Adevěrul, ianuarie 1907 (Anul 20, nr. 6237-6264)
1907-01-01 / nr. 6237
Lim I 1 lanaariw IV«,»/ le a peste 80 %ntj>) ÎH țI medicale cel remarca* țfj| c »1 terapiei blenoragie« Diami*nke»*A *«• raj * et*a«ed »rerile procesului tole- i mpedicil cumplicațiuni- buza: 4—5 ori pe zi și uuă »locare. Cutia originală cu 90 capsule Lai 4. Cu . 1 || fja toate farmaciile drogueriile aia țara — .--------------- PIAȚA SF. GHEORGEE -------------~ Furrzorul Certei legale și Princiare ,.|>i«matie «nsate la ExpmliSa Etomîssă I9«fi și «Să« fii«t „.île pentru „Bombozae sans rivali«'««eto și IcsTMime srl»gaîe NOUTA ÎI 1907 P Mare expostițiune de Bomboniere de tot felul pentru CABO1 elegante și eftine. 1*0MI »F, CRAtlUWl meniațl. »orori*« frumoase ai citim«* «le la 35 Staaä «»* sus. BOlBOtlF «sp. «IjITA. íarcies a»«x S'istacSaes.l — SPECIALITATE EXCLUSIV A CASEI Marrons glacees vanitati, Bombons Sans rival, nissange Chocoată wmr' 8 LEXlgp. — ICxpe fiîțwBÎ sa î»r © vinete șî străinătate.Casă de cură pentru boalele organelor respiratorii Edelitz-Griumensim Administrator: TH. SACMRSCHDp. 0. FÜ^SiKFÜKTER REMEDIU SIGUR Radical și fără dureri chiar în cazurile cele mai grele și învechite i 1 ^ se obține prin întrebuințarea RBHRCM si 9 IMMMRsat« de tóte celebritățile medicale ^ Be vîdzire la toate Farmaciile și îtregueriila _ Î.EÎE & crat.în — Depozit gen, pentru Romînia: 3*3ni13i "* lÎBÎStî Drummer Bucarești, Str «lemieraeîi 37 usl0tón 1/50) •i f ICMK ¥OILU91 — Fasasî««! Sioswîai 89 — furnizează orî-ce lingerie pentru bărbați, cu Sofo mai eftin, ca în alta parte. o! 71. Etajul I SI TERNE t<'pe»//'K tratammet'ot.«i'apia, hidroetc ) Km. și 23 p. m.SPALĂ sî adress rt.?«ÎE admir a rabii, ușor și M ■ ]n soupt tâmp. OgÂw Face economie tip lemea, lucru și sapun. KLl N'u conține chior, Jiî' W potasă sau sodă, praotst Că nu „iio rufele. terep i toate droguerele și Í1Ű«IMlB'fie Reprezentanți generali : A. BLAU & Ce. SUCURESTI Calea Barienel ;>«. •» (Telefon 3/2) »new'fi$0. —. Telefon, 11|10 Hotel de primul rang in centrul Capitalei, nici camere toate la față, bine aranjate. Trecîid ,sub o nouă administrație se recomandă d-lor pasageri. Camere de la 2 lei în sus. Pentru Domnii deputați și senatori se fac aranjamente speciale, medic primar al orașului - S'A MUTAT -în Strada Ales. Lahovary No. 2 vis-à-vis de Fast maeist Hogo © Consultațiuni: dimineața pină la 912 și după prînz dela 2—5. DENTIST AMERICAN și îndelungă practică la New York horitors în Capitală și și-a reluat Hk consultațiunile în Betul S&Udentar din La Clemenței Mo. 3 im stogat) Membru al Societăților K. K. Gesellschaft der Aerzte m Wien, Oesterreichisehe Otologisch Gesellschaft, Wiener Laryngologische Gesellschaft, Deutsche Otologische Gesellschaft, etc. Fost asistent al Prof. Di*. Hajók — filtBr 68 Chlisă al Prof. Dr. Politzer — Specialist în Boale și Operații de GIT, NAS și URECHI — Consultațiuni 3—5 d. a. — București, Str. Minervet 3 ’ Telefon 19 S3 ------ i>!X HORIÍZ se arendează, prin licit în ziua de 18 Ianuarie. Eleonora Engel, Horez nie publică A se adresa Am fost foarte atis de această atențiune, eu atît tu aî atins eu cît pină aautu am văzut amici cari, fără să fie un mijloc nicî ui interes material, sau încercat să-mi dea la e<p, în ziua cînd — vitejii — au crezut că a sosit pentru mine momentul de elinului și că steaua mea a început să apuc»... Acest amic însă, ar putut perrpet să ia procesul adversarului meu, să-și exercizeze profesiunea din care