Adevěrul, februarie 1907 (Anul 20, nr. 6265-6292)
1907-02-24 / nr. 6288
k /VI Sâmbăta 24 Februarie 1907 Ultime informatiuni .Ass s’a împărțit la Camera "budgetul ministerului de instrucțiune publică. Proiectul se prezintă cu cifra de 80.181.108 adică în plus cu 2410.000 față de cifra cheltuelilor acordate pe exercițiul 1906—.907. . Starea spiritelor printre țăranii din județele Dorohoiü și Botoșani continuă de a fi foarte iritată și îngrijitoare. Prin comunele Hämin zui, Rădeni, Storești, Maxut, Beleni, țăranii au alungat pe administratorii moșiilor și nu mai îngădue nici arendașilor, nici împuterniciților lor să se întoarcă. Ei cer să li se vindă lor moșiile, sau cel puțin să li se arendeze lor. Grupuri de cite 3 și 400 de țărani colindă drumurile din partea locului, ceea ce provoacă temeri de devastări. 1 * U. DissesGU la serbarea „Uniunea studenților" Am dat era textul invitațiunea societăței „Uniunea studenților“ către ministrul instrucțiunei și răspunsul acestuia prin care promitea să asiste cu familia sa la serbarea societăței. * Aseară a avut loc la „Liedertafel“ concertul urmat de dans al acestei societăți—cea mai numeroasă și mai însemnată dintre societățile studențești din Capitală. D. ministru al instrucțiunei și d-na Arista Dissescu au asistat la concert și apoi au rămas la serata dansantă. Studenții au predat d-nei Dissescu un splendid buchet de flori. D-na Zoe Sturdza a asistat de asemenea la concert, după care s’a retras. * Serata dansantă a fost din cele maî animate. D-na Dissescu a dansat cu mai mai mulți din d-nii studenți, d. ministru al instrucțiunei cu trei din d-rele studente. Apoi s’a încins o horă în care studenții entuziasmați au băgat și pe ministrul instrucțiunei, care n’a putut rezista avîntului tinerimea.* S’a servit șampanie și președintele „Uniunea studenților“ a toastat pentru ministrul instrucțiunei, arătînd că e un iubitor al studențimeî, la care d. Dissescu a răspuns spunînd că șampania simbolizează temperamentul studențesc și arătînd că dacă învelată ce ni se scrie din Hirlău: Neliniștea printre țărani continuă mereu in jjudefcei Botoșani și Dorohoiii. Țăranii aer moroii pămint in condiții avantagioase, dela arendați, fără însă a putea fi satisfăcuți. Era, 21 Februarie, aproape 100 de țărani de pe moșia Băznoasa, arendată «fiul Fischer, s’au dus la Botoșani, îndreptindu-se spre prefectură ca să întrebe ce prefectul județului „că tinde să tare plugurile, că-î apucă primăvara și n'aă pămîntu. Prefectul județului fiind la București țăranii s'au întors înapoi la Răznoasa. Asemenea și la Deleni, arendată d-u. K. Weintraub, țăranii se agită, cerînd pivînt. „ Ministerul instrucțiunei, în urma cercetarei de către comisia medicală, instituită de acel minister și de ministerul de finanț"1, a hotărît conform art. 59 din legea învățămintului primar, scoaterea la pensie pe ziua de 1 Aprilie a. c47 învățători și institutori. Rigole a lucrat azi dimineață cu d-ni. G. Gr. Cantacuzino, ministrul de interne, și general G. Manu, ministrul de războiț. Consiliul tehnic Superior a luat în examinare încheierea consiliului comunal din Constanța cu privire la suprimarea rezervorului înalt din Cerna-Vodă pentru alimentarea cu apă a acelui oraș. D-1 conductor cl. II Al. Bașturescu, actualmente in serviciul circ. IV de poduri și șosele și însărcinat cu supravegherea căilor naționale din jud. Ilfov, a fost trecut ca secretar al zisei circ., în locul conductorului C. Țurcan, demisionat. D-l D. N. Gheorghiu, actual subchirnrg, intendent al spitalului județean din Cernavodă (Constanța) și d.. 51. Panaitescu, actual subchirurg al spitalului rural Urlați (Prahova), au fost transferați între ei. Cantitățile de petrol exportate, în luna trecută, in județele din țară sunt următoarele : Constanța : 2.40! 