Adevěrul, februarie 1907 (Anul 20, nr. 6265-6292)

1907-02-24 / nr. 6288

k /V­I Sâmbăta 24 Februarie 1907 Ultime informatiuni .Ass s’a împărțit la Camera "budge­tul ministerului de instrucțiune pu­blică. Proiectul se prezintă cu cifra de 80.181.108 adică în plus cu 2410.000 față de cifra cheltuelilor acordate pe exercițiul 1906—.907. . Starea spiritelor printre țăranii din județele Dorohoiü și Botoșani continuă de a fi foarte iritată­­ și în­grijitoare. Prin comunele Hämin zui, Rădeni, Storești, Maxut, Beleni, țăranii au alungat pe administratorii moșiilor și nu mai îngădue nici arendașilor, nici împuterniciților lor să se în­toarcă. Ei cer să li se vindă lor mo­șiile, sau cel puțin să li se arendeze lor. Grupuri de cite 3 și 400 de țărani colindă drumurile din partea locului, ceea ce provoacă temeri de devastări. 1 * U. DissesGU la serbarea „Uniunea studenților" Am dat era textul invitațiunea so­­cietăței „Uniunea studenților“ către ministrul instrucțiunei și răspunsul acestuia prin care promitea să asiste cu familia sa la serbarea societăței. * Aseară a avut loc la „Liederta­fel“ concertul urmat de dans al a­­cestei societăți—cea mai numeroasă și mai însemnată dintre societățile studențești din Capitală. D. ministru al instrucțiunei și d-na Arista Dissescu au­ asistat la concert și apoi au rămas la serata dansantă. Studenții au predat d-nei Dissescu un splendid buchet de flori. D-na Zoe Sturdza a asistat de a­­semenea la concert, după care s’a retras. * Serata dansantă a fost din cele maî animate. D-na Dissescu a dansat cu mai mai mulți din d-nii studenți, d. mi­nistru al instrucțiunei cu trei din d-rele studente. Apoi s’a încins o horă în care studenții entuziasmați au băgat și pe ministrul instrucțiu­nei, care n’a putut rezista avîntului tinerimea.* S’a servit șampanie și preșe­dintele „Uniunea studenților“ a toa­stat pentru ministrul instrucțiunei, arătînd că e un iubitor al stu­­dențimeî, la care d. Dissescu a răspuns spunînd că șampania sim­bolizează temperamentul studen­țesc și arătînd că dacă în­ve­lată ce ni se scrie din Hirlău: Neliniștea printre țărani continuă me­reu in jjudefcei­ Botoșani și Dorohoiii. Țăranii aer moroii pămint in condiții avantagioase, dela arendați, fără însă a putea fi satisfăcuți. Era, 21 Februarie, aproape 100 de țărani de pe moșia Băznoasa, arendată «fiul Fischer, s’au dus la Botoșani, în­­dreptindu-se spre prefectură ca să în­trebe ce prefectul județului „că tinde să tare plugurile, că-î apucă primăvara și n'aă pămîntu. Prefectul județului fiind la București țăranii s'au întors înapoi la Răznoasa. Asemenea și la Deleni, arendată d-­u. K. Weintraub, țăranii se agită, cerînd pivînt. „ Ministerul instrucțiunei, în urma cer­cetarei de către comisia medicală, in­stituită de acel minister și de ministe­rul de finanț"1, a hotărît conform art. 59 din legea învățămintului primar, scoaterea la pensie pe ziua de 1 Apri­lie a. c47 învățători și institutori. Rigole a lucrat azi dimineață cu d-ni. G. Gr. Cantacuzino, ministrul de interne, și general G. Manu, ministrul de războiț­. Consiliul teh­nic­­ Superior a luat în exam­inare încheierea consiliului comu­nal din Constanța cu privire la supri­marea rezervorului înalt din Cerna-Vodă pentru alimentarea cu apă a acelui oraș. D-1 conductor cl. II Al. Bașturescu, actualmente in serviciul circ. IV de po­duri și șosele și însărcinat cu suprave­gherea căilor naționale din jud. Ilfov, a fost trecut ca secretar al zisei circ., în locul conductorului C. Țurcan, de­misionat. D-l D. N. Gheorghiu, actual subchi­­rnrg, intendent al spitalului județean din Cernavodă (Constanța) și d.. 51. Pa­­naitescu, actual subchirurg al spitalului rural Urlați (­Prahova), au fost transfe­rați între ei. Cantitățile de petrol exportate, în luna trecută, in județele din țară sunt următoarele : Constanța : 2.40! 