Adevěrul, august 1906 (Anul 19, nr. 6088-6116)
1906-08-25 / nr. 6111
Vineri 25 August 1906 a apărut prima fascicolă din senzaționalul roman, FARCAȘ MOR și se împarte Gratis tuturor cititorilor noștri. Ni se scrie din Tecuciu : In ziua de 22 August a. c. d. dr. Leon Sculi SocotidideÎ-Iașî, plecînd din orașul nostru în cătuna Cărăpcești ((d. Covurluiu) la moșia d-sale, a fost victima unui atentat. Atentatorul e un țigan muncitor, de loc din comuna Corod. Cazul a fost imediat reclamat d-lui procuror, care a și deschis o anchetă. A apărut No. 47 din vechea și interesanta revistă, „Curierul Expoziției.“ Acest număr, prin cuprinsul său bogat și variat, prezintă un deosebit interes pentru comercianți, industriași ș agricultori. Cereți la toți ohiosoariî și vînzătorii de ziare BELGIA ORIENTULUI apărută azî cu ilustrațiunî și materii de actualitate din cele mai hazlii. 5 parale exemplarul. Miine se va face înmormîntarea lui Dimitrie Orbescu, fost primar al Capitalei, deputat etc. D. Ciurcu primarul ad interim al Capitalei, a delegat pe d. Al. Bacaloglu consilier comunal să reprezinte comuna la înmormîntarea sa și să depună o coroană pe sicriul regretatului bărbat, din partea funcționarilor primăriei. I D. general Manu și-a amînat pentru mine plecarea la Cîmpulung. Sîmbătă se va da la ministerul instrucțiunei lista comisiunilor pentru examinarea elevilor pregătiți în particular pentru sesiunea de Septembrie. D. dr. Dragomir Hurmuzescu,secretar general al ministerului instrucției, a semnat azi dipomele licențiaților în drept din sesiunea de Iunie. Cu ocazia sosirei țăranilor din Bucovina, „Asociația generală a studenților” a lansat un manifest către studenți și cetățeni, invitindu-i să vie în număr cît mai mare la gara de Nord, mniine Vineri orele 12 a. m. Ziarului Secolul XX î-a fost adresată următoarea scrisoare de către d. Dim. Moruzi, prefectul poliției Capitalei: Domnule director. In ziarul d-voastre cu data de 24 August a. c. la pagina III-a coloana V-a, citesc următoarea informațiune : „D. D. Moruzi a confirmat ori într’un cerc de prieteni că la toamnă va demisiona. „Ca motiv al demisiunii d-sa invoaci sănătatea zdruncinată și cheltuelile enorme ce este silit să le facă în calitate de prefect al poliției. „Aceste motive sunt însă numai pretexte“. „ Mă grăbea, pentru liniștea autorulu informațiunii, să vă comunic că mă bucur de cea mai perfecta sănătate, că nu m'am gîndit pină în prezent să-mi dau demisiunea și că, în ce privește cheltuelile, nu m’am plîns la nimeni, nici nu privește pe cineva. Primiți vă rog, domnule director, asigurarea considerațiunei mele. Dim. Moruzi Prefectul poliției Capitalei Demascarea bandiților Ultima campanie infamă de calomnii și atacuri armate date contra „Adevĕrului" s’a isprăvit, cum s’au sfîrșit toate încercările mizerabile de a distruge „Adevĕrul". Pe ziua de ieri și de azi gazetele bandei da calomniatori ce s’a pus în serviciul pungașului Francisc Pokorny au fost pedepsite pe unde au păcătuit. . Scrisoarea d-lui D. Moruzi Se știe că atît „Epochil“ cît și „Independența" și „Voința", pentru a sprijini pe banditul Pokorny, au afirmat că n’a existat nici un atac armat contra „Adevărului“. Ba am mers chiar atît de departe, încît au acuzat pe d. Moruzi că s’a amestecat „unde nu-i fierbe oala". Stilul acesta care îmbrăca și o minciună, „Independența" nu’l găsea trivial. In schimb găsește trivială următoarea scrisoare categorică a d-lui prefect Moruzi, pe care banda a trebuit s’o publice în aceleași coloane în care a mințit. Domnule redactor. In ziarul „Epoca“ se relatează despre împrejurarea ocupațiunea localului „Adeverului“ de d. Pokorny, și se spune că m’am amestecat unde nu’mî fierbe oala Nu ați spus că d. Pokorny a mers la adevĕrul“ în capul unei bande de bătăuși și a unei bande de țărani înarmați cu revolvere, cuțite și ciomege, căci dacă ați fi spus aceasta, nu ați fi putut afirma că m’am amestecat unde nu’mi fierbe