832 kgr. benzină, 9.816.032 kgr. petrol și :682.904 kgr. rămășițe: Dîmbovița : 139 545 kgr. benzină; Ilfov : 32.873 kgr. benzină, 640 kgr. ulei mineral și 5841 kgr. rămășițe; iar în Prahova: 88S.740 kgr. benzină, 807.3114 kgr. netrol, 4.491 ulei și 43.100 kgr. parafină. D. Dimitrie Năsturescu a fost numit șef de cultură la școala inferioară de sub Cultură din Armășești (Ialomița) în locul d-lui D. G. Oprescu demisionat. Budgetul ministerului instrucțiune a fost scos de sub tipar și supus studiului subcomisiilor budgetare. Consiliul permanent de instrucțiune se întrunește azi la 5 d. a. la acel minister pentru a rezolvi mai multe chestiuni de învățămînt. Proectul pentru construcțîuneatnui hotel în stațiunea balneară Călimănești a fost supus aprobărei consiliului tehnic superior. * Uniunea intelectualilor din România, va ține viitoarea sa întrunire Mercuri, ?8 Februarie a. c., la orele 9 seara, în casele1 d-nei Eugenia de Reuss Ianțulescu din str" Görbalhi" No. 11 (Isver). Cameră proectele caselor de pension S’au distribuit la pentru contopirea fie statului și înființarea unei casei de pensiuni a oamenilor de serviciu din administrația finanțelor statului. 7 Epitropia bisericii parohiale Valea- Salcia din comuna Godinești (Tecuciu) a fost autorizată să accepte donațiunea d-nei Sofia C. Gheorghiade, consistînd din o îarce teren din trupul moșiei 51 odeleni, aceluî județ, pentru biserica filială din cătunul Medeleni. Tribunalul juridic studențesc va ține Duminică 25 Februarie- la orele 9 jum. a.ni ședință publică în sa a V a universitățeî. La ordinea zilei e judecarea următorului proces: O persoană care iși vînduse moșia ca act de răscumpărare chișmă iu judecată pe cumpărător, cerînd rezilierea contractului de vinzare pentru neindeplinirea condițiunilor stipulate in contract. Vor pleda din partea vînzătorului d-nii „••Mircea B. Christian și Nae Gh. Demetrescu, iar din partea cumpărătorului d-nii Dumitru Economu și Nicolae Angholescu. Ședința va fi prezidată de un domn profesor universitar. După terminarea ședinței se vor face alegeri pentru compleetarea comitetului. A apărat volumul catalogului Expoziției din 1906 pentru premiile decernate exposanților. Se găsește de vânzare la diferite librării și la comisariatul Expozițiunei. Liberali din ploești care urmează pe d. Alex. G. Radovici au oferit acestuia un banchet, cu care ocazie s’a a transmis telegrame călduroase d-l cr D. Sturdza și Ionel Brătianu. Iată textul răspunsului trimis de către d. Brătianu prin o telegramă adresată d-lul . Cr tpelianu: „Cu mare mulțumire primesc telegrama d-v și urez din toată inima lui Alexandru Radovici, aur mulți de rodnică viață politică. Ieri din nou guvernul a adeverit că îndrăzneala la rele piere cînd părerea oamenilor de bine se manifestă conștientă, energică și unită. Ion I. C. Brătianu , chimie, romanii și grecii cînd voiaux ■ fi să corespundă cu zeii, o făceau prin intermediul unul tiner, azî tinerimea universitară este aceea prin care se vine u contact cu spiritul public, care a înlocuit pe zeii din antichitate. In tot timpul serei, ministrul instrucțiune a fost obiectal unor entuziaste ad iraațiuni și la plecare uralele zguduiau sala. Studenții și ministrii erau foarte încintați de această petrecere care le-a dat prilej de a fi la un loc. Diplomele de bacalaureat false ? Cercetînd «zi la ministerul instrucțiunei ce esti adevărat în zvonul ce se răspîndise cu privire la eliberare de diplome false mi s’au dat următoarele relațiuni: — Iu adevăr, s’au descoperit vre-o 2—3 diplomi false, dar acestea sînt de acum 3—4 ani cînd sub liberali era director al învățămîntului particular, un profesor a cărui iscălitură era ușor de contrafăcut. Din cauza centralizarea la minister a întregului serviciu al învățămîntului particular a fost nevoie de funcționari mai mulți și printre aceștia s’a putut strecura unul doi, care să fie do rea credință și să sustragă o diplomă sau două pe care s’o vînză. S’au luat măsuri ca asemenea lucru să nu se mai poată intîmpla. Se lucrează acum un proect de lege al invățămintului particular, care să permită ca direcțiunile liceelor statului,unde elevul pregătit în particula va fi examinat, să-l poată elibera certificat de clasă ca și elevilor regulați. Atunci se va putea evita falsul, dar acuma cînd la minister trebue să se elibereze 2—3.000 certificate în fiecare sesiune, e foarte posibil să se sustragă o diplomă. Miine va apare un comunicat al ministerului instrucțiunei în Monitorul Oficial, in care să se arate cum s'au petrecut lucrurile. Moartea lui Grigore Triandafil Președintele Camerei ■' " Azi dimineața la orele 8 jum. și-a dat sfirșitul președintele Camerei, Gr. Triandafil. Încă de săptămâna trecută, a fost ușor bolnav, dar după ce a asistat la îmormîntarea generalului Lahovary, starea lui s’a agravat, declarînâu-se o pneumonie. In cursul acestei săptămînî s’a ținut regulat în fiecare zi, la locuința bolnavului, cite un consiliu medical, la care au luat parte d^fii d-rn G. Stoicescu, N. Măldărescu și Drăghescu. Eri chiar, s'a constatat o ușoară ameliorare în starea sănâtate a președintelui Camerei și noaptea chiar a petrecut-o relativ bine D. dr. Măldărescu a stat toată noaptea lingă patul bolnavului. Deoarece pulsul îi batea slab, îi s'au făcut infecțiuni cu ser și canor. Dimineața însă a murit de o sincopă.