Adevěrul, februarie 1907 (Anul 20, nr. 6265-6292)
1907-02-25 / nr. 6289
"Anul al XIX-lea— No. 6289 FONDATOR Alex. V. Beldimann PUBLICITATEA» CONDIDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER si Co. București, Str. Karageorgevich* Telefon 3/« TELEFON Pentru Capital Ko. UH» „ Provinciei Stalin Mato Bo. 1314» Complicarea crizei guvernamentale Prin vacanța ce s’a declarat la președenția Camerei s’a complicat și mai mult criza guvernamentală. Guvernamentalii n’au un dram de noroc. De cîtva timp evenimentele sunt în contra lor și produc cele mai grave încurcături politice. Din cauza neînțelegerilor dintre ambele tabere guvernamentale s’a aminat luni de zile remaniarea cerută de partid și din aceeași cauză nu s’a putut face pînă azi nici măcar complectarea cabinetului. Acum iată o nouă încurcătură : alegerea președintelui Camerei. Se știe ce a fost la deschiderea parlamentului, cînd s’au ivit neînțelegeri asupra candidaturelor la vice-președenție. Tot pentru a se evita o nouă alegere n'a fost lăsat d. C. Boerescu să se retragă de la președenția Senatului, deși e bolnav de atîta vreme. Acum scaunul preșidențial de la Cameră devenind vacant, alegerea nu se mai poate evita și nici nu se poate aminti. In atmosfera politică care domnește azi în lagărul guvernamental, guvernul va trebui să recurgă la o echilibristică extraordinară pentru a nu se încurca în așa mod încît să-și pericliteze existența.* Cine sînt candidații pentru președinția Camerei? Regretatul Triandafil, când a fost ales președinte, n’a avut contracandidat. Dar acum ambele tabere au mai mulți candidați. Cant cauziniștii an pe d. Vlădescu și la rigoare pe ministrul de justiție. Dacă s’ar face o remaniare, cantacuziniștii ar dori ca d. Greceanu sa părăsească cabinetul pentru a primi preșidentia Camerei. ’• "* % Din majoritate mai sunt acum indicați pentru președinție de vicepreședinți și anume dni Thema Cămărășescu, cel mai vechia vicepreședinte și d. Cantacuzino-Pașcanu. D. Cămărășescu e însă unul din ministeriabili care are mai multe șanse ca la o remaniare viitoare să intre in guvern, pe cînd d Cantacnzino-Pașcanu nu și a afirmat niciodată dorința de a intra in guvern. dar probabil că dacă d. Cantanzino-Pașcanu va primi să candideze, va Întruni unanimitatea voturilor majorităței din Cameră. * Pînă aseară nu s’a hotărît însă absolut nimic în privința alegerei președintelui Camerei. Această alegere depinde acum și de înțelegerea care se va stabili asupra remanierei, căci de eli se pare că președintele consiliului ar înclina să nu mai amine complectarea sau chiar remaniarea cabinetului. Aseară s’a râspîndit zvonul în cercurile cantacuziniste, că d. Cantacuzino ar fi hotârît complectarea cabinetului cu d-nul Istrati, care va lua portofoliul domeniilor, iar d-nul Ioan Lahovary să treacă la externe. Știrea aceasta nu pare a fi întemeiată, deoarece chiar er d. Ioan Lahovary a declarat mai multor deputați că nu vrea sa părăsească departamentul domeniilor. * S’a mai vorbit de eșirea din minister a d-lui Ionaș Grădișteanu și de alegerea d-sale ca președinte al Camerei. Nici acestui svon nu se dă crezare.