Adevěrul, februarie 1907 (Anul 20, nr. 6265-6292)
1907-02-01 / nr. 6265
ji vi -Februari« lK 7 wwi -.tum&uitair ■&»#• *&»•■ 'w^y^^^T^^Tt^^^^ß^rm^^ea^:AC7^ssr^«^zaiiaBgs^ Jiîine Jon 1 Februarie Belgia Orientului Format mărit«Mous colaborator’i Ilustrații și materii de actualitate = 10 BANI exemplarul în toată țara = Ultime informațiuni Top d-mi deputați ai județului Fîlciu s’au prezentat d-lui prim ministru G. Gr. Cantacuzino și au protestat contra numirea d-lui Adam MilaJco ca prefect al acelui județ. Reprezentanții Fîlciului au declarat că dacă se menține acea numire ei vor demisiona in corpore din Cameră. De remarcat că printre deputații protestatari se află și d. Mitake, fratele noului prefect. Mîine, Joi, cercul electoral al Bocșei e chemat să aleagă un deputat in jocul d-lui Coriolan Brediceanu, al cărui mandat fusese anulat de Camera din Pesta. Românii susțin cu vigoare candidatura d-lui dr. Valeriu Branișce, iar ungurii pe Iulian Weiss, care a căzut la alegerile trecute. Societatea științelor medicale din Capitală se întrunește astă seară, orele 8 jum., sub președinția d-lui prof. dr. I. Cantacuzino, în amfiteatrul cel mare al spitalului Colțea, pentru a precede la alegerea noului său comitet. Astăzi, la orele 6 d. a. expiră termenul pentru preschimbarea monedelor de nikel neperforate cu mofete perforate. Altă prelungire de Wmen, ministerul de finanțe nu va mai acorda cu începere de mîine, monedele neperforate de nikel nu vor mai avea dar nici o valabilitate pe piață. Se afirmă că ar mai circula în țară monede neperforate de aproape un milion. Cum cea mai mare parte din această sumă se găsește desigur în mîinile țăranilor, — cari află foarte greu dispozițiile ministeriale— ar fi foarte nimerit să se mai acorde o prelungire de vreo lună. In acest timp perceptorii să aibă ordine stricte de a strînge și preschimba țăranilor monedele negăurite. Duminică seara 28 curent, d. dr. Poenaru-Căplescu a ținut o importantă conferință asupra diredități morbide. D. profesor doctor Obreja, directorul general al serviciului sanitar, a asistat la această conferință ascultind cu multă atențiune, timp de două ore, pe talentatul sale elev. Această frumoasă atenție a dlui profesor Obreja este o mare încurajare pentru tinerii medici și face în acelaș timp onoare savantului profesor, care nu lipsește niciodată cînd e vorba să se discute asupra sănătăței și vieței poporului român. D. N. Lepădftescu, avocatul casei prințului Alex. Callimachi, ne roagă să anunțăm că d-sacu este apărătorul tînărului avocat Calimachi din Tecuci compromis în afaceri corecționale. Aseară, d na Aristizza Romanescu a plecat, cu trupa sa la Botoșani, de unde va începe un turneu în țară. Senatul a votat erl cu 39 voturi, din 43, împămîntenirea d-lui F. Emilian, publicist. Licențiații in farmacie s’au întrunit în seara de 29 ianuarie în str. Viting 30, la o consfătuire unde au fixat principalele puncte din memoriul pe care îl vor înainta d-lui ministru ai instrucțiunei publice, spre a-1 avea în vedere la reorganizarea învățămîntului universitar. S’a mai hotărît a se ține o ședință publică Duminecă 2 Februarie orele 9 seara în localul societăței studenților în farmacie (Plevneî 15), pentru a se aduce cuprinsul memoriului la cunoștința celor interesați. Toți membrii societăței corale „Doina“ din Capitală au fost convocați, în adunare generalală, pentru ziua de Vineri 2 Februarie a. c., cu care prilej se va proceda și la alegerea noului comitet. Am publicat programa primului concert simfonic pe care il va conduce marele maestru Mascagni la Atenefi, cu concursul „Orchestrei ministerului instrucțiunei publice", special mărită pentru această ocaziune și a diferiți soliști. Iată cum sînt bucățile ce