Adevěrul, februarie 1907 (Anul 20, nr. 6265-6292)

1907-02-01 / nr. 6265

ji vi -Februari« l­K­ 7 wwi -.tum&uitair ■&»#• *&»•■ 'w^y^^^T^^Tt^^^^ß^rm^^ea^:AC7^ssr^«^zaiiaBgs^ Jiîine Jon 1 Februarie Belgia Orientului Format mărit«­Mous colaborator’i Ilustrații și materii de actualitate = 10 BANI exemplarul în toată țara = Ultime informațiuni Top d-mi deputați ai județului Fîlciu s’au­ prezentat d-lui prim mi­nistru G. Gr. Cantacuzino și au pro­testat contra numirea d-lui Adam MilaJco ca prefect al acelui județ. Reprezentanții Fîlciului au decla­rat că dacă se menține acea numire ei vor demisiona in corpore din Ca­meră. De remarcat că printre deputații protestatari se află și d. Mit­ake, fra­tele noului prefect. Mîine, Joi, cercul electoral al Boc­șei e chemat să aleagă un deputat in jocul d-lui Coriolan Brediceanu­, al cărui mandat fusese anulat de Camera din Pesta. Românii susțin cu vigoare candi­datura d-lui dr. Valeriu Branișce, iar ungurii pe Iulian Weiss, care a căzut la alegerile trecute. Societatea științelor medicale din Capitală se întrunește astă seară, orele 8 jum., sub președinția d-lui prof. dr. I. Cantacuzino, în amfi­teatrul cel mare al spitalului Colțea, pentru a precede la alegerea nou­lui său comitet. Astăzi, la orele 6 d. a. expiră termenul pentru preschimbarea mo­nedelor de nikel neperforate cu mo­fete perforate. Altă prelungire de Wmen, ministerul de finanțe nu va mai acorda cu începere de mîine, monedele neperforate de nikel nu vor mai avea dar nici o valabilitate pe piață. Se afirmă că ar mai circula în țară monede neperforate de aproape un milion. Cum cea mai mare parte din această sumă se găsește de­si­gur în mîinile țăranilor, — cari află foarte greu dispozițiile ministeriale— ar fi foarte nimerit să se mai a­­corde o prelungire de vreo lună. In acest timp perceptorii să aibă ordine stricte de a strînge și pre­schimba țăranilor monedele negău­rite. Duminică seara 28 curent, d. dr. Poenaru-Căplescu a ținut o impor­tantă conferință asupra diredităț­i morbide. D. profesor doctor Obreja, direc­torul general al serviciului sanitar, a asistat la această conferință as­­cultind cu multă atențiune, timp de două ore, pe talentatul­­ sale elev. Această frumoasă atenție a d­lui profesor Obreja este o mare încu­rajare pentru tinerii medici și face în acelaș timp onoare savantului profesor, care nu lipsește niciodată cînd e vorba să se discute asupra sănătăței și vieței poporului român. D. N. Lepădftescu, avocatul casei prințului Alex. Callimachi, ne roagă să anunțăm că d-sa­cu este apărătorul tî­­nărului avocat Calimachi din Tecuci compromis în afaceri corecționale. Aseară, d na Aristizza Romanescu a plecat, cu trupa sa la Botoșani, de unde va începe un turneu în țară. Senatul a votat erl cu 39 voturi, din 43, împămîntenirea d-lui F. E­­milian, publicist. Licențiații in farmacie s’au în­trunit în seara de 29 ianuarie în str. Viting 30, la o consfătuire unde au fixat principalele puncte din memoriul pe care îl vor înainta d-lui ministru ai instrucțiunei pu­blice, spre a-1 avea în vedere la reorganizarea învățămîntului uni­versitar. S’a mai hotărît a se ține o șe­dință publică Duminecă 2 Februa­rie orele 9 seara în localul societă­­ței studenților în farmacie (Plevneî 15), pentru a se aduce cuprinsul memoriului la cunoștința celor in­teresați. Toți membrii societăței corale „Doi­na“ din Capitală au fost convocați, în adunare generalală, pentru ziua de Vi­neri 2 Februarie a. c., cu care prilej se va proceda și la alegerea noului comitet. Am publicat programa primului con­cert simfonic pe care il va conduce ma­rele maestru Mascagni la Atenefi, cu concursul „Orchestrei ministerului in­­strucțiunei publice", special mărită pen­tru această oca­zi­une și a diferiți so­liști. Iată cum­ sînt bucățile