* Precum se vede situațiunea este așa de complicată, așa de nesigură, încit cele mai fanteziste combinațiuni ministeriale circulă de cîteva zile, iar de ori dimineață s’au lansat vre-o șase candidaturi la președenția Camerei, ceea ce denotă o rezvrătire și divizare gravă în sinul majorităței. E de notat însă că de două zile nu mai discută nimeni probabilitatea unei fuziuni cu junimiștii și chestiunea dizolvărei este definitiv înlăturată. Cu toate acestea nu e pina acum nici un indiciu că se va găsi o soluțiune pentru restabilirea unei înțelegeri între guvernamentali. Raporturile dintre d-nii Cantacuzino și Take Ionescu continuă a fi încordate, în majoritățile parlamentare e aceeași dezorientare, miniștrii nu pot lucra, adică nu pot guverna, iar activitatea în ambele Corpuri legiuitoare e nulă. Această stare de lucruri, o recunosc toți guvernamentalii, nu mai poate continua nici două zile și de aceea se anunță că pînă Luni se va.... clarifica situațiunea într’un sens sau altul, sau mai bine zis în așa sens încît sau să se facă dovada că în guvern s’a restabilit o complectă înțelegere, sau s’a hotărît retragerea de la putere. te.x. ----——------------Curentele liberale Arătam ori că în sînul partidului liberal tot nu s’a putut stabili acea complectă armonie, care să permită ca în cessinile generale să se poată stabili un acord între șefi. Independența crede că în lupta lor liberalii au intrat în faza „violenței și a exasperațiunei“, iar d. Sturdza rostește la Senat un discurs de profesor german, un discurs senin, academic, în care discută nu numai cestiunile la ordinea zilei, ci și programul ce ar trebui dat facultății noastre de drept. Așa vorbește șeful unui partid care e în faza „violenței și a exasperațiunei“ ! Atunci poate Independența n'a fost în nota justă ? Nici aceasta nu-e exact Independența a fost în nota pe care i-a dictat-o d. Ionel Brătianu, care iarăși se găsește în dezacord cu d. Sturdza. Și acest dezacord ne dă cheia neînțelegerilor din partidul liberal. Sunt două mentalități diametralmente opuse cari își dispută conducerea partidului liberal. I) Sturdza vrea să conducă partidul cu moderațiune și se uită totdeauna cu un ochi la palat unde crede să găsească totdeauna indicațiunea cea mai utilă pentru țară în conducerea par-4 A fJn.ltn n îj/mii -f ovno or* oâ t/OWdV ÜV/. X/. AV/il'if x/l y isrcis v/w y. palatul să vază în partidul liberal o putere cu care se tratează de la egal la egal, nu așteaptă indicațiune de la palat, ci vrește chiar să impue acestuia obligațiunea de a ține seamă de voința partidului liberal. Nu discutăm care mod de a vedea e mai bun, dar nici nu d ezităm să ne îndoim că d Brătianu va înceta de a mai fi atît de energic, în ziua cînd împrejurările îl vor aduce în locul d-lui Sturdza și deci fatalmente contactul d-sale cu palatul va deveni mai fregvent și mai intim. Acum însă situațiunea pare a fi aceasta : d. Ionel Brătianu voește să vie imediat la putere; d. Sturdza crede că momentul n'a sosit încă. Și ce crede ă. Sturdza este deciziv, după cum am mai spus, pentru că șeful liberalilor mai are și alte indicațiuni decit aclamațiile furtunoase de la Dacia și inzistențele cadrelor partidului. Rp. Un so o • t • • Lcî IS.-# 6 lira! * » * # $ » 8.—* 3 Ilin! »tecc» a 4.—*» o lună • I i « o 1.50 mm sistmsvmme&Km mmmmasmm Apare zilnic Ini ©ra 5 seara ca ß 21 iuiere știri ale zilei ptrearile zistuial: Str. Sărindari fi 5 bani In toată țara lamentar este, hotârît, o ficțiune și că totul este voința șefului guvernului Parlamentul nu este acela care dă din sînul său guvernul, parlamentul, din contra, e considerat ca o creațiune a guvernului și ca atare parlamentul ni se contestă dreptul de a’și spune cuvîntul în chestiune de remaniare a cabinetului Mai mult, i se contestă majorităței chiar dreptul de a-șî desemna președintele. Aceasta e teoria scumpă azî șefului guvernului, deși într’o zi împrejurările politicei ar putea crea grele salariați, pe temeiul aceleeași teorii. Din cauza acestei teorii, vacanța prezidențială crează o nouă criză destul de serioasă în guvern și majoritatea Camerei. Guvernul, slăbit îndeajuns prin ultimele evenimente și continuele sale ezitațiuni în fața tuturor problemelor ce a avut de rezolvat, se află în fața unor nou dificultăți, din care vom vedea cum va ști să iasă. I C-43P -4-S3B Saturn cîte nedreptăți nu se fac în lume și ea își urmează totuși cursul! Și acest guvern va continua să trăiască, fără noi și în contra voinței noastre, cel puțin pînă la toamnă. — Dacă acum nu reușiți să scăpați de opoziție, cu atît mai greu va fi la toamnă. — Fără îndoială că da. — Atunci veți face să reapară gazeta antipalatistă ? — Asta nu. Vom continua să fim calmi și să privim cu filozofie cum trece vremea...