832 kgr. benzină, 9.816.032 kgr. petrol și :682.904 kgr. rămășițe­: Dîmbovița : 139 545 kgr. ben­­zină; Ilfov : 32.873 kgr. benzină, 640 kgr. ulei mineral și 5841 kgr. rămășițe; iar în Prahova: 88S.740 kgr. benzină, 807.3114 kgr. net­rol, 4.491 ulei­ și 43.100 kgr. parafină. D. Dimitrie Năsturescu a fost numit șef de cultură la școala inferioară de sub­­­ Cultură din Armășești (Ialomița) în locul d-lui D. G. Oprescu demisionat. Budgetul ministerului instrucțiune­ a fost scos de sub tipar și supus studiu­lui subcomisiilor budgetare. Consiliul perm­anent de instrucțiune se întrunește azi la 5 d. a. la acel mi­nister pentru a rezolvi mai multe ches­tiuni de învățămînt. Proectul pentru construcțîunea­tnui hotel în stațiunea balneară Călimănești a­ fost supus aprobărei consiliului teh­­nic superior. * Uniunea intelectualilor din România, va ține viitoarea sa întrunire Mercuri, ?8 Februarie a. c., la orele 9 seara, în casele1­ d-nei Eugenia de Reuss Ian­­țulescu din str" Görbalhi" No. 11 (Isver). Cameră proectele caselor de pension­ S’au distribuit la pentru contopirea fie statului și înființarea unei casei de pensiuni a oamenilor de serviciu din administrația finanțelor statului. 7 Epitropia bisericii parohiale Valea- Salcia din comuna Godinești (Tecuciu) a fost autorizată să accepte donațiunea d-nei Sofia­­ C. Gheorghiade, consistînd din o îarce teren din trupul moșiei 51 o­deleni, acel­uî jude­ț, pentru biserica filială din cătunul Medeleni. Tribunalul juridic studențesc va ține Duminică 25 Februarie- la orele 9 jum.­­ a.­ni ședință publică în sa­ a V a uni­­versitățeî. La ordinea zilei e judecarea următorului proces: O persoană care iși vînduse moșia ca act de răscumpărare chișmă iu ju­decată pe cumpărător, cerînd rezilierea contractului de vinzare pentru neinde­­plinirea condițiunilor stipulate in con­tract. Vor pleda din partea vînzătorului d-nii „••Mircea B. Christian și Nae Gh. Demetrescu, iar din partea cumpărăto­­rului d-nii Dumitru Economu și Nico­­lae Angholescu. Ședința va fi prezidată de un domn profesor universitar. După terminarea ședinței se vor face alegeri pentru compleetarea comitetului. A apărat volumul catalogului Expo­ziției din 1906 pentru premiile decernate exposanților. Se găsește de vânzare la diferite librării și la comisariatul Ex­­pozițiunei. Liberali din ploești care urmează pe d. Alex. G. Radovici au oferit acestuia un banchet, cu care ocazie s’a a transmis telegrame călduroase d-l cr D. Sturdza și Ionel Brătianu. Iată textul răspunsului trimis de că­tre d. Brătianu prin o telegramă adre­sată d-lul . Cr­ tpelianu: „Cu mare mulțumire primesc tele­grama d-v și urez din toată inima lui Alexandru Radovici, aur mulți de rod­nică viață politică. Ieri din nou guver­nul a adeverit că îndrăzneala la rele piere cînd părerea oamenilor de bine se manifestă conștientă, energică și unită. Ion I. C. Brătianu , chimie, romanii și grecii cînd voiaux ■ fi să corespundă cu zeii, o făceau prin intermediul unul tiner, azî tineri­mea universitară este aceea prin ca­re se vine u contact cu spiritul pu­blic, care a înlocuit pe zeii din an­tichitate. In tot timpul serei, ministrul in­strucțiune a fost obiectal unor en­tuziaste ad­ iraațiuni și la plecare u­­ralele zguduiau sala. Studenții și ministrii erau foarte încintați de această petrecere care le-a dat prilej de a fi la un loc. Diplomele de bacalaureat false ? Cercetînd «zi la ministerul instruc­țiunei ce esti adevărat în zvonul ce se răspîndise cu privire la eliberare de di­plome false mi s’au dat următoarele re­­lațiuni: — Iu adevăr, s’au descoperit vre-o 2—3 diplomi false, dar acestea sînt de acum 3—4 ani cînd sub liberali era director al învățămîntului particular, un profesor a cărui iscălitură era ușor de contrafăcut. Din cauza centralizarea la minister a întregului serviciu al învățămîntului particular a fost nevoie de funcționari mai mulți și printre aceștia s’a putut strecura unul­ doi, care să fie do rea credință și să sustragă o diplomă sau două pe care s’o vînză. S’au luat măsuri ca asemenea lucru să nu se mai poată intîmpla. Se lucrează acum un proect de lege al invățămintului particular, care să per­mită ca direc­țiunile liceelor statului,unde elevul pregătit în particula va fi examinat, să-l poată elibera certificat de clasă ca și elevilor regulați. Atunci se va putea evita falsul, dar acuma cînd la minister trebue să se elibereze 2—3.000 certifi­cate în fiecare sesiune, e foarte posibil să se sustragă o diplomă. Miine va apare un comunicat al mi­nisterului instrucțiunei în Monitorul O­­ficial, in care să se arate cum s'au pe­trecut lucrurile. Moartea lui Grigore Triandafil Președintele Camerei ■' " Azi dimineața la orele 8 jum. și-a dat sfirșitul președintele Camerei, Gr. Triandafil. Încă de săptămâna trecută, a fost ușor bolnav, dar după ce a asistat la îmormîntarea generalului Lahovary, starea lui s’a agravat, declarînâu­-se o pneumonie. In cursul acestei săptămînî s’a ți­nu­t regulat în fiecare zi, la locuința bolnavului, cite un consiliu medical, la care au luat parte d^fii d-rn G. Stoicescu, N. Măldărescu și Dră­­ghescu. Eri chiar, s'a constatat o ușoară ameliorare în starea sănâtate a preșe­dintelui Camerei și noaptea chiar a petrecut-o relativ bine D. dr. Măl­dărescu a stat toată noaptea lingă patul bolnavului. Deoarece pulsul îi batea slab, îi s'au făcut infecțiuni cu ser și can­or. Dimineața însă a murit de o sin­copă.