ce vor fi executate la al 3-lea concert care va avea loc Marți 13 Februarie, seara: Uvertura din „Wilhelm Teil“ de Ros­sini ; Simfonia Eroică de Beethoven ; Melodii cîntate de­­ apoi mai multe fragmente importante din operile lui Mascagni și anume: Preludiu din „Ran­tzau“; Visul din „William Ratcliff“, intermezzo din actul al IV-lea din „Wil­liam Ratcliff“; Preludiu din „Iris“ și uvertura din „Mascherx“. Miino seară, orele 9, are loc în ca­sele d-lui dr. Eraclie Sterian din str. Bibescu-Vodă No. 22, o nouă ședință plenară a „Uniunea intelectualilor din Romînia”. Consiliul teh­nic superior, de pe lin­gă ministerul lucrărilor publice, va ți­ne mîine ședință, la orele 3 d. a. în localul acelui minister. Astăzi la orele 5 d. a., consiliul per­manent de instrucțiune va ține ședință In localul ministerului instrucțiunei pen­tru a rezolva mai multe chestiuni cu­rente. Incendiul care s’a declarat astă noap­te la Buzău, >» proprietatea d-lui Mas­culin a f­ost localizat dimineață. Au ars niște dependințe ale proprie­tăței de mai sus. Pagubele se urcă la vreo 3000 lei. D. dr. Dragomir Hurmuzescu, secre­tar general al ministerului instrucțiunei a lucrat azi d. a., împreună cu d. ins­pector general. Regele a lucrat, azi dimineață, cu d. G. Gr. Cantacuzino, președintele con­siliului și ministru de interne. In cursul săptămînei viitoare, o mare recepțiune diplomatică va avea loc in localul ministerului afacerilor străine. D. Derussi, consul general al Romi­­nieî la Budapesta, aflat in concediu, s’a înapoiat la postul situ. Meseriașii bărbieri-coafori, patroni și lucrători din București, sînt convocați pentru mîine Joî, 1 Februarie, orele 9 a. m. la Bursa muncea (bulevardul Ca­rol) la o mare întrunire, spre a se con­­sfâtui asupra neregularităților ce s’au făcut la corporație și cari au fost des­coperite de d. inspector Vișan, în urma unei anchete. D. N. Faranța, prefect de Brăila, a sosit în Capitală azi dimineață la ora 6 a. m. Azi s’au împărțit la Cameră urmă­toarele proecte: Recunoașterea d-lor : Ion G. Aldin, Ion D. Stănescu, Const. Serbu și Ion Hărăganu. împămîntenirea d-lor: F. Beck, A. L. Berger, H. I. Richer, I. Ducscherer, A. L. Olivenbaum, S. Fogelinanu, Leo Geller și C. Grant. O comisiune din partea meseriașilor de încălțăminte s’a prezentat azi d-lui ministru al domeniilor pentru a i mul­țumi că n’a acordat autorizație capita­liștilor cari vroiau să deschidă o mare fabrică de ghete. Dela sanatoriul Oichowski ni se răs­punde că starea d-lui deputat Ernest Vîrnav s’a mai ameliorat. Aiifuin l-lai Cantacuzino și lehn l-lot Bisseson — De la consiliul de miniștri — Ceea ce a hotărît erî pe mem­brii comitetului delegaților la pro­­ectul d-lui Dissescu să se întru­nească și să continue discuția pentru a aduce cît mai repede în dezbate­rile Camerei reforma ministruluion­­strucției, a fost tocmai faptul că președintele consiliului a luat un angajament față de profesorii uni­versitari și care e considerat ca jur­­nitor pentru parlament. Mulți deputați din majoritate fac acum o vie propagandă ca legea să fie înscrisă la ordinea zilei chiar înainte de Luni.* Comitetul delegaților s’a întrunit aseară la profesorul dr Thoma­ Io­nescu și a continuat discuția pe articole. D. Dissescu a lipsit de la această întrunire. Azi comitetul se va aduna din nou­ și va termina discuțiunea Se fac mari insistențe pe lângă d. Cantacuzino din partea partizanilor d-sale, la rândul lor împinși de d. Nicu Filip­es­cu, ca să impună d-lui Dissescu, O serie de modificări im­portante. Minis­tul instrucției a declarat însă demu­l asupra căror anume puncte nu va ceda cu nici un preț și asupra căror amănunte poate pri­mi modificări dacă pot fi bine mo­tivate.