Adevěrul, august 1906 (Anul 19, nr. 6088-6116)

1906-08-25 / nr. 6111

Vineri 25 August 1906 a apărut prima fascicolă din senzaționalul roman, FARCAȘ MOR și se împarte Gratis tuturor cititorilor noștri. Ni se scrie din Tecuciu : In ziua de 22 August a. c. d. dr. Leon Sculi SocotidideÎ-Iașî, plecînd din orașul nostru în cătuna Cărăpcești ((d. Covurluiu) la moșia d-sale, a fost victima unui atentat. Atentatorul e un țigan muncitor, de loc din comuna Corod. Cazul a fost imediat reclamat d-lui procuror, care a și deschis o anchetă. A apărut No. 47 din vechea și inte­resanta revistă, „Curierul Expoziției.“ Acest număr, prin cuprinsul său bo­gat și variat, prezintă un deosebit in­teres pentru comercianți, industriași ș agricultori. Cereți la toți ohiosoariî și vînzăto­­rii de ziare BELGIA ORIENTULUI apărută azî cu ilustrațiunî și ma­terii de actualitate din cele mai hazlii. 5 parale exemplarul. Miine se va face înmormîntarea lui Dimitrie Orbescu, fost primar al Capi­talei, deputat etc. D. Ciurcu primarul ad interim al Ca­pitalei, a delegat pe d. Al. Bacaloglu consilier comunal să reprezinte comuna la înmormîntarea sa și să depună o co­roană pe sicriul regretatului bărbat, din partea funcționarilor primăriei. I D. general Manu și-a amînat pen­tru mi­ne plecarea la Cîmpulung. Sîmbătă se va da la ministerul in­strucțiunei lista comisiunilor pentru exa­minarea elevilor pregătiți în particular pentru sesiunea de Septembrie. D. dr. Dragomir Hurmuzescu,secre­tar general al ministerului instruc­ției, a semnat azi dipomele licen­țiaților în drept din sesiunea de Iunie. Cu ocazia sosirei țăranilor din Buco­vina, „Asociația generală a studenților” a lansat un manifest către studenți și ce­tățeni, invitindu-i să vie în număr cît mai mare la gara de Nord, mniine Vi­neri orele 12 a. m. Ziarului Secolul XX î-a fost a­­dresată următoarea scrisoare de că­tre d. Dim. Moruzi, prefectul po­liției Capitalei: Domnule director. In ziarul d-voastre cu data de 24 August a. c. la pagina III-a coloana V-a, citesc următoarea in­formațiune : „D. D. Moruzi a confirmat ori într’un cerc de prieteni că la toamnă va de­misiona. „Ca motiv al demisiunii d-sa invoaci­ sănătatea zdruncinată și cheltuelile e­­norme ce este silit să le facă în calitate de prefect al poliției. „Aceste motive sunt însă numai pre­texte“. „ Mă grăbea­, pentru liniștea autorulu informațiunii, să vă comunic că mă bucur de cea mai perfecta sănătate, că nu m'am gîndit pină în prezent să-mi dau demisiunea și că, în ce privește cheltuelile, nu m’am plîns la nimeni, nici nu privește pe cineva. Primiți vă rog, domnule director, asi­gurarea considerațiunei mele. Dim. Moruzi Prefectul­­ poliției Capitalei Demascarea bandiților Ultima campanie infamă de ca­lomnii și atacuri armate date contra „Adevĕrului" s’a isprăvit, cum s’au sfîrșit toate încercările mizerabile de a distruge „Adevĕrul". Pe ziua de ieri și de azi gazetele bandei da calomniatori ce s’a pus în serviciul pungașului Francisc Po­korny au­ fost pedepsite pe unde au păcătuit. . Scrisoarea d-lui D. Moruzi Se știe că atît „Epochil“ cît și „Independența" și „Voința", pen­tru a sprijini pe banditul Pokorny, au afirmat că n’a existat nici un atac armat contra „Adevărului“. Ba am mers chiar atît de departe, încît au acuzat pe d. Moruzi că s’a a­­mestecat „unde nu-i fierbe oala". Stilul acesta care îmbrăca și o min­ciună, „Independența" nu’l găsea tri­vial. In schimb găsește trivială ur­mătoarea scrisoare categorică a d-lui prefect Moruzi, pe care banda a tre­buit s’o publice în aceleași coloane în care a mințit. Domnule redactor. In ziarul „Epoca“ se relatează despre împrejurarea ocupațiunea localului „Ade­­verului“ de d. Pokorny, și se spune că m’am amestecat unde nu’mî fierbe oala Nu ați spus că d. Pokorny a mers la a­devĕrul“ în capul unei bande de bă­tăuși și a unei bande de țărani înar­mați cu revolvere, cuțite și ciomege, căci dacă ați fi spus aceasta, nu ați fi putut afirma că m’am amestecat unde nu’m­i fierbe oala, căci la