* S’a născut la 4 Februarie 1840, îm­plinise deci de curînd 67 ani. A făcut studii juridice, devenind advecat. In­­trînd in magistratură a fost procuror, membru de ședință, președinte și prim­­președinte la trib. Ilfov, apoi procuror la Curtea de apel, procuror­ general și prim-președinte al acelei Curți. De la 14 Ianuarie 1866 pînă la 14 Decembrie același an a fost director in ministerul justiției. La 16 Noembrie 1890 a devenit mi­nistru al justiției în cabinetul conser­vator. N a stat însă în această înaltă dem­nitate decît pînă la 15 Februarie 1891. Ca demnități politice au mai ocupat locul de primar al Capitalei și a fost de două ori președinte al Adunărei depu­taților, dela 1898—1900 și dela 1904 pin­ acum. * Grigore Triandafil era foarte cunos­cut și mult apreciat în lumea financiară din țară, precum și în înaltele cercuri financiare de la Berlin. A fost multă vreme președinte și membru al multor consilii de adminis­trație la bănci și societăți de asigu­­rare. Unul dintre cei mai buni prieteni ai săi a fost d. Elias, cunoscutul bancher din Capitală. * In urma morții lui Grigore Trianda­fil au arborat steagul în semn de doliu. Camera, clubul conservator, Creditul urban. Banca generală și mai multe cluburi sociale, unde defunctul era membru. I La casa mortuară La casa defunctului s'a deschis un registru, unde numeroși membri mar­canți ai partidului conservator și cunos­cuți semnează:* Inmormíntarea s’a fixat pentru Duminică după amiaza. După dorința defunctului, nu se va ține nici un discurs. Cum a răcit? Am arătat m­­i sus că d. Gr. Trian­­dafil nu era bine încă de săptămîna tre­cută. Sîmbătă, cîn­d era înmormîntarea generalului Lahovary, familii și medi­cii nu voiau să-l lase pe președintele Camerei să­ iasă din casă. —■ Nu se poate—răspunse el—­e bol­nav Boerescu... Să fiu bolnav și efiș"Tre­­bue să asiste la înmormîntare unul din­tre noi doi". Prezidentul Camerei s'a simțit rău­ îmediat după ținerea discursurilor de la biserica Alba, discursuri cari au ies numeroase și lungi. Spre a nu expune și pe alții la ne­plăceri și nenorociri, regretatul defunc a rugat, înainte de moarte, ca să ni se ție discursuri la înmormîntare. Gr. Triandafil descris de G. G. Panu In volumul Portrete și Tipuri par­lamentare de G. Panu găsim urmă­torul portret al defunctului, scris pare că astăzi, deși el datează de vr'o 20 de ani. Toată lumea va citi cu mult interes această caracteri­zare a unui fruntaș făcută de ei. Sînt oameni,cari prin tăcere, prin spirit con­ciliant, prin lipsa de idei categorice cîștig reputație mare de oameni cuminți, serioși și trăesc toată viata lor din acest capital, incon­jurați de stima și considerația tuturor partide­lor. Printre acești fericiți muritori este și d. Grig. Triandafil... b Triandafil nu e om cu idei tăiate din singură bucată; consultat asupra unei chestii, ești sigur de mai înainte că el îți va da un sfat în doi peri, adică o mijlocie, nici odată o ext­remă sau­­ alta. Asemenea spirite timide și rezervate nu au trecere de loc in timpurile tulburi, cind pasiu­nile să descatenează, cînd între taberile luptă­torilor tin­c nici un colțișor neutru. Eî pe ase­menea vremuri start de o parte și se fac miti­te­. Numai cînd situatiele încep a se amesteca opiniunile a se tulbura și a se in­curca, numm­at atunci el apar pe scenă ca oamenii momentului, ca cei mai potriviți cu împrejurările. I>. Grig. Triandafil este poate deputatul cel mai încurcat rlin­ Cameră fată cu lupta dintre conservatori și­­ junimiști. El ar voi să-i îm­pace pe toți, să le dea dreptate tuturor, de a­­ceia nu știe cum să facă mai bine pentru a nu nemulțumi pe unii și pe alții. Sub guvernul junimist, d. Triandafil a fost din acei cari dädeau sprijinul acelui guvern dezaprobînd pe conservatorii intransigenți. In­dată însă ce veniră la putere conservatori!, ci începu a da sprijinul săfl acestora, dezaprobi­nd atitudinea ostilă