—a răspuns fruntașul junimist, zîmbind cu multă ironie. C. Dem. NAZBITII Violență și exasperațiune Noi credeam că actualmente sîntem în faza guvernului de carton, a cabinetului de operă comică și încă de operă comică , la cea franceză, deschisă cu atîta succes la Teatrul Național! Iată însă că „Bi pandantul“ anunță mapamondul că „ne aflăm în faza violenței „și exasperațiunea“ ! Ne-am întrebat de ce și cum ? Și am ajuns la concluzia că, din punctul său de vedere, „Ci pandantul“ are rezon. Nu destul că acest guvern de operă comică s’a dedat la farsa grosolană de a retrage un proces de lege care era plinea zilnică a opoziției, apoi a mai venit și conv Mitită și a declarat în Senat că a plecat de la putere, fiindcă „o minoritate“ din Cameră a crezut că-i poate impune remanieri cu d’asila. Care va să zică faimoasa grevă parlamentară de la „Dipandant“ era o „minoritate“ ?! Apoi asta nu e exasperațiunea! Fac „Ce dorim noi? Următoarele puncte: „Nimeni să nu fie portărel, dacă nu îndeplinește toate condițiunile de admisibilitate și aceleași reguli, prevăzute de legea de organizarea judecătorească (artic. 13 legea de organizarea portăreilor). Nimeni să nu poată fi numit șef de portărel, pînă ce nu va avea un stagiu în magistratură de cel puțin doi ani. A priori să fie asimilați în grad cu procurorii și cu judecătorii de ședință. De asemenea să se prevadă și normele după cari se va face avansarea“. Scrisoarea sfîrșește apoi cu următoarea propunere: „Propunem apoi d-lui ministru de Justiție să se introducă următoarele modificare in proectul d-sale: la avansarea la gradul de judecător de ocol, d-ni președinți de tribunale să recomande candidați dintre portăreii titrați, cari îndeplinesc condițiunile de vechime, iar la aceia de judecători de tribunal, să fie preferați șefii de portărel. Numai cu modul acesta acest corp va căpăta un adevărat prestigiu. ¿*■ «£» ^i Adeverul! Legea avocaților — Ce se face la Cameră ? — Pledează avocații pentru legea avocaților! Culmea e insă, că nici pentru propriile lor interese nu pledează gratuit !! Una bună om»who«chawariiianE>ana Tot la Cameră, pa cind se discuta legea avocaților. Un avocat dezvolta Un amendament: — Cam slab ! observă un inginer unui alt deputat—avocat. Ați avea nevoi de.... asistență judiciară ca să vă treceți legea!! Prezidenția Mai mulți deputați declarați la Cameră că dacă li se impune un candidat la prezidenție ei nu vor participa la vot. — Creva să zică, acum greva deputaților, dacă guvernul nu retrage candidatul ?! — observă un „universitar“ ! Rigoletto Complicarea crizei guvernamentale: alegerea președintelui Camerei Vacanta prezidențială Ca «un semn suprem de tăria guvernului și armonia dintre el și majoritățî, se poate cita și faptul, unic prin ridiculul său, că s’a Încercat a se amina... sine die chiar și alegerea președintelui Camerei. Din nenorocire, guvernul nu poate retrage și alegerea prezidențială căci altfel ar face-o, negreșit! Alegerea prezidențială nu este însă un... proces de lege, ci este o formalitate și încă una din acele care se îndeplinesc fără întîrziere. Vacanța aceasta prezidențială este cu atit mai