rîndul meu­ v­ ași fi rugat să’mi arătați unde îmi fierbe oala dacă nu acolo unde bande înarmate încearcă a’și face dreptate sin­gure ? Primiți vă rog asigurarea d­e’it l mele considerațiuni. D. Moruzi Prefect al poliției In această scrisoare, al căreia stil nu place celor de la „Independența", fiecare cuvînt este o palmă pe ne­rușinatele obrazuri ale „Voinței", „Epocei“ și „Independenței* cari de două luni hrănesc cu minciuni și calomnii pe cititorii lor — ce-i drept puțini la număr. „Epoca“, organul a doi foști mi­niștri de justiție : Alexandru Mar­ghiloman și Titu Maiorescu,—e a­­devărat că aceștia sunt numai a­­rendașii lui Timoleon Pizanis — în fața afirmațiunilor categorice ale d-lui Moruzi se simte datoare a în­­găima un răspuns. Și acest răspuns credem că a lă­murit și pe oamenii de drept ce sunt d-nii Marghiloman și Maiores­cu, și pe logicianul de fier ce este acesta din urmă, cît de neputincioși sunt scribii pe cari îi plătesc. Căci iată argumentul cu care cei de la „Epoca" vor să convingă pe d. Moruzi că nu trebuia să procedeze contra­bandei conduse de Pokorny : „Să ne Închipuim următoarea situa­ție : D. Miile dacă s'ar duce într’o bună zi la „Adevărul“ însoțit de 5 țărani înarmați cu revolvere, iatagane, puști, ciomege și cuțite, care ar interveni d. Moruzi ca să-l dea afară pe d. Mille ?“ Acest argument este atît de „zdro­bitor“,­încît lăsăm pe cititori să-l aprecieze. El nu susține nici mai mult nici mai puțin decît că poliția nu are dreptul de a preveni delic­tele și crimele, ci numai acela de a interveni după ce ele s’au comis. Scrisoarea d-lui Em. Pantazi Abia s’au recules șnapanii dela „Epoca“, „Voința“ și „Independen­ța" de această zdravănă palmă, că o alta și mai puternică le-o aplică următoarea scrisoare publicată chiar de ele a unuia dintre cei mai dis­tinși și mai probi advocați din Ca­pitală, d-l Pantazi, Sinaia, 22 August 1906 Domnule director: „De cîteva zile ziarul d-voastre s’a fă­cut ecoul unui zgomot pe atît de neexact pe cît de răuvoitor. Ațî publicat informația că deja un cabinet de instrucție a dis­părut, ba chiar că ar fi fost sustrase, acte relative la afacerile dintre d. Mille și d. Pokorny. „Pentru stabilirea adevărului vă rog a­mî da voe să vă expun faptele cum s’au petrecut. . „D Pokorny înființase în Decembrie 1902 o bancă, în care d-sa depunea ex­periența și activitatea, iar d-na și d. Al. Darvari capitalul. In Septembrie 1­166, d-na și d. Al. Darvari au reclamat­­ con­tra d-lui Pokorny pentru abuz de încre­dere și escrocherie. In urma acestor re­­clamațiuni judecătorul de instructs a făcut o descindere la banca Pokorny, de unde a ridicat, pentru trebuința in­­strucției, registre, corespondența, act. Șl a sigilat casa de fier și ceea ce mai riml­­nea neridicat din localul băncii. „Cîteva zile în urmă, la 5 Octombrie 1905, d. Pokorny, iscălind Pokorny et­ C­ie, adică pentru banca Pokorny și pen­­tru a nu se întrerupe operațiunile oăn­­cel, cere să i se elibereze unele regis­tre, acte și polițe relative la diferite alte persoane, iar în ce privește pe d. MMe — reproduc după petiție — „dosarul de acte și borderoul d-lui C Miile, care ne datorează dobândă spre a se calcula în condițiunile obicinuite*". D. judecător dispune: „dosarul de acte și borderoul d-­ui C. Miile se vor elibera numai în prezența d-lui Mille“. Dispozi­ție identică s'a luat și pentru actele re­lative la alte persoane. Cred că div­e­­rnare s’a dispus liberarea in prezența d-lui Miile, căci trebuia să se dispue a se se face în prezența d-nei și d-lul . Darvari. Aceasta însă, nu are interes, trebue însă reținut că se cerea liberarea de acte și borderoul pentru calculul de dobînzî și pentru mersul băncel, iar ce­rerea era făcută nu de d. Pokorny per­sonal, ci de d-sa pentru banca Pokorny et C-ie. „In urmă și anume la 11 Octombrie, pe cînd instrucția penală își urma cursul, se închee între d-na, d. Al. Darvary și d. Pokorny transacția autentificată de tri­bunalul de notariat la No. 8459, prin care tot activul și