ miresei. Iată ce mi-a spus d-lor: Șantajul archiereului grec : Conflictul a pornit—mi-au spus con­vorbitorii mei — de la incidentul din­­ Pleasa. Aci venise arh­iereul grec din Coritza, ca să afurisească pe un preot aromîn, Haralambie Balamace,­­ care oficiase în limba romina. Romînii cari sînt puternici în acest oraș, l-au gonit pe arh­iereu în haiduciî, iar fe­­­­meile aromîne au­ eșit înaintea jandar­milor, atunci cind a intervenit ar­mata. Arh­iereul înfuriat de înfrîngerea su­­­ ferită se întoarse la Coritza și puse să se tragă clopotele la toate bisericile,­­ adunîndu-8e lumea dădu poruncă ca să i se rupă orice relații cu aromînii și în semn de protestare să se închidă toate u Vl"l si prăvăliile. D. loan Costuri, them îndră și cu sim­­­­patii filoronime, se opuse acestui ordin­­ și îndeamnă și­ pe numeroșii săi amici­i negustori, ca sa nu respecte acest or­­din. loan Costuri, avind influență în I Coritza, numeroasele prăvălii albaneze din oraș rămaseră deschise. Acest lucru scoase din fire pe arh­ie­­reu, care ca răzbunare refuză să dea consimțire pentru căsătorie tînărului . Costur­.­ Scandalul din palatul archiereului La început arh­iereul spunea, că nu­­ vrea să dea încuviințarea, pentru că d. l loan Costuri nu vine personal să i-o ceară, ci trimete alte persoane și că a­­ceasta ar fi un semn de desconsidera­­ție și o umilire a autorităței lui. D. Ioan Costuri — îmi explică infor­ li motorii moi — se hotărî atunci să se ducă personal și zise areliiareu lui. — Recunosc autoritatea d-tale, ca om al bisericei. Și ca creștin vin la d-ta, rugindu-te să dai încuviințarea ■ pentru căsătoria fiului meu ! Atunci arh­iereul începu să­ î facă re- 1­proșurî că are sentimente romîneștî și ceru d-lui loan Costum­ să declare... să jure chiar!... în fața a vre-o doistre- i zece preoți, ce erau adunați în cabine­tul sau, că nu va mai sprijini niciodată pe aromîni. Arh­iereul adăugă, că nu­mai în această condiție va încuviința căsătoria. D. Ioan Costum­, indignat de această propunere, răspunse arehiereului, că nu­ i dă voe să se amestece în credin­țele­­ politice. — Ești omul bisericei... și biserica nu trebue să cunoască deosebire de nea­muri... N’am dreptul să-mi refuzi un serviciu divin, pentru că am alte sim­patii naționale ca d-ta... Arh­iereul înfuriat strigă d-lui Cos­tum­ să părăsească palatul. — D-ta să eșt afară de aci ! — îi strigă cu o voce tunătoare d. Costum­ cu mîndrie — căci palatul acesta a fost clădit cu banii noștri­, ai credincioșilor și asta înainte ca să fi venit d-ta aci! Vei eși, căci ai uitat în ce ca­litate ai intrat în această casă! Agenții politici n’au ce căuta aci! Plecarea în Romînia In urma impertinenței și sfidătoarei atitudini a arhiereului din Coritza, d. Ioan Costuri hotărî ca nunta să aibă loc în București. Și după cum am spus mai sus, nun­tașii au și sosit. Eli s’au făcut diferite demersuri în vederea ceremoniei. Nunta, care va avea loc în sala Lie­dertafel se va face cu mare alai, ea va fi oficiată probabil de mai mulți ar­­h­ierei din Capitală și va da loc după cum se prevede la o inimoasă și gran­dioasă