Adevěrul, noiembrie 1906 (Anul 19, nr. 6178-6208)
1906-11-01 / nr. 6178
Moitrui'í i Î N otiuil^eiyoö coastă majoritate e vădit interioară aceleia pe care a avut-o candidatul republican Higghins in 1904. £ Hearst a avut înrietatea in toate centrele industriale. La New York mai ales majoritatea luî e considerabilă, 60 pînă la 70 000 de voturi. Izbînda concurentului sau e greoae și ea se datorește mal mult voturilor din districtele rurale unde proprietarii au rămas încă credincioși partidului republican, care e partidul conservărei sociale. „New York Herald“, care a fost adversarul cel mai violent al lui Hearst, scrie „că ar fi nefolositor să se tăgăduiască adevărul, anume că rezultatul e o decepție pentru republicani, cari, începînd cu președintele Roosevelt, se așteptai la o largă majoritate“. Faptul e că de vre-o cîteva săptămini Hearst părea cu desăvîrșire înecat sub valurile adversarilor lui și sub asprimea atacurilor cari îl copleșaui. Numai „New-York American“ ziarul său ținea piept cu „World“, „Tribune“, „Sun“, „New-York Herald“, cu „Daily Eagle“ a lui Broklyn și cu „Evening Post“, atîtea ziare adversare. Deși era candidatul primit al lui Tammany, primarul tammanist din New-York, totuși MacClelland și împreună cu dînsul o întreagă fracțiune a partidului democrat, tl combătea cu strășnicie. Imputările cele mai injurioase curgeau zilnic împotriva lui. Era declarat „nedemn moralmente“ ca să reprezinte „Statul-imperiu“. Bursa din New-York, Wall Street, întreaga înaltă bancă americană, toți Rockefellerii, Vanderbilți și Pierpont-Morganil, dădură un salt considerabil împotriva acestui dușman al trusturilor. Intervenția lui Roosevelt și, ca și cînd n’ar fi fost de ajuns atîta, președintele Roosevelt, printr’o adevărată loviturj de stat, interveni direct în luptă. Acest fapt e fără precedent in viața politică a Statelor Unite și ar putea să cpnte scump pe președinte după cum se exprimă „Daily News“. D. Roosevelt trimise la New York, „cu mandat formal“, pe secretarul de stat Root ca să denunțe primejdia ce amenința „Constituția americană“ din partea zvăpăiatului demagog Californian. D. Root atacă cu ultima violență trecutul ziaristic al lui Hearst. El mai spuse: :,Acest om e incapabil să-și îndeplinească funcțiunile pe cari le năzuește. El e un egoist care amăgește pe muncitori cu făgăduili și cu discursuri false. Vă declar în numele președintelui că alegerea lui Hearst va fi o injurie pentru patronii și lucrătorii cinstiți, o stavilă pentru opera pe care o urmărește președintele Roosevelt împotriva trusturilor. Ascultați ce spune președintele Roosvelt despre d. Hearst și despre cei de un fel cu dînsul în primul lui mesagiu din Congres. El vorbea despre acei ziariști cari trezesc în cititorii lor sentimente rele, cari seamănă vînt și trebue să cadă sub furtună. Cu autorizarea președintelui vă declar că scriind aceste cuvinte s’a gîndit la Hearst Sentimentele acestuia au rămas de atunci neschimbate*'. D. Root făcu direct responsabil pe Hearst de moartea lui Mac Kinley al cărui ucigaș s’a adăpat din articolele incendiare ale presei lui Hearst împotriva trusturilor. In asemenea condițiuni nu e de mirare că Hearst a căzut. Pe de altă parte, e sigur că biruința lui Roosevelt îl costă scump. El perde unult din prestigiul și din popularitatea lui, iar cauzele adinei ale situației actuale, care a dat ca rezultantă candidatura lui Hearst și populismul, prind rădăcini cu o trăinicie mai mare decît oricînd. Păreri asupra candidatului populist Hearst Față cu rezultatele acestor alegeri din New-York, personalitatea lui Hearst apare curioasă. El afișează idei înaintate, chiar socialiste. E sincer sau nu ? Odinioară el era proprietarul unei însemnate cantități de organe ale presei galbene, sau cum s’ar zice ale presei de reclamă. Un ziar belgian ne dă cîteva amănunte asupra acestui personagiu. Hearst e fiul unui bogat proprietar de mine din California și posedă chiar actualmente la New York, Chicago, Boston, San-Francisco și la Los Angeles, ziare al căror tiragiu ating, la un loc, 1.900,000 exemplare zilnice. El e în virstă de 43 de ani. La eșirea din universitatea din Havard, unde a făcut studii mediocre, tatăl lui îl întrebă: „O să lucrezi în minele mele ?“ El răspunse : „Dă mi ziarul tăi! !