pasivul băncer Pokor­­ny, care se desființează, trece la d-na și d. Al. Darvari. Tot la transacție se pre­vede : „Toate registrele, corespondența, chiar și aceea adresată de noi d-lui Po­korny, se vor lua ca și toate actele, fără excepție de d. și d-na Al. Darvari“. „Tot în aceeași zi, 11 Octombrie 1905, d. și d-na Darvari iscălesc împreună cu d. Pokorny o petiție către judecătorul de instrucție prin care cer, conform tran­­sacțiunei,­ ca registrele, actele, etc., atît acele sigilate la bancă, cît și acelea ridi­cate de judecător, să se elibereze d-nei și d-lui Darvari. „In transacție nu numai că nu se fă­cea nici o distincție pentru vreun act, corespondență etc., ci din contra se spu­nea, cum am reprodus mai sus ca să ni se elibereze toate fără nici o ex­cepție. Așa­dar urma să ni se elibereze și actele cerute de bancă prin d. Pokorny la 5 Octombrie și printre cari erau și creanțele și actele relative la d. Miile. „Mai mult decît atît, fiindcă printre niște creanțe ce urma a se da d-lui Po­korny de d-na și d. Darvari, din actul băncei, îi se cuvenea și o poliță semnată de d. Miile, d. Pokorny a primit o și a dat dovadă clienților viei, fără vreo rezervă. „Am primit deci de la instrucție pen­tru clienții mei, ceea ce ei aveau dreptul să primească și de judecător cînd a liberat toate actele etc., fără rezervă a făcut ceea ce era obligat legalmente a face, conformîn­­du-se transacției dintre părți. „Vedeți clar că bunul renume al magis­­traturei și al baroului nu este întru ni­mic atiB3 și sper, că, în urma acestor lă­muriri, nu va mai fi amestecată magistra­tura și baroul în discuția pasionată asupra unor fapte de care sînt și trebue să rămînă cu totul în afară. „Cît privește despre existența scrisoarei ce d. Pokorny pretinde că i-ar fi scris d. Mille, nu am ab­solut nici o cunoștință și acum and pentru prima dată vorbindu-se des­pre o asemenea scrisoare. „Mulțumindu-vă pentru publicarea a­­cestor lungi, dar necesare explicații, ni, vă rog să primiți asigurarea stimei mele. Em. Pentazi avocat Comentarii calomniatorilor Această scrisoare pe care „Epoca" o publică,în pagina a treia—că doar o trece neobservată — gazeta aren­dată d-lui Filipescu și d-l­or Marghi­loman și Maiorescu, o comentează tot atît de stupid ca și pe aceea a d-luî Moruzi la pagina întîia. Comentarul începe cu expresiunea mirărea­că ce caută d. Pantazi să se amestece în această afacere ? No­roc că „Epoca" nu are cititori, căci altfel ea i-ar aminti că chiar ea l-a amestecat pe d. Pantazi în afacere cînd împreună cu „Independența" și „Voința“ și chiar cu mai multe amă­nunte decît aceste surate, a insi­nuat că d. Pantazi cu concursul ju­delui instructor ar fi sustras docu­mente de ale lui Pokorny. Urmînd cu comentariile, „E­­poca“ continuă a insinua că judele ii­ instructor ar fi comis un abuz, ace­­laș magistrat pe care „Epoca“ altă­dată îl ridica în slava cerului spu­­nînd că ar fi vroit sa-l menție de­pus pe pungașul Pokorny, chiar contra ordinelor ministrului, pînă cînd ordinul d-lui Take Ionescu l-ar fi determinat să pue pe pungaș în libertate. Și „Epoca" condamna a­­tunci eliberarea lui Pokorny, insul­­tînd pe d-nii Bădărău și Take Io­nescu, fără de a cărora pretinsă in­tervenție „Epoca" ar fi fost totuși lipsită astăzi de colaboratorul ei re­gulat Francisc Pokorny, care ar fi colaborat altfel la fabricațiunea de coșuri din Văcărești. Ce-o desperează însă mai ales pe „Epoca" este afirmațiunea clară a d-lui Pantași, este că d-sa afirmă că nu știe să fi existat o scrisoare ca aceia ce Pokorny pretinde că s-a adresat ă. Const.­Mille și că pentru întîia­ dată aude despre așa ceva,— d-sa care a avut toate documentele în mină. Aceasta e demascarea complectă a bandei de calomniatori și mize­rabili, cari au crezut că pot opera ca in Macedonia și murdări cinstea unui om și a unui ziar. Disprețul tuturor oamenilor cin­stiți este asigurat elicei de bandiți și nu­­ putem să-l dăm decît un sfat. Să-și puc cenușe pe cap.