* De astă dată , Cantacuzino nu va provoca nici o chestie ministe­rială fiindcă nu s’ar pune numai în conflict cu ministrul instrucțiu­niunea, ci și cu majoritatea Ca­merei. De altfel președintele consiliului, care a primit reforma d-lui Dissesou în consiliul de miniștri, nu va primi cererea profesorilor universitari de a se amina proectul dl­ui Dissesou, căci scopul mișcărei universitare tinde tocmai la aceasta. * Consiliul de miniștri ținut azi, la ora 1 p. m­., s’a ocupat exclusiv de răspunsul dat de primul-ministru delegațiunei profesorilor universitari. Președintele consiliului a a­ratat că cele spuse de­­ la de­­legațiune­ nu impietează în­tru nimic asupra lucrărilor delegaților secțiunilor Came­rei, cari își pot continua lu­crările lor, rămînînd ca Luni, cînd delegații­­ profesorilor u­­niversitari vor prezenta me­moriul lor, el să fie înaintat comitetului de delegați a sec­țiunilor Camerei și atunci se va vedea ce este și ce nu este întemeiat în acel memoriu. * In culoarele Camerei cele petre­cute în consiliul de miniștri sînt interpretate ca o evitare a primului ministru de a se pune în conflict cu majoritatea Camerei. In urma explicațiilor date de d. Cantacuzino în consiliul de mi­niștri de azi, s’a decis că mîine la’orele 4 p. m­. să se întruneas­că la Cameră comitetul delega­ților. La această întrunire va asista și d. ministru al instrucțiunei. Mișcare între conductorii tectonici .Următoarele transferări de conductori s’au făcut, pe ziua de 16 Februarie a. c., în serviciul exterior de poduri și șosele . D. conductor cl. IlI I. R. Năstă­­sescu, din serviciul de poduri și șosele al jud. Romanați, a fost trecut, după a sa cerere, la jud. R.­Sărat, in locul d­lui cond. el. Il­ G. R. Saros, care a fost transferat, pe cale disciplinară, la jud. Romanad­. D. cond. cl. 1 P. Nițescu, din serv. de poduri și șosele al jud. Covurlui, a fost trecut, după a sa cerere, la jud. Ilfov. D. cod, cl. II V. I. Constantinescu, din serv. de poduri și șosele al jud. Buzău­, a fost trecut, un interes de ser­­viciu, la circ.­l­ de poduri și șosele, fiind însărcinat cu supravegherea căi­lor naționale din jud. Romanați. Casă generală de pensiuni Unificarea caselor de pensiuni ju­dețene și comunale cu casa pensio­narilor statului Luni după amiezi, comisiune» insti­tuită în vederea unificărei caselor de pensiuni județene și comunale cu aceea a statului, s’a înfățișat d-lui ministru de finanțe pentru a-­ expune rezultatul operațiunilor de calcul făcute de a­­ceastă comisiune. D. ministru Take Ionescu a rămas foarte mulțumit de acest rezultat și ac­tualmente, ca urmare a acestei între­vederi, la ministerul de finanțe se lu­crează la expunerea de motive care însoțește proectul deja întocmit. Proectul va fi depus pe biroul Ca­merelor în primele zile ale săptămînei viitoare, iar pentru votarea lui se va cere probabil urgența. Noua lege va intra în vigoare odată cu începerea noului an budgetar. Se crede că subdirecțiunea pensiuni­lor se va dezlipi, pe ziua de 1 Aprilie, a. e., de direcțiunea datoriei publice pentru a forma o direcțiune aparte sau­­ generală de pensiuni după cum s­un­t i> autdor, casa bisericii etc. Jurămintea avocaților —Un meritos avocat, d. C. Xeni, se ridică în contra formulei de jură­mînt impusă avocaților— Legea d-lui M. Antonescu nu e scoasă încă de la ordinea zilei. Din contra, ea e menită să dea loc încă la multe dis­cuții, in lumea avocaților și în parla­ment. Discuțiile acestea oricît ar fi de nu­meroase, sînt totuși folositoare. Vom re­leva aci discuția făcută asupra unui punct din proectul d-lux Antonescu, de către d. C. Xeni, un tînăr, dar meritos avocat din Capitală. D. Xeni discută proectul d-lui An­­tonescu într’un frumos articol din Re­vista judiciară (numărul din 15 ianuarie) și rnzistă în special asupra formulei ju­­rămîntului profesional ce se impune prin art. 8 din acel proect. Formula