* S’a născut la 4 Februarie 1840, împlinise deci de curînd 67 ani. A făcut studii juridice, devenind advecat. Intrînd in magistratură a fost procuror, membru de ședință, președinte și primpreședinte la trib. Ilfov, apoi procuror la Curtea de apel, procuror general și prim-președinte al acelei Curți. De la 14 Ianuarie 1866 pînă la 14 Decembrie același an a fost director in ministerul justiției. La 16 Noembrie 1890 a devenit ministru al justiției în cabinetul conservator. N a stat însă în această înaltă demnitate decît pînă la 15 Februarie 1891. Ca demnități politice au mai ocupat locul de primar al Capitalei și a fost de două ori președinte al Adunărei deputaților, dela 1898—1900 și dela 1904 pin acum. * Grigore Triandafil era foarte cunoscut și mult apreciat în lumea financiară din țară, precum și în înaltele cercuri financiare de la Berlin. A fost multă vreme președinte și membru al multor consilii de administrație la bănci și societăți de asigurare. Unul dintre cei mai buni prieteni ai săi a fost d. Elias, cunoscutul bancher din Capitală. * In urma morții lui Grigore Triandafil au arborat steagul în semn de doliu. Camera, clubul conservator, Creditul urban. Banca generală și mai multe cluburi sociale, unde defunctul era membru. I La casa mortuară La casa defunctului s'a deschis un registru, unde numeroși membri marcanți ai partidului conservator și cunoscuți semnează:* Inmormíntarea s’a fixat pentru Duminică după amiaza. După dorința defunctului, nu se va ține nici un discurs. Cum a răcit? Am arătat mi sus că d. Gr. Triandafil nu era bine încă de săptămîna trecută. Sîmbătă, cînd era înmormîntarea generalului Lahovary, familii și medicii nu voiau să-l lase pe președintele Camerei să iasă din casă. —■ Nu se poate—răspunse el—e bolnav Boerescu... Să fiu bolnav și efiș"Trebue să asiste la înmormîntare unul dintre noi doi". Prezidentul Camerei s'a simțit rău îmediat după ținerea discursurilor de la biserica Alba, discursuri cari au ies numeroase și lungi. Spre a nu expune și pe alții la neplăceri și nenorociri, regretatul defunc a rugat, înainte de moarte, ca să ni se ție discursuri la înmormîntare. Gr. Triandafil descris de G. G. Panu In volumul Portrete și Tipuri parlamentare de G. Panu găsim următorul portret al defunctului, scris pare că astăzi, deși el datează de vr'o 20 de ani. Toată lumea va citi cu mult interes această caracterizare a unui fruntaș făcută de ei. Sînt oameni,cari prin tăcere, prin spirit conciliant, prin lipsa de idei categorice cîștig reputație mare de oameni cuminți, serioși și trăesc toată viata lor din acest capital, inconjurați de stima și considerația tuturor partidelor. Printre acești fericiți muritori este și d. Grig. Triandafil... b Triandafil nu e om cu idei tăiate din singură bucată; consultat asupra unei chestii, ești sigur de mai înainte că el îți va da un sfat în doi peri, adică o mijlocie, nici odată o extremă sau alta. Asemenea spirite timide și rezervate nu au trecere de loc in timpurile tulburi, cind pasiunile să descatenează, cînd între taberile luptătorilor tinc nici un colțișor neutru. Eî pe asemenea vremuri start de o parte și se fac mitite. Numai cînd situatiele încep a se amesteca opiniunile a se tulbura și a se incurca, nummat atunci el apar pe scenă ca oamenii momentului, ca cei mai potriviți cu împrejurările. I>. Grig. Triandafil este poate deputatul cel mai încurcat rlin Cameră fată cu lupta dintre conservatori și junimiști. El ar voi să-i împace pe toți, să le dea dreptate tuturor, de aceia nu știe cum să facă mai bine pentru a nu nemulțumi pe unii și pe alții. Sub guvernul junimist, d. Triandafil a fost din acei cari dädeau sprijinul acelui guvern dezaprobînd pe conservatorii intransigenți. Indată însă ce veniră la putere conservatori!, ci începu a da sprijinul săfl