a junimiștilor, și acestea se face du din calcul, t­u cu singe rece, ei din cau­sa sistemului sau de vederi, care exclude o­r ce fel de idol tăetoare, categorice. Din această cauză d. Triandafil este lingușit și declorat de cître ambele partide, fiecare con­­siderîndu-l ca membru al ei. Dar deputatul de Ilfov nu știe ce să facă și de multe ori să ab­ține, num­ai,ca să nu lovească în iucceptibilita­­­tea amicilor pe care -i are în ambele taberi. In Cameră d .Triandafil joacă um rol ono­rabil. Foarte rezervat, foarte trăitor în sine, el nu ia parte în genere la discuții, pentru că nu e în programa) său de a eși din un mutism care îi folosește așa de mult El să bucură un tăcere de reputația bine stabilită care o are,și nu să hazardează de a o mai întări sau­ mări de frică Ca să nu o micșoreze.. D. Triandafil este ceea ce să numește un om de sfat, un om­ cu care te pot­ consulta și de la care ești sigur că am să capeți o idee. De aceea în partidul conservator nu e un cón­­eiliambul intim, nu e o rezoluție de luat, fără ca d- Triandafil să nu fie consultat și ac­­umte ori ascultat, cind situația cere măsuri blajine sau dem­ergeri împăciuitoare. De multe ori a fost vorba de a deveni mini­stru. D. Triandafil este și va fi toată viața o u­­tilitate în politică, el va putea la un moment dat acoperi un gol sau împăca o situație. De altminterea nici el singur nu ambiționează o poziție militantă. O caracteristică a omului Prezidentul Camerei și săracii Ca­pitalei.—Interesul pe care l purta pentru „Pîinea zilnică".—O pro­punere a sa. Gr. Triandafil, în afară de meritele sale în viața publică, era în intimitate un bărbat cu multă distincțiune sufle­tească și un om de inimă. Cred nimerit să povestesc în aceste momente o convorbire caracteristică, pe care am avut-o cu prezidentul Camerei cu puține zile înainte de a se îmbol­năvi. Urmărind o anchetă a mea, cu pri­vire la mizeria Capitalei, avea onoarea de a face o vizită d-nei Eu­za Triandafil, prezidenta societăței „Pâitea zilnică". D. Gr. Triandafil, care de multe ori a fost văzut însoțind pe caritabila sa so­ție prin cartierele sărace, a ținut să a­­siste la convorbirea noastră și să-și dea cîteva păreri cu privire la modul cum s’ar putea ușura mizeria de a cărei pro­­poziție a căutat să­ șî dea personal seamă, facîndu-șî cercetările sale. Mi-aduc aminte cu emoție de această scena, petrecută abia acum cîteva zile, și-l văd par­că înaintea ochilor pe valoro­sul bărbat, stînd pe un fotoliu îngă­mine, și discutând cu seninătate și li­niște, împreună cu soția sa, despre în­drumarea mai rațională a c­aritatei Gr. Triandafil vorbea încet, cu:" blindeță­­ și convingere... In primul rînd prezidentul CameW­î orii pentru un sistem de unificare a di­feritelor societăți de bin­­facere, ceea ce biroîoțel­ s nu s’ar fi putut fac­e deciz 3 M­­AíjEVESTUL printr'o lege. Scopul acestei unificări ar fi fost ca ă existe o­cțiune coor­donată și un control mai guros, care de parte de înlesni cerșetoria­ de pro­­fesie — care se practică­­ zi pe o scară destul de întinsă — să scoată la iveală pe cel ce merită înt’adevăr să fie a­­jutați. Astă?.­­ se distribue în fiecare iarnă cantități colosale de lemne, bani, și alte ajutoare și totuși în iarna asta au murit cîțiva oameni de frig, pe cînd e foarte probabil, că alții și-au făcut provizii. Pe de altă parte, prezidentul Came­rei susținea ca societatea „Pâinea Zil­­nică“ să-și modifice sistemul de a di­stribui hrana. Astăzi societatea distribue hrană, numai la pensionari anume reco­mandați și a căror paupertate e do­vedită. D. Gr. Triandafil susținea, ca să se ridice în cîteva centre sărace ale Ca­pitalei chioșoara unde, de pildă între orele 12—2, oricine are nevoe de min­eare să vie și să mănînce. „Să nu fie întrebat—zicea d. Trian­­dafil—nici cine este, nici de unde vine... E destul că vine să ceară de mincare. Și să i se dea chiar în ziua în care are nevoe. Ajutorul eit de mic, dacă e dat la timp, e neprețuit“. Această din urmă propunere a re­­gretatului bărbat e studiată actual­mente de comitetul societăței „Pîinea zilnică". De­sigur, că săracii Capitalei vor plînge în mod sincer pe d. Gr. Trian­­dafil,care în înalta și absorbitoarea’I si­tuație politică și socială, găsea timpul să se ocupe cu atîta căldură de cei umili și oropsiți de soartă, al căror trai pre­zintă pentru mulți atit de puțin interes... S’a stins un om bun !