vor fi executate la al 3-lea concert care va avea loc Marți 13 Februarie, seara: Uvertura din „Wilhelm Teil“ de Rossini ; Simfonia Eroică de Beethoven ; Melodii cîntate de apoi mai multe fragmente importante din operile lui Mascagni și anume: Preludiu din „Rantzau“; Visul din „William Ratcliff“, intermezzo din actul al IV-lea din „William Ratcliff“; Preludiu din „Iris“ și uvertura din „Mascherx“. Miino seară, orele 9, are loc în casele d-lui dr. Eraclie Sterian din str. Bibescu-Vodă No. 22, o nouă ședință plenară a „Uniunea intelectualilor din Romînia”. Consiliul tehnic superior, de pe lingă ministerul lucrărilor publice, va ține mîine ședință, la orele 3 d. a. în localul acelui minister. Astăzi la orele 5 d. a., consiliul permanent de instrucțiune va ține ședință In localul ministerului instrucțiunei pentru a rezolva mai multe chestiuni curente. Incendiul care s’a declarat astă noapte la Buzău, >» proprietatea d-lui Masculin a fost localizat dimineață. Au ars niște dependințe ale proprietăței de mai sus. Pagubele se urcă la vreo 3000 lei. D. dr. Dragomir Hurmuzescu, secretar general al ministerului instrucțiunei a lucrat azi d. a., împreună cu d. inspector general. Regele a lucrat, azi dimineață, cu d. G. Gr. Cantacuzino, președintele consiliului și ministru de interne. In cursul săptămînei viitoare, o mare recepțiune diplomatică va avea loc in localul ministerului afacerilor străine. D. Derussi, consul general al Rominieî la Budapesta, aflat in concediu, s’a înapoiat la postul situ. Meseriașii bărbieri-coafori, patroni și lucrători din București, sînt convocați pentru mîine Joî, 1 Februarie, orele 9 a. m. la Bursa muncea (bulevardul Carol) la o mare întrunire, spre a se consfâtui asupra neregularităților ce s’au făcut la corporație și cari au fost descoperite de d. inspector Vișan, în urma unei anchete. D. N. Faranța, prefect de Brăila, a sosit în Capitală azi dimineață la ora 6 a. m. Azi s’au împărțit la Cameră următoarele proecte: Recunoașterea d-lor : Ion G. Aldin, Ion D. Stănescu, Const. Serbu și Ion Hărăganu. împămîntenirea d-lor: F. Beck, A. L. Berger, H. I. Richer, I. Ducscherer, A. L. Olivenbaum, S. Fogelinanu, Leo Geller și C. Grant. O comisiune din partea meseriașilor de încălțăminte s’a prezentat azi d-lui ministru al domeniilor pentru a i mulțumi că n’a acordat autorizație capitaliștilor cari vroiau să deschidă o mare fabrică de ghete. Dela sanatoriul Oichowski ni se răspunde că starea d-lui deputat Ernest Vîrnav s’a mai ameliorat. Aiifuin l-lai Cantacuzino și lehn l-lot Bisseson — De la consiliul de miniștri — Ceea ce a hotărît erî pe membrii comitetului delegaților la proectul d-lui Dissescu să se întrunească și să continue discuția pentru a aduce cît mai repede în dezbaterile Camerei reforma ministruluionstrucției, a fost tocmai faptul că președintele consiliului a luat un angajament față de profesorii universitari și care e considerat ca jurnitor pentru parlament. Mulți deputați din majoritate fac acum o vie propagandă ca legea să fie înscrisă la ordinea zilei chiar înainte de Luni.* Comitetul delegaților s’a întrunit aseară la profesorul dr Thoma Ionescu și a continuat discuția pe articole. D. Dissescu a lipsit de la această întrunire. Azi comitetul se va aduna din nou și va termina discuțiunea Se fac mari insistențe pe lângă d. Cantacuzino din partea partizanilor d-sale, la rândul lor împinși de d. Nicu Filipescu, ca să impună d-lui Dissescu, O serie de modificări importante. Ministul instrucției a declarat însă demul asupra căror anume puncte nu va ceda cu nici un preț și asupra căror amănunte poate primi modificări dacă pot fi bine motivate.