“ nearst tatăl cumpărase la San-Francisco un ziar menit să-i susție candidatura la Senat. Credința generală fu că fiul va face din ziarul tatălui său un ziar serios și literar. Dar in cîteva zile zguduise și scandalizase așa de tara San-Francisco ca să atragă luarea aminte a cititorului, că mama lui du mas îndrăznea să deschidă „numărul“, îngrozită de nebuniile formidabile cuprinse în ziar. Fiului îl păsa prea puțin. El se certă cu tatăl găti, care găsea atît lucru ca să se facă atîta gălăgie în jurul știrilor cari îl priveau pe el și pe prietenii săi. Tiragiul se urca mereu. La treizeci de ani, Hearst părăsi San Francisco și se instala la New York ca să lupte cu „World“ și să scoată un nou organ împotriva lui Pulitzer, directorul ziarului „World“. După părerea lui Hearst, organul lui era menit să „zgudue întreaga America“, își cumpără un ziar și luă lui World statul lui major : pe Brisbane, o forță intelectuală, pe Goddard, desenatorul popular al suplimentelor de Duminică, pe Chamberlain, geniul senzațiunilor și pe Carvalho, omul publicitățir. — Cum speri că o să poți lupta cu „World“ pe terenul lui de reclamă ? îl întrebau cîte unii. — Făcînd mai răi! decît dînsul! răspunse Hearst. „World“ costă zece bani; ziarul lui Hearst costă numai cinci. Sub apăsarea concurenței, „World“ lasă și el prețul la cinci bani. — Duminică, țipa Pulitzer, voi da un cîntec — En- urla Hearst, voii da pe deasupra și un supliment în culori. La New York, toți priveau cu emoțiune această luptă, care durează încă. Din acrete arătări, rezultă o originalitate, oare pune pe Hearst într’o lumină curioasă. Plutocrația amenințata Dar, desigur, nu personalitatea aceasta e cauza biruinței slabe a partidului republican. Hearst pozează un populist și conștiința revoluționară a maselor proletare a luat, la New York, forma tulbure și confuză a populismului. Ea e revoltată împotriva ruterei colosale a trusturilor și din ce în ce se ridică mai tare, mai îndîrjită. E de crezut insă că față cu opoziția pe care o întîlnește masa proletară din partea marelor forțe sociale, ea se va îndruma spre socialismul propriu zis. Actualmente, marea majoritate a enormului proletariat evreu, ungur, italian și irlandez s-a pus în serviciul directorului lui „New-York American“ a acestui demagog înflăcărat pentru care fiul furieristului Brisbane scrie in fiecare zi articole, care ar putea fi semnate adesea și de socialistul cel mai ortodox. In unele localități, aceeași candidați au votat pentru Hearst ca guvernator și pentru candidații socialiști ca deputați în Cumea reprezentanților. Nu se cunosc încă pe deplin rezultatele voturilor obținute de candidații socialiști, deoarece presa americană, devotată trusturilor, practică împotriva lor conspirația tăcere!. E vădit în orice caz că voturile acordate partidului socialist din Statele Unite au crescut în proporții considerabile și că numai socialismul e chemat să se folosească în curâud de enorma mișcare de revoltă împotriva societăței capitaliste, revoltă cari se manifestă in forma ei primă și tranzitorie prin populismul maselor, de care se folosește Hearst. SPECTACOLE — Marți 31 Cotombrie 1906 — Teatrul Național. — Cu concursul d-șoarel Agatha Bîrsescu, se va juca „Sapho“, tragedie în 5 acte da Grillparzer. Sala Edison. — In toate serile reprezentațiuni teatrale date de vestita trupă franceză „Les Capacities“. Sala Oppler. Concert zilnic dat de o orchestră militară. Circul Sidoli. Reprezentații date de cinematograful vorbitor cu „fenomenele naturii“, și lupte internaționale. Sala Frascatti: In fiecare zi 4 reprezentații date de Cinemato Biograf. Teatrul Boulevard — Reprezentațiile transformatorului și ventrilogului Mathis. Duelurile din Galați — Afacerea Doiciu-Fortunescu — GALAȚI, 30 Oct.—Afacerea Doiciu- Fortunescu, care în alte împrejurări ar fi fost o simplă chestie de parchet, se complică pe fiecare zi, luînd proporțiile unui mare scandal. Am arătat in ce constă această afacere : Doi membrii fruntași ai partidului conservator—d-nii Fortunescu și Doiciu —întreprind o misiuie : vînzarea unei moșii. Prețul acestei operațiuni, 44 000 lei, este încasat numai de unul din ei, d. Fortunescu, care refuză a da ceva din această sumă celuilalt, adică d-lul Doiciu. Acesta, pentru a pune mîna pe partea pe care o pretinde, se face că propune d-lul Fortunescu o afacere de cămătărie, la care acesta se pretează încredințîndu-i 10 000 lei. D. Doiciu în loc de a da cuiva cei 10.000 lei, îi pune frumușel în buzunar, despăgubindu-se astfel de partea pe care o pretinde din misiție. După cum se vede și dintr’o parte și din cealaltă lucruri destul de frumoase. Cum era natural, au urmat amenințări, procese și insulte de ambele părți și s’a ajuns între altele și la duel D. Doiciu a fost provocat la duel de către d. Fortunescu, care s’a simțit atins printr’un articol publicat în ziarul „Vestea“. Martorii d-lui Fortunescu au fost d-nii Hartei, șeful statului major al corpului 3,armată, și colonel Bogdan, comandantul reg. 1 roșiori. Ce s'a întîmplat cu această provocare se vede clar din următoarea scrisoare adresată de acești martori clientului lor: Domnule Fortunescu. Fiind însărcinați de d v. a cere reparațiune, prin arme, d-lui Alexandru Doiciu, avocat, pentru insulta înserată la adresa d-v. în ziarul Vestea din 27 Oct. am rugat pe d. Doiciu a-și constitui martori la care d-sa a convenit verbal ; în urmă însă, printr’o scrisoare adresată nouă aseară la ora 10, d-sa nu numai că nu retractează