­­ cît despre „Epoca" în special, a sosit momentul ca d-niî Marghilo­man și Maiorescu să facă uz de clauza contractului ce au cu faimo­sul Timoleon Pizanis, și care le permite să închidă numita foaie ori cînd vor crede de cuviință. Miine apare excelenta gî mult cititei revistă : „Viața Literară No. 32 cu următorul sumar: Lipsa de orientare, Niculescu, Bratzu. Menirea artei (poezie), de Cincinat Pa­­velescu.—Spovedania unui om putred, de Ion Minulescu.—Hora frunzelor (po­­­ezie) de M. Codreanu.—Dări de seam­ă de 11 arie Chendi.—Inserare (poezie) ,de Const. Mironescu..— Rîndunica (schiță) de Maria Pamfil.—Pantazie (poezie) de Gabriel Raczynski.—Cronica literară, de Cronicar. — Cronica artistică de A. N. R.—întîia iubire (poezie) de B. Con­­stantinescu. — Șampanie, de Claritas.— Din popor : Povestea Rom­ei, de Elena Sevantos. Inform­ațiuni literare și artistice».—Bi­bliografie. Nenorocire Caii locuitorului Const. Marin Ciucă din comuna Valea Caselor speriindu-se și-au luat vina. Constantin a căzut între picioarele lor și fiind prins de­­ hi țuri a fost tîrît aproape un kilometru.­­ El a fost transporta­t intr’o stare gravă la spitalul județean. Primirea bucovenin­or Escursioniștilor bucovineni cari vin la Expoziție li se aranjează o primire grandioasă. Autoritățile comunale au luat măsu­rile cuvenite. M Din Trigorișie Part de 12.000 de lei Trei „frați greci “Nicolae, Ioniță și Gherase Cochină stabiliți în comuna Uliești au furat dela d. B. Comis, mo­șier la Costești.­grm în valoare de 13.000 lei. Cite și trei au fost arestați. Amănunte prin poștă. Incidentul din Constanța — Legațiuni­a austro-ungară din Bu­curești cere satisfacțiune guver­nului român — Ancheta gu­vernului BUDAPESTA, 23 August.—„Pe­ster Lloyd“ anunță : Ministrul austro-ungar din Bucu­rești a cerut deja guvernul rombi satisfacție în urma incidentului din Constanța între consulul Kutschera și d. Petre Grădișteanu. Guvernul român a ordonat prefec­tului din Constanța să facă o severă anchetă. Consulul Kutschera nu a făcut le­­gațiunea nici un raport detaliat, ci numai a anunțat pe scurt cele pe­trecute. Din partea ministerului de externe al Austro-Ungariei s’au făcut pașii necesari ca să se aplaneze inciden­tul spre satisfacțiunea consulului Kutschera—zice ziarul maghiar. * CONSTANȚA, 23 August.—Pro­curorul Boteanu, în urma delegați­­unei primite, a deschis o anchetă a­­supra incidentului dintre d. P. Gră­dișteanu și consulul Kutschera. Martorii ascultați azi au depus fa­vorabil pentru d. Grădișteanu. Cercetările continuă. Nițescu Ultima ori telegrafică Deia corespoMintli Hfffl din: beaOra, Paris, Berlin, Hiena si Huesla Evenimentele internaționale Din Rusia.—Chestia autonomiei Ma­cedoniei. Diferite știri însemnate Din Rusia Intr’un vagon de tramvaiă, în care călătoreau mai mulți polițiști, s-a arun­cat o bombă de dinamită. Un călător a fost ucis, un polițist grav rănit. — In tot orașul Varșovia se țin con­sfătuiri revoluționare. Poliția a făcut era o razzie și a arestat 180 de per­­soane. — Se anunță că administrația finan­ciară din Moscova nu mai are nici un ban în casă. — Directorul temniței din Varșovia a fost împușcat de șase soldați, cari e­­r­au de gardă. Intrarea în fortăreață a fost aruncată în aer și revoluționarii arestați au fost eliberați.­­ Cu prilejul unei percheziții în Moscova la 3 studente au fost găsite 20 kgf. pulbere de pușcă, revolvere, 3 bombe gata și scrieri revoluționare. Chestia autonomiei Macedoniei Contrariu știrei că regele Eduard proectează să intervină pentru acorda­rea autonomie Macedoniei cu prințul Mirko ca guvernator, și că Franța ar sprijini planul acesta, se asigură după știri autemice că guvernul francez nu are nici un motiv de a da concurs unui astfel de proect. Diferite știri însemnate Din Constantinopol se trimit zilnic soldați spre vest. Ere au fost trimis la granița vestică 400 de cai, azi 300. Din fabrica de pulbere Macriage s-au trimis eri 10 vagoane cu pulbere spre Adria­­nopol.