e: „Jur de a fi credincios regelui, de a observa cu sfințenie consti­tuția și legile țarei și de a -mi exercita cu onoare și conștiință profesiunea de avocat“. D. Xeni se ridică de la început în con­tra acestei formule, socotind-o că vine să reînvieze o tradiție de mult părăsită aiurea. D-sa crede că ar fi fost mai bine a se aboli jurămintul, spre a fi in curent cu morala vremea in care trăim, cînd bunăoară în Franța se schimbă cu to­tul caracterul mistico-religios al jură­­mîntului. Ce semnificare mai poate avea jură­­mîntul pentru liberi cugetători, dintre cari sînt mulți în baroul nostru ? se întreabă d. Xeni. Jurămintul rămîne un ce inutil, căci omul corect e corect și fără jurămînt, iar cel lipsit de scrupul jură fără nici o jenă. In schimb jură­­mîntul pentru liberi cugetători, ia a­­parența unei ironii.* Dar s’admitem, zice d. Xeni, că ju­­râmîntul a fost și poate că mai este un friü împotriva slăbiciunilor omenești. Nu se poate admite însă așa cum este for­mula dată jurământului profesional, a­­dică nu se poate admite partea în care se spune , jur de a fi credincios rege­lui, și această parte ar face bine parla­mentul dacă ar șterge-o. Autorul articolului din Revista judi­ciară nu înțelege să fie antidinastic cînd nu adm­ite acea parte a jurămîntului a­­vocaților. E chestia de principiu care-1 preocupă, nu persoana regelui, pentru care are tot respectul cuvenit. D. Xeni se întreabă : „Ce însem­ni aza mai intiia „a fi credincios rege­lui“ și pină unde se întinde obligațiu­nea de credință ? Critica actelor suve­ranului sau preconizarea unei forme de guvernămînt alta dețit cea in ființă, ar constitui un sperjur? Ce relațiune de supunere poate fi intre un avocat, profesionist liber, și capul statului? Și dacă în calitatea sa de profesionist ne­stimat de nici o putere din stat, avo­catul nu vede rațiunea acestui jurămînt de supunere, ca cetățean al statului o vede tot atit de puțin. Ca cetățean, a­­vocatul nu poate fi îndatorat să facă nici un jurămînt de credință capului statului și nu-i datorește credință. Iî datorește respect și nerespectul atrage prevederile art. 77 c. penal“. Iar mai departe, d. Xeni, scrie : „Jurămintul de credința regelui e con­siderat ca o rămășiță a jurămîntului de supunere din timpul feudalităței, cînd suveranul era privit ca reprezen­tant al lui Dumnezeu­ pe pămînt; cind drepturile teritoriale a­l­e su­pușilor erau deținute numai prin grația regală, cînd suveranul avea toate drep­turile și cetățenii nu puteau avea de­cit datorii. Azi capul unui stat nu e considerat decît ca primul funcționar al statului. Dreptul și puterea lui ema­nă de la națiune,ca și ale celorlalte două puteri. Nu se poate concepe clar în a­­cest sistem, ca un cetățean liber să jure credință unui suveran care de­ține toate drepturile lui tocmai de la voința electivă a cetățenilor și care voința, cu adevărat suverană, mîine s’ar putea schimba“. D. Xeni n’admite jurămintul de cre­dință către rege, dec­ît pe­țin funcțio­narii cari sînt agenții direcți și indirecți al puterei executive. * După expunerea și documentarea a­­cestor păreri, d. Xeni face istoricul ju­­rămintului avocaților, care a fost intro­dus de de Justinian și arată cum a e­­voluat acel jurămînt la francezi, pentru ca în cele din urmă să revie la forma simplă dată de Justinian (prezența ne­ 1> 11! ■ irrKwasEtj« r~nc.?rzsr*. *» - încetată a lui D-zeu în procese,"să pună capăt tuturor abuzurilor contra onoare!) Deci nu s’a putut admite pentru advo­cați decit un jurămînt profesional, nea­­tîrnat de obligațiunea de supunere față de capul statu­al: „Și e firesc, zice d. Xeni, căci poarta baroului nu ’ți-o deschide capul statu­­­lui , ți-o deschide numai munca ta pro­prie și cu acest singur titlu nimeni nu-ți poate refuza intrarea“, încheind, d. Xeni scrie: „Avocații vor să fie liberi pentru a putea apăra fără îngrădire pe nevinovat și pe nă­păstuit, pentru a putea striga fără re­zervă adevărul adevărat, pentru a nu-și vedea mîinile sau glasul lor înghi­țat de teama vreunei puteri de care a­­tirnă.