insulta, dar găsește chiar de cuviință a nu-șî mai constitui martori precum rămăsese înțeles între noi și d-sa. Pretextul invocat de d-sa este că nu ați fi destul de onorabil pentru a vă face cinstea a eși pe teren. Acest procedeu din partea d-lui Doiciu denotă o complectă necunoștință de cestiunile de onoare și o regretabilă lipsă de cuviință față chiar de noi cari v’am găsit perfect de onorabil pentru a vă servi de martori. Astăzi, pentru noi. d. Al. Doiciu s'a discalificat singur și, în consecință, insultele sale trecute și viitoare nu mai pot atinge pe niment. Primiți vă rugăm, etc. Cu Ionel Hartei Colonel Bogdan șeful statului maj. comandantul reg. al corp. 3 armată I roșiori Sylv. merii, medicii de plăși au dat consultațiuni la 48509 bolnavi și s’au distribuit medicamente din farmaciile comunale la 27348 bolnavi. Moașele au asistat la 1678 nașteri. S’au vaccinat și revaccinat 19574 copii și s’au căutat în infirmerii 415 bolnavi. se Serviciul veterinar se compune din două medici veterinari de circumscripții și 11 revizori de vite, deosebit de veterinarii comunelor Telega, Slânic și Cîmpina. Numărul vitelor din județ este de 290.057 capete. Epizootiile au fost combătute la timp. * Despre drumurile din județ, d. prefect Blefterescu, cu regret spune că se află intr’o stare înapoiată. In județ sunt 2.000 km. de șosele județene, vecinale și comunale, din cari numai vreo 1.300 sunt împietriți. In județ sunt proectate mai multe șosele și podețe. Linia ferată Ploești-Văleni nu este complect terminată. Ea va fi pusă în exploatare cel mult la primăvară. Prin intervenția ministerului, locomotivele au fost comandate în străinătate. Ele au fost recepționate în mod regulat și au fost închinate C. F. R. pe prețul de 30 lei pe zi. Materialul rulant se compune din 60 vagoane de marfă, trei automotoare cu vapor cu trei vagoane de remorcă. * Din împrumutul votat pentru linia Piești-Slobozia, s’au realzat numai 3.200.000 lei, cari s’au pus la dispoziția ministerului. Linia s’a început, lucrările continuă.* In județ s’au construit anul acesta în comunele rurale 29 de școli și primari Budgetul a dat un excedent de 84721 lei. împrumutul de 350.000 lei, aprobat și votat de Corpurile legiuitoare, a fost realizat. Din acest împrumut, 150.000 lei sunt destinați pentru clădirea cazărmei reg. Mircea 32, iar cu restul de 200.000 lei se va clădi palatul administrativ. D. Luca Biefterescu a fost viu aplaudat de consilierii județeni, pentru expunerea ce a făcut-o. D. Ștefan Greceanu, luînd cuvintul, zice că admiră discursul d-lui Biefterescu, însă roagă ca toate cele spuse să se pună în practică spre binele județului. D. Teodor Văcărescu mulțumește călduros d-lui prefect Elefterescu, pentru grija ce o depune în folosul județului Prahova. Votîndu-se mai multe acordări de credite, s’a început la votarea budgetului pe capitole, ceea ce s’a terminat, după aceea s’a votat în total cu unanimitate. La venituri ordinare budgetul prezintă 416.315 lei, venituri extraordinare 40.537 lei și 35 bani și cheltueli 39. 163 lei și 65 bani. Ședința s’a ridicat la ora 6 și jum. seara, anunțîndu-se cea viitoare pentru ziua de 4 Noembrie, ora 10 a. m., cînd se va procede la votarea budgetului pensiunilor, etc. Stavăr Ședința consiliului județean de Prahova Situația județului.—Discursul d-lui prefect Elefterescu. — Votarea budgetului ordinar Ploești, 31 Octombrie.—Eri la ora 3 d. a., consiliul județean a ținut Ședința in sala Curței cu juri, sub preșidenția d-lui Teodor Vărescu. Guvernul este reprezentat din d. Luca Elefterescu, prefectul județului. Consilieri prezinți sînt ‘14. Deschizîndu-se ședința, d. prefect Elefterescu a expus situația județului pa anul expirat, din care reproducem următoarele : Județul are o populațiune de 322553 suflete, sau 54.102 contribuabili. In tot județul sunt 322 biserici, cu 263 preoți. Școli primare urbane sunt 26 cu 89 de institutori. La aceste școli au urmat 2403 6 eve și 1668 fete, ceea ce, in raport cu numărul copiilor în vîrstă de școală, dă un procent abia de 6 la sută. Școli rurale sînt 193 cu 242 învățători și învățătoare. La aceste școli au urmat 10115 băiți și fete, cu toate că ar mai fi fost 38982 copii in vîrstă de școală. In învățămîntul rural mai funcționează și 22 maestre de lucru. * Serviciul sanitar al județului are un m' din primar, 7 midici de pasă, ajutați de 36 agenți sanitari și 31 moașe. In județ se vor mai construi ină alte patru spitale, osebit de spit. In jubilar „Carol“ din Filipești și cel din Buștenari, pentru care s’a adunat suma de una sută mii lei. Cercurile coratiore, întrețin 32 infir me la facultatea de medicină Eri la orele 10 a. m., d. profesor dr. Nanu-Muscel a ținut lecția de deschidere a cursului sau de clinică și semiologie în amfiteatrul clinicilor de la spitalul Filantropia. D-sa a făcut în prima parte a secțiunei de deschidere elogiul