manifestație politică. Acest lucru va fi desigur o îmbărbă­tare pentru romînii din Turcia, cari susțin cu atîtea sacrificii stindardul național acolo. O telegramă de felicitare Din Govora am primit era următoa­rea telegramă. Vă rog a da publicației următoa­rele : Numeroasele familii albaneze de act urează tinerei perechi Cos­tum­ din Corizza, bună venire. Rafael Anastasia Vila Maria De asemenea au mai sosit și alte te­­legrame direct pe numele membrilor familiei Costur­ și Dimitriu. Dificultățile nunțe. Totuși căsătoria religioasă aci în Ro­­mânia prezintă oareși mari dificultăți, de­oarece legile țârei cer, ca să existe­­ prealabil o căsătorie civilă și care după cum se știe se face cu multe formali­­­­tăți. In Turcia actele state­ civile le ține preotul și formalitățile sunt mai simple. Nuntașii ar fi putut prea bine să se­­ oprească în Bulgaria, unde lucrurile ar­­ fi mers foarte repede. Ei voiau însă să facă cu acest prilej un act d­e manifes­tație filoromînă, care să aibafecoi in al­bania și de aceea au venit în Bucu­­­­rești. Să sperăm că î­n acest caz extraor­­■­dinar va interveni și guvernul. Ni se comunică spre publicare urmă­toarele procese-verbale: PROCES VERBAL la tre d-nii căpitan G. Dorad­escu și Chr. Teodoru avocat, martori al d-lui Arthur Steinbruch și d-nii Em. Cu­­loglu și căpitan S. Marcovici, martori ai d-ui C. Bunescu s’au stabilit urmă­toarele: In urma ofensei făcută de d-nul in­giner C. Bunescu d-lui Steinbruch în­­ seara de 28 ale curentei, la pavilionul Austro-Ungar din Expoziție, recunos­când d-lui A. Steinbruch calitatea de ofensat s’a hotărit i eșire pe teren in dimineața zilei de 31 curent în curtea moare­ d-lui Andrei A. Popovici la ora 7. a. m. (Fabrica Spirt). Combatanții vor fi asistați de d-nul medic legist Minovici, arma este pis­tolul. Se vor schimba trei gloanțe la dis­tanța reglementară. D. Emil Culoglu va dirija lupta pe teren. Făcut în dublu exemplar astăzi 30 iulie 1906. Pentru d. C. Bunescu (ss) Em. Culoglu, (ss) căpitan Marcovici. fig Pentru d. A. Steinbruch (ss) Chr. Teodora avocat, (ss) că­pitan Dymolescu. PROCES-VERBAL Astăzi 31 Iulie, in urma procesului­­verbal încheiat era, întrunindu­se la ora 7 în curtea fabricei de spirt a d-lui A. A. Popovici, d-ni. C. Bunescu și A. Steinbruch au fost așez­at la distanță de 20 pași și au tras fiecare un glonț la comandă. In urma acestora martorii de comun acord au sfătuit pe adversari să se îm­pace, ceea ce s’a și făcut. Pentru d. C. Bunescu (ss) Em. Culoglu și căpitan S. Marcovici Pentru d. A. Steinbruch (ss) Chr. Theodora, avocat și că­pitan Dimolescu Medic (ss) Minovici Duelul Steinbruch-Bunescu zou și la Vânzătorii speciali ai depo­zitarului. D-ni­ miniștrii de externe și de culte ar putea găsi o soluție la această ches­tie, astfel ca nunta să se facă chiar azi ultima zi cind ea mai poate avea loc, miine începînd postul Sf. Marii. Actul de cavalerism al famiilor Cos­tum­ și D­mitriu și simpatiile calde ce le-au arătat pentru romînii din Macedo­nia, punindu-și in fizic interesele, ave­rea, liniștea și poate chiar viața lor, menită să găsească ecou în inimile noas­tre, iar­ guvernur­e ar trebui să dea a­­tenție acestui caz și să sprijine pe ini­moșii oaspeți albanezi ai Capitalei. —ni— Bursa cerealelor București, 31 Iulie Situația cerealelor românești, pe piețele streinătății.