Adevěrul, septembrie 1906 (Anul 19, nr. 6118-6146)

1906-09-02 / nr. 6118

s...a j Lblii d­­e 1000 tineră la închisoarea militară, pe dru­mul pînă acolo a reușit să evadeze. Santinela a alergat după el, dar nu l-a putut prinde. Comenduirea pieței a vestit despre aceasta poliția, care a luat măsuri pen­tru prinderea evadatului. Oseminte găsite Aseară pe la orele 6 și Juni. pe cînd eu făceau niște săpături in curtea de­pozitului central de tutun de la fabrica Belvedere, s’au găsit niște oseminte omenești și patru cranii. Din cercetările făcute de comisarul șef al circumscripției 22 rezultă că a­­cele osăminte datează de pe vremea ciumei și aparțin celor morți de această îngrozitoare boală. Acum 12 ani­, cu ocazia altor săpă­turi făcute tot acolo, s’au găsit așa de multe oseminte, in­cit d’abia au în­căput în două furgoane, cari au fost transportate la cimitirul St Vineri. Pop. ime informații Banditul Nicu Filipescu caută sa și stabilească un alibi și­­lă prin „Epoca " de azi un comunicat cum că nu se ocupă­­ de Adevărul și de directorul nostru. Nl știam nemernic și asasin, dar nu­­ credeam și laș. Asasinul lui George Emil Laho­vary să fie pe pace , întrevederile sale cu noul și vrednicul său to­varăș, mult iubitul Ițic Rubinstein, sînt­­ stabilite, așa că nu vor putea fi negate și precum George Ema­nuel Lahovary l’a scos de urechi și l’a arătat ca autor al exceselor antisemite dela Iași și București, tot astfel 1l vom scoate de urechi azi, cînd, disperat de dezastrele sale politice, caută să reînvie iar chestia evreiască și excesele con­tra evreilor, cu concursul nepre­țuitului său Ițic Rubinstein, alias Sache Petreanu. Consiliul de miniștri în ședința de erî, a aprobat înființarea unui al doilea post de ajutor de primar la Brăila. Se anunță din cercurile oficiale că nu s'a fixat încă nimic în ce privește călătoria la Iași. D. Grigora Isăcescu, fost prefect, a fost numit pe ziua de 1 Septem­brie prefect al județului Neamț. D. Take Ionescu ministru de fi­nanțe va face în cursul lunei Sep­tembrie o călătorie la Berlin. Ministerul de interne a validat alegerea col. I comunal din Tg.­Vîl­­cea, după ce a luat avizul prefec­tului de Vîlcea.______ Azi se face la T.­Măgurele ale­gerea de balotaj la col. I de co­mună. D. ministru Vlădescu a sosit azi în Capitală. De dimineață, d-sa a lucrat la minister. D. Vlădescu nu va primi în au­diență pînă Marți 5 Septembrie. Astăzi s’a terminat când zarea str. Tunari. Vor incepe în curînd lucrările pentru canalizarea str. Romană și a încă altor str.de din cartierul Threhi­­lești. Examenul de admitere în școala su­perioară de agricultură, va începe în ziua de 11 Septe­mbrie. . Înscrierile se mai primesc, până la 4 Septembrie. Candidații tre­bue să poseadă cel pu­țin diploma de absolvire a 4 clase se­cundare. Comisia examinatoare va lucra sub prezidenția d-lui N. N. Andronescu, directorul școalei. Consiliul teh­nic superior a aprobat proectul pentru alimentarea cu apă a orașului Călărași, in valoare de 140 de mii lei. D. Al. Băjescu a fost numit agent de percepție la circ. 9 din Capitală în locul d-lui I. Ionescu, pus in disponi­bilitate. A apărut de sub tipar Patria, dedi­cată flăcăilor neamului romînesc, de locotenentul Tibmie Stănciulescu. O broșură în 6 de 63 de pag. Buc, tip. „Guten­berg“. ________ D. dr. Al. Spiru a fost numit medic auxiliar pentru combaterea epidemiilor din jud. Prahova. S’a trimis un inspector sanitar la Ga­lați pentru a cerceta cauzele ivire­ a 5 cazuri de febră tifoidă in acel oraș. In orașul Vălenii de munte se va construi un local special pentru oficiul telegrafo-poștal, care va costa 14.000 lei. De asemenea, se va construi un lo­cal pentru telegraf și poștă în Bolin­­tinu, din Tirov, care va costa 10.000 lei. Direcția căilor ferate a acordat o re­ducere de 70 la sută pentru călătoria pe căile ferate a 500 țăranii din jud. Roman care vin­ la Expoziție. înscrierile la școala profesională de fete No. 4 din str. Romană 221, din Capitală începe azi 1 Septembrie. Școala va ave­a cursuri de fiori arti­ficiale, rufurie și croitorie. Opriți bonus din prima pagină a numărului de azi al „Dimineței“ El dă dreptul la jumătate preț, la orice loc, astă seară. Vineri, la Bașca, unde se joacă splendida co­medie „Vasilache Astronomu“. Seria d-rilor din anul 1896 se va în­truni întru-un banchet intim cu prilejul congresului general al medicilor din țară. . Azi cu trenul de 6.40 a­n. au ple­cat spre America 60 familii evreești dintre care 20 din Capitală iar restul din provincie. D. Mihail Ș­­teanu, subdirectorul pen­siunilor din minatorul de finanțe, va pleca astă seară la T.-Severin pentru a lucra în comisiunea pensiunilor din localitate. Consiliul teh­nic superior a apro­bat proectul pentru alimentarea par­țială cu apă a orașului Călărași în valoare de 140.000 lei. Duminică 3 Septembrie, orele 10 di­mineața, se va ceremonia un parastas in amintirea mult regretatului doctor Const. RSutzoiu, în biserica Sf. Nicolae Tabacu din calea Victoriei. Prietenii și cunoscuții sunt rugați să asiste. Ministerul instrucțiunii publice a dis­pus ca lista cărților didactice să fie for­mată după 15 Septembrie, deoarece în ul­timul timp s'a aprobat mai multe ma­nuale noi și s’a prelungit aprobarea u­­nora dintre vechile manuale. Consiliul de miniștri a aprobat spori­rea efectivului școalei fiilor de militari din Iași cu 30 locuri, a 700 lei anual. Cucoanele, în special, fac o vie pro­pagandă ca toți admiratorii și admira­toarele mult talentatei noastre comediane d-na Mana Ciucu­rescu să asiste mine. Sîmbătă seara la Rașca, la beneficiul ei, care se dă la marele succes Nunta lui Țopîrdea, în care a făcut o creație atât de hazlie din rolul lui... madam' Țo­­pîrdea ! Printre cei cari s’au oferit să găz­duiască cu dragă inimă pe oaspeții noștri din Bucovina și Transilvania, au­ fost și d. și d-na Lolliot, directorii in­stitutului cu același nume, la cari, prin intervenția societăței „Carmen“, au a­­vut norocul să fie adăpostiți cei din Beiuș, Miclăuș, Reșița, precum și cite­­va doamne din Lugoș. Cu ocaziunea plecărea lor, d. și d-na Lolliot, le-au oferit un banchet, la care au invitat, pe lingă mai mulți reprezin­tanțî ai presei, și pe cîțiva transilvăneni amici personali ai casei. Oaspeții precind cu trenuri diferite, unii „peste“ Predeal — cum zic ei în graiul lor popular—iar ceilalți „peste* Turnu Roșu sau Severin—au avut loc două rînduri de mese. La aperitiv d. dr. Nicola din Abrud în numele excursioniști­or a mulțumit gazdelor pentru toate atențiile avute către d-lor in tot timpul ședere­ in Ca­pitală. D. Adrian Stănescu, mulțumește și d-sa, in timpul mesei, din partea soc. ,CarAea“. D. Lolliot, foarte mișcat, rostește un frumos discurs, din care se vede recu­noștința d-sala către patria noastră. Sfîr­­ș nd urează oaspeților drum bun. Am profitat de entuziasmul general spre a cere unei reșițone impresia mo­mentului celui mai mișcător petrecut la UCI. — A fost, fără indoială, mi-a răspuns inimoasa romîncă, acela cînd a apărut Carmen Sylva priniim no , pe pajiștea din fața Castelului Peleș. Minuta aceea n’oiü uita-o în veci ! Se știe că d. I. V. Gheorghiu fratele decedatului veterinar G. V. Gheorghiu din Huși, a cerut parchetului exhum­­­r­a și autopsia cadavrului pentru a te constata cauza mo­ți­i. Autopsia s’a fă­cut erî Joi la orele 2 d. am., și s’a con­statat că Gheorghiu n’a avut nici oclu­zie intestinală, nici pQritonită cum scrie în buh­uinul de inmormîntare. Cadavrul s’a găsit foarte bine con­servat. S’au luat organele pentru ana­liză. , D-na și d. M. G. Hulban, directorul „Revistei Idealiste“ și membru in co­mitetul de organizare a congresului in­ternațional pentru protecția proprieta­­ței literare și artistice au invitat un mare număr de persoane la o