regretatului profesor Kalinderu, predecesorul său la această catedră, și intrînd apoi în considerațiuni generale asupra studiului clinicei insistă asupra importanței negre pentru studenți și medici conștiința datoriei și amorul profesiune. Au azistat d. I. Kalinderu președintele Academiei române, d. decan al facultății de medicină, dr. Măldărescu, d-nii profesori doctori Toma Ionescu, Buicliu, Florea Theodorescu, Babeș,Marinescu, Anghelescu, dr. Racoviceanu Pitești, Anghelovici, M-me Secară, Goilav, Staicovîci, Botosan, Haralamb, Tătușescu, Grosovici, Baroncea, Herescu, Brătianu, Gheorghiu, Alexandru, Daniel și o mulțime de tineri doctori studenți și studente. La finele secțiunei, d. Ion Kalinderu vădit mișcat, a îmbrățișat cu efuziune pe continuatorul la catedră al ilustrului sau frate, și toată asistența, toată elita medicală, a felicitat călduros pe tinărul și savantul, profesor. 2 A apărut • Medicina populară • ===== Anul II, Ko 1 =* Cu următorul sumar: Căsătorile între rude sad consîngenitatea.—Stelele căzătoare.—Carnea cușer și carnea trei —Boabele nasului.—Arta de a lucra cu amîndouă mîinile.—Influeța sau gripa.— Respirații.— Sfaturi farmaceutica.— Ce este grea?—Fumigația (fumuri). Cum ia omul panglica. — Dicționar popular de boale și leacuri.—Ajutoare grabnice.—Sfaturi practice —Cronica hazlie. — Resorturi pentru căruțe și trăsuri. Despre pîinea albă și pîinea negru.—Urîta, (roman medical psihologic).— Consultații medicale. 10 bani numărul ===== == Abonamentul 10 lei pe an ■Mai min ... peta în anii 1907 și 1908 în ziua de 15 Septembrie. Consiliul comunal al orașului R. Vîlcea a fost dizolvat. Președinte al comisiunei interimare a fost numit d. Oromolu. Biroul de contencios și informațiuni al ziarului „Adevĕrul“, pus sub direcțiunea d-lui L. Voicea, licențiat în drept, se însărcinează cu rezolvarea oricărei afaceri judiciare, administrative sau financiare, precum și cu procurarea oricărei informațiuni, prin personalul sau complect și special de care dispune. Publicul din toată țara se poate adresa acestui birou cu încrederea cea mai depliă de a fi satisfăcut. Pentru simple informațiuni, taxa biroului este de lei 3 și 15 bani, sumă ce trebue trimisă, odată cu cererea, prin mandat sau mărci poștale, la adresa biroului. București, strada Sărindarul. D-na Farmen, cunorută cititorilor noștri din frumoasele articole și corespondențe apărute în acest ziar și datorite penei sale, se prezintă acum publicului și ca o foarte talentată diletantă în pictură. In sala de depeșî a Adevărului d-na Füimen expune o serie de tablouri : peisagii, naturi moarte etc. cari poartă aceleași călităț ca și scrisele d-nei Füimen, adică sînt foarte sentimentale. Amatorii de a-și împodobi casa cu un tablon frumos o pot face cumpărînd la expoziția aceasta unul, cu atît mai virtos cu cit prețurile fixate de autoare sînt modeste. D. G. Assan a fost numit bibliotecar la gimnaziul din R. Sărat. INFORMATIONI D. Petre Carp care se află de cîteva zile în Capitală a avut întrevederi cu principalii d-sale amici politici. In toate acele întrevederi, d. Carp s'a declarat în contra oricărui mod de împăcare cu guvernamentalii. D. Nicu Ilipescu aduna, prin Brăila, telegrame și dezmințiri de complezența ca să dovedească că .. nu se știe nimic despre cei 6000 lei încasați de la contele de Roma pentru ca să retragă candidatura de paie a dlui Iorga. Numai o singură dezmințire nu sosește : acea a dlui Christache Su Hoți, senatorul și șeful conservatorilor brăileni, singurul în măsură a confirma sau dezminți faptul. In cercurile politice ce vorbește despre un scandal care s'a petrecut la clubul național liberal între doi membrii d. C. Bădulescu, avocat și fost magistrat și un domn aga. Ambii s’au luat la ceartă, de la jocul de cărți și cînd s'au încăerat mai mulți membrii au intervent și i-au potolit. D. Constantin Dissescu, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, va numi o comisiune de profesori universitari de la facultățile juridice din București și Iași, care să modifice actualul regulament al al acestor facultăți și să-l unifice. D. Dissescu a promis mai multor profesori de la facultatea de drept din București, că se va înființa și doctoratul în drept, pe lingă universitatea din Capitală. La 5 Noeembrie, va ava loc i>e șoseaua Găești Tito pe un prcurs de kilometrii o cursă cu atomobile. Sînt două cupe oferite de prințul Valentin Bibescu și d. George Plagino. Cursa se va face sub îngrijirea „Automobil clubului român“, și se va re* Gazul d-lui Briel dela „L’lndependance Roumaine“ Am relevat, în repetite rînduri, situația delicată a d-lui Briel Diogene, unul din redactorii ziarului naționalliberal „L’Independance Roumaine“, care este în același timp și funcționar al unei legațiuni străine. „L’Indepedance“ n’a răspuns un singur cuvînt asupra cazului Briol. A crezut că prin tăcere va scăpa. Iată