­ Tendința cerea­lelor noastre românești, în cursul săptă­­mînei precedente, în piețele europene, a fost cu o scădere simțitoare, și cumpără­torii rezervați. Următoarele transacțiuni s-au încheiat: Grin 77(78 kgr. 3 la sută cu fr. 15­3­4 franco Kordo Genua, și 79­80 kg. t la sută cu 16 lum­. fr. Secara a fost mai plăcut«», în special Helena. S’a cerut pentru August, 75­ 76 kg. cu 12 jum. fr. și 73­74 kg. Danubiu­, pro. Aug.—Sept. cu nr. 107 — 109, după probă—s’a vîndut 2 vapoare orz de furagiu Constanța, pentru Londra cu 18 sh. 6 a. Olanda plătește pentru 63—64 kgr. cu m. 101 și Anvers­­>S—69 kg. orz tăiat cu 13m­m. fr. franco bordo vapor. Din Constanța a plecat un vapor cu porumb vechii”­, pentru Londra, predabil in August cu 20 sh. 7 jum. d. Cincantin cu 111—112 m. * Importul și exportul Germaniei­­ După buletinul comercial, importul și ex­portul Germaniei de la 1 August 1905 pînă la 31 Iulie 1906, a fost după cum ur­mează : Importul: grin 26,150, 910 depozit. Secară 7,222,272. Orz 19,016,864. Ovăz 11,077,887. Porumb 11,433, 318. Făină de grin 288,858 și făină de secară 19. 519 depozit. iktifcV t;l& ■­ sassal Exportul : Grin­ 3,066,9­18 depozit. Se­cară 1,646,869 Orz 225,235. Ovăz 2,142. 081. Porumb 477,811. Făină de grin­ 500 303 și făină de secară 665,591 depozit # Comerțul exterior de cereale prin Sulina.—In urm­a raportului oficial În­cheiat, de către comisiunea Danubiană, relativ la exportul nostru prin Sulina de la 22—28 lun­i putem comunica urmă­toarele : S­a expediat în total priv 11632 tone, din care 4358 tone spre Belgia, 3390 spre Italia, 2530 spre Gibraltar și 1354 tone spre Franța. Porumbul a fost exportat mai considerabil și cantitatea de 22791 tone din care 6553 tone pentru Italia. 4225 Anglia, 3830 Danemarca și 6500 tone spre Germania restul spre diferite prove­niențe. 51» Mișcarea portului Brăila.—Tendin­ța pieței cerealelor a fost, în ultimele zile, într o stare deplin calmă:—Cumpă­rători­ absoluți indiferenți.—Grînele supe­rioare se mențin, pe cînd acele inferioare b­ot acum foarte neglijate.—Orz prompt a rămas plăcut. De asemenea și ovăzul disponibil e ferm livrabil, ceva scăzut. Porumburile vechi au început să se amelioreze intru­cîtva de­oare­ce se simte mare nevoe de deposits pe la porturile principale, astfel că s’a­ încheiat chiar o afacere în porumb amestecat cu prețul de la­ 10 la sută k. bordo Sulina garantat jumătate marfă veche. Portul activ Sub încărcare 22 vapoare Apa Dunăre­ e în scădere. Sa vîndut cerealele cu următoarele prețuri: Gríü nou­ cu 77(78 kg. cu le! 12.10— 13.30 kg linie. Gríü nou 79(80 cu lei 14 10—14.20 kg. linie. Gríü nou S0(81 kg. cu le! 14.20—14.50 kg. linie. Grín nou roșu 81(82 kg cu lei ) 15-15— 15.130 kg linie. Secară 70(71 kg. cu le! 11.20 11.30 kg. linie.