pacticoasă pentru guvern cu cît ea nu e chestie de discuție și de aranjare în curse, ci reclamă un vot cu bile, al cărui rezultat, cu deosebire in actualele împrejurări, devine semnificativ. Este adevărat că nu au trecut nici opt zile de cînd Camera a votat încredere guvernului, dar cum alegerea președintelui nu este, constituționalicește vorbind, o chestie de guvern, majoritatea Camerei, ori cît de devotată ar fi guvernului are dreptul, chiar cu uzanțele de la noi, să nu primească ordinul guvernului în ce privește persoana ce urmează a fi aleasă. E destul ca majoritatea să o considere ca fiind sincera ei expresiune, pentru ca guvernul să nu aibă nimic de obiectat. Așa ar fi după logica constituțională. In realitate însăși aci este vorba de a se dovedi că regimul par Femeea advocat Se discută la Cameră proiectat pentru reorganizarea corpului avocaților. In ședința de Luni se va continua această discuție și se va ajunge și la articolul în care s’ar putea prevedea dreptul femeilor de a pleda. Se știe că pînă acum toate încercările de a determina majoritatea avocaților ca să permită și femeei, care de altfel ar întruni toate celelalte condițiuni de admisibilitate, ca să pledeze înaintea instanțelor judecătorești,au fost zadarnice. La congresul avocaților ținut acum cîteva luni la Iași un tînăr, dar de talent avocat, d. Eugen Herovanu, a propus ca femeile să fie admise tn barou. Propunerea d-lui Herovanu, după cum se știe, a fost respinsă și astfel noua lege de organizare a corpului avocaților menține punctul de vedere învechit că femeia nu trebue să fie admisă în barofi. Cu toate acestea niciodată timpul nu a fost mai puțin potrivit pentru ca o nouă lege să persiste în acel punct de vedere vechi. Pretutindeni își taie cale convingerea că nu e drept, că nu poți refuza unei femei care s’a pregătit Indeajuns, a trecut toate examenele cerute de legi, dreptul de a se prezenta înaintea justiției și a face uz de cunoștințele ei în serviciul acest.ia. Nu vom mai invoca toate argumentele, destul de cunoscute, cari pledează în favoarea dreptului de a pleda al femeilor,—vom aminti numai că nu se poate admite astăzi o diferență fundamentală de capacitate între bărbat și femee; că pot fi femei mai mult sau mai puțin inteligente, după cum sînt bărbați mai mult sau mai puțini inteligenți, cum însă nu inteligență, ci cunoștințele și titlurile, indiferent de inteligență, decid dacă cineva poate intra în barou,—femeea înă tot, numai în baza cunoștințelor și titlurilor, are dreptul de a intra în barou,—’ ar fi indiferent pentru rezolvarea acestei cestiuni chiar dacă ar fi dovedită absurditatea că femeea e inferioară bărbatului. Credem că majoritatea Camerei care are a se ocupa mai mult de interesele generale, ar face bine dacă ar vota ea acel articol prin care se acordă femeilor dreptul de a pleda. E. Un Interview — Ce spun junimiștii asupra situației — Un fruntaș junimist a binevoit să mi acorde ori o convorbire asupra situației politice. — Cum credeți că se va rezolva chestia preșidenției Camerei ? — Foarte simplu, mi s’a răspuns. In partidul d-lui Cantacuzino există și oameni din aceia cari să poată fi și cu d-sa și cu Take Ionescu. Unul din acei oameni e d Cantacuzino-Pașcanu. Boer prin naștere, se aseamănă și convine d-lul Cantacuzino, șeful partid dal takist prin simpatii și idei, dacă vrei, deci convine și lui Take Ionescu. Iată viitorul președinte al Camerei: * — Dar asupra remanierei ce ziceți ? — S’a închiriat puterea pînă la 15 Noembrie. După această dată proprietarul are să înceapă a se gîndi cui să mai închirieze această proprietate—puterea—atît de căutată. — Și dv., junimiștii ! ■ — Noi ? Sîntem și