“ Articolul d­lui Xeni a fost mult dis­cutat și bine apreciat în cercurile avo­caților. N­. P. Sinuciderea din șos. Panduri in șoseaua Pandurilor No. 19 bis s’a sinucis în împrejurări dramatice un ne­fericit Tudor P. Dumitrescu. El a fost găsit atîrnat de un cui de după ușă. Pricina sinucidere­ e mizeria și o boală veche de inimă. Sinucigașul era în vîrstă de 50 ani. Nevasta sa e servitoare. Circumscripția 46 a polițienească a deschis o anchetă. Alegerile din Basarabia Chișinău, 31 Ianuarie.—Ere fiind alegerile în despărțirea s­ a a orașu­lui Chișinău pentru delegații în ale­gerile Dumei, la orele 11 noaptea ni s’au comunicat următoarele re­zultate : Progresiști: E. M. Andreev 476 voturi, Volski V. K 496, Juralcov­­ski M. K. 490, Kant K. K. 506, Krasilscm I. Al. 470 voturi; din lista adevăraților ruși : Garau P. 1. 560 voturi, Gulevid K. N. 564, Go­­robeț S. D. 557, Greșcenco K. 8. 548, Gonata G. 1. 582, Orușevan P. A. 563, Kiatski M. I. 560, Co­­revra S. I'. 565, Capratenko F. A. 549, Crupenski T. D. 576 și Cono­­novici 1. N. 58 voturi. TEATRU-MUZICA Palatul Ateneului: Al 13-lea con­cert simfonic al Orchestrei ministerului instrucției, sub conducerea d-lui D. Bi­­nicu. Din ce in ce mai interesante și mai variate ca program, concertele orches­trei ministerului de instrucțiune devin tot mai căutate. Aseară, pe lingă niște excelente exe­­cuțiuni ale uverturei Leonore No. 3 de Beethoven și simfoniei în sol minor de Mozart, ni s’au dat două delicioase pri­me audițiuni : suita de orchestră din Pelleas și Mélisanda de Gabriel Faure și Cortege de Moszöowsky, ambele foarte gustate de numerosul public. Concertul s’a terminat cu o viguroasă interpretare a întroducerei la actul al 3-lea din „Lohengrin“ de Wagner. Vil aplauze au răsplătit pe membrii orchestrei și dirigintele lor. PARLAMENTUL CAMERA Ședința de la 31 Ianuarie 1907 Ședința se deschide la ora 3 p. m. Prezidează d. Toma Cămărășescu. Prezenți 93 d­in deputați. Pe banca ministerială d. Dissescu, D. N. N. Bibescu-Putna adresează o întrebare d-lui ministru al lucrărilor pu­­blice­ asupra accidentului vaporului „Prin­cipesa Maria“, cerînd în același timp deslușiri asupra măsurilor ce s’au luat pentru salvarea acestui vapor. * La repetă voturile rămase nule, în șe­dința de erî, asupra indigenatelor d-lor G. Sanda, Gr. Wenzel Stasek, Ioan A­­lexandru, Elias Prager și G. Naneș cari azi sunt admise. Se proerde la votirea indigenatului d-lar Livada și votul e nul. Listele electorale Se ia in discuția proectul de perma­nentizare a listelor electorale. D. Iarca (Buzău) d­e minoritatea li­berală vorbește atingînd chestia com­punerea actualelor colegii electorale. Ședința continuă. SENATUL Ședința de la 30 Ianuarie Prezidează d. N. Economu. D. N. Bardescu citește raportul asu­pra proectului pentru crearea unei case de pensiuni a meseriașilor civili din ar­mată. D Matache Constantinescu își exprimă părerea de bine că d. ministru de răz­­boiu a prezentat parlamentului un ase­menea proect de lege. Se votează proectul pe articole, apoi cu bile în total. D. general Manu relevă că prin legea admisă de Senat, a ținut să facă un act de dreptate micilor meseriași din serviciul armatei. In același timp , a făcut deosebire de naționalitate și a acordat drepturi de pensie tuturor meseriașilor, romîni și streini, aflați în serviciul armatei. (Aplauze). D. ministru de razboiu vorbește apoi de funcționarii diurciști din serviciul armatei și spune că dînșii trebue să se adreseze comisiei budgetare la Cameră, spre a-i socoti