trăești și cu nu m’așî fi simțit de loc supărat El insă a refuzat această propunere, a ezitat să accepte acest mandat, chiar cînd știa că ei« mă desinteresez, ceea ce dovedește că prin excepțiune, într’o linie de canalii și de lași se găsesc, din cînd in cind și oameni care au sufletul aici în burtă nici in pungă și mai puțin încă iubeștea devenia și de invidie. VINE ai Ce am ?... O fi oboseala, o acces de neurastenie, o fi mie șirului? Nu știu. E insă lumea o latitudine generală și și intelectuală, că pare că nu stare să încep ceva, mo sint să mă gîndesc la nimic și un nou I putui sfii', toată ființa corporală, a și fi ît în stans serios și tot cuși nici nu pot să mă repauzez. E un fa i de oboseală »mestecată cu leneși cu o febritante care nu mă lesa să stau locului. Mă simt descurajat și nu am de ce sunt sceptic și totul din potrivă mă împinge spre entuziasm și optimism, totul mă obosește. E un sfirșit de vin, în cari am cheltuit multă energie, in care am luptat din răsputeri și, cine știe acum de abia a sosit momentul reacțiunei. Noroc Insă că in profesiunea mea di ziarist n’am nici timpul, nici putința d a fi bolnav și, cine știe poate, tocmai în aceste timpuri de latitudine, cititorii mă vor găsi mai combativ și mai plin de curaj, ceea ce însemnează înciudată că așa cum se scrie istoria este un chip cu totul fals. SAMBATA Pentru mine data anului nou are încă o semnificație și anume aceea ca însemnează pe răbojul vieței încă un an la Adevĕrul pe care Taminat în 2 Ianuarie 1905, ceea ce face că peste trei zile intru în anul al... 13 lea de cînd lupt pe această tribună... Pentru unii ar fi punctul și puntea iudei. Pentru mine însă numărul 13 este din potrivă numărul cel bun—și deci nu intru în zodia lui decît, cu bucurie, cu nădejde și cu curagiu... CONST. MUNE ACTUALITĂȚI Kubelife tarele vrăjitor al vioarei, care, împreunău celebrul pianist Goli și cu pianistul Schwab, va da 2 concerte la 3 și 1 la >uarie, la Ateneu, concerte la caii va pista tot ce Bucureștiul are mai mult șt itflî elegant. Otimica Internă (Ta fi de latifundii ;V Ripenzii, ■ [UNK] A apărut No. 12, anul IV din „Rivista Idealistă“,sub direcția d-lui M Ct. Hóiban cu uimitorul subain : fr. Daicovici-Duscian : Igiena clădirilor școlare.--N. Zharis : Henrik Ibsen (viața sa).—Artur Gorovei : Prin țară!(impresii din călătorie. — Radu Baittț : Din pricina dragostei — Poezii: Eugen Speranță: Timpul uitat, Nufărul ;inetis!-Trrgoviște : Din val.—Pan O. : hotura în palatul Artelor.—Ioan G. Brinthaș. : Cronica teatrală. Buletin bibliografic: Documente savo-romîne d 0 Sf. Nicolaescu ; Mara de loan bravicî; Versuri de Elena Parago ; Convoaie literare; Cărți și reviste străine. Cu ocaziunea anului nou 1907, depositarii postăvăriei engleze din str. Lipscani 21, precum și furoizonî nestora, firma House, Mond et Sons Ltd din Londra, transmit cele mai sincere felicitări onor.lor clientele, mulțumindu-le totdodată pentru bine-voitorul concurs dat. — Franz Iosef apă purgativă, recomandată de somitățile medicale. Calendarul Minervei, pe anul 1907 a apărut. Este cel mai frumos dintre toate. Este cea mai frumoasă podoabă pentru familie. Prețul 1.25. Re vînzare la toate librăriile. SPECTACOLE Teatrul Național. g— In matineu ora 2 d. a. Se va juca Nevestele vesele comedie. Seara Ovidiiî dramă. Circul Sidoli. — In fiecare seară producțiunile circului rus Beketov. De remarcat: ejovnii Wolland, cei 4 Francois, quadruplu Joikeî. Teatrul Boulevard. — Debutul