recepție Joi 7 (20) Septembrie, orele 10 seara, la hotel Bulevard. D. George C. Drigu, profesor și a­­vocat, fost deputat, s’a intors în Ca­pitală, că și-au­ asociat un mizerabil mai mult,­nu-i va scăpa de pedeapsa ce-o așteaptă : opro­biul public și disprețul tutu­ror oamenilor cinstiți. Să publice deci mizerabilii, imediat birtințele cumpărate de la Sache Petreanu ! * Un nostim incident: Ni se comunică un incident de toată nostimația . Mult iubitul Ițic Rubinstein, în­­tîlnind azi pe un cunoscut al său, a voit să-i întindă mina. Acesta retrâ­­gind-o pe a sa, spionul bandei lui Nicu Filipescu a început să se je­lească că „nu e vinovat“. — Stai să vezi cum s’a întîmplat cu scrisorile mele ! Mi-a spart ser­tarul Pokorny și cu Miile și Pokor­­ny primind scrisorile le-a dat lui Culoglu ! Răspunsul interlocutorului a fost mai nostim ca ridicula insanitate a lui Ițic Rubinstein, bară să-i spună Ieicîn vorbă, l’a făcut alb de scuipat în plină stradă și a plecat înainte! Ițic Rubinstein a rămas locului, a scos batista și a început a se șterge, bolborosind înjurături. Cîțiva trecători izbucniră în hohote de rîs, văzînd capul mult prețuitului „Sache Petreanu“. Șovăelile bandei de calomniatori Deși Sache Petreanu—sau cumi­ zicea d. Nicu Filipescu—Ițic Rubin­stein le-a vind­ut cîteva hîrtiuțe vechi, pe cari banda de calomnia­tori le-a fotografiat și le primbse prin cîrciumi și tripouri,—banda de­­zi­at totuși să publice aceste hîrtiuțe menite să înfunde pe directorul „ Ade­­verului“. Am ridicat calomnia aruncată de Pokorny fără ca să fi avut vre-o probă. Cînd s’au văzut demascați au alergat din colț în colț să caute aiurea această probă, și dînd în sfirșit de onorabilul Sache Petreanu, care-î totdeauna gata să încaseze ceva, au cumpărat de la acesta fai­moasele hîrtiuțe. * Dar și pe dînșii se vede că Sache Petreanu i-a păcălit, căci deși po­sedă Mintuțile lui, banda vede azi ca cu ele nu poate opera decit la întuneric și publicarea lor va pro­voca un hohot de rîs în public și-î va demasca și mai mult ca pe niște mizerabili cari în combaterea adver­sarilor lor nu ost nici un scrupul. De aceea banda ezită și se mulțu­mește a expune prin „Independența“ și „Epoca“ tot felul de crîmpee de scrisori cari miroase cît colo o po­veste. Ba­că d. Miile a fost la Pa­ris, lucru anunțat regulat de „Ade­vărul“. Ba că a­ sa văzut pe X și pe Y—cităm textual. Ba că a telegra­­fiat onorabilului Petreanu, ceea ce iarăși poate să fie adevărat. D-nul Miile a vorbit desigur la Paris și cu Z și cu multe persoane cari joacă un rol în politică­, finanța și ziaristică. Or, poate acest lucru este un privi­­legiu al d-lui Ionel Brătianu, în timpurile cînd e ministr­u de externe ? * Publicarea tuturor acestor iscodelî, menite să deștepte bănuială prin faptul că sunt misterioase și să pară ceea tocmai pentru că nin spun ni­mic, — arată încurcătura în care se află banda de calom­­niători. Ea știe că publicarea hărn­uțelor va fi proba cea mai eclatantă a propriei sale in­famii. Dar noi nu-i vom tolera a­­cest sistem. Noi o vom biciui atit, o vom înfiera atît, pînă cînd va trebui să se execute și în fața țarei întregi să cadă în cursa pe care singură și-a întins-o. Să știe mizerabilii că lupta Salesinitatea tahirisi noului an fiUm In Capitală Azi s’a deschis cu solemnitatea obici­nuită, noul an judecătoresc, 1 Septem­brie 1906—1 Septembrie 1907. La orele 11 toți magistrații cari al­­cătuesc tribunalul Ilfov, cu cele 6 sec­țiuni, s’au întrunit în sala de ședințe a sec. I, unde d. prim prezident Fiorescu, asistat de d. prim-procuror Bălășescu și grefier P. H. Băltăgescu, a procedat la complectarea secțiunilor prin tragere la sorți. Compunerea secțiilor Secția I, prim-președinte D. Fiorescu, judecători A. D. Procopiu și M. Bir­­lescu, supleant Gr. Ferichide, jude-in­­structor V. Popovici. Secția II, președinte N. Algiu, jude­cător