Adevěrul, noiembrie 1906 (Anul 19, nr. 6178-6208)

1906-11-01 / nr. 6178

Moi­trui'í i Î N otiuil^e­iyoö coastă majoritate e vădit interioară ace­leia pe care a avut-o candidatul repu­blican Higghins in 1904. £ Hearst a avut înrietatea in toate cen­trele industriale. La New­ York mai a­­les majoritatea luî e considerabilă, 60 pînă la 70 000 de voturi. Izbînda concurentului sau e greoae și ea se datorește m­al mult voturilor din districtele rurale unde proprietarii au rămas încă credincioși partidului re­publican, care e partidul conservărei sociale. „New­ York Herald“, care a fost ad­versarul cel mai violent al lui Hearst, scrie „că ar fi nefolositor să se tăgă­duiască adevărul, anume că rezultatul e o decepție pe­ntru republicani, cari, începînd cu președintele Roosevelt, se așteptai­ la o largă majoritate“.­­ Faptul e că de vre-o cîteva săptă­­mini Hearst părea cu desăvîrșire înecat sub valurile adversarilor lui și sub as­primea atacurilor cari îl copleșaui. Nu­mai „New-York American“ ziarul său ținea piept cu „World“, „Tribune“, „Sun“, „New-York Herald“, cu „Daily Eagle“ a lui Broklyn și cu „Evening Post“, atîtea ziare adversare. Deși era candidatul primit al lui Tammany, pri­marul tammanist din New-York, totuși Mac­Clelland și împreună cu dînsul o întreagă fracțiune a partidului democrat, tl combătea cu strășnicie. Imputările cele mai injurioase cur­geau­ zilnic împotriva lui. Era declarat „nedemn moralmente“ ca să reprezinte „Statul-imperiu“. Bursa din New-York, Wall Street, întreaga înaltă bancă a­­mericană, toți Rockefellerii, Vander­­bilți­ și Pierpont-Morganil, dădură un­­ salt considerabil împotriva acestui duș­man al trusturilor. Intervenția lui Roosevelt și, ca și cînd n’ar fi fost de ajuns atîta, președintele Roosevelt, printr’o a­­devărată loviturj de stat, interveni direct în luptă. Acest fapt e fără precedent in viața politică a Statelor­ Unite și ar putea să cpnte scump pe președinte după cum se exprimă „Daily News“. D. Roosevelt trimise la New York, „cu mandat formal“, pe secretarul de stat Root ca să denunțe primejdia ce amenința „Constituția americană“ din partea zvăpăiatului demagog Califor­nian. D. Root atacă cu ultima violență tre­cutul ziaristic al lui Hearst. El mai spuse: :,Acest om e incapabil să-și în­deplinească funcțiunile pe cari le nă­­zuește. El e un egoist care amăgește pe muncitori cu făgăduili și cu dis­cursuri false. Vă declar în numele pre­ședintelui că alegerea lui Hearst va fi o injurie pentru patronii și lucrătorii cinstiți, o stavilă pentru opera pe care o urmărește președintele Roosevelt îm­potriva trusturilor. Ascultați ce spune președintele Roosvelt despre d. Hearst și despre cei de un fel cu dînsul în primul lui mesagiu din Congres. El vorbea despre acei ziariști cari trezesc în cititorii lor sentimente rele, cari seamănă vînt și trebue să cadă sub furtună. Cu autorizarea președintelui vă declar că scriind aceste­ cuvinte s’a gîndit la Hearst Sentimentele acestuia au rămas de atunci neschimbate*'. D. Root făcu direct responsabil pe He­arst de moartea lui Mac Kinley al cărui ucigaș s’a adăpat din articolele incendiare ale presei lui Hearst împo­triva trustu­rilor. In asemenea condițiuni nu­ e de mi­rare că Hearst a căzut. Pe de altă parte­, e sigur că biruința­ lui Roosevelt îl costă scump. El perde unult din pres­tigiul și din popularitatea lui, iar cau­zele adinei ale situației­­ actuale, care a dat ca rezultantă candidatura lui Hearst și populismul, prind rădăcini cu o trăinicie mai mare de­cît ori­cînd. Păreri asupra candidatului populist Hearst Față cu rezultate­le acestor alegeri din New-York, personalitatea lui Hearst a­­pare curioasă. El afișează idei înaintate, chiar socialiste. E sincer sau nu ? Odinioară el era proprietarul unei însemnate cantități de organe ale presei galbene, sau cum s’ar zice ale presei de reclamă. Un ziar belgian ne dă cîteva amănunte asupra acestui personagiu. Hearst e fiul unui bogat proprietar de mine din California și posedă chiar actualmente la New­ York, Chicago, Bos­ton, San-Francisco și la Los Angeles, ziare al căror tiragiu ating, la un loc, 1.900,000 exemplare zilnice. El e în virstă de 43 de ani. La eșirea din universitatea din Ha­­vard, unde a făcut studii mediocre, ta­tăl lui îl întrebă: „O să lucrezi în mi­nele mele ?“ El răspunse : „Dă mi zia­rul tăi! !