însă că organul oficios al guvernului somează pe d. Briol să opteze între funcțiunea ce o are la legațiunea Franței și între aceea de redactor la un ziar politic romînesc. V*. Ceea ce a determinat această somațiune a ziarului „Conservatorul" este un articol al d-lui Briol, apărut în „L’Independance Roumaine“ și care critică o deciziune a sinodului romin. Iată în ce termeni relevă „Conservatorul“ actul d-lui Briol : „De mult ar fi trebuit să relevăm o anomalie ce se petrece in presa noastră prin faptul că, într’un ziar apărut în limba franceză, dar fiind totuși un ziar politic romînesc, anume „L’Independance Roumaine“, scrie un domn Diogen, alb striol, care este totodată funcționar al Republici Franceze, funcționind în mod oficial pe lîngă legațiunea franceză. „N'am făcut’o pînâ acum dintr’un simțimînt de diferență pentru distinsul diplomat, care reprzintă Republica Franceză pe lîngă M. S Regele și Statul român, ceream că colaboratorul strein al „Independenței“ va înțelege ,el inv ȘÎ situația sa anormală și se va mărgini a trata chestiuni literare, artistice, sau cel puțin streine de politica și de instituțiunile țarei: „De cîtva timp insă, d. Diogoito, alias Briol, a început să se îndeletnicească și cu politica noastră internă, exerctîndu-și spiritul în observațiuni și aluziuni picante și răutăcioasa privitoare la afacerile noastre interioare. „Iar am închis ochii asupra acestui procedări incorecte, făcîndu-ne că nu știm cine este persoana care se ascunde în dosul pseudonimului. „Dar deunăzi d. Diogene a pus vîrtcola bor ți unei sale anormale printr'un prim-București, in care critică deciziunea Sfîntului Sinod in chestiunea unei piese teatrale cu subiect religios ce-i fusese supusă de către un autor roman. „Nu intrăm azi în discuție dacă bine sau rău a făcut Sf. Sinod , autorizind reprezentarea pe Arenele Romane a unei piese în care Mîntuitorul este întrupat pe scenă. Chestiune se poate discuta între noi rominil, dar este o lipsăbsoluta de tact din partea unui ziarist strein și mai ales catolic de a interveni în chestiune, criticînd deciziunea Sf. Sinod, adică a primei autorități bisericești romîne. „Este însă mai mult decit o lipsă de tact, este o necuviință această atitudine din partea unui domn care este funcționa plutit al unul Stat, strein, ferind parte din personalul unei 1gațiuni și bucurindu-se de dreptul de exteriorilitate, fini, prin urmare, in afară de puterea leglor noastre. „Presa esta libră pentru toți locuitorii țărei romîniști, fără a excepta chiar pe streini; dar umiäeri nu s’a auzit ca funcțonarul unei legațiuni să scrie într'un ziar politic al țarei pe lângă care legațiunea este acreditată și să trateze chestiuni politice și religoase. „Ar fi dar cuviincios ca d. Diogenalms Brio) sa opt ze între sinsțiunea sa de funcționa pe lingi legațiunea Republicii Franceze la Brărești și profesiunea d ziarist ne exectă la un ziar politic duptă in țara romînească“De astă dtă probabil că „L’Independence Roumaine“ va vorbi, mai ales că directorul acestui organ este acum și președintele Sindicatului ziariștilor. Rep. Adunarea Sindicatului ziariștilor Aseară s’a ținut în localul Camerei de comerț din Capitală, adunarea generală extraordinară a Sindicatului ziariștilor. Din cei 66 membrii înscriși au participat 34 A prezidat d. Ioan Procopin, președintele sindicatului. D-sa a ținut să mulțumească membrilor din comitet pentru că l’au ales președinte, apoi a lăudat activitatea fostului președinte, a d-ina Ciurcu, spunînd că speră al revedea în comitetul sindicatului, spre a continua să lucreze pentru binele acestei instituții. Majoritatea celor prezenți a subliniat cu aplauze laudele aduse d-lui Ciurcu. D. Procopiu a citit apoi programul de activitate ce și-l impune noul comitet al sindicatului și în care se insistă foarte mult asupra nevoei de a ridica prestigiul presei și a se îmbunătăți situația ziariștilor.* D. Mirone Lugomirescu s’a ridicat după aceea și a propus o moțiune prin care se vestejesc z aere caii primesc bani de la societățile străine spre a duce campanii antinaționale. Moțiunea se sfirșea cu propunerea ca Sindicatul să vestejească pe aceia cari colaboreză la asemenea ziare. D. Gr. Ventura a ținut să spue că moțiunea propusă de d. Lugomires o vizează pe d. Miile și pe colaboratorii ăî ce nu fac parte din Sindicat. D. G. Ranetti a dezmițit insă pe d Ventura, spunînd că nu e vorba de d Miile, viit urit d-sa a demisionat din Sindicat și nu poate fi vorba nici de colaboratorii d-lui Miile, cari nu pot fi făcuți responsabili de atitudinea ce o are în diferite chestiuni d. Mille. D. Ranetti a complectat declarația sa spunind că dh'Stia d-lui Mille s’a terminat atunci cînd Sindicatul s’a pronunțat asupr demisiei sale, iar moțiunea propusă nu vizează pe nimeni, el e o chestie de principiu. D. loan Bacalbașa a susținut moțiunea d-lui Ligomirescu. Din această cauză s’a iscat o vie discuție între d-sa și d. G. Ranetti. D. Ranetti a propus o moțiune prin care se spune că Sindicatul dezaprobă in principiu procedarea ziarelor cari iau bani dela străini. S'au pus la vot cele două moțiuni : a d-lui Lugomirescu și a d-lul Ranetti. Asupra exprimării votului s’a făcut oarecare discuție și s’a decis ca să se voteze pe față, după apelul nominal. Pusă la vot, moțiunea d-lui Lugomirescu a întrunit 8 voturi, fiind 6 abțineri și 20 contra. Rezultatul votului a dat loc la incidente violente între redactorii „Epocei“ și d-nii G. Ranetti și Ianovescu. S’a pus la vot apoi moțiunea d-lui Ranetti, care a fost votată, prin ridicare de mîini de către majoritatea membrilor prezenți.