­ Orz 61(64 kg. cu lei 10,45—10,55 kg. linie. Ovăz 42(44 kg. cu lei 11,20—11,40 kg. linie. Orzoaică 66,67 kg. cu lei 12,80—12,90 kg. linie. Fasole Ialomița după calitate pînă la 17 jumătate vagonul .Fasole Titu—Găești după calitate pînă la 18 jumătate vagonul. Mazăre după calitate cu lei 1275. Cerealele sosite în port, obor, docurî în zilele de 28 și 29 Iulie a. c. au fost ur­mătoarele : In port cu vagoane 1116. In obor cu care 932. In docurî depuse K:450 tone-In docurî sosite 1595 tone. Dela Expoziție - Intrări. — Duminică 30 Iulie c. au vizitat Expoziția S 109 persoane și 28 trăsuri. Festivități — Pentru ziua de 15 Au­gust c. se organizează mari serbări al căror program îl vor fi da miine. Palatul artelor. — Galeria palatului artelor e complect aranjată. Aranja­­mentul s’a făcut sub îngrijirea d-lui Al. Ghica, secretar general al Expozi­­țiunei și a pictorilor Gropeanu și Voi­­negen. Galeria cuprinde următoarele sec­țiuni : pictura, sculptura, broderia și arhitectura. Pictura e reprezentată prin operele lui Mirea, Aman, Grigorescu, Gropeanu, Voinescu și Tinerimea artistică. In fața scărei de intrare a galeriei expune d­in Roth broderie artistică. In secțiunea arhitectonică, de la dreapta și stiigă scărei, expune și d. arhitect Burcuș. Banchet. — La 10 August c. frații Czeil vor da un ban­chet la Expoziție în onoarea presei. Serbarea surprizelor. — S’a fixat pentru 5 August crt. serbarea cu obiec­tele ce se vor ascunde, pentru a fi gă­site de vizitatori. Se atrage atențiunea că ascunzătorile nu vor fi printre plantațiuni și publicul e rugat să evite orice stricăciune. Reprezentații­ ne.—D. Petre Ganciu, proprietarul cinematografului vorbitor, invită presa la o reprezentațiune extra­ordinară ce se va da în ziua de 10 August crt. Focurile­­ la artificii. — Aceste fo­curi, care s’au tras aseară pe terasa Cuza Vodă au plăcut așa de mult pu­blicului că s’a luat decisiunea ca spec­tacolul să se repete mai des. Romînii din Bucovina la Expoziție. —Societatea academică romina „Dacia“ din Cernăuți într’o mare adunare pu­blică a dat ordinea de zi ca toți țărani­­răzeși­, meseriașii și muncitorii romîni din Bucovina sa viziteze in massă Ex­­poziția națională romînă din București. Inaugurare.­­ Pavilionul de auto­mobile al d-lui Alex. Prager se va inau­gura la 10 August­­. Presa va fi invitată la această fes­tivitate. Expoziția zoologică. — sit fiarele sălbatice trimise Azi au se­dé Eforia spitalelor civile pentru a fi expuse in cuștile de la grădina zoologică din Ex­poziție. Printre ele se găsesc: mistreți, vulpi, urși etc. Deplasare. —■ D. G. Iorga, șeful comptabilităței de la comisariatul Expo­ziției, s’a întors erî din concediu. Ultime informații Consiliul comunal al Capitalei a ținut, astăzi la ora 4 p. m­., ședință extraordinară, discutând chestiuni de exproprieri, declarări de utilitate pu­blică, licitații, închirieri, etc. Suntem rugați din­ partea lega­­țiunei imp. și reg. austro-ungară, să comunicăm că cu ocaziunea a­­niversărei zilei de naștere a împă­­­ratului Francisc Iosif I. va ofi­cia un serviciu divin solemn. Sâm­­bătă 5/18 August 1906 ora 10 a. m. la catedrala romano-catolică Str. Fintinei. După serviciul divin va fi o re­cepționa la Legațiunea austro-un­gară, strada Vă­mei, 9. D. Mișu G. Cantacuzino, primarul Capitalei, va părăsi țara Miercuri dimi­neața, în virtutea concediului de două luni ce i s’a acordat. Ministerul de interne a prelungit pînă la 20 August a.