“ nearst tatăl cumpărase la San-Francisco un ziar menit să-i susție candidatura la Senat. Credința generală fu că fiul va face din ziarul tatălui său un ziar serios și literar. Dar in cîteva zile zguduise și scandalizase așa de tara San-Francisco ca să atragă luarea aminte a cititoru­lui, că mama lui du mas îndrăznea să deschidă „numărul“, îngrozită de nebu­niile formidabile cuprinse în ziar. Fiului îl păsa prea puțin. El se certă cu tatăl găti, care găsea atît lucru ca să se facă atîta gălăgie în jurul știrilor cari îl pri­veau pe el și pe prietenii săi. Tiragiul se urca mereu. La trei­zeci de ani, Hearst părăsi San­ Francisco și se instala la New­ York ca să lupte cu „World“ și să scoată un nou organ împotriva lui Pulitzer, directorul ziarului „World“. După pă­rerea lui He­arst, organul lui era menit să „zgudue întreaga America“, își cumpără un ziar și luă lui World statul lui major : pe Brisbane, o forță intelectuală, pe Goddard, desenatorul popular al suplimentelor de Duminică, pe Chamberlain, geniul senzațiunilor și pe Carvalho, omul publicitățir. — Cum speri că o să poți lupta cu „World“ pe terenul lui de reclamă ? îl întrebau cîte unii. — Făcînd mai răi! decît dînsul! răs­punse Hearst. „World“ costă zece bani; ziarul lui Hearst costă numai cinci. Sub apăsarea concurenței, „World“ lasă și el prețul la cinci bani. — Duminică, țipa Pulitzer, voi­ da un cîntec — En- urla Hearst, voii­ da pe dea­supra și un supliment în culori. La New­ York, toți priveau cu emo­­țiune această luptă, care durează încă. Din acrete arătări, rezultă o origina­litate, oare pune pe Hearst într’o lumină curioasă. Plutocrația amenințata Dar, desigur, nu personalitatea a­­ceasta e cauza biruinței slabe a parti­dului republican. Hearst pozează un po­pulist și conștiința revoluționară a ma­selor proletare a luat, la New­ York, forma tulbure și confuză a populismu­­lui. Ea e revoltată împotriva ruterei colosale a trusturilor și din ce în ce se ridică mai tare, mai îndîrjită. E de crezut insă că față cu opoziția pe care o întîlnește masa proletară din partea marelor forțe sociale, ea se va îndruma spre socialismul propriu zis. Actualmente, marea majoritate a e­­normului proletariat evreu, ungur, ita­lian și irlandez s-a pus în serviciul di­rectorului lui „New-York American“ a acestui demagog înflăcărat pentru care fiul furieristului Brisbane scrie in fie­care zi articole, care ar putea fi sem­nate adesea și de socialistul cel mai ortodox. In unele localități, aceeași candidați au votat pentru Hearst ca guvernator și pentru candidații socialiști ca depu­tați în Cume­a reprezentanților. Nu se cunosc încă pe deplin rezul­tatele voturilor obținute de candidații socialiști, deoarece presa americană, de­votată trusturilor, practică împotriva lor conspirația tăcere!. E vădit în orice caz că voturile acor­date partidului socialist din Statele­ Unite au crescut în proporții conside­rabile și că numai socialismul e chemat să se folosească în curâud de enorma mișcare de revoltă împotriva societăței capitaliste, revoltă cari se manifestă in forma ei primă și tranzitorie prin popu­lism­ul maselor, de care se folosește Hearst. SPECTACOLE — Marți 31 Cotombrie 1906 — Teatrul Național. — Cu concursul d-șoarel Agatha Bîrsescu, se va juca „Sapho“, tragedie în 5 acte da Grill­parzer. Sala Edison. — In toate serile re­­prezentațiuni teatrale date de vestita trupă franceză „Les Capacities“. Sala Oppler.­­ Concert zilnic dat de o orchestră militară. Circul Sidoli. Reprezentații date de cinematograful vorbitor cu­ „fenome­nele naturii“, și lupte internaționale. Sala Frascatti: In fie­care zi 4 reprezentații date de Cinemato­ Bio­­graf. Teatrul Boulevard — Reprezen­tațiile transformatorului și ventrilogu­­lui Mathis. Duelurile din Galați — Afacerea Doiciu-Fortunescu — GALAȚI, 30 Oct.—Afacerea Doiciu- Fortunescu, care în alte împrejurări ar fi fost o simplă chestie de parchet, se complică pe fie­care zi, luînd proporțiile unui mare scandal. Am arătat in ce con­stă această afacere : Doi membrii fruntași ai partidului conservator—d-nii Fortunescu și Doiciu —întreprind o misiuie : vînzarea unei moșii. Prețul acestei operațiuni, 44 000 lei, este încasat numai de unul din ei, d. Fortunescu, care refuză a da ceva din această sumă celuilalt, adică d-lul Doiciu. Acesta, pentru a pune mîna pe partea pe care o pretinde, se face că propune d-lul Fortunescu o afacere de cămătărie, la care acesta se pretează încredințîndu-i 10 000 lei. D. Doiciu în loc de a da cuiva cei 10.000 lei, îi pune frumușel în buzunar, despăgubindu-se astfel de partea pe care o pretinde din misiție. După cum se vede și dintr’o parte și din cealaltă lucruri destul de fru­moase. Cum era natural, au urmat ame­nințări, procese și insulte de ambele părți și s’a ajuns între altele și la duel D. Doiciu a fost provocat la duel de către d. Fortunescu, care s’a simțit a­­tins printr’un articol publicat în ziarul „Vestea“. Martorii d-lui Fortunescu au fost d-nii Hartei, șeful statului major al corpului 3,armată, și colonel Bog­dan, comandantul reg. 1 roșiori. Ce s'a întîmplat cu această provocare se vede clar din următoarea scrisoare adresată de acești martori clientului lor: Domnule Fortunescu. Fiind însărcinați de d v. a cere repara­­țiune, prin arme, d-lui Alexandru Doiciu, avocat, pentru insulta înserată la adresa d-v. în ziarul Vestea din 27 Oct. am ru­gat pe d. Doiciu a-și constitui martori la care d-sa a convenit verbal ; în urmă însă, printr’o scrisoare adresată nouă a­­seară la ora 10, d-sa nu numai că nu re­tractează insulta, dar găsește chiar de cuviință