oala, căci la rîndul meu v ași fi rugat să’mi arătați unde îmi fierbe oala dacă nu acolo unde bande înarmate încearcă a’și face dreptate singure ? Primiți vă rog asigurarea de’it l mele considerațiuni. D. Moruzi Prefect al poliției In această scrisoare, al căreia stil nu place celor de la „Independența", fiecare cuvînt este o palmă pe nerușinatele obrazuri ale „Voinței", „Epocei“ și „Independenței* cari de două luni hrănesc cu minciuni și calomnii pe cititorii lor — ce-i drept puțini la număr. „Epoca“, organul a doi foști miniștri de justiție : Alexandru Marghiloman și Titu Maiorescu,—e adevărat că aceștia sunt numai arendașii lui Timoleon Pizanis — în fața afirmațiunilor categorice ale d-lui Moruzi se simte datoare a îngăima un răspuns. Și acest răspuns credem că a lămurit și pe oamenii de drept ce sunt d-nii Marghiloman și Maiorescu, și pe logicianul de fier ce este acesta din urmă, cît de neputincioși sunt scribii pe cari îi plătesc. Căci iată argumentul cu care cei de la „Epoca" vor să convingă pe d. Moruzi că nu trebuia să procedeze contrabandei conduse de Pokorny : „Să ne Închipuim următoarea situație : D. Miile dacă s'ar duce într’o bună zi la „Adevărul“ însoțit de 5 țărani înarmați cu revolvere, iatagane, puști, ciomege și cuțite, care ar interveni d. Moruzi ca să-l dea afară pe d. Mille ?“ Acest argument este atît de „zdrobitor“,încît lăsăm pe cititori să-l aprecieze. El nu susține nici mai mult nici mai puțin decît că poliția nu are dreptul de a preveni delictele și crimele, ci numai acela de a interveni după ce ele s’au comis. Scrisoarea d-lui Em. Pantazi Abia s’au recules șnapanii dela „Epoca“, „Voința“ și „Independența" de această zdravănă palmă, că o alta și mai puternică le-o aplică următoarea scrisoare publicată chiar de ele a unuia dintre cei mai distinși și mai probi advocați din Capitală, d-l Pantazi, Sinaia, 22 August 1906 Domnule director: „De cîteva zile ziarul d-voastre s’a făcut ecoul unui zgomot pe atît de neexact pe cît de răuvoitor. Ațî publicat informația că deja un cabinet de instrucție a dispărut, ba chiar că ar fi fost sustrase, acte relative la afacerile dintre d. Mille și d. Pokorny. „Pentru stabilirea adevărului vă rog amî da voe să vă expun faptele cum s’au petrecut. . „D Pokorny înființase în Decembrie 1902 o bancă, în care d-sa depunea experiența și activitatea, iar d-na și d. Al. Darvari capitalul. In Septembrie 1166, d-na și d. Al. Darvari au reclamat contra d-lui Pokorny pentru abuz de încredere și escrocherie. In urma acestor reclamațiuni judecătorul de instructs a făcut o descindere la banca Pokorny, de unde a ridicat, pentru trebuința instrucției, registre, corespondența, act. Șl a sigilat casa de fier și ceea ce mai rimlnea neridicat din localul băncii. „Cîteva zile în urmă, la 5 Octombrie 1905, d. Pokorny, iscălind Pokorny et Cie, adică pentru banca Pokorny și pentru a nu se întrerupe operațiunile oăncel, cere să i se elibereze unele registre, acte și polițe relative la diferite alte persoane, iar în ce privește pe d. MMe — reproduc după petiție — „dosarul de acte și borderoul d-lui C Miile, care ne datorează dobândă spre a se calcula în condițiunile obicinuite*". D. judecător dispune: „dosarul de acte și borderoul d-ui C. Miile se vor elibera numai în prezența d-lui Mille“. Dispoziție identică s'a luat și pentru actele relative la alte persoane. Cred că divernare s’a dispus liberarea in prezența d-lui Miile, căci trebuia să se dispue a se se face în prezența d-nei și d-lul . Darvari. Aceasta însă, nu are interes, trebue însă reținut că se cerea liberarea de acte și borderoul pentru calculul de dobînzî și pentru mersul băncel, iar cererea era făcută nu de d. Pokorny personal, ci de d-sa pentru banca Pokorny et C-ie. „In urmă și anume la 11 Octombrie, pe cînd instrucția penală își urma cursul, se închee între d-na, d. Al. Darvary și d. Pokorny transacția autentificată de tribunalul de notariat la No. 8459, prin