* De astă dată , Cantacuzino nu va provoca nici o chestie ministerială fiindcă nu s’ar pune numai în conflict cu ministrul instrucțiuniunea, ci și cu majoritatea Camerei. De altfel președintele consiliului, care a primit reforma d-lui Dissesou în consiliul de miniștri, nu va primi cererea profesorilor universitari de a se amina proectul dlui Dissesou, căci scopul mișcărei universitare tinde tocmai la aceasta. * Consiliul de miniștri ținut azi, la ora 1 p. m., s’a ocupat exclusiv de răspunsul dat de primul-ministru delegațiunei profesorilor universitari. Președintele consiliului a aratat că cele spuse de la delegațiune nu impietează întru nimic asupra lucrărilor delegaților secțiunilor Camerei, cari își pot continua lucrările lor, rămînînd ca Luni, cînd delegații profesorilor universitari vor prezenta memoriul lor, el să fie înaintat comitetului de delegați a secțiunilor Camerei și atunci se va vedea ce este și ce nu este întemeiat în acel memoriu. * In culoarele Camerei cele petrecute în consiliul de miniștri sînt interpretate ca o evitare a primului ministru de a se pune în conflict cu majoritatea Camerei. In urma explicațiilor date de d. Cantacuzino în consiliul de miniștri de azi, s’a decis că mîine la’orele 4 p. m. să se întrunească la Cameră comitetul delegaților. La această întrunire va asista și d. ministru al instrucțiunei. Mișcare între conductorii tectonici .Următoarele transferări de conductori s’au făcut, pe ziua de 16 Februarie a. c., în serviciul exterior de poduri și șosele . D. conductor cl. IlI I. R. Năstăsescu, din serviciul de poduri și șosele al jud. Romanați, a fost trecut, după a sa cerere, la jud. R.Sărat, in locul dlui cond. el. Il G. R. Saros, care a fost transferat, pe cale disciplinară, la jud. Romanad. D. cond. cl. 1 P. Nițescu, din serv. de poduri și șosele al jud. Covurlui, a fost trecut, după a sa cerere, la jud. Ilfov. D. cod, cl. II V. I. Constantinescu, din serv. de poduri și șosele al jud. Buzău, a fost trecut, un interes de serviciu, la circ.l de poduri și șosele, fiind însărcinat cu supravegherea căilor naționale din jud. Romanați. Casă generală de pensiuni Unificarea caselor de pensiuni județene și comunale cu casa pensionarilor statului Luni după amiezi, comisiune» instituită în vederea unificărei caselor de pensiuni județene și comunale cu aceea a statului, s’a înfățișat d-lui ministru de finanțe pentru a- expune rezultatul operațiunilor de calcul făcute de această comisiune. D. ministru Take Ionescu a rămas foarte mulțumit de acest rezultat și actualmente, ca urmare a acestei întrevederi, la ministerul de finanțe se lucrează la expunerea de motive care însoțește proectul deja întocmit. Proectul va fi depus pe biroul Camerelor în primele zile ale săptămînei viitoare, iar pentru votarea lui se va cere probabil urgența. Noua lege va intra în vigoare odată cu începerea noului an budgetar. Se crede că subdirecțiunea pensiunilor se va dezlipi, pe ziua de 1 Aprilie, a. e., de direcțiunea datoriei publice pentru a forma o direcțiune aparte sau generală de pensiuni după cum sunt i> autdor, casa bisericii etc. Jurămintea avocaților —Un meritos avocat, d. C. Xeni, se ridică în contra formulei de jurămînt impusă avocaților— Legea d-lui M. Antonescu nu e scoasă încă de la ordinea zilei. Din contra, ea e menită să dea loc încă la multe discuții, in lumea avocaților și în parlament. Discuțiile acestea oricît ar fi de numeroase, sînt totuși folositoare. Vom releva aci discuția făcută asupra unui punct din proectul d-lux Antonescu, de către d. C. Xeni, un tînăr, dar meritos avocat din Capitală. D. Xeni discută proectul d-lui Antonescu într’un frumos articol din Revista judiciară (numărul din 15 ianuarie) și rnzistă în special asupra formulei jurămîntului profesional ce se impune prin art. 8 din acel proect. Formula