D. Negulescu, supleant V. Perie­­țeanu-Buzău, jude-instructor C. Negrea. Secția III, președinte M. A. Balș, ju­decător Eftimie Antonescu, supleant G. Corbescu, jude-instructor D. Ionescu- Dolj. Secția IV, președinte G. A. Mavius judecător Titu Magheru, supleant N Petrescu-Comnenî. S. Notariat, președinte P. Hagiopol, judecători P. Atanasovici și Al. Jucariu supleant N. l­anid, jude instructor Er. Lahovary. S. comercială, președinte T. Popescu Cudalbu, judecători V. Răuțeanu și p. Popescu-Mussel, supleant G. Robescu jude instructor G. Slătineanu. La Curtea de apel La orele 12 și jumătate, in sala de ședință a Curtei de apel S. 1, m­ag­istra­­ții cari alcătuesc această Curte, sînt a­­dunați spre a asculta discursurile de deschidere a noului an judecătoresc. Solemnitatea e prezidată de d. Scar­lat Popescu prim-președinte, asistat de președinții secțiunilor. In sală un public numeros, in majo­ritate avocați. J D­ prim-președinte dă cuvîntul d-lui procuror Drăghici. Discursul d-lui procuror Dră­­gh­ici D. procuror Drăghici după ce relevă inuitilitatea discursurilor, arată că totuș s a ocupat de chestiunea indem­nizării indivizilor pe nedrept pedepsiți și con­damnați în speranță că se va face ceva pe acest tărîm. După ce face un istoric al chestiu­­nei din punctul de vedere al modifică­rilor legale ce s’a căutat a se intro­duce pentru garantarea libertăței in­dividuale, ajunge la punctul interesant al condamnațiunilor pe nedrept. Act­d. procuror Drăghici găsește că se cuvine a se da o reparație nevino­vatului care a făcut o olindă nemeri­­tată, care a suferit atîta pe urma unei erori judiciare. In Anglia și Elveția s’a făcut deja această reformă ; celelalte­ state o stu­diază și la noi ar fi b:ne să se realizeze această reformă, care are la baza ei repararea unor erori atît de grave, cum sunt condamnările pe nedrept. Răspunsul d-lui prim președinte D. Scar­at Popescu prim președinte, răspunzind d lui procuror Drăghici, spune că n’a pregătit nici un discurs, d­oarece de citva timp, aceste discur­suri nu mai au nicio importanță, miniș­trii și guvernanții neținind socoteală de observațiile magistraților. In ultimul timp aceste discursuri n’au fost publicate nici în „Monitorul Ofi­cial“, cum era uzul. Se poate că a­ceasta se datorește fap­tului că au cuprins adevăruri crude. Sunt magistrați cari nu pot fi altfel și le place a spune adevărul fie el cît de crud. Pentru că ne-a plăcut adevărul, atît eu cît și alți colegi am văzut trecînd la Casație colegi mult mai noui. Firea oamenilor nu se poate schimba și de aceea ar fi mai bine să se ia din mîna miniștrilor numirile și avansă­rile. Pe d. Greceanu noul nostru ministru îl văd călăuzit de intențiuni frumoase. Viitorul ne va arăta însă, dacă va ști Sei inaugureze o eră noua pentru magis­tratura. Compunerea secțiilor D. Scarlat Popescu procedează apoi la compunerea secțiilor prin tragere la sorți. S­ I prim președinte Scarlat Popescu, consilieri Al. Dobrescu, Gr­. Ștcefănescu, Vidrașcu, D. Mavrodin și Buzdugan. S. II președinte Dobrescu, consilieri E. Fleișten, Anastasiu, I. Stambulescu, St. Niculescu și Procopescu. S. 11 președinte Budișteanu, consi­­l­e­ri Oscar Niculescu, Sp. Stătescu, Pretorian, V. Antonescu și Sărățeanu. Camera de punere sub acuzare va fi compusă din d-nii Vidrașcu, Procopescu și V. Antonescu. La Curtea de casație Curtea de­­ Justiție în sf­c­ ț­uri unite, s'a adunat era spre a se complecta­ prin tragere la sorți, înainte de a se proceda la tragerea la sorți de procuror general Ciru Oo­­conomu a rostit citava cuvinte asupra competinței avocaților. D. Ciru Ooconomu crede că astăzi, cînd tindem spre specializare, ar fi bine să se dea o competință specială avocaților și anume să se întocmească un tablou pentru avocați cu dreptul de a pleda înaintea Casației, altul pentru Curți, altul pentru tribunale și jude­cătorii. D-sa mai e de părere că profesorii