care tot activul și pasivul băncer Pokorny, care se desființează, trece la d-na și d. Al. Darvari. Tot la transacție se prevede : „Toate registrele, corespondența, chiar și aceea adresată de noi d-lui Pokorny, se vor lua ca și toate actele, fără excepție de d. și d-na Al. Darvari“. „Tot în aceeași zi, 11 Octombrie 1905, d. și d-na Darvari iscălesc împreună cu d. Pokorny o petiție către judecătorul de instrucție prin care cer, conform transacțiunei, ca registrele, actele, etc., atît acele sigilate la bancă, cît și acelea ridicate de judecător, să se elibereze d-nei și d-lui Darvari. „In transacție nu numai că nu se făcea nici o distincție pentru vreun act, corespondență etc., ci din contra se spunea, cum am reprodus mai sus ca să ni se elibereze toate fără nici o excepție. Așadar urma să ni se elibereze și actele cerute de bancă prin d. Pokorny la 5 Octombrie și printre cari erau și creanțele și actele relative la d. Miile. „Mai mult decît atît, fiindcă printre niște creanțe ce urma a se da d-lui Pokorny de d-na și d. Darvari, din actul băncei, îi se cuvenea și o poliță semnată de d. Miile, d. Pokorny a primit o și a dat dovadă clienților viei, fără vreo rezervă. „Am primit deci de la instrucție pentru clienții mei, ceea ce ei aveau dreptul să primească și de judecător cînd a liberat toate actele etc., fără rezervă a făcut ceea ce era obligat legalmente a face, conformîndu-se transacției dintre părți. „Vedeți clar că bunul renume al magistraturei și al baroului nu este întru nimic atiB3 și sper, că, în urma acestor lămuriri, nu va mai fi amestecată magistratura și baroul în discuția pasionată asupra unor fapte de care sînt și trebue să rămînă cu totul în afară. „Cît privește despre existența scrisoarei ce d. Pokorny pretinde că i-ar fi scris d. Mille, nu am absolut nici o cunoștință și acum and pentru prima dată vorbindu-se despre o asemenea scrisoare. „Mulțumindu-vă pentru publicarea acestor lungi, dar necesare explicații, ni, vă rog să primiți asigurarea stimei mele. Em. Pentazi avocat Comentarii calomniatorilor Această scrisoare pe care „Epoca" o publică,în pagina a treia—că doar o trece neobservată — gazeta arendată d-lui Filipescu și d-lor Marghiloman și Maiorescu, o comentează tot atît de stupid ca și pe aceea a d-luî Moruzi la pagina întîia. Comentarul începe cu expresiunea mirăreacă ce caută d. Pantazi să se amestece în această afacere ? Noroc că „Epoca" nu are cititori, căci altfel ea i-ar aminti că chiar ea l-a amestecat pe d. Pantazi în afacere cînd împreună cu „Independența" și „Voința“ și chiar cu mai multe amănunte decît aceste surate, a insinuat că d. Pantazi cu concursul judelui instructor ar fi sustras documente de ale lui Pokorny. Urmînd cu comentariile, „Epoca“ continuă a insinua că judele ii instructor ar fi comis un abuz, acelaș magistrat pe care „Epoca“ altădată îl ridica în slava cerului spunînd că ar fi vroit sa-l menție depus pe pungașul Pokorny, chiar contra ordinelor ministrului, pînă cînd ordinul d-lui Take Ionescu l-ar fi determinat să pue pe pungaș în libertate. Și „Epoca" condamna atunci eliberarea lui Pokorny, insultînd pe d-nii Bădărău și Take Ionescu, fără de a cărora pretinsă intervenție „Epoca" ar fi fost totuși lipsită astăzi de colaboratorul ei regulat Francisc Pokorny, care ar fi colaborat altfel la fabricațiunea de coșuri din Văcărești. Ce-o desperează însă mai ales pe „Epoca" este afirmațiunea clară a d-lui Pantași, este că d-sa afirmă că nu știe să fi existat o scrisoare ca aceia ce Pokorny pretinde că s-a adresat ă. Const.Mille și că pentru întîia dată aude despre așa ceva,— d-sa care a avut toate documentele în mină. Aceasta e demascarea complectă a bandei de calomniatori și mizerabili, cari au crezut că pot opera ca in Macedonia și murdări cinstea unui om și a unui ziar. Disprețul tuturor oamenilor cinstiți este asigurat elicei de bandiți și nu putem să-l dăm decît un sfat. Să-și puc cenușe pe cap. cît despre „Epoca" în special, a sosit momentul ca d-niî Marghiloman și Maiorescu să facă uz de clauza contractului ce au cu faimosul Timoleon Pizanis, și care le permite să închidă numita foaie ori cînd vor crede de cuviință. Miine apare excelenta gî mult cititei revistă : „Viața Literară No. 32 cu următorul sumar: Lipsa de orientare, Niculescu, Bratzu. Menirea artei (poezie), de Cincinat Pavelescu.