* S’a respins cu unanimitate demisia d-lui G. Rădulescu din comitetul sindicatului. S’au admis ca membrii activi d-nii P. G. Ciorăneanu, avocat și Vasile Pop dela „Roumanie“. S'au ales comisiuni pentru modificarea statutelor și controlarea gestiunei sindicatului. Adunarea s’a terminat la orele 11. D. Procopiu a oferit după acela șampanie, la Kosman, membrilor sindicatului. Marcuri 8 Noembrie comitetul sindicatului se va întruni la d. Procopiu acasă. Rep. §POttT Serbarea automobil-clubului român In urma activității depuse de prințul Valentin Bibicu, cursele de automobil cari se provocaseră pentru Sîmbătă trecută și cari fuseseră contramandate, vor avea loc în „Arenile Romane“ Joul 2 Noembrie ora 1 jum. p. m. precis sub patronagiul principesei Maria. Iată programul acestei serbări: a) . Intrări în arene. Trecerea pe sub o poartă cu clopoței fără a atinge clopoțelul. Concursul clopotului: trecerea pe lângă un clopot, conducătorul va suna clopotul. Aceste concursuri se vor face în mers înainte și înapoi. b) Txcerea printre patru țăruși suportând un voum de mătase mbure ; acest volum cade asupra conducătorului care va atinge vre-un țăruș. Eșirea din arene printr’un viragiu în d intre popiei cari nu trebuesc atinse. c) Concurs de echilibru. Mașinele se vor sui pe o podelă și se vor ține în echilibru cât timp se va putea. d) Joc de popiei. Conducătorii în cel mai scurt timp, vor încerca a răsturna cel mai mare număr de popiei cu toate e dinnainte. II) Fiecare conducător însoțit de o doamnă va primi fiori și o panglică. Conducătorul va avea a conduc, nașina între figuri simulind oameni și animale fără a le răsturna, pe cînd doamna ce-l însoțește va face un buchet din florile ce a primit. Premiul se va da acelor concurenți cari în timpul cel mai scurt vor prezenta bu, hoțul c 1 mai fumos. Concurs de stil. Trăsurile conduse de mainici, sau Wimann Juriul ținînd compt de frumușițea automobilului, de armonia liniior și a culorilor, de garnitură și de confort, va dec rna premiul trăsurei celei mai bine ținută. Dofiarea generală în ordinea intrărea. Acordarea premiilor. * Inscripțiunile se vor primi la d. Al Darvari str Manca Brutaru 11 bis la comisariatul Expozițiunea, la d. T. Cămărășscu Hotel Bulevard, la garajul L<oruda et comp. str. Cotunu. Nou No. 10, la garajul Praga Calea Victoriei No. 9 și la garajul Ressin str. Carol No. 14. Vanghelie Zioni Cațaonul Rezumatul părței íntiia din interesantul roman al d-lui Ludovic Dauș, care se publică în „Adevĕrul“ Mulți dintre cititorii Adevărului, neputînd să șî procure primele numere din interesantul roman Vaghle Zioni Cațonul pe care îl publicăm în forță și au manifestat dorința de a cunoaște inceputui acestui roman. Pentru a satisface pe cititorii săi Ad-vö și dă un mic rezumat al foiletoanelor apărute, pentru ca oricine să poată urma citirea mai departe a romanului d-lui Ludovic Dauș, care roman prezintă, un interes palpitant de actualitate, fiind o oglindă vie a modului cum grecii se insinuiază la noi în țara și cum, prin jaf și crimă, ajung atotputernicî și calcă în picioare pe români cari le stau în cale. Pe drumul care duce de la Pașcani spre mănăstrea Vâratec pe o zi jilavă de toamnă, Vanghele Zioni merge cu căruța lui cu marfă. Grecul, de curînd venit din Grecia ca să facă la noi parale, scrîșnește gîndindu-se la țara noastră: — Numai banii sînt buni aci ! Dar și el se adună țara gr. V. căci sunt afurisiți romînii, mînca-i-ar ciorile și viermii! E furios că n’a ajuns încă bogat, deși Îi merge negoțul lui de mărunțișuri, la poarta mănăstirei Văratic. Și, obsedat de gîndul că vrea să fie bogat, strigă : —* Bogat vreau să fiu ! Pentru asta am lăsat cerul cald al Greciei și am venit aci în țara vînturilor și a ploilor, a furtunilor și a iernei! In Tirgul-Neamț, Vanghele se întîlnește cu Aristide, un alt grec, și din una în alta, acesta îi vorbește că 6înt maice bogate în Văratic și că una din ele, Epraxia, e putredă de bogată și de curînd și-a primit cîștiul de la moșie.. Știrea aceasta îi pune ca pe cărbuni pe Vanghele. — Banii Epraxiei îmi trebue ! își șoptește el. Nu vreau să mai muncesc... Nu !... Și ier. — Am să ajung bogat și fără