—Mihail Vacanța preziden­țială la Cameră Moartea președintelui Camerei va complica și mai mult situația politică din lagărul guvernamental. După moartea generalului Lah­o­vary, care a redeschis chestiunea re­manierei, iată și o vacanță preziden­țială la Cameră. Prezidenția Camerei nu poate ră­­mînea vacantă: alegerea trebue să se facă imediat. Nici asupra acestei alegeri guver­namentalii nu sînt de acord. * Cantacuziniștii agită candidatura la preșidenție a d lui Mihail Vlă­­descu. Takiștii au doi candidați și anu­me pe d nil Thon­a Cămărășescu Cantacuzino-Pașcașiu, ambii vice­președinți al Camerei In caz cînd s’ar hotărî însă in­trarea în guvern a d-lui Cămără­­șescu, candidatura d-lui Cantacu­­zino-Pașcanu va fi susținută de ta­kiștî. . . * In unele cercuri cantacuzi­niste prevăzîndu-se o nouă mare încurcătură, s’a propus ca și alegerea președintelui Camerei să fie amînată, mai­ ales că peste 20 de zile se în­chide parlamentul. Această soluțiune nu este însă primită de marea majo­ritate a deputaților. JS un puternic curent în culisele guvernamentale pen­tru ca să se tranșeze acum și cu remaniarea și să se pro­­ceadă Luni la alegerea pre­ședintelui. Azi Camera va ridica ședința v. Semn de doliu și probabil să ia va­canță pînă Luni.* In caz cînd d. Cămărășescu­r fi ales președinte, e de prevăzu că se vor ivi neînțelegeri și asu­pra alegerea unui vicepreședinte Takiștii spun că se impune ci măcar la alegerea unui noii vice­președinte sa dea un vot semnifi­ca­tiv. Dacă d. Rach­tivan este candida­tul guvernului la Dîmbovița, di ce n’ar fi la vicepreșidenția Came­rei candidatura celui mai pronun­țat anti­cant­acuzi­nist?—întreabă sta­teiștii.* Un fruntaș guvernamental fiint întrebat azi dimineață asupra com­­plicărei situațiune­ a răspuns : — Compleetarea biroului Came­rei trebue să se facă în perfectă înțelegere, în unanimitate. In spec­tacol nu ne vom mai da. Dacă nu cădem toți de acord, ne vom re­trage, dar luptă nu se va da, — asta ți-o garantez. ■ De la Cameră — Prin fir telefonic — Pentru moment nu se discută a­­supra situațiunei. D. Take Ionescu a sosit mai de­vreme la Cameră și discută într-un grup asupra distribuirei exceden­telor. Apoi d. ministru de finanțe luînd loc pe banca ministerială se apropie de d-sa d. Ionel Brătianu. D. deputat dr. Angelescu văzind pe d. Take Ionescu în convorbire cu d. Brătianu, spune ministrului de finanțe : ~ Nu cumva să-mi conving­ șeful ? — Nu pot să-l conving — răs­punde d-l Take Ionescu— fiindcă e contopit... Tot ce putem face este să-l oferim prezidenția Camerei. Primiți, d-le Brătianu 2 — Primesc, — răspunde rîzînd d-l Ionel Brătianu. — Un singur lucru însă să ne­ spun mai întrî—observă d-l Take Ionescu —cum o să te pui de acord cu d-l Sturdza­ — Alegeți-mă întrî și pe urmă lasă că mă pun cu de acord cu d l Sturdza. Se face haz în jurul acestui di­alog! Și­le culise deputați! fac tot soiul da combinați! asupra alegere! nou­lui președinte și a remanierea cabi­net­ului. Un membru al majori­tăței declară că a găsit oluțiunea. — Președi­ntele le­iale, pentru noi ar fi d. Ion Lahovary zice acesta. Persoana­­­­ ar împăca pe toți și s’ar putea totodată face remanierea cu succes. Un alt deputat îî observă: — Ne-o fi convenind nouă solu­ția dar nu știu dacă convine mi­nistrului domeniilor. * Versiunea că s'ar putea ivi can­didatura d-lui Virgil Arion la vice­­preșidenția g Camerei, în cazul cînd unul dintre actualii vicepreședinți ar fi ales președinte, provoacă oarecare emoțiune în cercurile cantacusi­­niste. * Primul ministru sosind la Cameră s’a deschis ședința și s’a ținut de către primul ministru, vicepreședin­tele Nenițescu, d-nii Mișu Cantacu­zino și Barbu Păltineanu cuvîntărî arătînd calitățile defunctului pre­ședinte. D. Ionel Brătianu a exprimat regre­tele opoziției liberale. S’a ridicat apoi ședința în semn de doliu. Viitoarea ședință a Camerei va avea loc Luni. D. Davila și opera franceză Primim următoarele rînduri din partea d-lui Markus, impresario din din Paris, cu rugămintea de a le publica : „Să urăm șansă de succes stagni­etei franceze de operă comică din­­ București, care pare a-și lua o stră­lucită revanșă. „Rog pe d. Alex. Davila să bine­­voiască a răspunde scrisorei mele din „12 Februarie ”. și a vărsa la băn­ică Marmorosch Blank­ et Comp. „onorariile ce mi se cuvin pentru ser­viciile cu care am fost mereu în­sărcinat de d-sar în cursul