­c concediul d-lui dr. Pătrașcu, metre -emunal, și pînă la 25. August, conc­iul d-l­ui dr. Staicovici, medic comunal. Ministerul de m­­erț a confirmat co­misiunea de examen a coeporațiunea dogarilor din Capitală. Com­isiune­a se e­mp­une din d-niî Zisa D. Rădulescu și Panait Marin pentru dogari, Iancu Ionescu și Ioan Toma pentru scărari, Josef Albulescu și Carol Hübscher pentru parchetari, Simion Rozassa și László Mihail pen­tru rotari. D. Teohari Constantinescu, actual calculator, a fost înaintat pe ziua de 1 August a. e., în postul de subșef de birouf în serviciul statistic al primăriei Capitalei, în locul d-lui Theodor Enereu, care va fi trecut la pensie. Comitetul corporațiunii croitorilor din Capitală a ales ca vicepreședinte al sau pe d. Nicolae Christescu, membru în comitet. In Monitorul Oficial de Mercuri se va publica regulamentul pentru servi­­ciul la bord pe vasele S. M. R. — Tot in acel număr va apare și regulamen­tul școalei naționale de poduri și șo­sele. In regulamentul școalei naționale de poduri și șosele sam făcut cîteva ino­vații importante: Facultatea elevilor de a opta între cursul de edilitate și a­­cel de petrol; introducerea coeficenților la stabilirea mediilor după importanța materiilor predate la cursuri; obligati­vitatea inginerilor absolvenți de a servi statul timp de cinci ani, dacă în pri­mul an după absolvire, ministerul lu­crărilor publice va recurge la serviciile lor. D. N. N. Hitjeü, secretar general al ministerului lucrărilor publice, care ac­tualmente se află la Predeal, va sosi astă seară în Capitală, iar miine va lu­­cra la minister. D. I. Morandim, subdirectorul gene­ral al vămilor, a obținut un concediu de 30 zile, cu începere de la 1 August a. c., pe care-l va petrece in țară și in străinătate. D. Trandafirescu, student în medicină, a fost numit calculator la biroul sta­tistic al primăriei Capitalei, în locul d-lui Teohari Constantinescu, înaintat. Aprovizionări­a și așternerea celor 3920 m. c. pietriș, pentru șoseaua ju­­deț­­ană Târgoviște—Cîmpu-Lung, se va executa în regie, prin serviciul teh­nic, respectiv, în marginele sumei de lei 13 mii. Ni se scrie din diferite orașe ale ță­­rei, că încă din luna Aprilie s­a reținut funcționarilor costul medaliilor jubilare și că aceste medalii n’au fost distribuite nici până azi. Ultimele zecl­am­pți­uni le-am primit din Corabia, Caracal, Slatina și Galați. Ministerul de comerț a numit pe d. Alexandru Tancovici comisar al guver­nului pe lingă corporația tăbăcarilor din Capitală în locul d-lui M. Alexandrescu înlocuit. D. M. Dimitriu, secretar inspector al Camerei de meserii din Capitală, va pleca Sâmbătă în inspecțiunea corpora­­țiunilor de meseriași din Călărași. S’a supus autorizarea consiliului de miniștri executarea în regie, prin ser­viciul teh­nic respectiv, a aprovizionărei celor 2180 m. c. pietriș, necesar între­­ținerea șoseli județene