artistului Manuele Jacacento. Teatrograful „Pate Freres“ din Paris. Teatrul Lyric — Reprezentații date de transformistul írizso. Bevekia Imperială (Tr. Cîmpineanu). Teatru de varietăți pentru familii. In toate serile debutul lui Bernardo, comic român și Henri Poh), comic francez. Intrarea liberă. CĂRȚI ȘI REVISTE Sumarul anului 10 (Decembrie) al revistei „Viața Rominească“ din Iași. Mihail Sadoveanu, Codrul (nuvelă) ; A. Stavri, April (Vesuri); A. Philippide, Specialistul român ; N. Gane, O serbare școlara (amintire) ; Dr. Ales. de Vaida-Voevod, Wilhelm Toll (Act. II, Sat), traduceri: Dr. P. Cazacu,locuințele sătenilor ; Matilda Poni, Sfat (versuri) ; N. D. Cocea, Uris Hoarea (schițe vSnitorești) ; I. Rusu-Șirianu, Din Ardeal (Dinasticismul nostru) ; M. Cost“». Dio Basarabia ; P. Nicamor et Go., Misellanea . ..Constantin Botez,Dicționarul Acfldoraiei și d. S. Pușcariu ; Vasile Pirvan, Cronica Istorică. (E ne voe in noi «de o revistă istorică?) ; Octavian Botez, Cronica literară (F. Brunetieru') ; P. Bujor, Cronica științifică (parazi tizmu organic și social) ; Al. Tzigara-Samurcaș, Cronica artistică (Muzeul romînesc și e«ol bulgăresc) ; C. S., uv-v - r'iuv'valîrr, Importeva tribunalelor de Comerț și Notariat Cu foate mult interes a fost citat atît în cețurile juridice cit și în care omercia», studiul economic apărut în revista „Dreptul“ asupra importanții «comunice a secțiunilor de comerț și notariat și tribunale și datorit cunosccutului simiitor juridic, d. judecător Ionosén. Dolj. Credem sa facem un serviciu es ti terant artico citeva părți prea interesante. Vorbind de chestiunile cari cad în competința acestor tribunale, d. judecător se exprimă astfel: „Astfel în materie comercială, rapiditatea, siguranța și coiftența sunt condițiunile meritului unit bune desvoltări comerciale — sunt mărcile ce trebuesc imprimite tuturor artelor comerciale— decî, dt rapiditatea ce se pune im rezolvarea acestor elestiane, de modul de a Înțelege și apr^ia confiența comercială, de modul ș concepțiunea ce vouă avea despre faciitățile și garanțiele ce trebuisc late cinulațiunei polițelor și efectelor comercile de credit, de severitatea cu care tebue înțeleagă încetarea plăților și delarațiunile in stare de faliment, piecut și de grabnicele măsuri ce se vor la lsa timp pentru a suimuroviior viitorul«i relifilÁn : mAmbinarea creditorii«", depinde necontestat ca creditul comrcial să fie mai deschis sau mai restrîns , dar un raport direct ca dela cală la efect, intre actele tribunalulu comercial și piața comercială. „Mai ales aici la secția comercială și cea de notariat după cum vom vedea, nu trebuo să mînem străini de acele idei frumoasa c democratizare și socializare a prolemelor dreptului, în care se tinde trai către cooperațiune și solidaritate o sală, către o viață colectivă și de rdpracă colaborare. „Sînt ciiastrul cari marchează începutul unei erebi I de gindire, este, cu alți termeni, dttrina etatista, care începe a trena în locul individualismului intransigent, acam sunt concepute legile actuale, djtrină care ne prezintă poate instituțiune juridice sub o altă lumină, acea spiritului economic și de care jurispipeoța nu trebue să rămînă străină. „Pe de altă liste, secțiunile de notariat, nu a căi prompetența s’a dat toate atribuțiunile tarului francez — acel confident și autor, nelipsit și ascultat în momentele de mai grele și decisive ale vicii burgșzului francez,—răspund prea puțin la jî acestei