lunilor „Decembrie, Ianuarie și Februarie Armand D. Markus. (Paris, 28 Febr. 1907), lege PARLAMENTUL CAMERA *" Urmarea ședinței dela 22 Februarie . Se continua discuția pe articole la le­­""­gea pentru ,,reorganizarea corpului de avocați“. La articolul 4, care tratează despre stagiu, d. Barbu Păltineanu e de părere­­" ca, pentru ca stagiul să fie real, ad­­ică vocații stagiari să nu poată pleda decît în prima instanță. , D. Take Ionescu e pentru menținerea­­­ dispozițiunilor din proiect, prin care sta­­­­giarii au aceleași drepturi ca și advo­­­­cații, cu restricțiunea de a nu face o­­­­ficiu de judecător sau de procuror, î D. Pascal Toncescu vorbește contra dispozițiunilor din proect și depune un amendament în sensul ca stagiarii să nu poată pleda decît la judecătoriile de­­ ocol și tribunale și numai în afaceri “ susceptibile de apel. D. Mișu Antonescu raportor, vorbește­­ contra amendamentului d-lu­ Pascal I- Toncescu, arătînd că restricțiunile im­ i­puse stagiarilor sînt­ suficiente, pentru a garanta interesele justiției și ale jus­­tițiabililor. Comitetul delegaților neputîndu-se complecta, articolul 4 rămine în sus­pensie. n Se votează articolele 5 și 6. ■ D. Ion Lahovary depune proiectul de lege pentru recunoașterea calității de persoană morală și juridică societă­ț­iel funcționarilor comerciali.­­ Se votează articolele 7, 8, 9, 10, 11 . și 12. j La art. 13, d. Pascal Toncescu de­­a pune un amendament în senzul ca să se suprime dispozițiunea că „consiliul de disciplină va putea, fie din oficiu, fie după cererea a trei avocați, să exa­mineze dacă înscrierea precedentă a fost­­ legal făcută. Articolul se rezervă pînă­­ după adunarea comitetului delegaților. Se votează articolele 14 și 15. . La articolul 16, d. Marghiloman in­­­­treabă dacă cineva are dreptul sa ple­deze nu numai pentru sine ci și pen­tru copilul sau pupilul său­. D. Ion Lahovary răspunde în sens b­­a­firmativ. Se votează articolul 16. La art. 17, d. Ion Ih. Florescu de­­pune un amendament în senzul ca „și­­ apărătorii, cari ce vor fi găsit funcțio­­­­nînd la data promulgărei legal, să aibă­­ dreptul de a introduce acțiunile civila­­ și comerciale și de azi înainte“. Articolul răm­îne în suspensie pînă la întrunirea comitetului delegaților. La articolul 18, d. Al. Marghiloman întreabă pe d. raportor dacă prin acest articol, chiar juriștii sau oamenii de legi neînscriși ,în barou au nevoe ca voind să introducă unele acte enume­rate prin acest articol, aceste acte să fie redactate și semnate de un advocat? D. Take Ionescu spune că bine a fă­cut d. Marghiloman ridicînd această ches­­tiune, deoarece principiul care se in­troduce în lege, e o inovațiune necesară care va garanta justițiabililor buna îm­părțire a justiției. D. Al. Marghiloman e împotriva aces­tei dispozițiunî care crează cu chipul acesta un adevărat monopol. In Franța, guvernele, dacă ar putea, ar rescumpăra deja notari concesiunile în virtutea cărora aceștia își exercitează profesiunea și noi vroi­a să introducem acest monopol ? Se declară contra dis­­pozițiunilor acestui articol. Depune un amendament în acest sens. D. M Antonescu, raportor, apără prin­cipiile în virtutea cărora e redactat a­­cest articol și spune că dispozițiunea conținută într’însul, e o garanție puter­nică ce sa dă justițiabililor. Camera, nemai­fiind în număr, arti­colul, cu amendamentele depuse, se va­­ discuta in ședința de astăzi. Ședința se ridică la ora 5 și 5 minute. Ședința dela 23 Februarie Ședința se deschide la ora 2.50 sub rn­ședinț­a d-lui Dim. S. Nenițescu. Prezenți 125 d-nn deputați. Pe banca ministerială sa află toți 4-m­î . miniștri afară de ,d genera Manu. D. Take Ionescu depune proectul de pentru repartizarea excedentului din exercițiul 1905-906. D. prim-ministru aduce la cunoștința Camerei întiistătoarea veste despre moartea p­eg.dintelui Gr. Triandafil. iar M smmmmmmi­cola A. SCHI­LLEM FII —București. Strada Acade­mie­ No. 1G, Telefon G/oa­llepoxitul j Calea Sí jilor So. 212. — Centra­l»­ luneaü: . . Pavesi Ana Ci­stea­­ Telefonj.—și Sneinstila Brila: fair. tioroaiK .8­­ Telefonj Ovăz, liftovo.