ca funcționari budgetari, iar nu dinxniștci ca în prezent. • Se pune la vot cererea de recunoa­ștere a d-lu. Andrei Căbuz, romin din Transilvania și se admite. Se votează recunoașterea d-lui M. Banescu, român din Transilvania. Se admite împămîntenirea d-lui in­giner Hornștein și a d-lui Dinar Gio­­vani. Cererea de recunoaștere a d-lui D. Pitiș este admisă. Se admite cu o majoritate de 39 voturi din 43 votanți împămîntenire» fostului nostru redactor, d. F. Emin­ar.. Se admite fără discuție recunoaște­rea d­lui George Anastasiu, român din Ma­cedonia. Se mai votează indigenatul d-lu. Leon Nijoud­ovschi din orașul Ploi­ști, și se ridică ședința la orele 4 și 10 minute. Ședința dela 31 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 și 45 minute, sub preșidenția d-lui N. Eco­nomii. Răspund la apelul nominal 85 d­­e senatori. Pe banca ministerială se află d. mi­nistru D. Greceanu. Se repetă votul asupra recunoașterei d lui Dumitru Gramatta, romîn din Ma­­cedonia, și votul este iarăși nul. D. Dimitrie Greceanu înaintează pro­ectul de­c ge votat de Cameră, relativ la brevetele de invențiuni. Interpelarea d­laî Sturdza D. Dim. Sturdza interpelează pe d. ministru de externe asupra vicuriei ad­ministrative din județul Dolj, în privin­ța intereselor economice ale țăranilor din mai multe comune. D. Dumitru Sturdza interpelează pe d. ministru de război, asupra situațiu­­nei create prin anularea decretelor regale de către Curtea de casație. Se pune la vot proectul de lege, vo­tat de Cameră, prin care comuna Ga­lați e autorizată să cumpere de la E­­foria spitalelor din Iași o porțiune din terenul Bădălan, și se adoptă cu mare majoritate. Se votează fără discuție proectul prin care se autoriză transacțiunea dintre ministerul domeniilor și moștenitorii lui Ah­ Ci­ Rak­u. Se admite fără discuția recunoaște-Ultima oră telegrafică Beta Coraspontanții noștri d­a Pans, Lon­dia, Berlin, Viena și Budapesta o nouă afacere senza­țională la Buda­pesta — Vînzarea unor acte de stat. — Guvernul și ziarele—Un deputat compromis.—2 funcționari ares­tați. Budapesta, 31 ianuarie.— Abia a în­cetat afacerea Schoenberger-Polonyi și cercurile politice se și ocupă de o nouă afacere tot atît de senzațională. In această nouă afacere rolul princi­pal îl joacă deputatul dictei Zoltán Len­gd. Iată cîteva amănunte : Acum cîteva zile s’a denunțat prefectului de oraș cum că din ar­­h­iva ministerului de comerț au­­ dispărut acte de mare valoare. Po­liția a luat imediat măsuri în con­tra lui Lengel și contra ziarului său „Anap“. Cercetările îndreptîndu-se în di­recția aceasta, detectivii de mai multe zile îl aveau în supraveghiere pe Lengel și urmărindu-l de a­­proape au putut cunoaște pe cei cu cari el avea legături mai strînse. Așa ei au urmărit pe un func­ționar Iulius Maidu, despre care s’a dovedit că a avut mai multe în­­tîlniri cu Lengel. Aseară a apărut în locuința lui Maidu un polițist, l’a declarat ares­tat și l’a condus la poliție unde s-a descoperit că actele care dispăruseră au fost date de acest funcționar de­putatului Lengel ca să le publice în ziar. Actele se referă la subvenționa­rea gazetelor din partea guvernului. Lengel a fotografiat actele la fo­tograful de Curte Ertbeîy și a vrut să le publice în ziarul „Anap“. Cu publicarea acestor acte el avea să compromită mai multe ziare mari. Iulius Maicu, despre care s’a do­­vedit că a trădat secrete de stat, a fost închis. In contra deputatului Lengel se continuă cu cercetările. Pe azi se așteaptă arestarea unui alt funcționar complicat și el în a­­cest furt de acte. Fiind vorba de niște acte de stat­, autorii furtului vor fi traduși în­­naintea tribunalului pentru divul­gare de secrete de stat. Pedeapsa pentru asemenea fapte este în raport cu însemnătatea ac­telor, din cauza respingerea bugetului răz­­boiului de către prima Cameră. Atentat contra lui Witte Petersburg, 30 Ianuarie.