meniri. E un abiz de neuiștință între partea ce prezintă actul cel chemat s-l întări, și tocmai aci fnevoe de mai multă apropriere, conatuire și încredere. „Aci, la aces secțiuni, este vorba de avutul dâmenili și de creditul lor, așa după cum chin regele ar fi spus unul prezident al sumei respectiv,« din București ; ac este vorba de mobilizarea, creditul, imobiliza în sol și de garantare>a lui azi este vorba încă de impulsiunea și lirectiva ce se poate da acestui credit] „Tot incomsistența secțiunilor de nou, Uit SBüt data vinzarila imobiliare, «ut [uira e cit și urbana și vînzarea în cap a unui imobil e o ceatiune juridico■eonomică de mare importanță, căci aci in vînzări se cere ca judecătorul să ...dă acea abilitate și lărgime de velen—c a în fiecare caz special—să împace și să armonizeze două interese opuse : interesul creditului public, care era ca o vînzare să se efectueze ci mai urgent, cu interesul debitorului, sau interesul proprietatei, care cere ca aceste vinzări să se facă la condițiune econduri « bune. „Din cele expus», se poate ușor vedea toata antele acestor două importante secțiuni ating și sunt atinse de mișcarea economică: cele două pîrghii ale propășirei economice, creditul comercial și creditul real imobiliar, sunt date in competența lor și ia modul cum t la. se vor comporta se reflectează bucul lor mers. „Eu sunt dur supapa de siguranță a mediismului creditului privat și pub.,o; ele sunt ia măsură a face ca barometrul cinstei comerciale și a impulsiunisi economice să se ridice. „Cina vedem, atîtea și atîtea chestiuni jundico-economice, cari dacă pină azi țs-au lăsat indiferenți și au rămas pe al doilea plan, azi trebuesc puse în primul plan, căci lupta economică e războiul viitorului și numai cei urmați eonomicește vor învinge. „Pentru cine e în curentul acestor idei, își dă seamă că asistăm la o febrilă activitate a tuturor popoarelor spre a se organiza cu mai bine sub acest raport". .Nu e ură care să aibă mai multă nevoe de capitaluri și deftinirea sa pentru ridicarea sa economică, și totuși nu facem nimic pentru aducerea acestor capitaluri, trebue să muncim în această direcțiune, ca să merităm cenfența străinătății, ar fi munca cea mai folositoare, care ne-ar da puterea și independența, ne-ar rezolva problema supremă de care depinde Rominia vii*la rezumat, cerem dela prezidenții tribunalelor de comerț, ca In aplicațiunea legilor comerciale să fie animați de un ideal, să lucreze așa fel ca ered iitul comercial să se consolideze in lăuntru și în afară, cerem încă că tot el să facă să dispară acea clasă de oemoiie, cari abuzind de credit, discreditează pe comerciantul român, căci, după cum foarte bine zicea d. Senator Alexandrescu, raportor al legei în "Senat" cu ocaziunea modificarea legei comerciale în 1900 : „Sunt în țara noastră o seamă de oameni, cari din nenorocire discreditează pe conner«ntul român și să sperăm că vor dispare. Pentru aceasta însă opera noastră de legiuitor nu mai poate fi eficace, oricit ar fi de desăvârșită. O altă operă trebue să ia cu apă, opera magistratului“. „Trebue să recunoiștem că e mult adevăr în cuvintele d-lui Alexandrescu, căci nu dela lege se poate aștepta îndreptarea răului, ci dela cel care o aplică, tant vaut’alpi que vaut l’homme, Teroristul în Ensîa Generalul Favlow Unul din etapii regimului absolutist, ucis, acum de curînd, de către membrii partidului terorist, a căror acțiune a reînceput cu și unai mai mare strășnicie de cind cu măsurile drastice ale guvernului rus. Congresul învățătorilor Ziua II.a Focșani 30 Decembrie.