­­Canar și Trimiși» Oizonieri evni Haii! și Xls.una, Mazăre verde indigena și verde Victoria, 'Sszare gailx nă Victoria i im­periala. In, Tri So­ist și incernií calitățile colti mai superioare. (JPiíring), méitu păsărean și romînessc. Grid de primă­varâ (Ob­irco și umblător). Stăzărică (Borceag). í­’aso­e onsoare, d­oagă Și obicinuite pentru sămință și hrană. Soie, linte mo­tel etc. l’crasnieuri de toate calitățile. Sorg zaharu» pentru nutreț. Diferite specii de cartofi pentru nutreț și hrană. Pentru a putea efectua comenzile la isomite, rugăm pe Onor­ noștrii clienți, în interes lor propriu­, să se grădească cu comenzile. Face panegiricul defunctului arătînd că moartea lui lasă în doliu întreaga familie conservatoare. Discursul d-lui vicepreședinte Nenițescu V. D. Nenițescu, vicepreședinte, ros­tește următoarea cuvintare : Se duc, din viață, d-lor deputați, u­­nul este unul din bărbații pa cari ți-am­ iubit și stimat. Gr. Triandafil s’a născut în anul 1840. Și-a făcut studiile de drept la Paris. După terminarea studiilor a intrat în magistratură, carieră în care s’a ridicat pînă la gradul de prim-președinte al Curtei de apel din București. Inainte de a fi­ fost înaintat la Curtea de apel a fost secretar general la mi­nisterul de justiție. La 1890 a fost ministru al justiției, apoi a fost primar al Capitalei, în care calitate a oficiat la căsătoria A. S. prințul Ferdinand și principesa Maria. In două rînduri a fost vicepreședinte al Camerei, iar în această din urmă legis­latură, președintele ei. După cum vedem, în cariera sa politică el a mers, a crescut încet, încet, cum crește de altmintrele a tot ce este temei­nic. Acest bărbat a fost totdeauna în viața sa privată și publică om al datoriei. Deși bolnav și deși familia și ami­cii l’au sfătuit de a renunța de a lua cuvîntul și de a însoți la­­ locuința cea de veci pe amicul sau și pe neuitatul nostru general Lahovary, totuși el a crezut că este de datoria sa de a re­prezenta el Camera deputaților la în­mormîntarea scumpului nostru fost, fruntaș.­­ Gr. Triandafil a fost constant și cre­dincios membru al partidului conservator. El a fost un suflet liniștit, om blînd, bun, iertător, totdeauna împăciuitor. Deși conștient de valoarea sa a fost totdeauna modest. Din momentul cînd părăsi magis­­tratura i s’a oferit înalta demnitate de ministru de justiție. El însă a refuzat, indicînd pe o altă persoană dispărută și ea dintre noi și care a fost, a rămas și va rămine unul din mîndriile partidului conservator. Gr. Triandafil a fost cinstit, Înțelept și patriot. Lungă vreme vom simți lipsa sa. In semn al mâhnirei noastre, vă pro­pun a ridica ședința pînă Luni, anun­­țîndu-vă, că înmormîntarea va av­ea loc Duminică, la orele 2 p. m. Alte discursuri După d. Nenițescu a luat cuvîntul d. Mihail Cantacuzino și în numele ma­­jorităței Camerei a exprimat regretele pentru pierderea suferită. D. Barbu Păltineanu a relevat faptul că e pentru prima oară cînd un preșe­dinte de Cameră moare în exer­­cițiul funcțiunei sale și tocmai din cauza exercițiului acestei funcțiuni. El a murit ca un general în timpul luptei și din cauza luptei. Propune ca să se așeze bustul să din incinta Camerei. D. Ionel Brătianu din partea oppozi­­ției liberale se asociază la regretele ex­primate de oratorii precedenți și laudă calitățile împăciuitoare și blinde ale de­functului. Camera aprobă în unanimitate pro­­­punerea d-lui Păltineanu de a se așeza bustul defunctului în incinta Camerei. Ședința se ridică la orele 3 p. m. legătură, iu ce stradă locuește. Au­toritățile polițienești si­­ fc hotărî­te să terorizeze în continuă pentru ca a­­narhiștii aflători în Londra, pe a­­ceștia să se convingă că în capitala Londrei nu e cu putință de înde­plinit nici un act terorist. SENATUL Ședința de la 23 Februarie Ședința se deschide la orele 2 și 45 minute sub președinția d-lui N. Eco­­nomu. Răspund la apelul nominal 92 domni senatori. Pe banca ministerială se află d-nii miniștri C. Dissescu și general Gh. Manu. D. vicepreședinte N. Economu anunță Senatului moartea d-lui Grigorie Trian­­­dafil, președintele Camerei, fruntaș în­tre fruntașii partidului conservator. D-1 C. Arion in numele partidului conservator din opoziție, se asociază la doliul provocat de moartea lui Grigorie­­ Triandafil. D-1 general Manu în numele guver­nului se Unește la doliul adunărei. In semn de doliu se ridică ședința anunțîndu-se cea viitoare pentru Luni . 26 Februarie. I Ultimă oră ! Proiectele guvernului rus prezen­tate Dumei Petersburg, 23 Februarie.—Se a­­firmă că șeful cabinetului Stolypin nu va mai citi programul guver­nului, ci se va mărgini să depue pe biroul parlamentului proiectele sale de legi. Crucișător perdut Las Palmas, 23 Februarie.