acestora, dezaprobind atitudinea ostilă a junimiștilor, și acestea se face du din calcul, tu cu singe rece, ei din causa sistemului sau de vederi, care exclude or ce fel de idol tăetoare, categorice. Din această cauză d. Triandafil este lingușit și declorat de cître ambele partide, fiecare considerîndu-l ca membru al ei. Dar deputatul de Ilfov nu știe ce să facă și de multe ori să abține, numai,ca să nu lovească în iucceptibilitatea amicilor pe care -i are în ambele taberi. In Cameră d .Triandafil joacă um rol onorabil. Foarte rezervat, foarte trăitor în sine, el nu ia parte în genere la discuții, pentru că nu e în programa) său de a eși din un mutism care îi folosește așa de mult El să bucură un tăcere de reputația bine stabilită care o are,și nu să hazardează de a o mai întări sau mări de frică Ca să nu o micșoreze.. D. Triandafil este ceea ce să numește un om de sfat, un om cu care te pot consulta și de la care ești sigur că am să capeți o idee. De aceea în partidul conservator nu e un cóneiliambul intim, nu e o rezoluție de luat, fără ca d- Triandafil să nu fie consultat și acumte ori ascultat, cind situația cere măsuri blajine sau demergeri împăciuitoare. De multe ori a fost vorba de a deveni ministru. D. Triandafil este și va fi toată viața o utilitate în politică, el va putea la un moment dat acoperi un gol sau împăca o situație. De altminterea nici el singur nu ambiționează o poziție militantă. O caracteristică a omului Prezidentul Camerei și săracii Capitalei.—Interesul pe care l purta pentru „Pîinea zilnică".—O propunere a sa. Gr. Triandafil, în afară de meritele sale în viața publică, era în intimitate un bărbat cu multă distincțiune sufletească și un om de inimă. Cred nimerit să povestesc în aceste momente o convorbire caracteristică, pe care am avut-o cu prezidentul Camerei cu puține zile înainte de a se îmbolnăvi. Urmărind o anchetă a mea, cu privire la mizeria Capitalei, avea onoarea de a face o vizită d-nei Euza Triandafil, prezidenta societăței „Pâitea zilnică". D. Gr. Triandafil, care de multe ori a fost văzut însoțind pe caritabila sa soție prin cartierele sărace, a ținut să asiste la convorbirea noastră și să-și dea cîteva păreri cu privire la modul cum s’ar putea ușura mizeria de a cărei propoziție a căutat să șî dea personal seamă, facîndu-șî cercetările sale. Mi-aduc aminte cu emoție de această scena, petrecută abia acum cîteva zile, și-l văd parcă înaintea ochilor pe valorosul bărbat, stînd pe un fotoliu îngămine, și discutând cu seninătate și liniște, împreună cu soția sa, despre îndrumarea mai rațională a caritatei Gr. Triandafil vorbea încet, cu:" blindeță și convingere... In primul rînd prezidentul CameWî orii pentru un sistem de unificare a diferitelor societăți de binfacere, ceea ce biroîoțel s nu s’ar fi putut face deciz 3 MAíjEVESTUL printr'o lege. Scopul acestei unificări ar fi fost ca ă existe ocțiune coordonată și un control mai guros, care de parte de înlesni cerșetoria de profesie — care se practică zi pe o scară destul de întinsă — să scoată la iveală pe cel ce merită înt’adevăr să fie ajutați. Astă?. se distribue în fiecare iarnă cantități colosale de lemne, bani, și alte ajutoare și totuși în iarna asta au murit cîțiva oameni de frig, pe cînd e foarte probabil, că alții și-au făcut provizii. Pe de altă parte, prezidentul Camerei susținea ca societatea „Pâinea Zilnică“ să-și modifice sistemul de a distribui hrana. Astăzi societatea distribue hrană, numai la pensionari anume recomandați și a căror paupertate e dovedită. D. Gr. Triandafil susținea, ca să se ridice în cîteva centre sărace ale Capitalei chioșoara unde, de pildă între orele 12—2, oricine are nevoe de mineare să vie și să mănînce. „Să nu fie întrebat—zicea d. Triandafil—nici cine este, nici de unde vine... E destul că vine să ceară de mincare. Și să i se dea chiar în ziua în care are nevoe. Ajutorul eit de mic, dacă e dat la timp, e neprețuit“. Această din urmă propunere a regretatului bărbat e studiată actualmente de comitetul societăței „Pîinea zilnică". Desigur, că săracii Capitalei vor plînge în mod sincer pe d. Gr. Triandafil,care în înalta și absorbitoarea’I situație politică și socială, găsea timpul să se ocupe cu atîta căldură de cei umili și oropsiți de soartă, al căror trai prezintă pentru mulți atit de puțin interes... S’a stins un om bun !