No. 7 Roman- Iași, în marginile sumei totale de 18.000 lei. S'a aprobat angajarea d-Ior Teodor Dobrescu și Otto Cor­nelius, pe ziua de 1 August a. c., în serviciul secțiune­ de poduri și șosele, primul ca operator plătit din fondul liniei ferate în cons­­trucțiune Podul­ Iloacî-Hirlău, secundul ca desenator cl. I, plătit din fondul li­niei ferate Pucioasa-Moroanî. PE BUCEGI — Omul — De pe vîrful Caraimanului, pină la stîncile Omului, a o depărtare de patru­­cinci ceasuri de mers neîntrerupt și grăbit. După opt ceasuri de suiș ne­încetat pe pantele uriașe ale Caraima­nului, nici pas grăbit nu mai putem avea, nici mers neîntrerupt. Dar în a­­semenea ascensiuni grele, prin singu­rătăți desăvîrșite și pe vîrfurile mun­ților, orice întârziere și orice popas mai îndelungat constitue adevărate primej­dii. Intîrzierile aduc noaptea cu întune­ricul ei lugubru , popasurile nesocotite, aduc somnul greu și neînvins. E de­jtina ca turistul, istovit de puteri, să închidă o clipă och­iă, pentru a nu-i mai putea redeschide, decît cu mari sforțări. Și cum toți sunt obosiți, cum chiar toia­­gele constituesc adevărate sarcini, în astfel de împrejurări,—cine-ar mai putea să poarte pe umeri, sau pe brațe, pe cel cazat. ? O singură jertfă,—înseamnă jertfirea tuturor. Totuși am plecat. Am plecat grăbiți, cu înflăcărare. Da­r, peste două ceasuri de suiș și de coborîș, pe stîncî și prin prăpăstii adinei, puterile au început să ne părăsească, pașii să ni-se potolească, ochii să ni-se învăluo de neguri. Se mai despărțea' de culmile „Omu­­lui, " o singură vale. O vale largă și în­spăimîntătoare, de mai bine de o mie de metri adincime. De cealaltă parte a văei urca în zig-zaguri o cărare în­grijită, săpată în p­atră. Prin fundul văei, deasupra prăvălișurilor, se între­zărea ca prin neguri drumul Ialomicioa­­reî. Dar pînă la amindouă aceste dru­muri, se deschidea, pe de o parte hăul imens de sub picioarele noastre, iar pe de altă parte pereții drepți ai masivilor din­spre miază-zi și apoi coastele „O­­mului“. Călăuza noastră, Zaharia Frincu, îm­preună cu Constantino Rădulescu-Kook, ne părăsi. Ei se azvîrlira cu îndrăzneală, în a­­dîncimea văeî, h­otărîțî să urce pereții „Omului“ pe drumul în z'g-zagtxrî, di­n Valea Cerbului. D. Silvan hotărî să tie pereții din­spre miază-zi de-a dreptul, pe deasupra stâncilor și să răzbească astfel în drumul Ialomicioarei. Cu d. Silvan, porni tot restul cara­vanei. Drum penibil, cum nu se poate zugrăvi. O amețeală grozavă, hrănită de o sete mistuitoare, ne impăienjena privirile, ne doborî puterile. Și nicăerî apă. Pretutindeni stîncî sterpe și coaste mîncate de șuvoie. Și arșiță de sus și prăpăstii ucigătoare sub picioare. Se vedeau în depărtări, pe­­ văi, turuie mă­runte de oi, și se auzeau hăuliri de păstori și sunete de trisoi. Dar cine putea să coboare in «aceste tărîmuri a­­tinse de făpturi însuflețite ! Nimeni. Ne furișam «privirile spre zăpezile albe de pe culmile „Omului" , și ne amă­geam sete­i, visind ghețare și iarnă vecinică. D-na Erotheea Bacescu-Sil­uan și d-șoara dr. Eufrosina Slăvcescu, își slă­biră, cele dintâi