­­ După ziarul „Tovarnek“ Witte se va retrage în viața privată. Dînsul își va scrie memoriile pentru a se reabilita în fața Europei. Comandantul vasului are ordin ca la caz de repetare a demons­trați­u­nilor, marinarii să debarce și să ocupe localul consulatului. Stare de asediu la Valparaiso Santiago, 23 August. — Consiliul de Stat a proclamat starea de asediu în provincia Valparaiso pentru o durată de o lună. In expunerea de motive ministrul declară că mai bine de șeapte mii de oameni stau­ încă pe cîmp fără adăpost. Cuirasate ruse la Kiel Kiel, 23 August. — Cuirasa­tele „Țesarevicî“ și „Slava“ și crucișă­torul „Bogatii“ au sosit aci pentru a sta cîteva zile și a face proviziuni de cărbuni. ■ Inundații în Spania Madrid, 23 August.—Ploile torențiale au făcut să debordeze afluenții Tagelus producind mari inundațiuni în jurul capitalei și pricinuind pagube mari re­coltei. Misiune bulgară salutînd pe re­gele Serbiei Sofia, 23 August.1­0 misiune bulgară se va duce astă seară la Kujazevac să salute pe Regele Serbiei care va sosi poimiiine acolo, în numele prințului Fer­dinand al Bulgariei și al guvernului bulgar. Răspunsurile liniștitoare ale Puterilor Constantinopol, 23 August. — Toate puterile mari cărora Poarta adresase o circulară în chestiunea atitudinei Bul­gariei au dat răspunsuri liniștitoare în privința ei. Guvernul rus și proprietățile cazacilor Petersburg, 23 August.—Consiliul de miniștri a decis să publice un comuni­cat prin care să declare că este minci­nos și tendențios zgomotul după care guvernul ar avea intențianea să con­­fiște proprietatea teritorială a cazacilor. Comunicatul va releva că aceste pro­prietăți au fost date armatelor de cazaci pentru vecie prin acte împărătești și că prin urmare aceștia nu pot fi expro­priați. Realizând reforma agrară guver­nul va menține principiul integrității propriatăței domeniilor private. Congresul internațional stu­dențesc și universitățile ruse Marsilia, 23 August.­­ Congresul in­ternațional al studenților a adoptat o ordine de zi prin care cere universități­lor rusești să reia cursurile. Congresiștii trimit camarazilor lor din Rusia expre­­siunea unei lor simpatii. Un proect sîrb pentru modifi­carea legei presei Belgrad, 23 August.—Ministrul de in­terne, d. Protict, a supus consiliului de miniștrii proectul pentru modificarea le­gei asupra presei. In expunerea de motive ministrul de­clară că presa actuală nu mai corespun­de intereselor statului și confiscarea ziarelor trebue să aparțină procurorului Polemica asupra­ faptelor dela 11 iunie 1903 trebue să fie oprită prin noua lege. Publicarea corespondentelor se­crete ale statului, a ordonanțelor, ra­poartelor și a deciziunilor consiliului de miniștrii se pedepsește. De aseme­nea se va pedepsi ori­ce calificare a ofițerilor în chestiunea loviturei de stat dela 11 Iunie 1903, ca conspiratori, de asemenea se va pedepsi și glorificarea personagiilor civile sau militare care au luat parte la acest act. Alt punct al programului guvernului rus Petersburg, 23 August. — Programul guvernului va mai anunța ca se va da o luptă energică contra ori­cărei tenta­tive revoluționare. Reducere și suprimare de carantină Constantinopole, 23 August.­ Ca­rantina de trei zile impusă provenien­țelor din Alexandria a fost redusă la 24 de ore observațiune cu desinfecția proveniențelor în torpilor rus apărînd consulatul rusesc din Galați — O știre de necrezut a unui Viena, 23 August. — Neue Freie Presse primește din Galați urmă­toarea telegramă: Eri a sosit în portul Galați tor­pilorul rusesc Crichim. Acest tor­pilor are misiunea de a apăra con­sulatul rus din Galați în contra unui atac cu prilejul unei even­tuale repetiri a demonstrațiunilor anti­grecești. ziar vienez — Știri teatrale La Parcul Oteteleșeanu, se cân­­tă astă seară, pentru a 15-a oară marele succes al stagiunei, delicioasa operetă Fata de spălătoreasă, cu Leontina Ioanid Margareta Dan, Elena Theodores­c­­i Lbonard, Niculescu-Buzău, N. Leonard în rolurile principale. Toți cei ce n’au auzit fermecătoarea muzică a acestei operete hazlii vor fi diseară la parcul Oteteleșeanu. Fata de spălătoreasă, tradusă de d-nii Gusty și Emil D. Fagure, e unul din cele mai mari succese ale operetelor vieneze din ultimul timp. Măsurile contra proveniențelor in Port Said au fost suprimate, iar observațiu­­nea medicală pentru produsele din Tre­­bizonda și Adalia a fost desființată. . S-a menținut numai vizita medicală și deși afectarea. Un comunicat fusese așteptat Petersburg. 