—Spovedania unui om putred, de Ion Minulescu.—Hora frunzelor (poezie) de M. Codreanu.—Dări de seamă de 11 arie Chendi.—Inserare (poezie) ,de Const. Mironescu..— Rîndunica (schiță) de Maria Pamfil.—Pantazie (poezie) de Gabriel Raczynski.—Cronica literară, de Cronicar. — Cronica artistică de A. N. R.—întîia iubire (poezie) de B. Constantinescu. — Șampanie, de Claritas.— Din popor : Povestea Romei, de Elena Sevantos. Informațiuni literare și artistice».—Bibliografie. Nenorocire Caii locuitorului Const. Marin Ciucă din comuna Valea Caselor speriindu-se și-au luat vina. Constantin a căzut între picioarele lor și fiind prins de hi țuri a fost tîrît aproape un kilometru. El a fost transportat intr’o stare gravă la spitalul județean. Primirea bucoveninor Escursioniștilor bucovineni cari vin la Expoziție li se aranjează o primire grandioasă. Autoritățile comunale au luat măsurile cuvenite. M Din Trigorișie Part de 12.000 de lei Trei „frați greci “Nicolae, Ioniță și Gherase Cochină stabiliți în comuna Uliești au furat dela d. B. Comis, moșier la Costești.grm în valoare de 13.000 lei. Cite și trei au fost arestați. Amănunte prin poștă. Incidentul din Constanța — Legațiunia austro-ungară din București cere satisfacțiune guvernului român — Ancheta guvernului BUDAPESTA, 23 August.—„Pester Lloyd“ anunță : Ministrul austro-ungar din București a cerut deja guvernul rombi satisfacție în urma incidentului din Constanța între consulul Kutschera și d. Petre Grădișteanu. Guvernul român a ordonat prefectului din Constanța să facă o severă anchetă. Consulul Kutschera nu a făcut legațiunea nici un raport detaliat, ci numai a anunțat pe scurt cele petrecute. Din partea ministerului de externe al Austro-Ungariei s’au făcut pașii necesari ca să se aplaneze incidentul spre satisfacțiunea consulului Kutschera—zice ziarul maghiar. * CONSTANȚA, 23 August.—Procurorul Boteanu, în urma delegațiunei primite, a deschis o anchetă asupra incidentului dintre d. P. Grădișteanu și consulul Kutschera. Martorii ascultați azi au depus favorabil pentru d. Grădișteanu. Cercetările continuă. Nițescu Ultima ori telegrafică Deia corespoMintli Hfffl din: beaOra, Paris, Berlin, Hiena si Huesla Evenimentele internaționale Din Rusia.—Chestia autonomiei Macedoniei. Diferite știri însemnate Din Rusia Intr’un vagon de tramvaiă, în care călătoreau mai mulți polițiști, s-a aruncat o bombă de dinamită. Un călător a fost ucis, un polițist grav rănit. — In tot orașul Varșovia se țin consfătuiri revoluționare. Poliția a făcut era o razzie și a arestat 180 de persoane. — Se anunță că administrația financiară din Moscova nu mai are nici un ban în casă. — Directorul temniței din Varșovia a fost împușcat de șase soldați, cari erau de gardă. Intrarea în fortăreață a fost aruncată în aer și revoluționarii arestați au fost eliberați. Cu prilejul unei percheziții în Moscova la 3 studente au fost găsite 20 kgf. pulbere de pușcă, revolvere, 3 bombe gata și scrieri revoluționare. Chestia autonomiei Macedoniei Contrariu știrei că regele Eduard proectează să intervină pentru acordarea autonomie Macedoniei cu prințul Mirko ca guvernator, și că Franța ar sprijini planul acesta, se asigură după știri autemice că guvernul francez nu are nici un motiv de a da concurs unui astfel de proect. Diferite știri însemnate Din Constantinopol se trimit zilnic soldați spre vest. Ere au fost trimis la granița vestică 400 de cai, azi 300. Din fabrica de pulbere Macriage s-au trimis eri 10 vagoane cu pulbere spre Adrianopol. După ziarul „Tovarnek“ Witte se va