e: „Jur de a fi credincios regelui, de a observa cu sfințenie constituția și legile țarei și de a -mi exercita cu onoare și conștiință profesiunea de avocat“. D. Xeni se ridică de la început în contra acestei formule, socotind-o că vine să reînvieze o tradiție de mult părăsită aiurea. D-sa crede că ar fi fost mai bine a se aboli jurămintul, spre a fi in curent cu morala vremea in care trăim, cînd bunăoară în Franța se schimbă cu totul caracterul mistico-religios al jurămîntului. Ce semnificare mai poate avea jurămîntul pentru liberi cugetători, dintre cari sînt mulți în baroul nostru ? se întreabă d. Xeni. Jurămintul rămîne un ce inutil, căci omul corect e corect și fără jurămînt, iar cel lipsit de scrupul jură fără nici o jenă. In schimb jurămîntul pentru liberi cugetători, ia aparența unei ironii.* Dar s’admitem, zice d. Xeni, că jurâmîntul a fost și poate că mai este un friü împotriva slăbiciunilor omenești. Nu se poate admite însă așa cum este formula dată jurământului profesional, adică nu se poate admite partea în care se spune , jur de a fi credincios regelui, și această parte ar face bine parlamentul dacă ar șterge-o. Autorul articolului din Revista judiciară nu înțelege să fie antidinastic cînd nu admite acea parte a jurămîntului avocaților. E chestia de principiu care-1 preocupă, nu persoana regelui, pentru care are tot respectul cuvenit. D. Xeni se întreabă : „Ce însemni aza mai intiia „a fi credincios regelui“ și pină unde se întinde obligațiunea de credință ? Critica actelor suveranului sau preconizarea unei forme de guvernămînt alta dețit cea in ființă, ar constitui un sperjur? Ce relațiune de supunere poate fi intre un avocat, profesionist liber, și capul statului? Și dacă în calitatea sa de profesionist nestimat de nici o putere din stat, avocatul nu vede rațiunea acestui jurămînt de supunere, ca cetățean al statului o vede tot atit de puțin. Ca cetățean, avocatul nu poate fi îndatorat să facă nici un jurămînt de credință capului statului și nu-i datorește credință. Iî datorește respect și nerespectul atrage prevederile art. 77 c. penal“. Iar mai departe, d. Xeni, scrie : „Jurămintul de credința regelui e considerat ca o rămășiță a jurămîntului de supunere din timpul feudalităței, cînd suveranul era privit ca reprezentant al lui Dumnezeu pe pămînt; cind drepturile teritoriale ale supușilor erau deținute numai prin grația regală, cînd suveranul avea toate drepturile și cetățenii nu puteau avea decit datorii. Azi capul unui stat nu e considerat decît ca primul funcționar al statului. Dreptul și puterea lui emană de la națiune,ca și ale celorlalte două puteri. Nu se poate concepe clar în acest sistem, ca un cetățean liber să jure credință unui suveran care deține toate drepturile lui tocmai de la voința electivă a cetățenilor și care voința, cu adevărat suverană, mîine s’ar putea schimba“. D. Xeni n’admite jurămintul de credință către rege, decît pețin funcționarii cari sînt agenții direcți și indirecți al puterei executive. * După expunerea și documentarea acestor păreri, d. Xeni face istoricul jurămintului avocaților, care a fost introdus de de Justinian și arată cum a evoluat acel jurămînt la francezi, pentru ca în cele din urmă să revie la forma simplă dată de Justinian (prezența ne 1> 11! ■ irrKwasEtj« r~nc.?rzsr*. *» - încetată a lui D-zeu în procese,"să pună capăt tuturor abuzurilor contra onoare!) Deci nu s’a putut admite pentru advocați decit un jurămînt profesional, neatîrnat de obligațiunea de supunere față de capul statual: „Și e firesc, zice d. Xeni, căci poarta baroului nu ’ți-o deschide capul statului , ți-o deschide numai munca ta proprie și cu acest singur titlu nimeni nu-ți poate refuza intrarea“, încheind, d. Xeni scrie: „Avocații vor să fie liberi pentru a putea apăra fără îngrădire pe nevinovat și pe năpăstuit, pentru a putea striga fără rezervă adevărul adevărat, pentru a nu-și vedea mîinile sau glasul lor înghițat de teama vreunei puteri de care atirnă.