a nu-șî mai constitui martori precum rămăsese înțeles între noi­ și d-sa. Pretextul invocat de d-sa este că nu ați fi destul de onorabil pentru a vă face cinstea a eși pe teren. Acest procedeu din partea d-lui Doiciu denotă o complectă necunoștință de ces­­tiunile de onoare și o regretabilă lipsă de cuviință față chiar de noi cari v’am găsit perfect de onorabil pentru a vă servi de martori. Astăzi, pentru noi. d. Al. Doiciu s'a discalificat singur și, în consecință, insul­tele sale trecute și viitoare nu mai pot atinge pe niment. Primiți vă rugăm, etc. Cu Ionel Hartei Colonel Bogdan șeful statului maj. comandantul reg. al corp. 3 armată I roșiori Sylv. merii, medicii de plăși au dat consul­tațiuni la 48509 bolnavi și s’au distri­buit medicamente din farmaciile comu­nale la 27348 bolnavi. Moașele au a­­sistat la 1678 nașteri. S’au vaccinat și revaccinat 19574 copii și s’au căutat în infirmerii 415 bolnavi. se Serviciul veterinar se compune din două medici veterinari de circumscrip­­ții și 11 revizori de vite, deosebit de veterinarii comunelor Telega, Slânic și Cîmpina. Numărul vitelor din județ este de 290.057 capete. Epizootiile au fost com­bătute la timp. * Despre drumurile din județ, d. pre­fect Blefterescu, cu regret spune că se află intr’o stare înapoiată. In județ sunt 2.000 k­m. de șosele județene, vecinale și comunale, din cari numai vreo 1.300 sunt împietriți. In județ sunt proectate mai multe șo­sele și podețe.­­ Linia ferată Ploești-Văleni nu este complect terminată. Ea va fi pusă în exploatare cel mult la primăvară. Prin intervenția ministe­rului, locomotivele au­ fost comandate în străinătate. Ele au fost recepționate în mod regulat și au fost închinate C. F. R. pe prețul de 30 lei pe zi. Materialul rulant se compune din 60 vagoane de marfă, trei automotoare cu vapor cu trei vagoane de remorcă. * Din împrumutul votat pentru linia Pie­­ști-Slobozia, s’au rea­lzat numai 3.200.000 lei, cari s’au pus la dispoziția ministerului. Linia s’a început, lucrările continuă.* In județ s’au construit anul acesta în comunele rurale 29 de școli și primar­i Budgetul a dat un excedent de 84721 lei. împrumutul de 350.000 lei, aprobat și votat de Corpurile legiuitoare, a fost realizat. Din acest împrumut, 150.000 lei sunt destinați pentru clădirea cazărmei reg. Mircea 32, iar cu restul de 200.000 lei se va clădi palatul administrativ. D. Luca Biefterescu a fost viu apla­udat de consilierii județeni, pentru ex­punerea ce a făcut-o. D. Ștefan Greceanu, luînd cuvintul, zice că admiră discursul d-lui Biefte­rescu, însă roagă ca toate cele spuse să se pună în practică spre binele ju­dețului. D. Teodor Văcărescu mulțumește călduros d-lui prefect Elefterescu, pen­tru grija ce o depune în folosul jude­țului Prahova. Votîndu-se mai multe acordări de credite, s’a început la votarea budge­tului pe capitole, ceea ce s’a terminat, după aceea s’a votat în total cu unani­­mitate. La venituri ordinare budgetul pre­zintă 416.315 lei, venituri extraordinare 40.537 lei și 35 bani și cheltueli 39. 163 lei și 65 bani. Ședința s’a ridicat la ora 6 și jum. seara, anunțîndu-se cea viitoare pentru ziua de 4 Noembrie, ora 10 a. m­., cînd se va procede la votarea budgetului pensiunilor, etc. Stavăr Ședința consiliului județean de Prahova Situația județului.—Discursul d-lui prefect Elefterescu. — Votarea budgetului ordinar Ploești, 31 Octombrie.—Eri la ora 3 d. a., consiliul județean a ținut Șe­dința in sala Curței cu juri, sub preșidenția d-lui Teodor Vă­­rescu. Guvernul este reprezentat din d. Luca Elefterescu, prefectul județului. Consilieri prezinți sînt ‘14. Deschizîndu-se ședința, d. prefect Elefterescu a expus situația județului pa anul expirat, din care reproducem următoarele : Județul are o populațiune de 322553 suflete, sau­ 54.102 contribuabili. In tot județ­­ul sunt 322 biserici, cu 263 preoți. Școli primare urbane sunt 26 cu 89 de institutori. La aceste școli au­ urmat 2403 6 eve și 1668 fete, ceea ce, in r­a­port cu numărul copiilor în vîrstă de școală, dă un procent abia de 6 la sută. Școli rurale sînt 193 cu 242 învăță­tori și învățătoare. La aceste școli au­ urmat 10115 băi­ți și fete, cu toate că ar mai fi fost 38982 copii in vîrstă de școală. In învățămîntul rural mai func­ționează și 22 maestre de lucru. * Serviciul sanitar al județului are un m' din primar, 7 mi­dici de pasă, aju­tați de 36 agenți sanitari și 31 moașe. In județ se vor mai construi in­ă alte patru spitale, osebit de spit. In­ jubilar „Carol“ din Filipești și cel din Buște­nari, pentru care s’a adunat suma de una sută mii lei. Cercurile coratiore, întrețin 32 infir­­ me la facultatea de medicină Eri la orele 10 a. m., d. profesor dr. Nanu-Muscel a ținut lecția de des­chidere a cursului sau de clinică și semiologie în amfiteatrul clinicilor de la spitalul Filantropia. D-sa a făcut în prima parte a secți­­unei de deschidere elogiul regretatului profesor Kalinderu, predecesorul său la această catedră, și