— Ziarul „Novoie Wremia” spune că s’a des­coperit ieri, în burlanul unei sobe din locuința contelui Witte, o bom­bă în așa chip așezată încît trebuia să facă explozie astăzi. * Berlin, 30 Ianuarie.—•Intendentul lo­cuinței contelui Witte fiind anchetat la poliție a declarat că in timpul n­optei a fost întrebat de un necunoscut, unde doarme contele Witte. El nu î-a dat însă nici un răspuns și necunoscutul s’a îndepărtat recomandînd ca Witte să se culce în alt apartament. * Berlin, 30 ianuarie. — Ziarului „Lo­kal Anzeiger“ i se comunică din Pe­tersburg, că atentatul în contra conte­lui Witte a fost descoperit de un ser­vitor care a observat un cordon în­ gura sobei, unde a găsit apoi o bombă aran­jată in așa fel ca să explodeze spre ziuă. Cum a fost descoperită bomba Berlin, 30 ianuarie.—Di» Petersburg se anunță că contesa Wilhe se afla la­­ teatru, în vreme ce contele fiind indis­pus, rămăsese acasă. El primea tocmai pe medicul său în camera de dormit, cînd un amic al său­, corespondentul unui ziar englez care se afla acolo din intîmplare, observă deo­dată o mașină infernală în sobă, prevă­zută ca un apreasibil automatic. In momentul descoperirei aparatul era în activitate și bomba ar fi explodat cu siguranță în timpul nopței. Bomba a fost imediat ridicată și pre­dată poliției. Contele Withe a primit incidentul cu liniște și singe rece. Contesa și cei­lalți ai casei au rămas însă foarte con­sternați. Din parlamentul englez Londra, 31 ianuarie. — Camera lorzilor a adoptat adresa. In cursul diseuțiunei marchizul de Lands­­downe a declarat că „dacă guvernul ar avea de gînd să-și întemeieze a­­tacul în contra Camerei lorzilor pe atitudinea acestei Camere în timpul ultimei sesiuni, sîntem gata a ne opune acestui atac înăuntru și în a­fără de Cameră“. Camera comunelor a discutat a­dresa. D. Campbell Bannermann vor­bind despre conflictul dintre cele două Camere declară că situațiune­­a actuală este periculoasă și că nu lovesc regulate raporturile dintre cele două Camere așa încît voința poporului să poată fi asigurată. D-sa asigură în cercurile parlamen­tare că guvernul are intențiunea de a limita dreptul de veto al Came­rei lorzilor. Logodnă princiară Berlin, 31 Ianuarie.­­ Ziarul „Berliner Tageblatt“ află că con­tesa Augusta de Eulenburg, a doua fiică a principelui Filip de Eulen­­burg, s-a căsătorit cu fostul secre­tar al tatălui său Joral­nec, născut în Romînia. Groaznică deraiere de tren Morți și răniți Sagunt, 31 Ianuarie.—­Din cauza unei deraieri de tren au­ fost ucise șase persoane, iar 14 au fost rănite. Demisia cabinetului olandez Haga, 30 Ianuarie.­— In ședința celei de a doua camere președintele ministerului a anunțat că cabinetul a prezentat demisiunea sa reginei ADEVERUL CEREȚI RE­NUMITELE Conserve STAICOVICI — Calități Superioare. — Prețuri Eftine — DE VÂNZARE LA TOATE MAGAZINELE DE COLONIALE din TARA DEPOSIT GENERAL: Str. Regală, No. 11. — București­rea d-lui Dumitru Apostolescu, român din Macedonia. Se pune la vot recunoașterea d-lui Const. V. Vrinceanu din Transilvania și se primește cu mare majoritate. Se mai votează recunoașterea d-lui Leonida M. Cazacu și a d-lui Hristea D. Țaci. Ședința continuă. Fapte diverse Alortul de la Azil. — Astă noapte a murit la Azilul comunal bătrînul Ștefan Ni­­colae originar din Ploești. Spargerea din calea moșilor.