mersul, D. Const. Șăi­­neanu, cel mai simpatic din toată cara­vana, — omul care, pentru a mulțumi toată lumea și a-șî mulțumi, în acelaș timp, năzuințele artistice, ar fi fost în stare să meargă oriunde,—amuți. Dis­cuțiile literare și sbeiale, pe cari­ le hră­nise cu atîta înflăcărare până deasupra Caraimanului, nu se mai auzeau. Toată lumea era obosită și abătută. Totuși înaintam mereu. Răzburăm sub un lanț lung de stîncî înegrite de vre­me, de po cari,—ca într’un templu vră­jit,—cădea o ploao rece­ și invizibilă, din țesăturile pietrei. Trecurăm peste stinci, peste rîpi, pe costișe mîncate de puhoaie, — dînd slabul ajutor omenesc de care dispuneam, doamnelor, — și a­­junserăm, cu chinuri și sforțări deznă­dăjduite, în drumul, atît de mult visat al Ialomicioarei, încă o oră de sforțări supraomenești, și eram lingă zăpezi.... Zăpadă ! Iarăși zăpadă ! De sub Iiițoiul ei alb, etern ca mun­tele, m­ura un pî­riu limpede ce lăcrăma, —dar pe cit de limpede, pe atât de nesănătos. Totuși ne alinarăm aici setea. Ca și la ghețarul Caraimanului, ti­nerii, cu toată oboseala lor covirșitoare, începură o împroșcare vioae cu­ bulgări de omăt; apoi, în luna lui Cuptor, se începu ca în vremea iernei, dărb­ușul. Simpaticul nostru scriitor și colabo­rator, Gh. Silvan, inaugura această dis­tracție stranie, suindu-se pe vîrful gran­diosului depozit de zăpadă, și lăsîndu­­se, în voia soartei, la vale. Domnișoarele suflă, rîzind, ghețarul. Săniile,—fără sănii,—zburară la vale, într’un rîs și o înviorare care ne-­a răsplătit de toate încercările drumului. In amurg eram la bararca de pe munte. Călăuza noastră și baritonul Koch— care făcuseră un adevărat ,,tour“de forță, —erau sus. Aici o nouă, și imediabilă, decepție. Nici un om și nici un păstor, care să ne aducă, — pentru un preț cu­ de scum­p,—merindele și armele dela „Casa Pădureț“, iar la cantină nici mălai, nici piiuo, nici lemne pentru foc și, totuși,—ori care nu­ ar fi fost soarta —aici trebuia să rămînem peste noapte. Cîteva sticle de bere, rămase la can­tină, se deșertară repede, întețindu­­ne foamea. Incepu, apoi, viutul nopței. Frig ca ia luna lui Faur. Și urlat, de crivăț, și neguri reci, ca de zăpadă... Chibzuirăm mult, iar în cele din urmă, ne hotărî­râm să jertfim pe oricare din­tre noi, spre a căpăta hrană. Sorții că­zură asupra neobositei noastre călăuze și a d-lui Siluan. In amurg, cînd soarele sta să piară pe după stinci, iar noaptea se gătea să-și întindă crepul întunecos peste vir­furile munților, sărmanii turiști, eșiți la sorți, plecară înapoi, spre Casa Pădurei, la poalele Caraimanului, să ne aducă proviziile și armele. In analaș timp, alți patru dintre tovarășii de drum ne pă­­ră­iră. Ghampiona, din ziua aceea, d-șoara Elase Ionescu-Buzău, d. Demetrescu- Buzău, Castigheras și Aslan, își luară ziua bună,—și fără călăuză, fără să cu­noască drumurile, fără să se teamă de apropierea nopței,—coborîră prin Valea Cerbului, către Bușteni... Nu se poate închipui grija pe care am purtat’o tuturor, și ia deosebi, ce­lor doi călători plecați către Carai­­man în faptul nopței. Cei duși, spre Bușteni, aveau cel