24 August. — „ Birje­­wia Wiedomosti“ spune că peste­­ cîteva zile se așteaptă să apară un comunicat al guvernului in care să i se prevadă darea reformelor. Urmărite atentatului contra lui Stolypin Berlin, 24 August.—„Berliner Zei­tung“ află din Petersburg că dintre persoanele rănite cu ocazia atentatu­lui contra lui Stolypin au mai mu­rit două. Noul guvernator al Odessei și atentatele Odesa, 21 August.­­ Noul gu­vernator al orașului generalul Gler lodom și-a luat postul în primi­re. El s-a instalat în palatul în care a locuit și Kaulbars. Teama lui de atentat e atît de mare în­cit a ordonat să se clădească încă un corp de case lingă palat, în care să se instaleze o companie de pază. Franța și finanța rusă Paris, 24 August. — „Rusia nu va mai primi nici o centimă din partea Franței“. Această declara­țione a făcut o Clemenceau la Karls­­bad fostului deputat Kowalewski, șeful socialiștilor ruși. Cum a a­­juns la Paris, Clemenceau a cău­­tat să-și îndeplinească promisiu­­nea pe care a făcut-o deputatului Kowalewski.­­ Intr-un consiliu de miniștrii, Clemenceau a expus situația Ru­siei și a arătat că Franța e da­toare în actualele împrejurări, să nu mai ajute bănește imperiul moscovit. Primul-ministru Sarrieu a apro­bat în totul spusele ministrului de interne. „Nici să nu încerce Rusia să mai facă vreun împrumut în Franța”, a adăugat Clemenceau. Programul guvernului rus Petersburg, 24. August. — Un co­municat oficial dă un program ge­neral de guvernămînt stabilind de o parte dorința guvernului de a con­tinua să aplice reforme liberale și pe de altă parte h­otărîrea sa de a pe­depsi cu cea mai mare asprime pe revoluționari stabilind tribunale mar­țiale în toate localitățile și procla­mând starea de asediu ori­unde va fi nevoie. Restricțiunie privitoare la evrei vor fi în­ parte ușurate. Se va da o mai mare autonomie provincialor ; un zemst nou va fi in­trodus în Polonia și în provinciile baltice.. Poliția și celelalte servicii publice vor fi modificate. + Adine întristații: Balașa Orbescu, Constantin D. Orbescu, Petre P. Or­bescu, Sofia Bădulescu, Dimitrie și Ni­­neta Bădulescu, Nicolae Bădulescu și familiile colonel C. Horezeanu, Theo­­dorescu-Horezeanu, Ion Filitis, George Filitis, Marin Bădulescu, Ion Bădules­­cu, Maria Mircescu, căpitan Mircescu, au profunda durere de a anunța înce­tarea din viață a prea iubitului lor soț, tată, unchiu, văr­ și cumnat, Dimitrie Orbescu Avocat fost primar al Capitalei, fost deputat, o­­fițer al mai multor ordine, în etate de 67 ani încetat din viață în ziua de 23 August 1906 orele 11 a. m., și vă roagă să bine­voiți a asista la ceremonia funebră ce se va oficia la domiciliul defunctului str. Zefirului No. 8 (sub Popa Soare) Vineri 25 August curent la orele 4 p. m. de unde cortegiul va porni la cimi­tirul Șerban-Vodă (Bellu). Aceasta ține loc de invitație specială. ADEVERUL GAIBIA USCI Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național Azi «109­24 August 1SGS — Mare succes — Se va juca PENTRU A TREIA OARĂ NUNTA A lui POPARDEA Comedie în 3 acte localizată de D-na EM. D. FAGURE COMPTOIRIST Cu fem­eie frumoasă, cunos­­cînd perfect limba romînă și germană se primește imediat oferte sub inițialele N. F. C-ie 60, la Agenția de Publici­tate Carol Schulder <B Comp., Bu­­curești, Str. Karageorgevici 18. I Institutul de fete Telegrame din țară Mărea nenorocire de pe marea :­ Neagră. — 11 so­ldați și un ofițer înecați. Constanța, 24 August.