intrînd apoi în con­­siderațiuni generale asupra studiului clinicei insistă asupra importanței ne­gre pentru studenți și medici conștiința datoriei și amorul profesiune­. Au azistat d. I. Kalinderu președin­tele Academiei române, d. decan al fa­­cultății de medicină, dr. Măld­ărescu, d-nii profesori doctori Toma Ionescu, Buicliu, Florea Theodorescu­, Babeș,Ma­­rinescu, Anghelescu, dr. Racoviceanu Pitești, Anghelovici, M-me Secară, Goi­­lav, Staicovîci, Botosan, Haralamb, Tă­­tușescu, Grosovici, Baroncea, Herescu, Brătianu, Gheorghiu, Alexandru, Daniel și o mulțime de tineri doctori studenți și studente. La finele secțiunei, d. Ion Kalinderu vădit mișcat, a îmbrățișat cu efuziune pe continuatorul la catedră al ilustru­lui sau frate, și toată asistența, toată elita medicală, a felicitat călduros pe tinărul și savantul, profesor. 2 A apărut • Medicina populară • ===== Anul II, Ko 1 =* Cu următorul sumar: Căsători­le între rude sad consîngenita­­tea.—Stelele căzătoare.—Carnea cușer și car­nea trei —Boabele nasului.—Arta de a lucra cu amîndouă mîinile.—Influe­ța sau­ gripa.— Respirații.— Sfaturi farmaceutica.— Ce este gr­ea?—Fum­igația (fumuri).­ Cum ia omul panglica. — Dicționar popular de boale și leacuri.—Ajutoare grabnice.—Sfaturi prac­tice —Cronica hazlie. — Resorturi pentru că­ruțe și trăsuri. Despre pîinea al­bă și pîinea ne­gru­.—Urîta, (roman medical psihologic).— Consultații medicale. 10 bani numărul ===== == Abonamentul 10 lei pe an ■Mai min­ ... peta în anii 1907 și 1908 în ziua de 15 Septembrie. Consiliul comunal al orașului R­. Vîlcea a fost dizolvat. Președinte al comisiunei interi­mare a fost numit d. Oromolu. Biroul de contencios și informațiuni al ziarului „Adevĕrul“, pus sub direcțiunea d-lui L. Voicea, licențiat în drept, se în­sărcinează cu rezolvarea oricărei afaceri judiciare, administrative sau financiare, precum și cu procurarea oricărei infor­­mațiuni, prin personalul sau complect și special de care dispune. Publicul din toată țara se poate adresa acestui birou cu încrederea cea mai de­­pl­iă de a fi satisfăcut. Pentru simple informațiuni, taxa bi­roului este de lei 3 și 15 bani, sumă ce trebue trimisă, odată cu cererea, prin mandat sau mărci poștale, la adresa bi­roului. București, strada Sărindar­ul. D-na Farmen, c­unor­ută cititorilor noștri din frumoasele articole și cores­pondențe apărute în acest ziar și dato­rite penei sale, se prezintă ac­um publi­cului și ca o foarte talentată diletantă în pictură. In sala de depeșî a Adevărului d-na Füimen expune o serie de tablouri : pei­sagii, naturi moarte etc. cari poartă a­­celeași călit­ăț ca și scrisele d-nei Füi­men, adică sînt foarte sentimentale. Amatorii de a-și împodobi casa cu un tablon frumos o pot face cumpărînd la expoziția aceasta unul, cu atît mai virtos cu cit prețurile fixate de autoare sînt modeste. D. G. Assan a fost numit bibliotecar la gimnaziul din R. Sărat. INFORMATIONI D. Petre Carp care se află de cîteva zile în Capitală a a­­vut întrevederi cu principalii d-sale amici politici. In toate acele întrevederi, d. Carp s'a declarat în contra ori­cărui mod de împăcare cu g­uv­er­n­amenta­lii. D. Nicu Ilipescu aduna, prin Bră­ila, telegrame și dezmințiri de com­plezența ca să dovedească că .. nu se știe nimic despre cei 6000 lei în­casați de la contele de Roma pentru ca să retragă candidatura de paie a d­lui Iorga. Numai o singură dezmințire nu sosește : acea a d­lui Christache Su Hoți, senatorul și șeful conservato­rilor brăileni, singurul în măsură a confirma sau dezminți faptul. In cercurile politice ce vorbește despre un scandal care s'a petrecut la clubul na­țional liberal între doi membrii d. C. Bădulescu, avocat și fost magistrat și un domn aga. Ambii s’au luat la ceartă, de la jocul de cărți și cînd s'au încăerat mai mulți membrii au interve­nt și i-au­ potolit. D. Constantin Dissescu, ministrul cul­telor și instrucțiunei publice, va numi o comisiune de profesori universitari de la facultățile juridice din București și Iași, care să modifice actualul regu­la­­ment al al acestor facultăți și să-l uni­fice. D. Dissescu a promis mai multor pro­fesori de la facultatea de drept din Bu­curești, că se va înființa și doctoratul în drept, pe lingă universitatea din Ca­pitală. La 5 Noeemb­r­i­e, va ava loc i>e șoseaua Găești Tito pe un p­rcurs d­e kilometrii o cursă cu a­tomobile. Sînt două cupe oferite de prințul Va­lentin Bibescu și d. Ge­orge Plagino. Cursa se va face sub îngrijirea „Au­tomobil clubului român“, și se va re* Gazul d-lui Briel dela „L’lndependance Roumaine“ Am relevat, în repetite rînduri, si­tuația delicată a d-lui Briel Diogene, unul din redactorii ziarului național­­liberal „L’Independance Roumaine“, care este în același timp și funcțio­nar al unei legațiuni străine. „L’Indepedance“ n’a răspuns un singur cuvînt asupra cazului Briol. A crezut că prin tăcere va scăpa. Iată însă că organul oficios al gu­vernului somează pe d. Briol să op­teze între