“ Articolul dlui Xeni a fost mult discutat și bine apreciat în cercurile avocaților. N. P. Sinuciderea din șos. Panduri in șoseaua Pandurilor No. 19 bis s’a sinucis în împrejurări dramatice un nefericit Tudor P. Dumitrescu. El a fost găsit atîrnat de un cui de după ușă. Pricina sinucidere e mizeria și o boală veche de inimă. Sinucigașul era în vîrstă de 50 ani. Nevasta sa e servitoare. Circumscripția 46 a polițienească a deschis o anchetă. Alegerile din Basarabia Chișinău, 31 Ianuarie.—Ere fiind alegerile în despărțirea s a a orașului Chișinău pentru delegații în alegerile Dumei, la orele 11 noaptea ni s’au comunicat următoarele rezultate : Progresiști: E. M. Andreev 476 voturi, Volski V. K 496, Juralcovski M. K. 490, Kant K. K. 506, Krasilscm I. Al. 470 voturi; din lista adevăraților ruși : Garau P. 1. 560 voturi, Gulevid K. N. 564, Gorobeț S. D. 557, Greșcenco K. 8. 548, Gonata G. 1. 582, Orușevan P. A. 563, Kiatski M. I. 560, Corevra S. I'. 565, Capratenko F. A. 549, Crupenski T. D. 576 și Cononovici 1. N. 58 voturi. TEATRU-MUZICA Palatul Ateneului: Al 13-lea concert simfonic al Orchestrei ministerului instrucției, sub conducerea d-lui D. Binicu. Din ce in ce mai interesante și mai variate ca program, concertele orchestrei ministerului de instrucțiune devin tot mai căutate. Aseară, pe lingă niște excelente execuțiuni ale uverturei Leonore No. 3 de Beethoven și simfoniei în sol minor de Mozart, ni s’au dat două delicioase prime audițiuni : suita de orchestră din Pelleas și Mélisanda de Gabriel Faure și Cortege de Moszöowsky, ambele foarte gustate de numerosul public. Concertul s’a terminat cu o viguroasă interpretare a întroducerei la actul al 3-lea din „Lohengrin“ de Wagner. Vil aplauze au răsplătit pe membrii orchestrei și dirigintele lor. PARLAMENTUL CAMERA Ședința de la 31 Ianuarie 1907 Ședința se deschide la ora 3 p. m. Prezidează d. Toma Cămărășescu. Prezenți 93 din deputați. Pe banca ministerială d. Dissescu, D. N. N. Bibescu-Putna adresează o întrebare d-lui ministru al lucrărilor publice asupra accidentului vaporului „Principesa Maria“, cerînd în același timp deslușiri asupra măsurilor ce s’au luat pentru salvarea acestui vapor. * La repetă voturile rămase nule, în ședința de erî, asupra indigenatelor d-lor G. Sanda, Gr. Wenzel Stasek, Ioan Alexandru, Elias Prager și G. Naneș cari azi sunt admise. Se proerde la votirea indigenatului d-lar Livada și votul e nul. Listele electorale Se ia in discuția proectul de permanentizare a listelor electorale. D. Iarca (Buzău) de minoritatea liberală vorbește atingînd chestia compunerea actualelor colegii electorale. Ședința continuă. SENATUL Ședința de la 30 Ianuarie Prezidează d. N. Economu. D. N. Bardescu citește raportul asupra proectului pentru crearea unei case de pensiuni a meseriașilor civili din armată. D Matache Constantinescu își exprimă părerea de bine că d. ministru de războiu a prezentat parlamentului un asemenea proect de lege. Se votează proectul pe articole, apoi cu bile în total. D. general Manu relevă că prin legea admisă de Senat, a ținut să facă un act de dreptate micilor meseriași din serviciul armatei. In același timp , a făcut deosebire de naționalitate și a acordat drepturi de pensie tuturor meseriașilor, romîni și streini, aflați în serviciul armatei. (Aplauze). D. ministru de razboiu vorbește apoi de funcționarii diurciști din serviciul armatei și spune că dînșii trebue să se adreseze comisiei budgetare la Cameră, spre a-i