retrage în viața privată. Dînsul își va scrie memoriile pentru a se reabilita în fața Europei. Comandantul vasului are ordin ca la caz de repetare a demonstrațiunilor, marinarii să debarce și să ocupe localul consulatului. Stare de asediu la Valparaiso Santiago, 23 August. — Consiliul de Stat a proclamat starea de asediu în provincia Valparaiso pentru o durată de o lună. In expunerea de motive ministrul declară că mai bine de șeapte mii de oameni stau încă pe cîmp fără adăpost. Cuirasate ruse la Kiel Kiel, 23 August. — Cuirasatele „Țesarevicî“ și „Slava“ și crucișătorul „Bogatii“ au sosit aci pentru a sta cîteva zile și a face proviziuni de cărbuni. ■ Inundații în Spania Madrid, 23 August.—Ploile torențiale au făcut să debordeze afluenții Tagelus producind mari inundațiuni în jurul capitalei și pricinuind pagube mari recoltei. Misiune bulgară salutînd pe regele Serbiei Sofia, 23 August.10 misiune bulgară se va duce astă seară la Kujazevac să salute pe Regele Serbiei care va sosi poimiiine acolo, în numele prințului Ferdinand al Bulgariei și al guvernului bulgar. Răspunsurile liniștitoare ale Puterilor Constantinopol, 23 August. — Toate puterile mari cărora Poarta adresase o circulară în chestiunea atitudinei Bulgariei au dat răspunsuri liniștitoare în privința ei. Guvernul rus și proprietățile cazacilor Petersburg, 23 August.—Consiliul de miniștri a decis să publice un comunicat prin care să declare că este mincinos și tendențios zgomotul după care guvernul ar avea intențianea să confiște proprietatea teritorială a cazacilor. Comunicatul va releva că aceste proprietăți au fost date armatelor de cazaci pentru vecie prin acte împărătești și că prin urmare aceștia nu pot fi expropriați. Realizând reforma agrară guvernul va menține principiul integrității propriatăței domeniilor private. Congresul internațional studențesc și universitățile ruse Marsilia, 23 August. Congresul internațional al studenților a adoptat o ordine de zi prin care cere universităților rusești să reia cursurile. Congresiștii trimit camarazilor lor din Rusia expresiunea unei lor simpatii. Un proect sîrb pentru modificarea legei presei Belgrad, 23 August.—Ministrul de interne, d. Protict, a supus consiliului de miniștrii proectul pentru modificarea legei asupra presei. In expunerea de motive ministrul declară că presa actuală nu mai corespunde intereselor statului și confiscarea ziarelor trebue să aparțină procurorului Polemica asupra faptelor dela 11 iunie 1903 trebue să fie oprită prin noua lege. Publicarea corespondentelor secrete ale statului, a ordonanțelor, rapoartelor și a deciziunilor consiliului de miniștrii se pedepsește. De asemenea se va pedepsi orice calificare a ofițerilor în chestiunea loviturei de stat dela 11 Iunie 1903, ca conspiratori, de asemenea se va pedepsi și glorificarea personagiilor civile sau militare care au luat parte la acest act. Alt punct al programului guvernului rus Petersburg, 23 August. — Programul guvernului va mai anunța ca se va da o luptă energică contra oricărei tentative revoluționare. Reducere și suprimare de carantină Constantinopole, 23 August. Carantina de trei zile impusă proveniențelor din Alexandria a fost redusă la 24 de ore observațiune cu desinfecția proveniențelor în torpilor rus apărînd consulatul rusesc din Galați — O știre de necrezut a unui Viena, 23 August. — Neue Freie Presse primește din Galați următoarea telegramă: Eri a sosit în portul Galați torpilorul rusesc Crichim. Acest torpilor are misiunea de a apăra consulatul rus din Galați în contra unui atac cu prilejul unei eventuale repetiri a demonstrațiunilor antigrecești. ziar vienez — Știri teatrale La Parcul Oteteleșeanu, se cântă astă seară, pentru a 15-a oară marele succes al stagiunei, delicioasa operetă Fata de spălătoreasă, cu Leontina Ioanid Margareta Dan, Elena Theodoresci Lbonard, Niculescu-Buzău, N. Leonard în rolurile principale. Toți cei ce n’au auzit fermecătoarea muzică a acestei operete hazlii vor fi diseară la parcul Oteteleșeanu. Fata de spălătoreasă, tradusă de d-nii Gusty și Emil D. Fagure, e unul din cele mai mari succese ale operetelor vieneze din ultimul timp. Măsurile contra proveniențelor in Port Said au fost suprimate, iar observațiunea medicală pentru produsele din Trebizonda și Adalia a fost desființată. . S-a menținut numai vizita medicală și deși afectarea. Un comunicat fusese așteptat Petersburg. 