puțin un drum, pînă la un punct, lă­murit și o țintă fericită. D. Silvan și Z­aharia Frincu treceau, de bună seamă, prin grele încercări. Int­re acestea noaptea căzu. Paznicul cantinei, un om întunecos și ursuz,— care ne dădu mult de bănuit,—aduse, pentru o frumoasă răsplată, lemne în cantină. ■Rădulescu-Koch se preschimbă în fochist , d-na Erotheea Becescu-Sol­­van și duduia doctor, luară frind­e m­e­­nagiului. Intr’o casă dolomi, cu u­n pat larg și sărac de scindări, cu ferestrele lipite cu hirtie, se făcu,—într’o sobă ru­ginită,—foc nemiluit. Se fierse apă. Se făcu ceai. Căldura învioră sufletele; ceaiul dezmorți inimile. Șăineanu reluă discuțiile literare ; Toma Slăvcescu pe cele științifice ; Koi li depăși, prin vred­nicie, toate așteptările noastre ; nobi­lele femei umpleau șatra sumbră de su­­rîsur­î senino... Dar, cei doi alpiniști, duși la Casa Pădurei, nu mai soseau. Zadarnic îi căutam, de pe pridvor, și de pe stinci, prin umbrele nopții. Luna albea, în depărtări, creștetele munților­­ și lumini roșiatice, neînchi­puit de fantastice, ardeau în zări către Vîrful cu Dor și munții Dîmboviței. Sub ochii noștri îngroziți se dezlănțuie un ocean infinit, pe care ardeau lampioane de corăbii și printre talazurile căruia alergați, poate, doi vislași pierduți... Deodată, se auzi un răcnet, apoi un bubuit de armă... Urm­ară cîteva clipe de neliniște uci­gătoare ; apoi, ușa cocioabei se dădu în lături. Cei doi turiști, împovăra­ți de trăiște și de unelte, intrară înăuntru. Fu o bucurie, dusă pînă la lacrimi. Nu o pot descrie. Nimeni n'o poate zugrăvi. Ciudată noapte. Noapte din poveștile lui Hoffmann și ale lui Edgar Poe .. Viscolul urla furios pe sub streaș­nî, slățina cocioaba șubredă de lemn, re­vărsa nouri albe și negri peste munte. Și noi dormeam, cu ochii întri des­­chiși, pe scîndurile goale, învăluiți în mantale de ploaie și sub sarici de păstori..., Ne visam, —cu drept cuvînt,—pa mare, în vreme de furtună, gata, sa ne prăbușim, la tot ceasul, cu neant. Dormitam, apăsați de grijuri și de frig,—cînd deodată un glas poruncitor zgudui ferestrele formei: —„Hei... deschide ! Deschide, zic... că sparg ușa !“ și ușa, — înainte de a fi atins’o noi,—se dădu brusc, în lă­turi. Intră o arătare mohorîta, cu capul as­cuns sub glugă, .­.poi o alta, — și în sfîrșit, altele... Cincisprezece umbre omenești se îndesară peste noi, in can­tină, și rămaseră nemișcate în întuneric. —„Cine sînteți .. ?“—întrebă un glas. Și un țăncănit de armă răsună, scurt, un întuneric. —„Ce’ți pasă?...“ răspunse unul din­tre siniștrii oaspeți. —„Cum ce-mi pasă...* detună Koch. Și adăugă, pe­tin ton tragic, ca pe o scenă moastră : „Zaharia... dacă nu răspund,—trage*. Un hohot de rîs,—apoi o lumină sla­­bă,— răspunse, deodată, amenințărilor noastre. Am rîs, și noi, în urmă. Aü rîs cu poftă, 22 de ființe omenești. Nu erau nici tilbari, nici contraban­diști de la hotare. Era cunoscutul me­dic bucureștean Eugen­­ Theohari, cu doamna și cu 13 turiști germani, din Bușteni și Azuga. . Venise, în puterea nopței, să poată vedea in zori, răsărirea soarelui, d­e pe muntele „Omul“.

Next