—Mihail Vacanța prezidențială la Cameră Moartea președintelui Camerei va complica și mai mult situația politică din lagărul guvernamental. După moartea generalului Lahovary, care a redeschis chestiunea remanierei, iată și o vacanță prezidențială la Cameră. Prezidenția Camerei nu poate rămînea vacantă: alegerea trebue să se facă imediat. Nici asupra acestei alegeri guvernamentalii nu sînt de acord. * Cantacuziniștii agită candidatura la preșidenție a d lui Mihail Vlădescu. Takiștii au doi candidați și anume pe d nil Thona Cămărășescu Cantacuzino-Pașcașiu, ambii vicepreședinți al Camerei In caz cînd s’ar hotărî însă intrarea în guvern a d-lui Cămărășescu, candidatura d-lui Cantacuzino-Pașcanu va fi susținută de takiștî. . . * In unele cercuri cantacuziniste prevăzîndu-se o nouă mare încurcătură, s’a propus ca și alegerea președintelui Camerei să fie amînată, mai ales că peste 20 de zile se închide parlamentul. Această soluțiune nu este însă primită de marea majoritate a deputaților. JS un puternic curent în culisele guvernamentale pentru ca să se tranșeze acum și cu remaniarea și să se proceadă Luni la alegerea președintelui. Azi Camera va ridica ședința v. Semn de doliu și probabil să ia vacanță pînă Luni.* In caz cînd d. Cămărășescur fi ales președinte, e de prevăzu că se vor ivi neînțelegeri și asupra alegerea unui vicepreședinte Takiștii spun că se impune ci măcar la alegerea unui noii vicepreședinte sa dea un vot semnificativ. Dacă d. Rachtivan este candidatul guvernului la Dîmbovița, di ce n’ar fi la vicepreșidenția Camerei candidatura celui mai pronunțat anticantacuzinist?—întreabă stateiștii.* Un fruntaș guvernamental fiint întrebat azi dimineață asupra complicărei situațiune a răspuns : — Compleetarea biroului Camerei trebue să se facă în perfectă înțelegere, în unanimitate. In spectacol nu ne vom mai da. Dacă nu cădem toți de acord, ne vom retrage, dar luptă nu se va da, — asta ți-o garantez. ■ De la Cameră — Prin fir telefonic — Pentru moment nu se discută asupra situațiunei. D. Take Ionescu a sosit mai devreme la Cameră și discută într-un grup asupra distribuirei excedentelor. Apoi d. ministru de finanțe luînd loc pe banca ministerială se apropie de d-sa d. Ionel Brătianu. D. deputat dr. Angelescu văzind pe d. Take Ionescu în convorbire cu d. Brătianu, spune ministrului de finanțe : ~ Nu cumva să-mi conving șeful ? — Nu pot să-l conving — răspunde d-l Take Ionescu— fiindcă e contopit... Tot ce putem face este să-l oferim prezidenția Camerei. Primiți, d-le Brătianu 2 — Primesc, — răspunde rîzînd d-l Ionel Brătianu. — Un singur lucru însă să ne spun mai întrî—observă d-l Take Ionescu —cum o să te pui de acord cu d-l Sturdza — Alegeți-mă întrî și pe urmă lasă că mă pun cu de acord cu d l Sturdza. Se face haz în jurul acestui dialog! Șile culise deputați! fac tot soiul da combinați! asupra alegere! noului președinte și a remanierea cabinetului. Un membru al majorităței declară că a găsit oluțiunea. — Președintele leiale, pentru noi ar fi d. Ion Lahovary zice acesta. Persoana ar împăca pe toți și s’ar putea totodată face remanierea cu succes. Un alt deputat îî observă: — Ne-o fi convenind nouă soluția dar nu știu dacă convine ministrului domeniilor. * Versiunea că s'ar putea ivi candidatura d-lui Virgil Arion la vicepreșidenția g Camerei, în cazul cînd unul dintre actualii vicepreședinți ar fi ales președinte, provoacă oarecare emoțiune în cercurile cantacusiniste. * Primul ministru sosind la Cameră s’a deschis ședința și s’a ținut de către primul ministru, vicepreședintele Nenițescu, d-nii Mișu Cantacuzino și Barbu Păltineanu cuvîntărî arătînd calitățile defunctului președinte. D. Ionel Brătianu a exprimat regretele opoziției liberale. S’a ridicat apoi ședința în semn de doliu. Viitoarea ședință a Camerei va avea loc Luni. D. Davila și opera franceză Primim următoarele rînduri din partea d-lui Markus, impresario din din Paris, cu rugămintea de a le publica : „Să urăm șansă de succes stagnietei franceze de operă comică din București, care pare a-și lua o strălucită revanșă. „Rog pe d. Alex. Davila să binevoiască a răspunde scrisorei mele din „12 Februarie ”. și a vărsa la bănică Marmorosch Blank et Comp. „onorariile ce mi se cuvin pentru serviciile cu care am fost mereu