rămînem niște individualități, distinse dacă voești, dar individualități. Ca să putem să ne impunem la guvern, ne trebuesc două sprijine : al opiniei publice și al regelui. Opinia publică, atîta cîtă e, nu se poate spune că nu e cu noi. Chiar adversarii noștri recunosc în intimitate că suntem oameni de valoare și merităm o soartă mai bună în politică. — Dar regele ce părere are ? — Regele nu poate să ne conteste valoarea, dar nu ne chiamă la cîrma țărei. Poate că recunoaște că e o nedreptate ce ni se face, dar Grigore Triandafil Cauza care a decis moartea lui Grigore Triandafil, zugăvește admirabil omul. Era bolnav, răcit și i se interzisese eșirea din casă, știindu-se că la vîrsta la care se găsea, orice complicațiune putea să-i grăbească sfîrșitul. Dar toate aceste argumente nu l-au putut determina ca să nu-și facă ultima datorie față cu un vechi și amic și coluptător. S’a dus deci la înmormîntrarea regretatului general Lahovary, a răcit din nou și sfîrșitul îl știm acum. Grigore Triandafil era om blind și împăciuitor. Nu era un luptător, un combatant. Cînd lupta se dădea crudă și violentă, cum e la noi obiceiul, el rămînea deoparte. Cînd în desfășurarea patimilor toți își perdeau capul,—el rămînea calm și cu judecata limpede. Și cînd după ce lupta se isprăvia, trebuia să se caute soluția ce ea ne aducea.— !?! Triandafil se găsea omul care s’o dee și s’o pue în aplicare. In acest scuz el era» un fel de providență a partidului conservator, căci dat fiind temperamentul obicinuit al oamenilor noștri politici, era adevărată fericire că se găsea un asemenea bărbat care forma un fel de trăsătură de unire între dînșii. Calitățile, acestea cari făceau din Grigore Triandafil un element prețios al partidului său, am făcut din el și un președinte admirabil. Niciodată pasiunea politică nu’l putea cuprinde în așa grad nicit un moment măcar să uite că pe scaunul preșidențial el are a fi obiectiv, nepărtinitor, un riguros păzitor și aplicator al regulamentului. De figura lui Grigore Triandafil toți cei cari vin în atingere cu politica vor păstra o duioasă amintire. Trimitem întristatei familii expresia adîncelor noastre regrete. Aă. Legea eroinei juisuresti și pertireii D. Greceanu, ministrul de justiție, a depus după cum se știe pe biroul Camerei proectul de lege pentru reorganizarea magistraturei. Pe de altă parte se știe, că portăreii au înaintat mai de mult d-lui ministru de justiție un memoriu, prin care cereau să li se dea și tot considerațiunea acordată magistraților, îmbunătățindu-lise soarta. D. deputat I. Prassa a atras odată atențiunea actualului ministru de justiție, în Cameră, asupra situațiunei grele în care se găsește acum corpul întreg al portăreilor. D. Greceanu a răspuns atunci că în curînd va prezenta un proiect de lege, prin care și soarta portăreilor va fi ameliorată. Relativ la proectul de lege asupra reorganizărei judecătorești, un portărel. In numele tuturor colegilor săi ne scrie următorele: „Hei portăreii credeam, că prin modificarea legei organizărei judecătorești, ni se va schimba cu totul soarta și că vom fi trecuți și noi în rîndul magistraților. Care nu ne-a fost însă mirarea, cînd am citit art. 51 din această lege, care spune, că organizarea și funcționarea corpului de portărei sînt determinate prin legea lor specială. Cu alte cuvinte, nu s’a făcut și nu se va mai putea face nimic pentru corpul portăreilor". In întregul proces de lege, bineînțeles că nu se mai vorbește nimic despre portărei. Scrisoarea ce am primit urmezá astfel„Acum cînd magistratura se reorganizează, socotim că este o mare nedreptate ca acest corp de magistrați să fie neglijat. . .. . s..,■ , ... «.'int** i<. VERSURI POLITICE Unul fără influență (In Capitală Mute influența). (Ziarele) Tot romanul azi se plînge Și-și blestemă existența. Căci, de pe pămînt îl stinge, Ii omoară influența. Din cocioabe în palate De-i hamal sau excelență. Suferă de nu mai poate de prea multă influență. Influență are „Șvabul, Vodă“, zice-o „Violență“.