universitari să nu poată profesa, de ase­menea socotește că ar fi bine să fie sustrași avocații de la celelalte ocupa­­țiuni exterioare. Discursul d-lui prim-președinte D. prim-președinte Scarlat Pheri­­chide a arătat in discursul sau, că prin noile legi, Curtea de Casație a ajuns prea încărcată. Sunt zile cînd are de judecat 100­ și mai mult de procese. După d-sa ar fi bine să se ia din competință Casației recursurile mici contra cărților de judecată și să se dea tribunalelor în ultimă instanță. Deasemenea ar fi bine ca recursuri­­le electorale să fie date Curților de a­­pel, cari sunt mai aproape de recu­renți. In cea ce privește recursurile fiscale socotește că ar putea fi și ele luate de la casație și date unei comisiuni spe­ciale. Compunerea secțiilor Prin tragere la sorți, secțiile au fost apoi astfel alcătuite. S. 1 prim președinte, S. Pherechide con­silieri G. Bagdat, G. R. Manolescu, D. Giuvaru, I. Duca, St. Kivu, G. Șișman și Elef. Econom­u. S. II președinte N. Mândrea consilieri L.­­Leonțeanu, I. Cerkez, G. Donici, Vict. Romniceanu, G. Petrescu, D. Cu­­cu­li și M. Iul­ian. S. III președinte C. Ștefănescu, consi­lieri G. Opran, G. Liciu, Gr. Buicliu, I. Prodan, V. Bossie, G. Stoicescu și C. Dimboviceanu. Re­darea activității La orele 2 p. m. solemnității au fost terminate și toate secțiile de Curți și tribunale au reluat activitatea obici­nuită. F. Emilia. Plecarea ardelenilor și bănățenilor Azi la ora 1 și 40 p. m. au părăsit țara oaspeții noștri ardeleni și bănă­țeni, a căror venire printre noi a în­semnat un moment așa de important în istoria noastră națională. Din cauză că nu s’a știut cu precizie ora plecărei, mulțimea venită să salute plecarea fraților noștri n’a fost destul de mare, totuși pină la ora cînd trenul a pornit din gară, a domnit o foarte mare însuflețire. S’a întocmit un tren special care la început era condus numai din 24 vag, dar la acestea au trebuit să se mai a­­daog încă 10. Mindrii cîntăreți cari ne-au entuzias­mat cu doinele lor în Arenele romane erau fo­arte emoționați și citeai pe fe­țele tuturor regretul că trebue să ne părăsească. Pină la ora plecărei, ei s’au orînduit în vagoane pe reuniuni de cîntări și după direcția pe care trebuiau­ să o ia, deoarece la Piatra Oh­ ardelenii vor a­­pu­i demnul spre Turnul­­ Roșu, iar bă­nățenii spre Virciorova. Cînd toate pregătirile de plecare fură făcute, d. dr. Istrati merse din va­gon în vagon și-și luă rămas bun de la toți frații noștri, spunîndu-le emoț­onat: „Să trăiți și­­ zefi cu voi!" In asistență era și inimosul organiza­tor al concertelor corale din zilele a­­cestea, d. Kiriac, care și-a luat rămas bun în mod călduros dela toți cîntă­­reții. Cind trenul se puse în mișcare un ura formidabil izbucni din toate va­goanele. Strigăte de „trăiască Rominia!“ se încruciș­a in aer. Femeile agitau batistele, bărbații pă­lăriile. Era un spectacol înduioșător, care a­­ducea lacrimi în ochi. Cînd trenul dispăru cu totul din ve­dere, un regret adine părea că planează un văzduh. In același timp cu ardelenii și bără­­țenii, a plecat și corul „Doina“ din T.­­Severin. * " La ora 3 p. m. a mai plecat un grup de coriști din cei cari fuseseră nevoiți să intîrzie din diferite cauze. Eî nu se îndurai­ să plece. * Disează cu‘trenul de 11.40 m. pleacă încă vreo cițîva din frații noștri, cari n’au putut pleca nici la ora 3. In urma lor răm­îne un răsunet de melodii și de avint, care ne va înălța sufletele multă vreme de aci înainte. <« Plecarea restului escursioniștilor La ora 3 p. m­. au mai plecat grupu­rile de escursioniști de la Beiuș și Bra­șovul vech­iu. Au mai rămas in Capitală grupurile Siliștea și Cernăuții, cari vor părăsi Capitala la noapte. Cei rătăciți de grupurile lor, sau cari au pierdut trenurile, vor­­ putea pleca în astă-seară, odată cu Siliștea și Cernăuții, sau martie dimineață, avizind prealabil comitetul de