însărcinat de d-sar în cursul lunilor „Decembrie, Ianuarie și Februarie Armand D. Markus. (Paris, 28 Febr. 1907), lege PARLAMENTUL CAMERA *" Urmarea ședinței dela 22 Februarie . Se continua discuția pe articole la le""gea pentru ,,reorganizarea corpului de avocați“. La articolul 4, care tratează despre stagiu, d. Barbu Păltineanu e de părere" ca, pentru ca stagiul să fie real, adică vocații stagiari să nu poată pleda decît în prima instanță. , D. Take Ionescu e pentru menținerea dispozițiunilor din proiect, prin care stagiarii au aceleași drepturi ca și advocații, cu restricțiunea de a nu face oficiu de judecător sau de procuror, î D. Pascal Toncescu vorbește contra dispozițiunilor din proect și depune un amendament în sensul ca stagiarii să nu poată pleda decît la judecătoriile de ocol și tribunale și numai în afaceri “ susceptibile de apel. D. Mișu Antonescu raportor, vorbește contra amendamentului d-lu Pascal I- Toncescu, arătînd că restricțiunile im ipuse stagiarilor sînt suficiente, pentru a garanta interesele justiției și ale justițiabililor. Comitetul delegaților neputîndu-se complecta, articolul 4 rămine în suspensie. n Se votează articolele 5 și 6. ■ D. Ion Lahovary depune proiectul de lege pentru recunoașterea calității de persoană morală și juridică societățiel funcționarilor comerciali. Se votează articolele 7, 8, 9, 10, 11 . și 12. j La art. 13, d. Pascal Toncescu dea pune un amendament în senzul ca să se suprime dispozițiunea că „consiliul de disciplină va putea, fie din oficiu, fie după cererea a trei avocați, să examineze dacă înscrierea precedentă a fost legal făcută. Articolul se rezervă pînă după adunarea comitetului delegaților. Se votează articolele 14 și 15. . La articolul 16, d. Marghiloman intreabă dacă cineva are dreptul sa pledeze nu numai pentru sine ci și pentru copilul sau pupilul său. D. Ion Lahovary răspunde în sens bafirmativ. Se votează articolul 16. La art. 17, d. Ion Ih. Florescu depune un amendament în senzul ca „și apărătorii, cari ce vor fi găsit funcționînd la data promulgărei legal, să aibă dreptul de a introduce acțiunile civila și comerciale și de azi înainte“. Articolul rămîne în suspensie pînă la întrunirea comitetului delegaților. La articolul 18, d. Al. Marghiloman întreabă pe d. raportor dacă prin acest articol, chiar juriștii sau oamenii de legi neînscriși ,în barou au nevoe ca voind să introducă unele acte enumerate prin acest articol, aceste acte să fie redactate și semnate de un advocat? D. Take Ionescu spune că bine a făcut d. Marghiloman ridicînd această chestiune, deoarece principiul care se introduce în lege, e o inovațiune necesară care va garanta justițiabililor buna împărțire a justiției. D. Al. Marghiloman e împotriva acestei dispozițiunî care crează cu chipul acesta un adevărat monopol. In Franța, guvernele, dacă ar putea, ar rescumpăra deja notari concesiunile în virtutea cărora aceștia își exercitează profesiunea și noi vroia să introducem acest monopol ? Se declară contra dispozițiunilor acestui articol. Depune un amendament în acest sens. D. M Antonescu, raportor, apără principiile în virtutea cărora e redactat acest articol și spune că dispozițiunea conținută într’însul, e o garanție puternică ce sa dă justițiabililor. Camera, nemaifiind în număr, articolul, cu amendamentele depuse, se va discuta in ședința de astăzi. Ședința se ridică la ora 5 și 5 minute. Ședința dela 23 Februarie Ședința se deschide la ora 2.50 sub rnședința d-lui Dim. S. Nenițescu. Prezenți 125 d-nn deputați. Pe banca ministerială sa află toți 4-mî . miniștri afară de ,d genera Manu. D. Take Ionescu depune proectul de pentru repartizarea excedentului din exercițiul 1905-906. D. prim-ministru aduce la cunoștința Camerei întiistătoarea veste despre moartea peg.dintelui Gr. Triandafil. iar M smmmmmmicola A. SCHILLEM FII —București. Strada Academie No. 1G, Telefon G/oallepoxitul j Calea Sí jilor So. 212. — Central» luneaü: . . Pavesi Ana Cistea Telefonj.