24 August. — „ Birjewia Wiedomosti“ spune că peste cîteva zile se așteaptă să apară un comunicat al guvernului in care să i se prevadă darea reformelor. Urmărite atentatului contra lui Stolypin Berlin, 24 August.—„Berliner Zeitung“ află din Petersburg că dintre persoanele rănite cu ocazia atentatului contra lui Stolypin au mai murit două. Noul guvernator al Odessei și atentatele Odesa, 21 August. Noul guvernator al orașului generalul Gler lodom și-a luat postul în primire. El s-a instalat în palatul în care a locuit și Kaulbars. Teama lui de atentat e atît de mare încit a ordonat să se clădească încă un corp de case lingă palat, în care să se instaleze o companie de pază. Franța și finanța rusă Paris, 24 August. — „Rusia nu va mai primi nici o centimă din partea Franței“. Această declarațione a făcut o Clemenceau la Karlsbad fostului deputat Kowalewski, șeful socialiștilor ruși. Cum a ajuns la Paris, Clemenceau a căutat să-și îndeplinească promisiunea pe care a făcut-o deputatului Kowalewski. Intr-un consiliu de miniștrii, Clemenceau a expus situația Rusiei și a arătat că Franța e datoare în actualele împrejurări, să nu mai ajute bănește imperiul moscovit. Primul-ministru Sarrieu a aprobat în totul spusele ministrului de interne. „Nici să nu încerce Rusia să mai facă vreun împrumut în Franța”, a adăugat Clemenceau. Programul guvernului rus Petersburg, 24. August. — Un comunicat oficial dă un program general de guvernămînt stabilind de o parte dorința guvernului de a continua să aplice reforme liberale și pe de altă parte hotărîrea sa de a pedepsi cu cea mai mare asprime pe revoluționari stabilind tribunale marțiale în toate localitățile și proclamând starea de asediu oriunde va fi nevoie. Restricțiunie privitoare la evrei vor fi în parte ușurate. Se va da o mai mare autonomie provincialor ; un zemst nou va fi introdus în Polonia și în provinciile baltice.. Poliția și celelalte servicii publice vor fi modificate. + Adine întristații: Balașa Orbescu, Constantin D. Orbescu, Petre P. Orbescu, Sofia Bădulescu, Dimitrie și Nineta Bădulescu, Nicolae Bădulescu și familiile colonel C. Horezeanu, Theodorescu-Horezeanu, Ion Filitis, George Filitis, Marin Bădulescu, Ion Bădulescu, Maria Mircescu, căpitan Mircescu, au profunda durere de a anunța încetarea din viață a prea iubitului lor soț, tată, unchiu, văr și cumnat, Dimitrie Orbescu Avocat fost primar al Capitalei, fost deputat, ofițer al mai multor ordine, în etate de 67 ani încetat din viață în ziua de 23 August 1906 orele 11 a. m., și vă roagă să binevoiți a asista la ceremonia funebră ce se va oficia la domiciliul defunctului str. Zefirului No. 8 (sub Popa Soare) Vineri 25 August curent la orele 4 p. m. de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban-Vodă (Bellu). Aceasta ține loc de invitație specială. ADEVERUL GAIBIA USCI Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național Azi «10924 August 1SGS — Mare succes — Se va juca PENTRU A TREIA OARĂ NUNTA A lui POPARDEA Comedie în 3 acte localizată de D-na EM. D. FAGURE COMPTOIRIST Cu femeie frumoasă, cunoscînd perfect limba romînă și germană se primește imediat oferte sub inițialele N. F. C-ie 60, la Agenția de Publicitate Carol Schulder <B Comp., București, Str. Karageorgevici 18. I Institutul de fete Telegrame din țară Mărea nenorocire de pe marea : Neagră. — 11 soldați și un ofițer înecați. Constanța, 24 August. Aseară 11 soldați cari trebuiau să facă manevre pe marea Neagră, s’au pus într'o