organizare al escursiei. Rep. Ciocnirea de tramvai de pe bulevard Doi cai răniți Azi noapte un­­ agon al tramvaiului electric No. 3, s-a ciocnit cu un tram­vai cu cai No. 146 care venea din ca­lea Moșilor. Ciocnirea a avut loc la colțul bule­vardului Carol cu calea Moșilor. Oricine poate să-și in­chipue emoția călătorilor cari erau în ambele vagoane. Totuși din fericire n’avi­au de semnalat nici un accident de persoane. Tramva­iul electric lovind pe cel cu cai a stri­cat partea de dinainte­a acestuia, rănind ușor caii. Aceștia o luară la goană lăsînd tram­vaiul in urmă. Ei n’au putut fi prinși decît in apropiere de Sf. Gheorghe. Din ancheta făcută de circ. poliție­nească respectivă rezultă că vinovat de acest accident este vizitiul tramvaiului cu cal, care era beat. —in— Din Sibiu și Cernăuți Reuniunea romînă de muzici din Si­biu, din motive neatîrnătoare de voința sa neputînd lua parte la marele festi­val care, va vizita Capitala țărei Ro­mînești și Expoziția împreună cu reu­niunea soră din Cernăuți dela 20—30 Septembrie st. n. Cu acest prilej va da două concerte noul, unul clasic, cu cele mai de valoare piese , clasice unul na­țional cu un frumos număr de piese romînești naționale, multe compoziții mari și originale. Concertul se va da sub conducerea directorului conservatorului de muzică din Sibiu I­. Kirchner. Afară de acestea va da reprezentații de mai multe ori cu operata Moș Cio­­cîrlan de T. cav. de Ilondor, operetă foarte frumoasă și încununată cu suc­cese splendide, sub conducerea autoru­lui însuși. Programul se va publica ul­terior. Toate , reprezentațiile se vor da in sala Ateneului. Incercarea de sinucidere din strada Virgiliu Azi la ora 1 jum. p. m. croitoreasa Ecaterina Ionescu, în etate de 19 ani, domiciliată in str. Virgiliu 23, a încer­cat să se sinucidă fiind o ceașcă d­e spirt denaturat. Motivul acestei încercări de sinuci­deri e o neînțelegere de familie. Sinucigașa a fost transportată la spi­talul Colțea. „Adevănul” în țară tîrgoviște, 31 August Nouă amănunte asupra accidentului­­ le trăsură - După cum v’am arătat te­legrafic automobilul societ.. petrolifere *,Harpa" din Cimpina se înapoia da la gară pe str. Libertățel, cu o viteză cam mare. La punctul unde se intret­e str. Libertății­ cu Curcubeu automobilul trece pe lângă trăsura d-lui Nicola Ch­lider arendaș din comuna Șotînga. Automobilul era condus de șoferul Lud­vig Mildner și în înăuntru se afla in­ginerul Hamilton. Arhiducele Francisc Ferdinand în Herzegovina Trebinje, 1 Septembrie.­­ Orașul este splendid decorat. Arhiducele Fran­­cisc Ferdinand a sosit era la amiază sa­lutat la sosire cu bubuituri de tunuri. Arhiducele a fost salutat la gară de autorități și s-a îndreptat apoi la pri­măria orașului unde a primit autorită­țile și decorațiunile. Răspunzînd mai multor discursuri, arhiducele și-a exprimat bucuria de a se afla pe teritoriul Herzegovinei spre a-și da personal seama de progresele făcute de țară. Arhiducele a asigurat că împăratul va avea totdeauna grijă de Bosnia și Herzegovina. Cuvintele arhiducelui au­ fost primite cu strigăte de „Ji­­o !“ După recepțiun­e, arhiducele a făcut o plimbare prin împrejurimi, fiind pre­­tutindeni aclamat de populațiune. La orele 2 jura, arhiducele a plecat la Gravosa. Ofițerii ruși și perch­iziții­e Cracovia, 1 Septembrie.— „Nova Reforma" scrie că erî s’au făcut mai multe perchizițiuni la evreii intelectuali din Varșovia. Intrați în casa unui evreu­, doi o­­fițeri au voit să deschidă casa de bani a perchiziționatului. Acesta s-a opus și a chemat poliția în ajutor Ofițerii au­­ părăsit casa perchezi­ționată fiind chemați la poliție. Bandele bulgare și grecii Atena. 1 Septembrie.