— S’a perdut orice nădejde de a se salva crucișătorul ..Jean Bartu, Efectivul marinei engleze Londra, 23 Februarie. — Came­ra comunelor a adoptat propunerea guvernului de a se fixa efectivul marinei la 128.000 oameni. Greva conducătorilor de tramvaie Moscova, 23 Februarie.­­ Condu­cătorii tramvaielor din orașul nostru au declarat greva generală. De azi dimineață nu mai circulă în oraș nici un tramvai. Greviștii au­ prezentat societățea tramvaielor un memoriu care cuprinde revendicările lor. Poliția londoneză și vizita țarinei văduve Berlin, 23 Februarie.­Din Lonb­a se anunță că de cînd țarina văduvă e află în capitala Angliei, poliția desfășoară­ o activitate nespusă. Se știe că în Londra se află peste 500 de anarhiști și e teamă ca nu cum­va aceștia să proed­eze vreun a­­testat împotriva țarinei văduve. Po­liția cunoaște cu amănuntul fiece ocupație a cutărul sau cufărul anar­hist, încotro sa duce, cu cine e vii „Ai­evenit ti țară” Ploeșt­i, 23 februarie Mișcarea dela primărie.—D. I. D. Ioa­­chimescu a fost numit contabil șef al datoriei publice a orașului, post înfiin­țat din nou. — D. Guțu Lăzărescu, perceptorul comunei, a fost pus în disponibilitate. Confiscare.— D­ I. Ionescu, veterina­rul abatorului a confiscat era carnea u­­nui porc bolnav de cistid­icoză (care pro­paga pangliga), de la măcelarul Avram Stane­scu. Curtea cu juri.­In ziua de 2 Martie, se va deschide prima sesiune a curței cu juri la Prahova, sub președinția d-l ai G. Flaișlain, membru la Curtea de apel din București. S’a fixat judecarea proceselor urmă­toare : Sîmbătă 3 Martie, Ghiță Rițolfi, tîl­­hărie. Luni 5 Martie, Ion Dumitru Mi­­hăescu zic Puștiu, furt și tentativă de onor. Marti 6 Martie, Ion Șerban, pen­tru asasinat.—Stavăr X Mismfii. IST Ca 5 Lei­asinii Artistic lucrau­, precum coroane de aur, plombe în email, aur și platină. Specia­litate de dinți artificierii, — la­­ Dentistoi ALEI- IOINESCU . Strada Carol, 34 DOCTORUL*""" ” I Ștefănescu-sănoagă Boale nervoase și Electroterapie — Orele de consultații de la 5—7 p. m. — 64 Bulev. Elisabeta 64 Dr.Lucian Skupiewski Chirurg Ia Spitalul Filantropia fost preparator al clinicei gynecologice Faceri, boli de femei boli chirurgicalil Str. Corăbiei 11 (Episcopie) Consult. 1—3 și 7­­ S p. m. el mai bun, cel mai eftin, cel comod produs pentru comod produs neutru SPĂLATUL RUFELOR este „ R­A 1 ® I­II ” — pulbere de săpun — Pachete de cîte 250 grame ; modul de întrebuințare este tipărit pe fiecare pachet. Intrebuințîndu-se pulberea de săpun rapid“ se economisește timp, bani și muncă și se curăță foarte mult rufele. “ Pulberea de săpun „Rapid“ nu con­ține materii străine dăunătoare rufelor. „Rapid“ are și calitatea de a se în­trebuința excelent pentru curățitul vase­lor de bucătărie, ferestrelor, ușilor și du­șumelelor. De vînzare la toate magazinele de co­loniale și droguerii sau la singurii fabri­canți C. Konzelraara S­sori Bientzle S Co. -d­AI­AȚI­Fabricanți de săpunuri și luminări de stearină Dr.STERIES.MRCU S’A MUTAT K­fssra Viena Vili. Kochsasse No. 82 Consultațiuni cu celebritățile medicale și specialiștii dela facultatea de medicină HfflHKraBBBEIW1*011 17065 CASA DE SCHIMB 11. FINKELS București, Strada LIPSCANI, Ai­r oul Palat Dacia­­ cursul pe ziua de 14 Feb. 15 . jOump.I Vînd 4%. Etnia amor. Î80S com­. u 93 125;­ 93 75 4 °­ o! „ „ 1905 a. b. 93W J H-4%! Rentă internă 92$îi 93 ‘U 4>| Oblig. ion. Bac. 1903 89 25 89 75 4% „ „ „ 1906 89 25! 89 75 57’oj » » jud. 101 '[a 102 — 41|2‘ „ „ „ I 97 - 97 50 5U[0' Ser. Func. rural ! 101 102 — 4° o; „ „ „ 92 Va 92 3/4 5o J „ „ urb. Bu. 99 — 99 50 5°|c „ „ „ Iași I ü6 — 96 hz Ac. R. Națională­­ 3750 — 3760 — „ » Agricolă 6­30 — 640 — „ „ Sc. Buc. — — — — Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123— 124 — Banc. franceze 100 ^4 100 3­4 „ italiene 100 — 101 — „ rubl. hírül­li 264 —­­ 268 — | mai Sti­pii a Doctoratul Erdraich — Strada Italiană No. 4 • colț cu Bulevardul Carol Vindîcă : Neurastenia ge­nerală și stomacală în tote 1 gradele, rheumatismele, artritismul și afecțiuni se­­­xuale speciale. Consultații medicale de 9—11 a.­ m. și 5—7 p. m. Se primesc ciți-va bolnavi interni Dr.Eben­g Si specialist Interne și­­ Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile | Consultații de la IO—IZ și de la 5—7 '»», STR. SXBESCn-VOSA S3 ''Coli Serban TodM

Next