barcă, rechiziționată de la pescari (și nu din cele speciale), pe care au legat-o de un remorcher. Frînghia fiind prea scurtă, barca a fost apucată de niște valuri năprasnice și răsturnată. Toți cei 11 soldați împreună cu ofițerul Broșteanu s’au înecat. Din cei 11 soldați înecați 9 erau din vânători și 2 marinari. Emoția e foarte mare în oraș. Amănunte prin poștă. Fapte diverse Nenorocirea de la Expoziție. — La cascada ce , se face la Expoziție, s’a Întîmplat era un accident nenorocit. Lucrătorul zidar Bacsiliere Cezar din str. Popa Nan No. 15, pe cînd lucra la această cascadă, a căzut de pe o schelă care s’a rupt, iar petrele ce se aflau pe schelă s’au prăbușit peste el. Nenorocitul lucrător a fost rănit, râu la cap, mîini și corp. El a fost transportat în grabă la pavilionul societăței de salvare, unde ’i s’au dat primele îngrijiri, iar de aci fu transportat la spitalul Colțea. Starea lui e gravă. Cadavrul unui copil in canal . Asează pe la ora 7 băiatul Ss Huffman din str. Izvor No. 45, pe cînd trecea pe marginea Dîmboviței, în dreptul podului de fier numit Podul Arhivelor, a găsit la gura canalului ce se varsă în Dîmbovița cadavrul unui copil în virată ca de 4—5 luni. Băiatul Isidor Huffman s-a dus în fugă și a anunțat cazul sergentului de stradă ca No. 593, care a anunțat imediat circ. 24. Subcomisarul Negură s’a dus imediat la fața locului și a deschis o anchetă. ] Parchetul a fost înștiințat. I Se va muta 1 la Halta Victoriei 186—188 București, într’un 9 m local mare, înzestrat cu tot confortul, a «ra vină ›1 grădină curte mare și parc spațios. §1 H Curs liceal complect. Curs lacul mativ cu stadiul serial al liubetulo r Pictură. Pirogravură. Mohi- Sg H Herul unui domnitor ornamentat cu py- 9 H rogravură și pictură executate în institut H lg se află expus în Palatul Artelor la Expo- 11 H zifie. Curs primar. Preparațiune pentru 1@1 H Conservator. Deosebită atențiune educa |§ n țiunet elevilor:=Gimnastică, gospodărie. 9 H Pentru rezultatele ce dă acest institutul, se pot lua informațiuni de la onor. 1 H Ministerul Cultelor. H înscrierile încep la 20 August tot în calea Griviței No. 5. Prospecte la cerere. SI Directoare: Lucreția Moteanu ! Licențiată in litere H Premiată a Conservatorului de muzică inapoindu-se din străinătate D-rul Goilav — Medic primar de Spital — dă consultațiuni pentru maladiile : i'hirurgicale de femei — și Genito'Urinare — de la 1—3 p. m. strada Teilor, lo | URGA BtreînB s M. FIHKELS I 1 București, Strada LIPSCANI, No. Si Hm noul palat „Dacia-Romania“ Kg U Cursul pe ziua de 10 August 1906 f| ffl II Cuuis. II Vind fi ■ 4" Renta conv 1905 c. " ITKÖU 9Î:8u ■ ES IV“ Renta amort. 1905 B. S2|—! 92150 §1 I4»/o . amort. inter 91,25| 91175 ga 4a/o Obl. corn. Bucur. I 90] — 90 50 TM 4% „ * „ 88 60, 88 80 147= Obl. Corn. și județ. 94175 95 25 67» . „ „ „ [ 101 80, 102]‘/a 1 4Vo Scris. Func. Rurale 92 — 9255 Sj 57. . . „ 101 ]50 101 85 @ 576 „ Urbane Buc. 98 50 98 750 „ . „ Iași 95 — 95 50 H Ad. Banca Națion. 3250 — ,3275]— H „ . Agricolii 625 — 630.— M .Scont Buc. 183 —ls 186] j| Col. V. Austriacă 105 — 106!— fj Mărci germane 123 25 123;75 N Bancnote franceze 100 25 100 75 K „ italiane — _ L_ K . Bubié Hârtie 262 — 2651— R| Rolurile Expoziției g-rale Romane M se trimit franco în provincie. Și se vînd țsi io -1 U/v-1 bucata, jj|J ü Vermistenia și sifilis vindecă cu Serul endrostenic și mercurial Doctorul Qr&tfeld Școala Modernă D-nei MARIA DEtimiim Profesoară de filosofie, fostă inspectoară a școalelor de fete. 32. Strada Primăverei 1. 