—Ședința se deschide la orele 9. Se declară ședință intimă, unde se discută modificarea statutelor, cari se votează apoi la unanimitate. Se procede la alegerea comitetului central al asociației învățătorilor și sînt aleși d-nii: Braza.nnu președinte, preotul Aramă curier, mai viu și Păunescu membrii: Minescu secretar. In comisia de control d-s î : Ionescu Lungu lonescu-Pașcani, îlindricel, Luca Paul, Chirițiscu și Morărescu. Se alege comisia de prezentarea dezideratelor. Se dă cetire dezideratelor , pentru răspîndirea instrucției cit mai adine în popor, înființarea de ateliere, de școli practice pentru menaj, colaborarea oamenilor de bine din sate pentru ridicarea săteanului , ridicarea salariului la Crima sinuciderea din stanța Am dat armenzile cadavrului femee! care ! găsit pe țărmul mărci, la Constanța Dăm aziografic a nenorocit,« femei, a căruritate nu’a putut fi încă stabilită Vineri, în 5 ianuarie 1907, va amiintre pusă sub îngrijirea unui comitet de redacție. Viața literară și artistică“ va colabora șirul lung de scriitori tajî, can au făcut ca „Viața literară“ să fie una din cele mai cititiste din anul trecut.] Va cuprinde nuvele, poezii, schițe, articole și cronici literare, artistice și muzicale, informațiuni din domeniulfestărilor culturale și ilustrațiuni în text. 10 BANI EXEMPLARI Abonamentul pe an 5 lei în țară și 1 în streinatate Redacția: Str. Eneî, 7. — Administrin dar, ti 100 lei lunar, redarea terenurilor școale, băi gratuite. Se decide ca viitorul congres să se fie la Craiova, in luna August. Președintele Eftimescu închide congresul la ora 12. D-nii: N. N. Săveanu, Patriciu, Ghristu Negoescu, mulțumesc că au fost aleși președinți de onoare La orele 2, d.Iorga își exprimă mulțumirea sufletească pentru dezideratele congresului și arată menirea învățătorilor cari sunt tratați mai râu decit alte clase. Critică politica și termină îndemnind la muncă. Urmează o serbare școlară dată de învățătorii rîmniceni și putneni. Banchetul Absolvenții școalei normale din Bîrlad, foștii elevi ai d-lui Grigore Patriciu au oferit acestuia un banchet de 300 tacimuri. Sucursala „Regala“ a servit un meni copios în timp ce muzica militară a distrat comesenii. Seria toasturilor o deschidă d. Patriciu închinînd pentru rege și familia regală. D. Brătilă toastează pentru d. Disescu, d. Anghelescu pentru d. Patriciu, căruia îi oferă un album. D. Constantiniu institutor toastează pentru d. Patriciu, oferind o coroană de fiori. D. Berbeciu, toastează pentru d. Patriciu, căruia ii prezintă o pană de aur. D. Stratulescu îmbină pentru colonelul Marian, comandantul regimentului Putna. Răspunde d. Marian inchinind în sănătatea învățătorilor: D. Simion, Rotaru, Ciocîrlan, Scînteie, Argint, Tăbăcaru, Axente, Iftimescu, Stanescu, toastează pentru d. Patriciu. Se expediază o telegramă de omagiu d-lui Dissescu. In tot timpul banchetului a domnit cea mai viu comunicativitate și veselie. Banchetul sa terminat la orele 1. Alfred cipal, prezint pan care interes istoric . Dateazău ai dela începutul secolului treci a fost locuința faimo- satuluii pași T«*peleni, înainte de a se fi ridici rangul de șatra» al Ianinei. Deștecut mai bine de un secol de larea acestei zidiri, ea se infățișeasii și foarte solidă, bine legată, cu ziși bolte ciclopice. Dacă însă lutera lăuda cu localul bine neni și cu contingentul de