socoti ca funcționari budgetari, iar nu dinxniștci ca în prezent. • Se pune la vot cererea de recunoaștere a d-lu. Andrei Căbuz, romin din Transilvania și se admite. Se votează recunoașterea d-lui M. Banescu, român din Transilvania. Se admite împămîntenirea d-lui inginer Hornștein și a d-lui Dinar Giovani. Cererea de recunoaștere a d-lui D. Pitiș este admisă. Se admite cu o majoritate de 39 voturi din 43 votanți împămîntenire» fostului nostru redactor, d. F. Eminar.. Se admite fără discuție recunoașterea dlui George Anastasiu, român din Macedonia. Se mai votează indigenatul d-lu. Leon Nijoudovschi din orașul Ploiști, și se ridică ședința la orele 4 și 10 minute. Ședința dela 31 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 și 45 minute, sub preșidenția d-lui N. Economii. Răspund la apelul nominal 85 de senatori. Pe banca ministerială se află d. ministru D. Greceanu. Se repetă votul asupra recunoașterei d lui Dumitru Gramatta, romîn din Macedonia, și votul este iarăși nul. D. Dimitrie Greceanu înaintează proectul dec ge votat de Cameră, relativ la brevetele de invențiuni. Interpelarea dlaî Sturdza D. Dim. Sturdza interpelează pe d. ministru de externe asupra vicuriei administrative din județul Dolj, în privința intereselor economice ale țăranilor din mai multe comune. D. Dumitru Sturdza interpelează pe d. ministru de război, asupra situațiunei create prin anularea decretelor regale de către Curtea de casație. Se pune la vot proectul de lege, votat de Cameră, prin care comuna Galați e autorizată să cumpere de la Eforia spitalelor din Iași o porțiune din terenul Bădălan, și se adoptă cu mare majoritate. Se votează fără discuție proectul prin care se autoriză transacțiunea dintre ministerul domeniilor și moștenitorii lui Ah Ci Raku. Se admite fără discuția recunoaște-Ultima oră telegrafică Beta Coraspontanții noștri da Pans, Londia, Berlin, Viena și Budapesta o nouă afacere senzațională la Budapesta — Vînzarea unor acte de stat. — Guvernul și ziarele—Un deputat compromis.—2 funcționari arestați. Budapesta, 31 ianuarie.— Abia a încetat afacerea Schoenberger-Polonyi și cercurile politice se și ocupă de o nouă afacere tot atît de senzațională. In această nouă afacere rolul principal îl joacă deputatul dictei Zoltán Lengd. Iată cîteva amănunte : Acum cîteva zile s’a denunțat prefectului de oraș cum că din arhiva ministerului de comerț au dispărut acte de mare valoare. Poliția a luat imediat măsuri în contra lui Lengel și contra ziarului său „Anap“. Cercetările îndreptîndu-se în direcția aceasta, detectivii de mai multe zile îl aveau în supraveghiere pe Lengel și urmărindu-l de aproape au putut cunoaște pe cei cu cari el avea legături mai strînse. Așa ei au urmărit pe un funcționar Iulius Maidu, despre care s’a dovedit că a avut mai multe întîlniri cu Lengel. Aseară a apărut în locuința lui Maidu un polițist, l’a declarat arestat și l’a condus la poliție unde s-a descoperit că actele care dispăruseră au fost date de acest funcționar deputatului Lengel ca să le publice în ziar. Actele se referă la subvenționarea gazetelor din partea guvernului. Lengel a fotografiat actele la fotograful de Curte Ertbeîy și a vrut să le publice în ziarul „Anap“. Cu publicarea acestor acte el avea să compromită mai multe ziare mari. Iulius Maicu, despre care s’a dovedit că a trădat secrete de stat, a fost închis. In contra deputatului Lengel se continuă cu cercetările. Pe azi se așteaptă arestarea unui alt funcționar complicat și el în acest furt de acte. Fiind vorba de niște acte de stat, autorii furtului vor fi traduși înnaintea tribunalului pentru divulgare de secrete de stat. Pedeapsa pentru asemenea fapte este în raport cu însemnătatea actelor, din cauza respingerea bugetului războiului de către prima Cameră. Atentat contra lui Witte Petersburg, 30 Ianuarie.