funcțiunea ce o are la le­­gațiunea Franței și între aceea de redactor la un ziar politic romînesc. V*. Ceea ce a determinat această so­­mațiune a ziarului „Conservatorul" este un articol al d-lui Briol, apărut în „L’Independance Roumaine“ și care critică o deciziune a sinodului romin. Iată în ce termeni relevă „Con­servatorul“ actul d-lui Briol : „De mult ar fi trebuit să relevăm o anomalie ce se petrece in presa noastră prin fa­ptul că, într’un ziar apăru­­t în limba franceză, dar fiind totuși un ziar politic romînesc, anume „L’Indepen­dance Roumaine“, scrie un domn Diogen­­, alb s­triol, care este tot­odată funcționar al Repub­lici Fran­ceze, f­uncționind în mod oficial pe lîngă legațiunea franceză. „N'am făcut’o pînâ acum dintr’un simțimînt de diferență pentru distin­sul diplomat, care repr­zintă Republica Franceză pe lîngă M. S Regele și Statul român, c­e­ream că colaboratorul strein al „Independenței“ va înțelege ,el inv­ ȘÎ situația s­a anormală și se va mărgini a trata chestiuni literare, ar­tistice, sau cel puțin streine de politica și de instituțiunile țarei: „De cît­va timp insă, d. Diogoito, alias Briol, a început să se îndeletni­cească și cu politica noastră internă, exerc­tîndu-și spiritul în observațiuni și aluziuni picante și răutăcioasa pri­vitoare la afacerile noastre interioare. „Iar am închis ochii asupra acestui procedări incorecte, făcîndu-ne că nu știm cine este persoana care se ascunde în dosul pseudonimului. „Dar deunăzi d. Diogene a pus vîrt­col­a bor ți unei sale anormale printr'un prim-Bucure­ști, in care critică deci­­ziunea Sfîntului Sinod in chestiunea unei piese teatrale cu subiect religios ce-i fusese supusă de către un autor roman. „Nu intrăm azi în discuție dacă bine sau rău a făcut Sf. Sinod , autorizind reprezentare­a pe Arenele Romane a unei piese în care Mîntuitorul este în­trupat pe scenă. Chestiune se poate discuta între noi rominil, dar este o lipsă­bsoluta de tact din partea unui ziarist strein și mai ales catolic de a interveni în chestiune, criticînd deci­­ziunea Sf. Sinod, adică a primei auto­rități bisericești romîne. „Este însă mai mult de­cit o lipsă de tact,­ este o ne­cuviință această ati­tudine din partea unui domn care e­ste funcționa plutit al unul Stat, strein, ferind parte din personalul unei 1­­ga­­țiuni și bucurindu-se de dreptul de ex­­teriori­­litate, fin­i, prin urmare, in afară de puterea leg­lor noastre. „Presa e­sta lib­­ră pentru toți locui­torii țărei romîni­ști, fără a excepta chiar pe stre­ini; dar umiäeri nu s’a au­zit ca funcțonarul unei legațiuni să scrie într'un ziar politic al țarei pe lângă care legațiunea este acreditată și să trateze chestiuni politice și reli­­g­oase. „Ar fi dar cuviincios ca d. Diogen­alms Brio) sa opt ze între si­nsțiunea sa de funcțion­a pe lingi legațiunea Republicii Franceze la B­r­ărești și profesiunea d ziarist ne exe­c­tă la un ziar politic d­uptă in țara romînească“­De astă d­tă probabil că „L’In­dependence Roumaine“ va vorbi, mai ales că directorul acestui organ este acum și președintele Sindicatului zia­riștilor. Rep. Adunarea Sindicatului ziariștilor Aseară s’a ținut în localul Camerei de comerț din Capitală, adunarea ge­nerală extraordinară a Sindicatului zia­riștilor. Din­ cei 66 membrii înscriși au parti­cipat 34 A prezidat d. Ioan Procopin, preșe­dintele sindicatului. D-sa a ținut să mulțumească mem­brilor din comitet pentru că l’au ales președinte, apoi a lăudat activitatea fostului președinte, a d-ina Ciurcu, spu­­nînd că speră al revedea în comitetul sindicatului, spre a continua să lucreze pentru binele acestei instituții. Majoritatea celor prezenți a subliniat cu aplauze laudele aduse d-lui Ciurcu. D. Procopiu a citit apoi progra­mul de activitate ce și-l impune noul comi­tet al sindicatului și în care se insistă foarte mult asupra nevoei de a ridica prestigiul presei și a se îmbunătăți si­tuația ziariștilor.* D. Mirone Lugomirescu s’a ridicat după aceea și a propus o moțiune prin care se vestejesc z a­­ere caii primesc bani de la societățile străine spre a duce campanii antinaționale. Moțiunea se sfirșea cu propunerea ca Sindicatul să vestejească pe aceia cari colabore­ză la asemenea ziare. D. Gr. Ventura a ținut să spue că moțiunea propusă de d. Lugomires o vizează pe d. Miile și pe colaboratorii ăî ce nu fac parte din Sindicat. D. G. Ranetti a dezm­i­­țit insă pe d Ventura, spunînd că nu e vorba de d Miile, viit urit d-sa a de­misionat din Sindicat și nu poate fi vorba nici de colaboratorii d-lui Miile, cari nu pot fi făcuți responsabili de atitudinea ce o are în diferite chestiuni d. Mille. D. R­anetti a complectat declarația sa spunind că dh'Stia d-lui Mille s’a terminat atunci cînd Sindicatul s’a pronunțat asupr­­ demisiei sale, iar moțiunea propusă nu vizează pe nimeni, el e o chestie de principiu. D. loan Bacalbașa a susținut moțiu­nea d-lui L­igomirescu. Din această cauză s’a iscat o vie dis­cuție între d-sa și d. G. Ranetti. D. Ranetti a propus o moțiune prin care se spune că Sindicatul dezaprobă in principiu procedarea ziarelor cari iau bani dela străini. S'au pus la vot cele două moțiuni : a d-lui Lugomirescu și a d-lul Ranetti. Asupra exprimării votului s’a făcut oare­care discuție și s’a decis ca să se voteze pe față, după apelul nominal. Pusă la vot, moțiunea d-lui Lugomi­­rescu a întrunit 8 voturi, fiind 6 abți­neri și 20 contra. Rezultatul votului a dat loc la inci­dente violente între redactorii „Epocei“ și d-nii G. Ranetti și Ian­ovescu. S’a pus la vot apoi moțiunea d-lui Ranetti, care a fost votată, prin ridi­care de m­îini de către majoritatea mem­brilor prezenți.