elevi—iaci dușmanului—nu putem spune acelașiu și de forma de învațămînt —mpatibila acestei solî și mai în de. de absurditatea programului estic. Printre cel obiecte de studiu, impuse în modigator, ca să nu zic autoritar, mor de 10 — 14 ani, «nu toți bursieri,emau, deosbiin țease Limbi moderni mină, turcă, francizst, germană, iUl și greacă, precum și dreptul comei și igiena, în clasa IV comercială. Limbile gmă, italiană și greacă figuriazâ muche odată pe săptămină ; de el mici au folos real pentru elevi, chiatră, se sieește de g aba viteln și le încurcă grozav cuprinderea viilor celorlalte limbi de a însemna absolută. Afară de asta, e de observat că întregul cort,fesoral constată cu oroare, că o șa comercială în Janina este un curak-sens, care constitue un obstacol vădi bunului mers al cauzei naționale între părți; dar totuși uimul nu îndvguio să obiecteze tutorității școlar in Bitalia, care se o impune, in monigoric, cu program cu tot. Avem în eia școli comerciale la Salonic, la lua, în perspectivă la Berat și cîteva sau două clase, la Veria și Diva. Unde se vor plasa dar ascîția alvenți ?!. Experiența neplăcută, înc să se facă chiar cu absolvenții au acesta din Salonic, cari aspiră la piri de institutori și se mulțumesc ! și cu cele de pedagogi !!!. Ce e drt avem absolută trebuință de învățate vrednici și mai cu deosebire binegătiți in profesia și misiunea lor,esta greu de îndeplinit, cînd ar fi rba să fie la înălțimea datoriei. Cee poate izbuti un învățător care, în un obligator, se găsește în contact comun cu mai mare număr de elevi—tre cari prea puțini ajung pînă la șea secundare sau comerciale — șu populația întreagă dein sate, ceei poate izbuti, zic, un bun învățător f invățătoare pentru propaganda caii, nu poate niciodată un profisor dicl <i»s"și revrserh sau inspectorul,deopotrivă 8h>! tot așa de puțin ,r"?ătiți pentru cariera în care se PB*zS cu destulă ușurință și cu pui ?ă8 de răspunderea morală De a«1 KPet cu insistență, ne trebuesc, nidrasc, învățători cu pregătire profesio»^ ?' națională serioasă ș bine ințeleas;atît in vederea activității lor școlare 1 î? nai ales, al aceleia extrașcolare. * » tr Așa iățătcori competinți însă nu poate fi nici nici un preț școlile comercial del liceul din Bitolia. I Se spune prin forța lucrurilor n școală ymaii sau și mai multe de învățătorȘi învățătoare. Scrisori din Macedonia Iamina, 2 Decembrie 1906. Școala comercială din Ianna.—Forma și programul ei de învățămînt. — Școala primară mixtă din același oraș și neajunsurile ce prezintă ea, Vicevizoratul școlar din Epir.—îfevoia absolută a nouî institutori competinți in vilaetul larinei. Anul acesta școala comercială din localitate se prezintă in condițiuni mai avantagioase», pe cît privește efectivul elevilor, superior celui din anul trecut și localurile de școală și internat, amîndouă in aceiași curte, pe un teren mult mai igienic și alături de reședința guvernatorului vilaetului. Pentru asta n’avem decit că felicităm pe d. director și pe d-nii profesori, bine inspirați în alegerea lor. Localul prezintă două clădiri separate, dintre cari una, cea dinspre stradă, reclădită din temelie, după un plan special, servă de școală propriu zisă cu 4 clase și o cancelarie a profesorilor. In total însă sînt cinci clase, căci ainul acesta s’a înființat și clasa IV, iar cea preparatoare se înființase acum 3 ani—pentru cuvintul binecuvîntat—că elevii sosiți din comune, nu sînt îndestul de pregătiți pentru a