­­ Agenția „Havas“ află că telegrame din Mo­­nastir spun că o bandă bulgară a pătruns zilele din urmă în satul Neret și a ucis pe preotul grecesc și pe trei notabili. In aceeași zi preotul din satul Pissoderi precum și doi țărani greci au fost asasinați de aceeași bandă Condamnări în Rusia Kiev. 1 Septembrie. — Agenția Westmk spune că două persoane, arestate pentru furtul comis la ban­Calî speriindu-se, vizitiul Costache Călin a înfășurat hățurile după mîini, și proptit cu picioarele în aripa apărătoare a caprei a î nceput a întinde de hățuri. Apărătoarea caprei rupîndu-se, vizitiul alunecă pe oiștea trăsurei, și de, acolo jos, tîrîndu-i astfel caii vreo 100 metri in care timp s’au călcat peste mijloc și roatele trăsurei. Căci alergau cu o viteză spăiruîntă­­toare, în fața farmaciei „Speranța“ tră­sura se lovește de trotuar asvîrlind pe d. Chender cu capul de pietre, iar caii se opresc. Imediat sare în ajutor de medic se­­condar al spitalului, dr. Popescu, care, asistat de farmacistul Dogaru, au dat primele ajutoare victimelor accidentu­lui, aducindu-l în simțiri. D. Chender s'a ales cu o plagă mare la cap și la ochiul sting, cu doi dinți rupți și cu o teribilă spaimă; el a fost dus acasă. Vizitiul mai grav rănit a fost dus la spital, unde deabi­a după 20 de ore a început a vorbi cîte puțin. Automobilul a fost oprit la comuna Adînca și adus împreună cu inginerul Hamilton la­­ poliție, unde după ce li s’au luat declarațiile de subcomisarul Macedoneanu­ s’au dus la hotel de Bu­curești de unde au plecat spre Câm­pina Joi 31 August la ora 10, dimi­neața. Teatrale. — Trupa Schimidt teatru american a sosit in localitate și va da 2 reprezentații una la 3 Duminică cu piesa „Răpirea" în automobil și Joi 7 Septembrie crt. „Regina Autom­orta“ în sala „Vulturul“. Ică. A apărut EPISTRAFIE de RADU D. ROSETTI Un frumos volum de 80 pag. cuprin­zînd popularele epigrame ale tînârului poet, precum și alte multe inedite. De vînzare la principalele librării. Prețul lei 1.50 ADÜJVERUL,*,ȘI cat Luri de tribunal pentru propa­gandă revoluționară în armată. Dizenteria în armata rusă Varșovia, 1 Sept.—La ILiel- Ce, 150 soldați au căzut bol­navi cu simptomele dizente­riei. Se crede că ei au fost in­toxicați cu carne stricată. Noul cutremure d­e pămînt Palermo. 1 Septembrie.—Cutre­­murile de pămîn­t continuă împre­jurul orașului Palermo. La Termini cîteva case au­ sufe­rit stricăciuni. Locuitorii dorm­ sub cerul liber. Plecarea familiei imperiale ruse Petersburg, 1 Septembrie.—Țarul, țarină și copiii lor au plecat erî pe bordul iachu­lui imperial ,,Standard“ în golful Finlandei, pentru o escursi­­une de cîteva zile. Suveranii sunt însoțiți de ministrul­ cartei și de ministrul marinei. Ridicare de scornit Londra, 31 August.—Banca An­gliei a ridicat scumptul sau de la 4 la 5 la sută. Spiridonul expulzat Iași, 31 August. —­ Basarabeanul Spiridonof a fost expulzat. El a fost expediat cu trenul de la ora 6 prin Burdujeni, fiind însoțit pînă la graniță de subcomisarul Ne­bunesi. En­enimentele internaționale Din Rusia. — Guvernul maghiar și naționalitățile.—Diferite știri în­semnate Din Rusia Satul Kupin, districtul Kamenen lo­cuit de 200 familii evreiești, a fost cu totul predat și incendiat de tătarii din împrejurimi.­­ Tribunalul militar de războitl a dat era prima sa sentință. 30 de acu­zați toți anarhiști— cari au atacat cor­tegiul unei nunți — au fost condamnați la moarte. Contele Straghil a predat locuitorilor ținutului Perm, un milion de deziative pămînt arabil in condițiunea de a fi plătit prin anuități de către băncile populare. Programul din Liedlice a fost orga­nizat de șeful poliției, locotenentul co­lonel de dragoni Micharowsky. El a or­donat soldaților să ucidă pe cei dezar­mați. In timpul progr­amului 5 vase s’au prăbușit, 14 au ars și 106 devas­tate.