— Ziarul „Novoie Wremia” spune că s’a descoperit ieri, în burlanul unei sobe din locuința contelui Witte, o bombă în așa chip așezată încît trebuia să facă explozie astăzi. * Berlin, 30 Ianuarie.—•Intendentul locuinței contelui Witte fiind anchetat la poliție a declarat că in timpul noptei a fost întrebat de un necunoscut, unde doarme contele Witte. El nu î-a dat însă nici un răspuns și necunoscutul s’a îndepărtat recomandînd ca Witte să se culce în alt apartament. * Berlin, 30 ianuarie. — Ziarului „Lokal Anzeiger“ i se comunică din Petersburg, că atentatul în contra contelui Witte a fost descoperit de un servitor care a observat un cordon în gura sobei, unde a găsit apoi o bombă aranjată in așa fel ca să explodeze spre ziuă. Cum a fost descoperită bomba Berlin, 30 ianuarie.—Di» Petersburg se anunță că contesa Wilhe se afla la teatru, în vreme ce contele fiind indispus, rămăsese acasă. El primea tocmai pe medicul său în camera de dormit, cînd un amic al său, corespondentul unui ziar englez care se afla acolo din intîmplare, observă deodată o mașină infernală în sobă, prevăzută ca un apreasibil automatic. In momentul descoperirei aparatul era în activitate și bomba ar fi explodat cu siguranță în timpul nopței. Bomba a fost imediat ridicată și predată poliției. Contele Withe a primit incidentul cu liniște și singe rece. Contesa și ceilalți ai casei au rămas însă foarte consternați. Din parlamentul englez Londra, 31 ianuarie. — Camera lorzilor a adoptat adresa. In cursul diseuțiunei marchizul de Landsdowne a declarat că „dacă guvernul ar avea de gînd să-și întemeieze atacul în contra Camerei lorzilor pe atitudinea acestei Camere în timpul ultimei sesiuni, sîntem gata a ne opune acestui atac înăuntru și în afără de Cameră“. Camera comunelor a discutat adresa. D. Campbell Bannermann vorbind despre conflictul dintre cele două Camere declară că situațiunea actuală este periculoasă și că nu lovesc regulate raporturile dintre cele două Camere așa încît voința poporului să poată fi asigurată. D-sa asigură în cercurile parlamentare că guvernul are intențiunea de a limita dreptul de veto al Camerei lorzilor. Logodnă princiară Berlin, 31 Ianuarie. Ziarul „Berliner Tageblatt“ află că contesa Augusta de Eulenburg, a doua fiică a principelui Filip de Eulenburg, s-a căsătorit cu fostul secretar al tatălui său Joralnec, născut în Romînia. Groaznică deraiere de tren Morți și răniți Sagunt, 31 Ianuarie.—Din cauza unei deraieri de tren au fost ucise șase persoane, iar 14 au fost rănite. Demisia cabinetului olandez Haga, 30 Ianuarie.— In ședința celei de a doua camere președintele ministerului a anunțat că cabinetul a prezentat demisiunea sa reginei ADEVERUL CEREȚI RENUMITELE Conserve STAICOVICI — Calități Superioare. — Prețuri Eftine — DE VÂNZARE LA TOATE MAGAZINELE DE COLONIALE din TARA DEPOSIT GENERAL: Str. Regală, No. 11. — Bucureștirea d-lui Dumitru Apostolescu, român din Macedonia. Se pune la vot recunoașterea d-lui Const. V. Vrinceanu din Transilvania și se primește cu mare majoritate. Se mai votează recunoașterea d-lui Leonida M. Cazacu și a d-lui Hristea D. Țaci. Ședința continuă. Fapte diverse Alortul de la Azil. — Astă noapte a murit la Azilul comunal bătrînul Ștefan Nicolae originar din Ploești. Spargerea din calea moșilor.Poliția de siguranță a arestat pe loan Vîlceanu, zis Cinciu, în etate de 19 ani și Uie Ionescu, de 20 ani, care prin forțarea lacătului au furat din bragageria lui Hagi Ștefan, din calea Moșilor 259, patru cutii cu rahat și șapte barcane cu dulceață. Alte amănunte Petersburg, 30 ianuarie. — Cutia de lemn care conținea o bombă și care s’a găsit în casă la d. Witte era acoperită cu o pinză albă ; bomba era încărcată cu o materie explosibilă foarte slabă. Deoarece pînza nu era murdară, se înlătură bănuiala că cutia ar fi căzut pe coșul sobei. Intr’o altă sobă coșarul a găsit un cordon pe care l-a dus la poliție. In coșul sobei la un servitor poliția a găsit o altă mașină de aceeași construcțiune ca și cea d’întîiu, și care de asemenea era învelită cu pînză de acelașaspect ca cealaltă.