întirziere! murmura el și in ochii lui strălucește o flacără ciudată... De aci pînă la crimă nu e decît un pas .. Dar cum ?... Ocazia Ü se prezintă repede. Intr’o seară, intr’o circiumă, un tînăr făcaü, loan al lui Năstase, bea cu mai mulți prieteni pentru draga inimei lui, Ileana, pe care o iubește, dar pe care nu o va lua decit mai tîrzii, cuci prea e sărac flăcut. Și loan e trist de aceasta și se plînge că mai bine i-ar prii lui banii, decît Epraxie, care e zgîrcită și nu știe ce să facă cu ei. Vanghele intră în vorbă cu Ioan care se îmbată, co stind pentru Ileana. Araiadul pleacă odată din circiumă și Vanghele e fascinat de un cuțit cu plăselele de fideș pe care flăcul îl poartă în briű, și care cuțit e cunoscut de tot satul. — Am să am poate nevoe de cuțitul ăsta ! își șoptește Vanghele... De ce?... Nu știe nici el, dar un gînd însă Îl strigă : — Ia cuțitul... Tat ! Vanghele nu rezistă mult ispitei. El fură cuțitul din locul flăcăului de care se desparte. Imediat însă un alt gind îl pasionează pe grec : — Dacă așî ucide pe maica Epraxia ! se întreabă el. Și tot el își răspunde : — S'o ucid și fără întirziere ! Ea are bani în casă, și ml trebue banii ei! Acu-i acu. Vanghele... arată că poți și tu ceva.. Haide!.. Vanghele se furișează prin noapte, pătrunde în chiliuța maice! Episaia o ucide împreună cu o altă maici», sora Mafia, pradă vreo 40.000 lei pe cari o găsește la maica Epraxia și lasă lingă cadavrele victimelor sale cuțitul cu plăselele de fildeș pe care l’a furat de la banul !»! Nătase. A doua zi mare zgomot, mare spaimă in mînăstire-Vanghele, care a apărut ca de obiceiü in poarta minastirei și vinde mărunțișuri, spionează tot ce se petrece și tresare de bucurie cînd oamenii str gă: — Cuțitul lui loan al lui Năstase a fost găsit lingă cele două ucise !.... Bucuria grecului e colosală S’a găsit un vinoat. El e sigur acum că va scăpa de justiția oamenilor, e sigur că a ucis cu folos. Ei, ucigașul,— el. Vanghele Zioni — e cel d’inimî care să acuze pe nenorocitul și nevinovatul Ioan și să-l strige: — Tu, tu ești ucigașul ! Astfel debuta grecul Vanghele Zioni la noi în țară. Astfel prin două omoruri și împingînd la ocnă un nevinovat, el își face primul capital, prima armă cu care să îngenunche pe atîțî romîni !.. Vanghele Zioni a prins curaj, și această primă lovitură va fi urmată de alte, crime și mai odihnte. Da ! Vanghele Zioni va ucide din nou căci vrea să triumfe și să se înalțe; — vrea grămezi de aur și moșii întinse ! Ca să triumfe mai bine se aliază și cu sora lui, o altă criminală, pe care o vinde și o are de amantă, și cu care va spolia pe bueri și va comite iar crime!.. Aceasta-i tema zguduitorului român Vanghle Zioni, roman care este din nenorocire prea adevărat, căci după cum grecul Vanghele prin jaf, nerușinare, prostituție, și tot felul de crime, ajunge atotputernic și mare, tot astfel, ca și m romanul d-lui Ludovic Dauș, o mulțime groaznică de greci au ajuns și ajung să înfrîngă pe romîni și să-i îngenunche cu totul... Citiți continuarea în foiletonul „Adev’erului“ de miine care începe publicarea părței a doua a acestui senzațional roman Luptele dela Circul Sidoli Aseară într’o luptă decisivă s’au întâlnit două glorii a două țări și școli diferite. Sturm ș mpionul Berlinului, de o iuțalfi și muschiulatură remarcabilă, care de 12 ori la Viena și Blin a învins pe Oerigr, cunoscutul luptător ce a luat p rte laluptele cari au vut loc luna trecută în Arenele roae și s’a clasat al treilea, contra lui Omer’de Bouillon, cel mai mare maestru al școalei franceze. Astă seară programul luptelor eliminatorii se anunță cu totul atractiv, mai ales că figurează lupta a celor doi șampioni desăvîrșiți Iacob Koch și Raoul de Cahors. Iată rezultatul tehnic al luptelor de aspară: Prima luptă: Dumitrescu învinge pe Kiitcike în 18 m. în mijlocul unor aplauze frenetice printr'un habnelson simplu. A doua luptă . Krook învinge pe Johansen în 6 minute printr’o dublă prindere de braț la pămînt. A treia luptă . Sturm este învins în 18 minute printr’un dublu habnelson de către Omer de Boriskra. Honi pensionari înscrieri de pensiuni a) Pensiuni c vile Teodora preotul Șt. Popescu Mintuleanu preot, 15 Iei lunar; Vasile Radu ajutor de judecător, 247; Ion Popescu conductor poștal gr. I 183; Natalia G. Crețoianu și minorii șef de birou cl. ii la poliție, 52; Ion V. Pascu impiegat aux liar cl. II, 164; Aristița V. Busuioc și minorul silvicultor cl. I, 56; El popa G. Greculescu ajutor de judecător. 45; Nicolae Protopol" Și a cap de cantonieri gr. 1. 