intra direct în clasa I-a. Aceasta clasă suplimentară este cea mai populară, dar fiindcă nu e tocmai loc de școală comercială s’a găsit de cuviință să se instaleze într’una din camarile școalei primare mixte, situată la o distanță nu tocmai de neluat in seamă, mai ales că bieții elevi, în mare parte sărac îmbrăcați și șubred încălțați , sunt nevoiți a străbate această distanță de 4 ori pe zi, în vremea viscoloasă a iernii. S’ar fi putut evita cu mici jertfe, acest neajuns — grav din mai multe puncte de vedere—dacă cel in drept ar fi dovedit mai mult bun simț și mai mare interes unor ființe plăpinde de la—Hanî. • Acesta e singurul prejudiuui al localului de școală, cea de a doua clădire însă, a internatului, are 7 încăperi destul de spațioase și o sală vastă, toate în canul de sus, cel de jos fiind rezervat pentru sufragerie și locuința personalului de serviciu. Edificiul acesta foarte somptuos pe vremea sa de mărire, precum se constată din zugrăvelile și diferitele desenări in aur, mai ales în salonul prin ROMAN DI‘Viața reala Bl insistă ca să le arate ceva în paragraful următor. Dar Jokubas nu putea să primească cuvintul „«chirie“. Cînd îl traduse pentru tușa Elishsta, aceasta începu să tremure de frică. Cu o răbdare nesfîrșită, agentul își începu expliciț’Hi Dar ele erau amice acuma, Elisabet» își aducea prea bine audit ultima și solemna recomandați* a lui Daca vi se pare că ceva nu e bun sau parale și duceți vă de căutați la de legi*. tot un moment grozav. zi«5« pe scaunul său, cu mâinile INTÎI 1 îiU», ea își chemă toate puterile în lJi -j ‘'in spasm își spi so iut.uiți a. ii *'***■ tradus* cuvințule sate. j1 Aștepta, să vadă agentul supăiK.u.șor ,.. .«vai,am,rare el ră»are 11. ni,,,,. . țj o • Ai - > f. • oieri v,...r sg se ducă el să caute tipul de pr E inșii înîv>■ users i’-tup daibute pentru a as. om dci..ț U(.... ,4Wl 9Î, lin.) ‘'sta bănui de c. t. închin., ți-vă în intarn., sJr> cln j dup» aproape 0 0ră, aduseră im u'-t ..cine salut:. pe r>iî KUmf.k e but* îî î. . ^ 0 * iü^*t^isfera Cli bü.y] ^2-g. pi^ț. . Sraii ca Dista pv'Zoiú^YÍ eWismhÜ bu t asculta svutinț de moarte» Nu mai aveau nimica ae făcut, emu prinși. Omni de legi citi documentul cu un aer grav ; apoi informă pe Iukubei că era perfect in regulă și că era și asemenea cu toate cele ce se întrebuințează in vi uzări de acest El. — Și prețul este acela cu «ale ne auriu voit ? întrebă b&trioul, BOU de dolari (traiate ): testul este 12 dolari pe linii pînă ae împlinesc 1.500 de dolari ! — Da, e corect. — Și acesta e prețul vînzărea căsei, în cutare și cutare condiție, cu locul împreună, casa și locul? Și omul de legi se arătă unde e: scrîsc toate astea. Și totul era perfect regulat ? Nu era nici o jug.lătorie ? Erau săraci, suma asta era toată versa lor și dacă s’ar unîmpla ceva fi ruinați ! Jokubas continuă astar«•»*, pu*! Suti« bani peste ce femeile se uitau i gonia supremă. Ei nu puteau înți dar știau că soarta !«» «e spunea, hislușii, cînd sfirșiri.O CU putînț*:, și O lUC, târîtor de a inched*. dlrgii, sărmaia EH* putb s iii pini și oa țdîns. ) Iokubas o îtrebă dacă dorea să i«călească. O întrebă «iar da două ori , ea nu știa ce să răsindi«. Cum puteau să știe că omul de Sigi spunea alvărul, că nu era compucere agentului Dar, totuși,de unde știa ea că e în adevăr înțelessu dicsul ? Ce scuză ua să le spună ? Toată lumi în birou, avea ochi? bținuul asupra ii și aștepta hotărirea. Insfurșit, pil jumătate orbită de lacrim, ea inceju să se scotocească prin buzunare, unde ascunsese banii prev.