* Petersburg, 31 Ianuarie.—Despre atentatul contra lui Witte se anunță următoarele detalii: Servitorul care venise ca să facă foc în camera lui Witte a observat în sobă un capăt de funie, care l-a făcut să caute cu atenție în sobă și atunci descoperi o lădiță prevăzută cu un mecanism de ceas și în care se găsia o bombă și o mare cantitate de materie explozibilă. Mecanizmul de ceas era fixat pentru orele 6. La acea oră avea să se intîmple cu siguranță explozia. îngrijitorul casei spune că un om necunoscut, trecînd în fața casei i-a spus : „Nu lăsați pe contele Witte să doarmă în partea dreaptă a casei“. Moartea unei principese Roma, 30 Ianuarie. — Principesa Cristina Bonaparte, văduva prințului Carol Napoleon în vîrstă de 65 de ani, a murit aci. Marele Circ Rusesc — BERETOW — In CIRCUL SI 13 OLI — Mercuri 31 Ianuarie 1907 — — la orele 9 seara — Mare HIGH-LIFE Debutul celor mai renumiți artiști. Program ales compus din 14 numere în două părți A 7-a Mare concurență de Lupte Internaționale pentru Premiul București Astă seară vor lupta: Abfi’S contra Ali-Cali-OglH John Pohl Ales I „ Petro de Helge Oettinger „ Sleysko Birghardt „ Constle Maria — începutul luptelor la ora 10 seara — Vineri 2 Februarie 1907 2 Mari Reprezentațiuni 2 — la 3 ore p. m. și la 9 ore seara — La reprezentația de ziuă prețurile pe jumătate 6—n——milit roaman««—a Teatru Boulevard (SALA EFORIEI) Miersuri 31 Ianuarie 1907 PRIMUL BAL MASCAT aL VIOLETELOR -Beneficiul CASIERULUI GANY La ora 12 Cinematograf ea scene Picante Lojile Baig Doire vor fi garnisite cu flori naturale. La intrare fiecare mască va primi un frumos buchet de violete. Baia decorată și iluminată cu lumină feerică. v CRAIOVA Axa onoarea aduce la cunoștința Onor, clientele din Oltenia pe atun? înlesnirea D-lor am înființat kt orașul CristOWS țP ®* 48, Strada Uniri. 41 (lingă Banca Comerțului) Un mare Magazin de ARME REVOLVERE CARTDIg Velocipede MAȘINI -RECUSUT (Asortat cu armele de vînătoare cele mai moterne, carabine, revolvere (cartușe, articole de vînătoare, etc. Biciclete din cele mai bune fabriciaccesorii de biciclete, pneumatice, clopote, lămpi, chei, etc, precum ȘI Mașini di Cusut cele mai perfecționate, etc. — POSTUSI REDUSE — ---------------- Vânzare și în rate — • —........BUCUREȘTI II, Calea Iftisorieî, 44B. 0. Zisman r“ HW (Un nou tonic general ......... muscular și diuretic ...... . FORMIATUL VINTILESCU Superior oricărei specialități străine cu acid formic Lucrînd asupra tuturor fibrelor musculare, ale organismului mărește activitatea fisică și cerebrală , combate : ObOSela, SUPE USnasul) (18U- rastenia, tremurăturile,DIABETUL, ușureză și mărește emisiunea urine! ------------------------FLACONUL 3 LEI ------------------------Pentru Diabetici flacoane speciale, la Broșuri cerere Depozit general: Farmacia ..Salvator“ Const. Chihăescu, București Calea Victoriei 75. Telefon 4 16 De vînzare la toate farmaciile și drogueriile KALODONT PASTĂ DE PIAȚÎ de vânzare la: indispensabilă 19/PARFUMERII. FARMACII: F.A.LARG sSohn*&,Viena-flin^^£ 1/ PROGUERII etc. I Reprezentant: Sam. Lobi, București * AMERICANE ALGERIANE — varietăți franceze — Altoize și sPort-Altoi din Pepinierele FELIX CABBIEBE Watson ă Yowell, București CATALORItE LA C l IU Klî FUaniLOR AL CIJBZEI. BEGA^S 45, sfiala Unim 4*