­­ Aseară 11 soldați cari trebuiau să facă ma­nevre pe marea Neagră, s’au pus într'o barcă, rechiziționată de la pes­cari (și nu din cele speciale), pe care au legat-o de un remorcher. Frînghia fiind prea scurtă, barca a fost apucată de niște valuri năpras­nice și răsturnată. Toți cei 11 sol­dați împreună cu ofițerul Broșteanu s’au înecat. Din cei 11 soldați înecați 9 erau din vânători și 2 marinari. Emoția e foarte mare în oraș. Amănunte prin poștă. Fapte diverse Nenorocirea de la Expoziție. — La cascada ce , se face la Expoziție, s’a Întîmplat era un accident nenorocit. Lucrătorul zidar Bacsiliere Cezar din str. Popa Nan No. 15, pe cînd lucra la această cascadă, a căzut de pe o schelă care s’a rupt, iar petrele ce se aflau pe schelă s’au prăbușit peste el. Nenorocitul lucrător a fost rănit, râu la cap, mîini și corp. El a fost transportat în grabă la pa­vilionul societăței de salvare, unde ’i s’au dat primele îngrijiri, iar de aci fu transportat la spitalul Colțea. Starea lui e gravă. Cadavrul unui copil in canal . Asează pe la ora 7 băiatul Ss Huff­man din str. Izvor No. 45, pe cînd trecea pe marginea Dîmboviței, în drep­tul podului de fier numit Podul Arhi­velor, a găsit la gura canalului ce se­­ varsă în Dîmbovița cadavrul unui co­pil în virată ca de 4—5 luni. Băiatul Isidor Huffman s-a dus în­­ fugă și a anunțat cazul sergentului de­­ stradă ca No. 593, care a anunțat ime­diat circ. 24. Subcomisarul Negură s’a dus imediat la fața locului și a deschis o anchetă. ] Parchetul a fost înștiințat. I Se va muta 1 la Halta Victoriei 186—188 București­, într’un 9 m local mare, înzestrat cu tot confortul, a­ «r­a vină ›1 grădină curte mare și parc spațios. §1 H Curs liceal complect. Curs lacul­ m­a­tiv cu stadiul serial al l­iube­­t­u­lo r­ Pictură. Pirogravură. Mohi- Sg H Herul unui domnitor ornamentat cu py- 9 H rogravură și pictură executate în institut H lg se află expus în Palatul Artelor la Expo- 11 H zifie. Curs primar. Preparațiune pentru 1@1 H Conservator. Deosebită atențiune educa­ |§ n țiunet elevilor:­­=Gimnastică, gospodărie. 9 H Pentru rezultatele ce dă acest insti­­t­u­t­ul, se pot lua informațiuni de la onor. 1 H Minister­ul Cultelor. H înscrierile încep la 20 August tot în­­ calea Gri­viței No. 5. Prospecte la cerere. SI Directoare: Lucreția Moteanu ! Licențiată in litere H Premiată a Conservatorului de muzică inapoindu­-se din străinătate D-rul Goilav — Medic primar de Spital — dă consultațiuni pentru maladiile : i'h­iru­rg­icale­ de femei — și Genito'Urinare — de la 1—3 p. m. strada Teilor, l­o | URGA BtreînB s M. FIHKELS I 1 București, Strada LIPSCANI, No. S­i H­m noul palat „Dacia-Romania“ Kg U Cursul pe ziua de 10 August 1906 f| ffl II Cuuis. II Vind fi ■ 4" Renta conv 1905 c. " ITK­ÖU 9Î:8u ■ ES IV“ Renta amort. 1905 B. S2|—! 92150 §1 I4»/o . amor­t. inter 91,25| 91175 ga 4a/o O­bl. corn. Bucur. I 90] — 90 50 TM 4% „ * „ 88 60, 88 80 1­47= Obl. Corn. și județ. 94175 95 25 67» . „ „ „ [ 101­ 80, 102]‘/a 1 4Vo Scris. Func. Rurale 92 — 9255 Sj 57. . . „ 101 ]50 101 85 @ 576 „ Urbane Buc. 98 50­ 98 75­0 „ . „ Iași 95 — 95 50 H Ad­. Banca Națion. 3250 — ,3275]— H „ . Agricolii 625 — 630.— M­­ .Scont Buc. 183 —ls 186] j| Col. V. Austriacă 105 — 106!— fj Mărci germane 123 25 123;75 N Bancnote franceze 100 25 100 75 K „ italiane — _ L_ K . Bubié Hârtie 262 — 2651— R| Rolurile Expoziției g-rale Romane M se trimit franco în provincie. Și se vînd țsi io -1 U/v-1 bucata, jj|J ü Verm­istenia și sifilis vindecă cu Serul endrostenic și mercurial Doctorul Qr&tfeld Școala Modernă­ D-nei MARIA DEtimiim Profesoară de filosofie, fostă inspec­­toară a școalelor de fete. 32. Strada Primăverei 1. 