ȘL, ii. scoase, si desfășură înaintea celor trei băibați. I C>«u stătut față la scena asta, dintr’un colț' »1 .ămorel, l’rîugiudu.șî mîiniîe și treui'.i'co de toami. E* ar i'i vtt sa strige si să s: ' ~. lis.ib-jt '« «-S *. ..., . c. ' i-K-z as." . cami , după ce a fost plătit, toți eșira in stradă , tașa Elsabeta strîngea convulsiv in mină actul de vînzare. Frica le slăbise atît de mult, încît nu puteau să meargă și fură silite să șcadă in drum. Se intosiseră acasă cu o teamă ne deslușiră în suflet, sara cînd se întoarse Jurgis, el«jți povestiră evenimentul din timpul zilei. Totul era sfirșit! Jurgis era sigur că fuseseră înșelați, că era fi ruinați, își zbulgau părul, pronunța blesteme nebunești și jura că se va duce să ucidă pe agent chiar in seara aceea. la sfirșit luă actul de vînzire, eși ’afară din casă, alergă prin Stock Yards pină la Hilsteil-Street. Găsi pe Jokub is la masă, îl luă cu di«!“', și pe curați; fugă amindo să COU• un alt om ne legi. ■find lunară in birou, omul de legi . să ia picioare dintr’o mșcare,căci cu părul vii voi tS și cu ochi! in. ds . gol avea ierul unui ne rășu! său esplicăm situația. I!da ligi lua iicrtișor docnmenlacepns.'.l >'itiasca, pe rînd.turmura din tot toi/pil și stătea linie legi unde k napul odată sapa ori ș: puse a întrebare luî Ionu înțelegea aici un cuvint din «Dunean. Dar se silea în frica lui cea grozavă să ghicească ceea ce se petrecea. Omul de legi ridică ochii, începu sa rîdă și spuse ceva lui Iokubas. Jurgis a cărui inimă încetase să mai bată, se întoarse spre prietenul sau. — El ? îl întrebă el abea mai răsuflînd. — El zice că totul este în regulă, răspuns«« Iokubas — E în regulă! — Da, totul e corect. Jurgis ușurat șezu pe un scaun. — Ești sigur ? mai întrebă el, «© puțind pu’că să creadă că e așa. Făcu pe lokubas să traducă întrebările pe Cari i le punea. Par’că nu se mai sătura să audă că au trebui să se teamă de nimic. Da, oă cumpăraseră casa, o cumpăraseră într’adevăr, era a lor. N’aveau deciz să plătească banii regulat și totul va merge bine. Jurgis își acoperi atunci fața cu mîinile; ochii lui erau plini de lacrămi, îi era rușine de el însuși. Groaza lui fusese așa de mare, încît privit de puternic era, abea se putea ține pe picioare. Omul «Io legi se explică că închiriare;i nu era. ci«*cît o formă. Proprietate» era considerată ca închiriată pină la pista ultimei rate. In caz «sind <cumpărătorul vu achita i regulat plățile lunare, asta făcea să fie mai ușor dat afară. 1 Arit timpum vor plăti, nu, vor aveai să se uită la nimic, casa era ascuns fu așa de recunoscător îi plăti fii să-i pară räü o jumătate 1 dolarentru consultație. 3 Ap alergi acasă ca să anunțe vestea o bană. GS pe Oia leșinată, copiii țipai, toată casa era răscoală , toată juratul prezve că el plecase ca să ucidă pe gat ! Tieură ceasuri întregi înainte ca cererea lor sa se liniștească. Ii timpul acestei crude nopți Jurjee taia in fiecare clipă și auz«a dte inimera vecină Oua și tușa Elisabelî,«aă încetișor îl CAP. VI și cumpăraseră casa. Nu se petia obicinui ca gîndul aca admirabilă locuință era intre prprietatea lor și că erau liberi să s rlă pească pti« ea după plac. Toată vremea liberă și-o ocupau .1 did ia dinsa și intrebîndu-se ce mers pria întrunsa. j Săptâmîna lor de!» âniela, peatru’ I făliseră înainte, era aproape împu !tat aveau ramul trei zile de stat insa. Deci nu «la tîmn de pierdut.