32 - BUCUREȘTI -In această școală un număr restrîns, de eleve vor primi o educațiune îngrijită, conform principiilor pedagogiei megienei moderne. == Kindergarten -----CURSURI PRIMARE SECUNDARE și LICEALE — Limbi si rame — Muzica—Desemn—Lucru manual Gospodărie — Gimnastica — DANS — inscriere Josep la 1& August ASOCIAT cu un capital de mmtei S.Quinfllin pentru mărirea unui tilUlul nepon și unareft '5'ecîmie existent care funcționează de mulți ani în Capitală avînd clientelă numeroasă în toată țara. Asociatul pe lingă capital trebue să aibă cunoștințe comerciale și să fie un bun aurecrat. Oferte numai în scris sub „T’eeiuii, cian“ la Agenția 4« felicitate Carol Schulder «ft cents»., București Str. Karageorgevicî 18. Institutul de Baeti ,nmm «fir — © VN — * Ro. 39, Sft. s SîceSti», Ha. 39 Director de studii d-nul Profesor ÎL DRAGOMERESCU Internatul sub conducerea d-lui Gheorghe Petrescu. Curs primar, liceal și comercial complect. Limbile franceză și germană obligatorii. Corp didactic și pedagogic ales. Rezultatele promoțiunea anului trecut strălucite ca și în anii precedenți Profesorii Asociați MINISTERIAL JUSTIPSI Publics țlune Domnul Andone Panaitescu, pilot în marina militară română domiciliat în Galați, strada Militară No. 73, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui său patronomic de «Panaitescu» în cel de «Gheorghe Tudorache», spre a se numi «Andone Gheorghe Tudorache». Ministerul publică această cerere, conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre știința celor interesați, cari ar voi să facă o posițiune in termenul prevăzut de aliniatul II aîtilului articol. in Flinte Direcțiunea : Kéautey-Finicin-Popa 48 .50, Calea J Plevnei, 48—60 Curs liceal complet, Școală comercială superioară, curse le seri, secțiune greacă, franceză, curs plinar. Institutul funcționează întrun loial cu totul adaptat cerințelor școlare, modificat și mărit printr’un nou corp de clădire, anume construit, proprietate a directorilor, prevăzut cu hală de gimnastică, sală de desemn, băi, infirmerie etc. Carte și tare la dispoziția elevilor, îngrijire părintească, disciplină severă, atenție specială limbelor moderne. Rezultatele examenelor: ca și în trecutt strălucite. Directori speciali de studii, pentru fiece secțiune. Profesorii dintre cemai distinși: C. I.éautey, I. Clinciu«S. Popa-Lisseanu, ®. Dragu, A3. Indele, I». Patriei», Căpitan IV Angelesen, S. Colceag, E. Ciupag«a. A. Camirea, n. Richter, I. Scurtu, Șt. Eftimescu, C. Bonanu,9 r. clinciu, ÎJ. Ieuso, I. Chirițescu,4. Ilacedonescu, M. Tănăsescu, I. Bűnein, 8. Kenaad, St. Stoenescu, I. Jalbă, C. Roman, 8oncsewkoteisi, N. Popovici, I. Ionescu Bujor, A. Vu3sinus, A CondUlis, I>< •• potopol 1. Dubreii, A. StamMer, M. Savu, etc. Cursurile se deschid la 8 Sept.,“ presparațiile de corigență la 20 August, înscrierile de acum. Prospecte la cerere. MARELE HOTEL SETROPQ d In fața Palatului Regii p BUCUREȘTI — 1ot) camere modern aranjate cu mai complect confort. <eîg| Oferă D-lor vizitatori ai FE cele mai convenabile aranjai expoziției m 'jemmmm mannsmmmmsr . H MARIES^il dentist «Ia la TF . v . Acuitatea din Parte — ■“Te^ntopemdu-se a1 Capitală, și-a reluat ocupațiunile pecialitate de dinți artificiali la TF . j. . acuitatea din Parte — ■“Întorcmdu-se a1 Capitală, și-a reluat ocupațiunile pecializate de dinți artificiali v 11 bis, Stada Regală, 11 bia „MOTEANU“ sub direcțiunea No. 217, Calea Moșilor, No. 217 orei ese —12 a. m. și 4— 5 a. m XI** AISfe. *> I «X | CO AUtZ NI il», U UISfe « ea mai perfectă și ma răspundă SEMARATORITS SI MH ® ---------------------- din Fabrica IISFHERK & SCHMTZ, Viena Budapest---------------------Gen maî simplă, NATO ARE în Seamănă wi-ce ușoară, joractică și trainică SEWSA» rânduri lucrînd pe orî ce teren mare sau mică sări schimbare Cu î§nîtDuri 2 metri lățime merge ușor cu 2 vite Ca 21 rîndur 5.7S m., lățime merge ușor cu 4 vite La cerere se pot furniza cu 18 și 19 rîssburg O mulțime de certificate din partea agricultorilor celor mai însemnați din țară sunt la dispoziție Garanția absolută pentru perfecta funcționare și pentru cea mai solidă construcție — —-------- La cerere se trimit cataloage gratis și franco SINGURUL DEPOZIT LA SOCIETATEA ANONIMA POST EUGENIU BEHLES BUCUREȘTI, Str. Bunescu-lfodă No. 1 și 3.Sucursale!e: BRAISA, CRAIOVA si CONSTANTA concurenței.” „VICTORIAdrill«