* S’a respins cu unanimitate demisia d-lui G. Rădule­scu din comitetul sin­dicatului. S’au admis ca membrii activi d-nii P. G. Ciorăneanu, avocat și Vasile Pop dela „Roumanie“. S'au ales comisiuni pentru modifi­carea statutelor și controlarea gestiunei sindicatului. Adunarea s’a terminat la orele 11. D. Procopiu a oferit după acela șam­panie, la Kosman, membrilor sindica­tului. Marcuri 8 Noembrie comitetul sin­dicatului se va întruni la d. Procopiu acasă. Rep. §POttT Serbarea automobil-clubului român In urma activității depuse de prințul Valentin Bib­icu, cursele de automobil cari se provocaseră pentru Sîmbătă tre­cută și cari fuseseră contramandate, vor avea loc în „Arenile Romane“ Joul 2 Noembrie ora 1 jum. p. m­. precis sub patronagiul princ­ipesei Maria. Iată programul acestei serbări: a) . Intrări­­ în arene. Trecerea pe sub o poartă cu clopoței fără a atinge clopoțelul. Concursul clopotului: trecerea pe lângă un clopot, conducătorul va suna clopotul. Aceste concursuri se vor face în mers înainte și înapoi. b) Tx­cerea printre patru țăruși supor­tând un vo­um de mătase mbu­re ; acest volum cade asupra conducătorului care va atinge vre-un țăruș. Eșirea din arene printr’un viragiu în d intre popiei cari nu trebuesc atinse. c) Concurs de echilibru. Mașinele se vor sui pe o pode­­lă și se vor ține în echilibru cât timp se va putea. d) Joc de popiei. Conducătorii în cel mai scurt timp, vor încerca a răsturna cel mai mare nu­măr de popiei cu toate e dinnainte. II) Fie­care conducător însoțit de o doamnă va primi fiori și o panglică. Conducătorul va avea a conduc, n­a­­șina între figuri simulind oameni și a­­nimale fără a le răsturna, pe cînd doamna ce-l însoțește va face un buchet din flo­rile ce a primit. Premiul se va da acelor concurenți cari în timpul cel mai scurt vor pre­zenta bu, hoțul c 1 mai f­­umos. Concurs de stil. Trăsurile conduse de ma­i­nici, sau W­­imann Juriul ținînd compt de frumuși­țea automobilului, de armonia linii­or și a culorilor, de garni­tură și de confort, va dec­ rna premiul trăsurei celei mai bine ținută. Dofi­area generală în ordinea intrărea. Acordarea premiilor. * Inscripțiunile se vor primi la d. Al Darvari str Manca Brutaru 11 bis la comisariatul Expozițiunea, la d. T. Că­­mărăș­­scu Hotel Bulevard, la garajul L<­oruda et comp. str. Cotunu. Nou No. 10, la garajul Prag­a Calea Victo­riei No. 9 și la garajul Ressin str. Ca­­rol No. 14. Vanghelie Zioni Cațaonul Rezumatul părței íntiia din interesantul roman al d-lui Ludovic Dauș, care se publică în „Adevĕrul“ Mulți dintre cititorii Adevărului, ne­­putînd să șî procure primele numere din interesantul roman V­agh­le Zioni Ca­­ț­onul pe care îl publicăm în forță și au manifestat dorința de a cunoaște in­ceputui acestui roman. Pentru a satisfa­ce pe cititorii săi Ad-vö și dă un mic rezumat al foiletoanelor apărute, pentru ca oricine să poată urma citirea mai de­­parte a romanului d-lui Ludovic Dauș, care roman prezintă, un interes palpitant de actualitate, fiind o oglindă vie a mo­dului cum grecii se insinuiază la noi în țara și cum, prin jaf și crimă, ajung a­­totputernicî și calcă în picioare pe ro­­mâni­ cari le stau în cale. Pe drumul care duce de la Pașcani spre mănăs­trea Vâratec pe o zi jilavă de toamnă, Vanghele Zioni merge cu că­ruța lui cu marfă. Grecul, de curînd venit din Grecia ca să facă la noi parale, scrîșnește gîndin­­du-se la țara noastră: — Numai banii sînt buni aci ! Dar și el se adună ț­ara gr. V. căci sunt afurisiți romînii, mînca-i-ar ciorile și viermii! E furios că n’a ajuns încă bogat, deși Îi merge negoțul lui de mărunțișuri, la poarta mănăstirei Văratic. Și, obsedat de gîndul că vrea să fie bogat, strigă : —* Bogat vreau să fiu ! Pentru asta am lăsat cerul cald al Greciei și am venit aci în țara vînt­urilor și a ploilor, a furtunilor și a iernei! In Tirgul-Neamț, Vanghele se întîlnește cu Aristide, un alt grec, și din una în alta, acesta îi vorbește că 6înt maice bo­gate în Văratic și că una din ele, E­­praxia, e putredă de bogată și de curînd și-a primit cîștiul de la moșie.. Știrea aceasta îi pune ca pe cărbuni pe Vanghele. — Banii Epraxiei îmi trebue ! își șop­tește el. Nu vreau să mai muncesc... Nu !... Și ier. — Am să ajung bogat și fără întirzi­­ere! murmura el și in ochii lui străluce­ște o flacără