32 - BUCUREȘTI -In această școală un număr restrîns, de eleve vor primi o educațiune îngri­jită, conform principiilor pedagogiei m­e­gienei moderne. == Kindergarten -----­CURSURI PRIMARE SECUNDARE și LICEALE — Limbi si rame — Muzica—Desemn—Lucru manual Gospodărie — Gimnastica — D­A­N­S — inscriere Josep la 1& August ASOCIAT cu un capital de mm­tei S.Q­uinfllin pentru mărirea unui tilUlul n­epon și unareft '5'ecîmie existent care funcționează de mulți ani în Capitală avînd clientelă nu­meroasă în toată țara. Asociatul pe lingă capital trebue să aibă cunoștințe comer­ciale și să fie un bun aurecrat. Oferte numai în scris sub „T’eeiuii, cian“ la Agenția 4« felicita­te Carol Schulder «ft cents»., București Str. Karageorgevicî 18. Institutul de Baeti ,nmm­ «fir — © VN — * Ro. 39, Sft. s SîceSti», Ha. 39 Director de studii d-nul Profesor ÎL DRAGOMERESCU Internatul sub conducerea d-lui Gheorghe Petrescu. Curs primar, liceal și comercial complect. Limbile franceză și germană o­­bligatorii. Corp didactic și pedagogic ales. Rezultatele promoțiunea anului tre­cut strălucite ca și­ în anii precedenți Profesorii Asociați MINISTERIAL JUSTIPSI Publics țlune Domnul Andone Panaitescu, pilot în marina militară română domiciliat în Galați, strada Mi­litară No. 73, a făcut cerere la acest Minister pentru schimba­rea numelui său patronomic de «Panaitescu» în cel de «Gheor­ghe Tudorache», spre a se nu­mi «Andone Gheorghe Tudo­rache». Ministerul publică această ce­rere, conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre știința celor interesați, cari ar voi să facă o posițiune in ter­menul prevăzut de aliniatul II aî­tilului articol. in Flinte Direcțiunea : K­éautey-Finicin-Popa 48­­ .50, Calea J Plevnei, 48—60 Curs liceal complet, Școală co­mercială superioară, curs­e le ser­i, secțiune greacă, franceză, curs­­­ pl­­inar. Institutul funcționează întrun loial cu totul adaptat cerințelor școlare, modificat și mărit printr’un nou corp de clădire, anume construit, proprietate a directorilor, prevăzut cu hală de gimnastică, sală de desemn, băi, infirm­erie etc. Carte și­­ tare la dis­poziția elevilor, îngrijire­ părintească, dis­ciplină severă, atenție specială limbelor moderne. Rezultatele examenelor: ca și în trecutt strălucite. Directori speciali de studii, pen­­tru fie­ce secțiune. Profesorii dintre­­ ce­­mai distinși: C. I.éautey, I. Clinciu«­­­S. Popa-Lisseanu, ®. Dragu, A3. I­ndele, I». Patriei», Căpitan IV A­ngelesen, S. Colceag, E. Ciupa­­g«­a. A. Camirea, n­. Richter, I. Scurtu, Șt. Eftimescu, C. Bona­­nu,9­ r. clinciu, ÎJ. I­eu­so, I. Chi­­rițescu,­­4. I­lacedonescu, M. Tănă­­sescu, I. Bűnein, 8. Kenaad, St. Stoe­­nescu, I. Jalbă, C. Roman, 8­oncsew­­k­oteisi, N. Popovici, I. Ionescu Bu­jor, A. Vu3sinus, A­ CondUlis, I>< •• potopol 1. Dubreii, A. StamMer, M. Savu, etc. Cursurile se deschid la 8 Sept.,“ prespara­­țiile de corigență la 20 August, înscrierile de acum. Prospecte la cerere. MARELE HOTEL S­ETROPQ d­ In fața Palatului Regii p­­ BUCUREȘTI — 1ot) camere modern aranjate cu mai complect confort. <eîg| Oferă D-lor vizitatori ai F­E cele mai convenabile aranjai expoziției m 'jemmmm mannsm­­­mmmsr . H MARIES^il dentist «Ia la TF . v . Acuitatea din Parte — ■“T­e^ntopemdu-se a1 Capitală, și-a reluat ocupațiunile pecialitate de dinți artific­ial­i la TF . j. . acuitatea din Parte — ■“έntorcmdu-se a1 Capitală, și-a reluat ocupațiunile pecializate de dinți artificial­i v 11 bis, Stada Regală, 11 bia „MOTEANU“ sub direcțiunea No. 217, Calea Moșilor, No. 217 orei ese —12 a. m. și 4— 5 a. m XI**­­ AISfe. *­> I «X |­­ CO AUtZ NI i­l», U UISfe « ea mai perfectă și ma răspund­ă SEMARATORITS SI MH ® ---------------------- din Fabrica IISFHERK & SCHMTZ, Viena Budapest---------------------­Gen maî simplă, NATO ARE în Seamănă wi-ce ușoară, joractică și trainică SEWSA» rânduri lucrînd pe orî­ ce teren mare sau­ mică sări schimbare Cu î§nîtDuri 2 metri lățime merge ușor cu 2 vite Ca 21 rîndur 5.7S m., lățime merge ușor cu 4 vite La cerere se pot furniza cu 18 și 19 rîssburg O mulțime de certificate din partea agricultorilor celor mai însemnați din țară sunt la dispoziție Garanția absolută pentru perfecta funcționare și pentru cea mai solidă construcție — —-------- La cerere se trimit cataloage gratis și franco SINGURUL DEPOZIT LA SOCIETATEA ANONIMA POST EUGENIU BEHLES BUCUREȘTI, Str. Bunescu-lfodă No. 1 și 3.­Sucursale!e: BRAISA, CRAIOVA si CONSTANTA concurenței.” „VICTORIA­drill«

Next