­­ La o revistă militară din Korona polițaifi orașului a fost împușcat. Aten­tatorul a fugit. Guvernul maghiar și naționalitățile Ziarul „Siecle“ din Paris afirmă că guvernul maghiar caută să combată panslavismul. El va lua școlile de sub autoritatea municipală spre a le supune autorităței statului, care va numi în viitor institutorii și va regula planul studiilor. Măsurile acestea—spune zia­rul francez nu tind­ea să apere naționali­tățile ci să prevină primejdia ca politica să devină prada naționalităților rivale, ca în Austria. Diferite știri însemnate Poarta a adu­sat reprezentanților pu­terilor o lungă notă al cărei scop este să pregătească puterile în vederea ma­rilor concentrări de trupe din Turcia. Poarta declară că nu poate tolera pre­parativele militare ale Bulgariei și că se vede silită a face preparative iden­tice, ca de­scont din Biela Jazerkow, au fost condamnate la moarte. Ele au mărturisit fapta lor. Perchezițiunile în Varșovia Cracovia, 1 Septembrie. — Ziarele de aci primesc următoarele șt­i­ri din Varșovia : g Erî în foarte multe fabrici s’au făcut perchezițiuni de către poliție; numeroși lucrători au fost arestați. Arestații au fost dați judecăței. Orașul e plin de trupe. Noaptea a avut loc o revizie a trupelor prin casele oamenilor. In timpul reviziei trei persoane au fost împușcate și 16 greu rănite. In satul Habaroivska, lîngă Varșo­via, erî seara cinci oameni au pă­truns în casa moșierului Potrowski și Vait împușcat în fața familiei­ sale. Se crede că din m­otive politice, s’a comis acest asasinat. Nouă comande militare tur­cești Viena, 1 Septembrie.­După cum se anunță lui „Politische Cores­pondenz“ generalul Ferd­­-Pașa călătorește în străinătate ca să facă o nouă comandă de 50 de mitrail­­iere. Fost deputat rus dat judecăței Dan calmir RIȘCA Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național Azi Vineri 1 Septembrie 1806 — Mare Succes — , Se va juca mm non Comedie în 3 acte localizată de u­­ un KM­D. FAGURE Biletele se găsesc la Feder și seara la casă: Institutul Francez de domnișoare Choisy-Mangăra Str. Negustori 36—M­­întuleasa, 17-19 înscrierile încep de la 20 August ar­cursurile la 4 Septembrie. Se caută de către o casă de primul rang un prim comptabil. Ofertele a se re­dresa sub litera „A. S.“ la Agen­ția de Publicitate Carol Schulder et Comp., București, Strada Karageor­­gevici No. 18. Dr. H. Neumann fost asistent al Prof. Dr. Baginsfey =-====-= mx KKRIăD -w . Specialist în boli și operațiuni de: N­A­S, G î­T și U­REC­H I .s’a întors din străinătate ===== CONSULT 1­5 p. m.­­ —........ 18, Strada Gabroveni­ No. 18 Neurastenia și Sifilis vindecă en­cerul endrostenic și mercurial Doctorul Ijrim­idd Batoze de porumb Tocătoare de coceni Pietre de moară Locomobile ISS.Dimen­­ i -j- h­r.M-i:— .vx Ultima oră telegrafică Dela corespondenții noștri din: Ura, Paris, Berlin, Viena și Budepesta Magdeburg. 1 Septembrie.—„Mag­deburger Zeitung“ scrie că fostul­e­­­putat al Dumei Opnicon vă fi jude­No. 217, Calea Moșilor, No. 217 orele 10 —12 a. m. și 4— 5 p. m liicolaerehersca —~~ Societate fu­nloinstatistă ZZZT — Furnizorii Curței Regrile — cu sediul central, sucursală și agenții la BUCURESCI, Brăila, Craiova, Constanța, Roșiori, giurgiu, Slatina, Daciu și Roman l&erormad I>-lor  «tr­ioni tort­ de oțel, Pluguri Grape flexibile in­ Semănătoare în rînduri,,K­ÜHNE“ prin împrăștiere „KÜHNE“ — |» A­K­­­­T 11­O S­O IV — necunoscute că cele mai ușoare și durabile — de 14, 16 și 20 cal. putere di­n Aienîss’ide de Constrictiuni­ ale Căil or Ferata Ungare, Budapesta. Semănătoare Trioare Vînturătoare Prese de făn Mori simple duble triple marca «Cap de bou» în toate mărimile întrec toate cele­l­alte sisteme -2 și 3 compun toate de oțel — de livezi în rînduri „Massey-N­orris“ — pe patine — — pe 2 roate — La Ferte sous Jouarre normale — căptușite cu ciment masive — dintr’un singur bolovan Specialitatea Casei noastre — .Stafiei St­rucniier* patentate „.­­cu table fresaite sistematice — No. 6 și 5 fabrica Rieger și Schiel de mină de manegru — postament de lemn — — postament de fer •— cu aburi de mină cu aburi a, în toate construcțiile —

Next