ciudată... De aci pînă la crimă nu e decît un pas .. Dar cum ?... Ocazia Ü se prezintă repede. Intr’o seară, intr’o circiumă, un tînăr f­ăcaü, loan al lui Năstase, bea cu mai mulți prieteni pentru draga inimei lui, I­­leana, pe care o iubește, dar pe care nu o va lua decit mai tîrz­ii, cuci prea e să­rac flăc­ut. Și loan e trist de aceasta și se plînge că mai bine i-ar prii lui banii, decît Epraxie, care e zgîrcită și nu știe ce să facă cu ei. Vanghele intră în vorbă cu Ioan care se îmbată, c­o stind pentru Ileana. Araiadul pleacă odată din cir­ciumă și Vanghele e fascinat de un cuțit cu plăselele de fi­deș pe care flăcul îl poartă în briű, și care cuțit e cunoscut de tot satul. — Am să am poate nevoe de cuțitul ăsta ! își șoptește Vanghele... De ce?... Nu știe nici el, dar un gînd însă Îl strigă : — Ia cuțitul... Ta­t ! Vanghele nu rezistă mult ispitei. El fură cuțitul din lo­cul flăcăului de care se desparte. Imediat însă un alt gind îl pasionează pe grec : — Dacă așî ucide pe maica Epraxia ! se întreabă el. Și tot el își răspunde : — S'o ucid și fără întirziere ! Ea are bani în casă, și ml trebue banii ei! A­­cu-i acu. Vanghele... arată că poți și tu ceva.. Haide!.. Vanghele se furișează prin noapte, pă­trunde în chiliuța maice! Episaia o u­­cide împreună cu o altă maici», sora Ma­fia, pradă vreo 40.000 lei pe cari­ o găsește la maica Epraxia și lasă lingă cadavrele victimelor sale cuțitul cu plăselele de fildeș pe care l’a furat de la b­an­ul !»! Nă­tase. A doua­ zi mare zgomot, mare spaimă in mînăstire-Vanghele, care a apărut ca de obiceiü in poarta minastirei și vinde mărunțișuri, spionează tot ce se petrece și tresare de bucurie cînd oamenii str gă: — Cuțitul lui loan al lui Năstase a fost găsit lingă cele două ucise !.... Bucuria grecului e colosală S’a găsit un vino­at. El e sigur acum că va scăpa de justiția oamenilor, e sigur că a ucis cu folos. Ei, ucigașul,— el. Vanghele Zioni — e cel d’inimî care să acuze pe nenorocitul și nevinovatul Ioan și să-l strige: — Tu, tu ești ucigașul ! Astfel debuta grecul Vanghele Zioni la noi în țară. Astfel prin două omo­ruri și împingînd la ocnă un nevinovat, el își face primul capital, prima armă cu care să îngenunche pe atîțî romîni !.. Vanghele Zioni a prins curaj, și aceas­tă primă lovitură va fi urmată de alte, crime și mai odih­nte. Da ! Vanghele Zioni va ucide din nou căci vrea să triumfe și să se înalțe; — vrea grămezi de aur și moșii întinse ! Ca să triumfe mai bine se aliază și cu sora lui, o altă criminală, pe care o vin­de și o are de amantă, și cu care va spolia pe bueri și va comite iar crime!.. Aceasta-i tema zguduitorului român Vangh­­­le Zioni, roman care este din ne­norocire prea adevărat, căci după cum grecul Vanghele prin jaf, nerușinare, prostituție, și tot felul de crime, ajunge atotputernic și mare, tot astfel, ca și m romanul d-lui Ludovic Dauș, o mulțime groaznică de greci au ajuns și ajung să înfrîn­gă pe romîni și să-i îngenunche cu totul... Citiți continuarea în foiletonul „Ade­­v’erului“ de miine care începe publicarea părței a doua a acestui senzațional ro­man Luptele dela Circul Sidoli Aseară într’o luptă dec­isivă s’au în­tâlnit două glorii a două țări și școli di­ferite. Sturm ș mpionul Berlinului, de o iuț­­alfi și muschiulat­ură remarcabilă, care de 12 ori la Viena și B­lin a în­vins pe Oeri­g­r, cunoscutul luptător ce a­­ luat p rte la­luptele cari au vut loc luna trecută în Arenele ro­­a­e și s’a clasat al treilea, contra lui Om­er’de Bouillon, cel mai mare maestru al șc­oa­­lei franceze. Astă seară programul luptelor elimi­natorii se anunță cu totul atractiv, mai­ ales că figurează lupta a celor doi șam­pioni desăvîrșiți Iacob Koch și Raoul de Cahors. Iată rezultatul teh­nic al luptelor de aspară: Prima luptă: Dumitrescu învinge pe Kiitcike în 18 m. în mijlocul unor a­­plauze frenetice printr'un habnelson simplu. A doua luptă . Krook învinge pe Jo­­hansen în 6 minute printr’o dublă prin­dere de braț­ la pămînt. A treia luptă . Sturm este învins în 18 minute printr’un dublu habnelson de către Omer de Boriskra. Honi pensionari înscrieri de pensiuni a) Pensiuni c vile Teodora preotul Șt. Popescu Mintu­­leanu preot, 15 Iei lunar; Vasile Radu ajutor de judecător, 247; Ion Pope­scu conductor poștal gr. I 183; Natalia G. Crețoianu și minorii șef de birou cl. ii la poliție, 52; Ion V. Pascu impiegat aux liar cl. II, 164; Aristița V. Busuioc și minorul silvicultor cl. I, 56; El­ p­­op­­a G. Greculescu ajutor de judecă­­t­or. 45; Nicolae Protopol" Și a cap de cantonieri gr. 1. 