­Po­liția de siguranță a arestat pe loan Vîl­­ceanu, zis Cinciu, în etate de 19 ani și Uie Ionescu, de 20 ani, care prin for­țarea lacătului au furat din braga­geria lui Hagi Ștefan, din calea Moșilor 259, patru cutii cu rahat și șapte bar­cane cu dulceață. Alte amănunte Petersburg, 30 ianuarie. — Cutia de lemn care conținea o bombă și care s’a găsit în casă la d. Witte era acoperită cu o pinză albă ; bomba era încărcată cu o materie explosibilă foarte slabă. De­oarece pînza nu era murdară, se înlă­tură bănuiala că cutia ar fi căzut pe co­șul sobei. Intr’o altă sobă coșarul a găsit un cordon pe care­­ l-a dus la poliție. In coșul sobei la un servitor poliția a găsit o altă mașină de aceeași construc­­țiune ca și cea d’întîiu, și care de ase­­menea era învelită cu pînză de acelaș­­aspect ca cealaltă.* Petersburg, 31 Ianuarie.—Despre atentatul contra lui Witte se anun­ță următoarele detalii: Servitorul care venise ca să facă foc în camera lui Witte a observat în sobă un capăt de funie, care l-a făcut să caute cu atenție în sobă și atunci descoperi o lădiță prevăzută cu un mecanism de ceas și în care se găsia o bombă și o mare canti­tate de materie explozibilă. Mecanizmul de ceas era fixat pen­tru orele 6. La acea oră avea să se intîmple cu siguranță explozia. îngrijitorul casei spune că un om­ necunoscut, trecînd în fața casei i-a spus : „Nu lăsați pe contele Witte să doarmă în partea dreaptă a casei“. Moartea unei principese Roma, 30 Ianuarie. — Principesa Cristina Bonaparte, văduva prințu­­lui Carol Napoleon în vîrstă de 65 de ani, a murit aci. Marele Circ Rusesc — BERETOW — In CIRCUL SI 13 O­LI — Mercuri 31 Ianuarie 1907 — — la orele 9 seara — Mare HIGH-LIFE Debutul celor mai renumiți artiști. Program ales compus din 14 numere în două părți A 7-a Mare concurență de Lupte Internaționale pentru Premiul București Astă­ seară vor lupta: Abfi’S contra Ali-Cali-OglH John Pohl Ales I­ „ Petro de Helge Oettinger „ Sleysko Birghardt „ Const­le Maria — începutul luptelor la ora 10 seara — Vineri 2 Februarie 1907 2 Mari Reprezentațiuni 2 — la 3 ore p. m. și la 9 ore seara — La reprezentația de ziuă prețurile pe jumătate 6—n——mil­­it­ roaman««—a Teatru Boulevard (SALA EFORIEI) Miersuri 31 Ianuarie 1907 PRIMUL BAL MASCAT­­ aL VIOLETELOR -Beneficiul CASIERULUI GANY La ora 12 Cinematograf ea scene Picante Lojile Baig Doire vor fi garnisite cu flori naturale. La intrare fie­care mască va primi un frumos buchet de violete. Baia decorată și iluminată cu lumină feerică. v CRAIOVA Axa onoare­a aduce la cunoștința Onor, clientele din Oltenia pe atun? înlesnirea D-lor am înființat kt orașul CristOWS țP ®* 48, Strada Uniri. 41 (lingă Banca Comerțului) Un mare Mag­azin de ARME REVOLVERE CARTDIg Velocipede MAȘINI -RE­CUSUT (Asortat cu armele de vînătoare cele mai moterne, carabine, revolvere (cartușe, articole de vînătoare, etc. Biciclete din cele mai bune fabrici­­accesorii de biciclete, pneumatice, clopote, lămpi, chei, etc, precum ȘI Mașini di Cusut cele mai perfecționate, etc. — POSTUSI REDUSE — ---------------- Vânzare și în rate — •­­ —........­­BUCUREȘTI II, Calea Iftisorieî, 44B. 0. Zisman r“ HW (Un nou tonic general ......... muscular și diuretic ...... . FORMIATUL VINTILESCU Superior ori­cărei specialități străine cu acid formic Lucrînd asupra tuturor fibrelor musculare, ale organismului mărește activitatea fisică și cerebrală , combate : ObOSela, SUPE USnasul) (18U- rastenia, tremurăturile,DIABETUL, ușureză și mărește emisiunea urine! ------------------------FLACONUL 3 LEI ------------------------­Pentru Diabetici flacoane speciale, la Broșuri cerere Depozit general: Farmacia ..Salvator“ Const. Chihăescu, București Calea Victoriei 75. Te­lefon 4­­ 16 De vînzare la toate farmaciile și drogueriile KALODONT PASTĂ DE PIAȚέ­ de vânzare la: indispensabilă 1­9/PARFUM­ERII. FARMACII: F.A.LARG sSohn*&,Viena-flin^^£ 1/ PROGUERII etc. I Reprezentant: Sam. Lobi, București * AMERICANE ALGERIANE — varietăți franceze — Altoize și sPort-Altoi din Pepinierele FELIX CABBIEBE Watson ă Yowell, București CATALORItE LA C l­ IU­ Klî FUaniLOR AL CIJBZEI. BEGA^S 45, sfiala Unim 4*

Next