347; Mihail Georgescu șef de divizie la prefectura poniței Capitalei, 350 ; Ștefan Georgescu III oficiant superior gr. III, 295; Ana I. Atanasescu și minorii registrator arhivar si subprefictură 50; Gog St. Geurmaneanu ajutor de grefier cl. II la Curtea de acei, .131; Prefira St. Vasilian și minorii maestru de muzică, 112; Elena I. Vladoianu și minorul director general la Casa de depuneri, consemnțiuni și economie, 492; Mria preotul N. N. Grosu și minorii preot paroh, 33; Paraschiva Th. Dragomirescu agont de rentral, 52. b) Pensiuni militare Căpitan Ștefan ColneScu, căpitan 278 lei lunar ; Maria colonel G. Stroescu, colonel 305 ; Administrator cl. I Constatin Floreanu, administrator cl. I 257; General Mose Groza, gneral de brigadă 877 ; Căpitan Stavru Giorgesu, căpitan 257 ; Căpitan Romulus P<stra, căpitan 272 ; Teodor Negulescu, registator arhivar cl. 182 ; Adjunct cl. 1 Ștefan Calmuschi, adjunct cl. 1 348 ; M die lt. colonel Ion Elian, medic lt. colon. 1958 ; Căpitan Edmond Barozzi, căpitan 257 ; Căpitan Constantin Zimfirescu, căpitan 257; Căpitan Eaciu Holban, căpitan 90; Farmacist maior Constantin Chelet, farmacist maior 411 ; Căpitan Grigore Strimbeanu, căpitan 280 ; Intendant N. Gheorghiu Petrovici, imbndant 800 ; Lt colonel Nicolae Borescu, lt. colonel 570; Căpitan Vasile Stilpeanu, căpitan 272 ; Maior Călin Șibescu, maior 120; Guard de atilerie cl. 1 Constantin Stănscu, guard de artilerie cl. 1 295 ; Căpitan Vasile Ionescu, căpitan 257 ; Cpitan Constantin Sachel,unde, căpitan 212; Guard de geniu cl. 11 Ion Ghinescu, guard de geniu cl. li 73 ; Capitan Filip B .roiiisu, căpitan 90; Administrator cl. 1 Nicolae Botz, administrator cl. 1 212; Guard de geniu cl. 1 Constantin Nicolau, guard de geniu cl. 1 202. c) Pensiuni C. I. B. Maria Barbu Filipescu și minoriipicher 103 lei lunar ; Tarsița V. Rota fiu și minorii, casier cl. I 143; Minorii defunctului P. S I Vodosiu, mecanic cl. II 96; Nicolae Ionescu șef de tren cl. III 38; Spiridon I. Davidianu, mecanic 1. IV 48; Orf. Beat,Irina și Emil C. Carol Vasiliu, picher 53; Dumitru Dr gomrseu, impiegat cl IV 48 ; Teodor G. Argintaru, mecanic cl. 1 conductor de locomotie 238; Constantin Vasilescu, șef de magazie cl. I 269; Erasimos Langer, mecanic cl. I 113 ; Constantin Bărzulescu, șef de tren cl. III 43 ; Fany Bernhard Paker și minora, impiegat definitiv cl. II 50; Alhi V JhRLL Auriiia dr. P. Vasilescu și minorii: medic de circumscripție 35. a) Pensiuni civile Maria I. Disălescu 36 lei lunar ; Ecaterina Dr. Antasescu 80; Calipia G. Mincilescu 35 ; Elena Al. G. Botez și minorii 280; Orfana Ana M Vișinescu 135; Elena preotul D. Ionescu Economii 46; Chilotte Emma I. Lazarianu 32; Eugenia Visarion Vasilescu și orfanii defunct. Visarion Vasilescu 144 ; Anglica Didier Ne 1 Meiltz și minorii 315 ; Orfanii defunct. I. Nicolescu 87. b) Pensiuni militare Maria Teohari Ștefănescu 127 ; Orfanul Alexandri Iacob Stamatiu 126. Aglaia D. Macedonschi 195. c) Pensiuni C. F. 22. Angela I. Budescu 101. Evenimentele internaționale Din Rusia. —Din Camera ungară.— Diferite știri însemnate. Din Rusia Opt cazuri de ciumă s’au constatat în satul Adagastru, distritul Atbhins. — La universitatea din Kiev s’a ținut era o întrunire la care au luat parte 1500 persoane cu toată opriria consiliului de profesori și t guvi maturului. Consiliul profesorilor a decis închiderea universtăței. Porind prefectul Moscovei, Rein„bot, se ducea la biserica, s’a aromat o bombă care s’a rostogoli între picioarele prefectului, apoi a căzut de pe trotuar pe pavaj, unde a exploadat. Criminalul a luat'o la fugă urmărit de agenții poliței. Find ajuns, dînsul a tras 4 focuri de revolver, dintre care unul în contra prefectului care a fost atins. Si nudul sau paietul a tras un foc de revolverara tins pe criminal la cap. • Fiind transportat la emisoratul de poliție, a dat oarecari umne de viață. Din Camera ungari In ședinți du eri deputatul Zanetl a polemizat cu secretarul Sztereny asupra piragrafului 5 din proectul legel de liberă navigație, arătind motivele cari îi fac să ceară eiminarea acestui paragraf, care dispune subvenționarea numai a acelor vapoare cari ancorează cel puțin odată pe an în portul maghiar. I-a răspuns ministrul Kossuth. Diferite știri însemnate Patriarhatul ecumenic a decis k adresa o nouă notă du plîngere puterilor semnatare ale tratatului de Berlin, precum și sultanului, din cauza mișcărei antigrecești din Bulgaria cerând restbilirea statu-quo ului și liberarea mitropolitului din Anhialo. — împăratul Wilhelm a primit demisiunea ministrului Podbielski. — Ez la orele 12 din noapte s’a închis Expoziția din Milano. Publicul a părăsit Expoziția t I sunetul muzicel. „Adevĕrul“ în țară Ploești, 31 Octombrie Tamponat de tren Mecanicul Horn, in etate de 50 ani, din calea Romană, pe cînd manevra aseară cu o mașină pe linia Proaști-Văleni, a fost tamponat de vagoane, zdrobindu-i în mod groaznic. Pe urma lui rămine soția cu 5 copii. Cadavrul a fost transportat la spitalul „Boldescu”. întrunire Sîmbătă seara, conservatorii vor ține intruire publică în sala de jos a Liceului Vecre. Pe lingă oratorii din localitate, vor lua cuvîntul și d nil Mișu Cantacuzino, Nenițescu și Barbu Păltineanu. »târfa