—și Sneinstila Brila: fair. tioroaiK .8 Telefonj Ovăz, liftovo.Canar și Trimiși» Oizonieri evni Haii! și Xls.una, Mazăre verde indigena și verde Victoria, 'Sszare gailx nă Victoria i imperiala. In, Tri Soist și incernií calitățile colti mai superioare. (JPiíring), méitu păsărean și romînessc. Grid de primăvarâ (Obirco și umblător). Stăzărică (Borceag). í’asoe onsoare, doagă Și obicinuite pentru sămință și hrană. Soie, linte motel etc. l’crasnieuri de toate calitățile. Sorg zaharu» pentru nutreț. Diferite specii de cartofi pentru nutreț și hrană. Pentru a putea efectua comenzile la isomite, rugăm pe Onor noștrii clienți, în interes lor propriu, să se grădească cu comenzile. Face panegiricul defunctului arătînd că moartea lui lasă în doliu întreaga familie conservatoare. Discursul d-lui vicepreședinte Nenițescu V. D. Nenițescu, vicepreședinte, rostește următoarea cuvintare : Se duc, din viață, d-lor deputați, unul este unul din bărbații pa cari ți-am iubit și stimat. Gr. Triandafil s’a născut în anul 1840. Și-a făcut studiile de drept la Paris. După terminarea studiilor a intrat în magistratură, carieră în care s’a ridicat pînă la gradul de prim-președinte al Curtei de apel din București. Inainte de a fi fost înaintat la Curtea de apel a fost secretar general la ministerul de justiție. La 1890 a fost ministru al justiției, apoi a fost primar al Capitalei, în care calitate a oficiat la căsătoria A. S. prințul Ferdinand și principesa Maria. In două rînduri a fost vicepreședinte al Camerei, iar în această din urmă legislatură, președintele ei. După cum vedem, în cariera sa politică el a mers, a crescut încet, încet, cum crește de altmintrele a tot ce este temeinic. Acest bărbat a fost totdeauna în viața sa privată și publică om al datoriei. Deși bolnav și deși familia și amicii l’au sfătuit de a renunța de a lua cuvîntul și de a însoți la locuința cea de veci pe amicul sau și pe neuitatul nostru general Lahovary, totuși el a crezut că este de datoria sa de a reprezenta el Camera deputaților la înmormîntarea scumpului nostru fost, fruntaș. Gr. Triandafil a fost constant și credincios membru al partidului conservator. El a fost un suflet liniștit, om blînd, bun, iertător, totdeauna împăciuitor. Deși conștient de valoarea sa a fost totdeauna modest. Din momentul cînd părăsi magistratura i s’a oferit înalta demnitate de ministru de justiție. El însă a refuzat, indicînd pe o altă persoană dispărută și ea dintre noi și care a fost, a rămas și va rămine unul din mîndriile partidului conservator. Gr. Triandafil a fost cinstit, Înțelept și patriot. Lungă vreme vom simți lipsa sa. In semn al mâhnirei noastre, vă propun a ridica ședința pînă Luni, anunțîndu-vă, că înmormîntarea va avea loc Duminică, la orele 2 p. m. Alte discursuri După d. Nenițescu a luat cuvîntul d. Mihail Cantacuzino și în numele majorităței Camerei a exprimat regretele pentru pierderea suferită. D. Barbu Păltineanu a relevat faptul că e pentru prima oară cînd un președinte de Cameră moare în exercițiul funcțiunei sale și tocmai din cauza exercițiului acestei funcțiuni. El a murit ca un general în timpul luptei și din cauza luptei. Propune ca să se așeze bustul să din incinta Camerei. D. Ionel Brătianu din partea oppoziției liberale se asociază la regretele exprimate de oratorii precedenți și laudă calitățile împăciuitoare și blinde ale defunctului. Camera aprobă în unanimitate propunerea d-lui Păltineanu de a se așeza bustul defunctului în incinta Camerei. Ședința se ridică la orele 3 p. m. legătură, iu ce stradă locuește. Autoritățile polițienești si fc hotărîte să terorizeze în continuă pentru ca anarhiștii aflători în Londra, pe aceștia să se convingă că în capitala Londrei nu e cu putință de îndeplinit nici un act terorist. SENATUL Ședința de la 23 Februarie Ședința se deschide la orele 2 și 45 minute sub președinția d-lui N. Economu. Răspund la apelul nominal 92 domni senatori. Pe banca ministerială se află d-nii miniștri C. Dissescu și general Gh. Manu. D. vicepreședinte N. Economu anunță Senatului moartea d-lui Grigorie Triandafil, președintele Camerei, fruntaș între fruntașii partidului conservator. D-1 C. Arion in numele partidului conservator din opoziție, se asociază la doliul provocat de moartea lui Grigorie Triandafil. D-1 general Manu în numele guvernului se Unește la doliul adunărei. In semn de doliu se ridică ședința anunțîndu-se cea viitoare pentru Luni . 26 Februarie. I Ultimă oră ! Proiectele guvernului rus prezentate Dumei Petersburg, 23 Februarie.—Se afirmă că șeful cabinetului Stolypin nu va mai citi programul guvernului, ci se va mărgini să depue pe biroul parlamentului proiectele sale de legi. Crucișător perdut Las Palmas, 23 Februarie.