347; Mihail Georgescu șef de divizie la prefectura poniței Ca­pitalei, 350 ; Ștefan George­scu III ofi­ciant superior gr. III, 295; Ana I. A­­tanasescu și minorii registrator arhivar si subprefi­ctură 50; G­­o­g St. Geur­­maneanu ajutor de grefier cl. II la Curtea de acei, .131; Prefira St. Vasi­lian și minorii maestru de muzică, 112; Elena I. Vladoianu și minorul director general la Casa de depuneri, consem­n­țiuni și economie, 492; M­ria preotul N. N. Grosu și minorii preot paroh, 33; Paraschi­v­a Th. Dragomirescu agont de­­ rentral, 52. b) Pensiuni militare Căpitan Ștefan ColneSc­u, căpitan 278 lei lunar ; Maria colonel G. Stroescu, colonel 305 ; Administrator cl. I Cons­­t­atin F­loreanu, administrator cl. I 257; General Mo­se Groza, g­neral de bri­gadă 877 ; Căpitan Stavru Gi­orges­u, căpitan 257 ; Căpitan Romulus P<­­st­ra, căpitan 272 ; Teodor Ne­gulescu, regis­­t­ator arhivar cl. 1­82 ; Adjunct cl. 1 Ștefan Calmuschi, adjunct cl. 1 348 ; M die lt. colonel Ion Elian, medic lt. colon. 1­958 ; Căpitan Edmond Barozzi, căpitan 257 ; Căpitan Constantin Z­im­­­firescu, căpitan 257; Căpitan E­aci­u Holban, căpitan 90; Farmacist maior Constantin Chelet, farmacist maior 411 ; Căpitan Grigore Strimbeanu, căpitan 280 ; Intendant N. Gheorghiu Petrovici, imb­ndant 800 ; Lt colonel Nicolae Bo­­­­rescu, lt. colonel 570; Căpitan Vasile Stilpeanu, căpitan 272 ; Maior Călin Ș­ibe­scu, maior 120; Guard de at­­ile­ri­e cl. 1 Constantin S­tăn­scu, guard de artilerie cl. 1 295 ; Căpitan Vasile Ionescu, căpitan 257 ; C­pitan Constan­tin Sachel,unde, căpitan 212; Guard de geniu cl. 11 Ion Ghinescu, guard de geniu cl. li 73 ; Capitan Filip B .ro­­iii­s­u, căpitan 90; Administr­ator cl. 1 Nicolae Bot­z, administrator cl. 1 212; Guard de geniu cl. 1 Constantin Nico­­lau, guard de geniu cl. 1 202. c) Pensiuni C. I­. B. Maria Barbu Filipescu și minorii­­picher 103 lei lunar ; Tarsița V. Rota f­i­u și minorii, casier cl. I 143; Mi­norii defunctului P. S I Vodosiu, me­canic cl. II 96; Nicolae Ionescu șef de tren cl. III 38; Spiridon I. Davi­­di­anu, mecanic 1. IV 48; Orf. Bea­­t,I­rina­ și Emil C. Carol Vasiliu, picher 53; Du­mitru Dr go­mr­seu, impiegat cl IV 48 ; Teodor G. Argintaru­, me­canic cl. 1 conductor de locomot­ie 238; Constantin Vasilescu, șef de magazie cl. I 269; Erasimos Langer, mecanic cl. I 113 ; Constantin Bărzulescu, șef de tren cl. III 43 ; Fany Bernhard Paker și minora, impiegat definitiv cl. II 50; Al­­hi V JhRLL Auriiia dr. P. Vasilescu și minorii: me­dic de circumscripție 35. a) Pensiuni civile Maria I. Dis­ălescu 36 lei lunar ; E­­caterina D­r. A­­n­tasescu 80; Calipia G. Mincilescu 35 ; Elena Al. G. Botez și minorii 280; Orfana Ana M Viși­­nescu 135; Elena preotul D. Ion­escu Economii 46; Ch­ilotte Emma I. Laza­ri­anu 32; Eugenia Visarion Vasilescu și orfanii defunct. Visarion Vasilescu 144 ; Ang­­lica Didier Ne 1 Meiltz și minorii 315 ; Orfanii defunct. I. Nico­­lescu 87. b) Pensiuni militare Maria Teohari Ștefănescu 127 ; Or­fanul Alexandri Iacob Stamatiu 126. Aglaia D. Macedonschi 195. c) Pensiuni C. F. 22. Angela I. Budescu 101. Evenimentele internaționale Din Rusia. —Din Camera ungară.— Diferite știri însemnate. Din Rusia Opt cazuri de ciumă s’au constatat în satul Adagastru, distri­tul Atbhins. — La universitatea din Kiev s’a ți­­nut era o întrunire la care au luat par­te 1500 persoane cu toată opriri­a con­siliului de profesori și t guvi maturu­lui. Consiliul profe­sorilor a decis închi­derea univers­tăței.­­ Po­rind prefectul Moscovei, Rein„­bot, se ducea la biserica, s’a aromat o bombă care s’a rostogo­li între picioa­­rele prefectului, apoi a căzut de pe tro­tuar pe pavaj, unde a e­xploadat. Criminalul a lua­t'o la fugă urmărit de agenții poliței. F­ind ajuns, dînsul a tras 4 focuri de revolver, dintre care unul în contra prefectului care a fost atins. Si nudul sau pa­ie­tul a tras un foc de revolver­­ara tins pe crimi­nal la cap. • Fiind transportat la emisoratul de poliție, a dat oarecari u­mne de viață. Din Camera ungari In ședinți du eri deputatul Zanetl a polemizat cu secretarul Sztereny asupra piragrafului 5 din proectul legel de liberă navigație, arătind motivele cari îi fac să ceară e­iminarea acestui para­graf, care dispune subvenționarea numai a acelor vapoare cari ancorează cel puțin odată pe an în portul maghiar. I-a răs­puns ministrul Kossuth. Diferite știri însemnate Patriarh­atul ecumenic a decis k a­­dresa o nouă notă du plîngere puteri­lor semnatare ale tratatului de Berlin, precum și sultanului, din cauza mișcă­­rei antigrecești din Bulgaria cerând rest­bilirea statu-quo ului și liberarea mitropolitului din Anhialo. — împăratul Wilhelm a primit de­­misiunea ministrului Podbielski. — Ez­ la orele 12 din noapte s’a în­chis Expoziția din Milano. Publicul a părăsit Expoziția t I sunetul muzicel. „Adevĕrul“ în țară Ploești, 31 Octombrie Tamponat de tren Mecanicul Horn, in etate de 50 ani, din calea Romană, pe cînd manevra a­­seară cu o mașină pe linia Proaști-Vă­leni, a fost tamponat de vagoane, zdro­­bindu-i în mod groaznic. Pe urma lui răm­ine soția cu 5 copii. Cadavrul a fost transportat la spitalul „Boldescu”. întrunire Sîmbătă seara, conservatorii vor ține intru­­ir­e publică în sala de jos a Li­ceului Vec­re. Pe lingă oratorii din lo­calitate, vor lua cuvîntul și d nil Mișu Cantacuzino, Nenițescu și Barbu Pălti­­neanu. »târfa

Next