— S’a perdut orice nădejde de a se salva crucișătorul ..Jean Bartu, Efectivul marinei engleze Londra, 23 Februarie. — Camera comunelor a adoptat propunerea guvernului de a se fixa efectivul marinei la 128.000 oameni. Greva conducătorilor de tramvaie Moscova, 23 Februarie. Conducătorii tramvaielor din orașul nostru au declarat greva generală. De azi dimineață nu mai circulă în oraș nici un tramvai. Greviștii au prezentat societățea tramvaielor un memoriu care cuprinde revendicările lor. Poliția londoneză și vizita țarinei văduve Berlin, 23 Februarie.Din Lonba se anunță că de cînd țarina văduvă e află în capitala Angliei, poliția desfășoară o activitate nespusă. Se știe că în Londra se află peste 500 de anarhiști și e teamă ca nu cumva aceștia să proedeze vreun atestat împotriva țarinei văduve. Poliția cunoaște cu amănuntul fiece ocupație a cutărul sau cufărul anarhist, încotro sa duce, cu cine e vii „Aievenit ti țară” Ploești, 23 februarie Mișcarea dela primărie.—D. I. D. Ioachimescu a fost numit contabil șef al datoriei publice a orașului, post înființat din nou. — D. Guțu Lăzărescu, perceptorul comunei, a fost pus în disponibilitate. Confiscare.— D I. Ionescu, veterinarul abatorului a confiscat era carnea unui porc bolnav de cistidicoză (care propaga pangliga), de la măcelarul Avram Stanescu. Curtea cu juri.In ziua de 2 Martie, se va deschide prima sesiune a curței cu juri la Prahova, sub președinția d-l ai G. Flaișlain, membru la Curtea de apel din București. S’a fixat judecarea proceselor următoare : Sîmbătă 3 Martie, Ghiță Rițolfi, tîlhărie. Luni 5 Martie, Ion Dumitru Mihăescu zic Puștiu, furt și tentativă de onor. Marti 6 Martie, Ion Șerban, pentru asasinat.—Stavăr X Mismfii. IST Ca 5 Leiasinii Artistic lucrau, precum coroane de aur, plombe în email, aur și platină. Specialitate de dinți artificierii, — la Dentistoi ALEI- IOINESCU . Strada Carol, 34 DOCTORUL*""" ” I Ștefănescu-sănoagă Boale nervoase și Electroterapie — Orele de consultații de la 5—7 p. m. — 64 Bulev. Elisabeta 64 Dr.Lucian Skupiewski Chirurg Ia Spitalul Filantropia fost preparator al clinicei gynecologice Faceri, boli de femei boli chirurgicalil Str. Corăbiei 11 (Episcopie) Consult. 1—3 și 7 S p. m. el mai bun, cel mai eftin, cel comod produs pentru comod produs neutru SPĂLATUL RUFELOR este „ RA 1 ® III ” — pulbere de săpun — Pachete de cîte 250 grame ; modul de întrebuințare este tipărit pe fiecare pachet. Intrebuințîndu-se pulberea de săpun rapid“ se economisește timp, bani și muncă și se curăță foarte mult rufele. “ Pulberea de săpun „Rapid“ nu conține materii străine dăunătoare rufelor. „Rapid“ are și calitatea de a se întrebuința excelent pentru curățitul vaselor de bucătărie, ferestrelor, ușilor și dușumelelor. De vînzare la toate magazinele de coloniale și droguerii sau la singurii fabricanți C. Konzelraara Ssori Bientzle S Co. -dAIAȚIFabricanți de săpunuri și luminări de stearină Dr.STERIES.MRCU S’A MUTAT Kfssra Viena Vili. Kochsasse No. 82 Consultațiuni cu celebritățile medicale și specialiștii dela facultatea de medicină HfflHKraBBBEIW1*011 17065 CASA DE SCHIMB 11. FINKELS București, Strada LIPSCANI, Air oul Palat Dacia cursul pe ziua de 14 Feb. 15 . jOump.I Vînd 4%. Etnia amor. Î80S com. u 93 125; 93 75 4 ° o! „ „ 1905 a. b. 93W J H-4%! Rentă internă 92$îi 93 ‘U 4>| Oblig. ion. Bac. 1903 89 25 89 75 4% „ „ „ 1906 89 25! 89 75 57’oj » » jud. 101 '[a 102 — 41|2‘ „ „ „ I 97 - 97 50 5U[0' Ser. Func. rural ! 101 102 — 4° o; „ „ „ 92 Va 92 3/4 5o J „ „ urb. Bu. 99 — 99 50 5°|c „ „ „ Iași I ü6 — 96 hz Ac. R. Națională 3750 — 3760 — „ » Agricolă 630 — 640 — „ „ Sc. Buc. — — — — Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123— 124 — Banc. franceze 100 ^4 100 34 „ italiene 100 — 101 — „ rubl. hírülli 264 — 268 — | mai Stipii a Doctoratul Erdraich — Strada Italiană No. 4 • colț cu Bulevardul Carol Vindîcă : Neurastenia generală și stomacală în tote 1 gradele, rheumatismele, artritismul și afecțiuni sexuale speciale. Consultații medicale de 9—11 a. m. și 5—7 p. m. Se primesc ciți-va bolnavi interni Dr.Ebeng Si specialist Interne și Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile | Consultații de la IO—IZ și de la 5—7 '»», STR. SXBESCn-VOSA S3 ''Coli Serban TodM