„ Singur numai biet Nababul Nare nici o influență. Cititor,—prin excelență,— Stai să-ți dați un sfat sinistru. Vrei să nu ai influență. Fă-te iute prim-ministru. Don Bazi Citiți interesanta povestire Din aventurile unui agent secret în DUMINICA de mîine 25 Feb. PĂRERI ȘI IMPRESII Admirația pentru artiști Am vorbit zilele trecute în acest joc despre Lewinsky, marele artist al Burgtheatrului, care a încetat din viață la postul Síta, deși trecuse de 70 ani. Arătam și atunci cât de mare este deferența, respectul și dragostea lumei din Apus și cu deosebirea lumei germane pentru artiștii mari. Această sinceră admirațiune a lumei pentru acei cari îi procură ceasuri de veselie, de emoțiune și înălțare sufletească este pentru artiștii din Apus pavăza în contra nedreptăței, a umilirei și a mizeriei. Cum iubește și admiră publicul din Apus pe artiștii săi favorizați o dovedește între alte multe, un fapt povestit de o admiratoare a lui Lewinsky. La 30 Aprilie 18S3, cînd Lewinsky își serba jubileul de 25 ani, jucînd pe Prânz Moor, nu era chip să pui mîna pe un loc, oricît de scump ar fi voit să’l plătești. Un biet student sărac, admirator credincios al artistului, unul din acei cari nu lipseau niciodată de la galerie ori de cîte ori artistul favorit juca vreunul din rolurile sale capitale, scrise lui Lewinsky felicitîndu-1 călduros și arătîndu-L că tocmai azi nu va putea să asiste la triumful siUI. Lewinsky răspunse cu o carte de vizită prin care mulțumea și trimetea studentului un loc obținut cu chip cu vai / Au trecut 15 ani și la 10 Mai 18!S Lewinsky serba jubileul de 40 ani de carieră artistică. Studentul de odinioară ajunsese în depărtare om cu stare și felicitîndul pe Lewinsky îi trimise carta de vizită de acum 15 ani, pe care o păstrase cu sfințenie. Lewinsky, foarte mișcat, îi răspunse: : „Prea onorate- dom/ Vă mulțumesc pentru felicitări și credincioasa păstrare a impresiilor ce au încercat de la mine în cursul anilor Dacă nutriți și în copiii dv. trebuința frumosului, o să le creați o zestre care o să le înfrumusețeze viața, și o să le rămină mai fidelă ca orice alta“. Rîndurile acestea să slujească de pildă sentimentelor ce trebue să nutrească publicul pentru artiștii lui. ED. F. Duminică 25 Februarie 1907 DIRECTOR POLITIC CONST. MN. LE ABORA9I EffTEI CHESTIA ZILEI . Virîrmnea complectă* — La noi e fuziune complectă !(V. Costinescu la Cameră) D. Ferecade: Fuziune complectă, dar umil trage Misa $î ttttul ecefla, d’ama noi stăm pe loc!! Proectul lui Apponnyi întreaga populație română din Transilvania este agitată în contra proectului de lege al lui Apponnyi relativ la reformele școlare. In toate centrele mari ale Transilvaniei s’au anunțat mari întruniri și una dintre cele mai mari întruniri va avea loc la Blaj în ziua de Duminică. Toți Învățătorii, funcționari publici In primul rând, se prevede prin acest proces, că „învățătorii dela școalele poporale comunnale și confesionale sunt funcționari publici, iar competințele lor, stabilita prin lege, sunt asigurate pe cale administrativă.“ Sistemul de maghiarizare Fiecare școală și fiecare învățător, fără deosebire de caracterul școal-r, primind sau neprimind ajutor de la stat, are îndatorirea să dezvolte și să întărească in sufletul copiilor spiritul alipirea de patria ungară. Punctul acesta de vedere trebuie să primeze în întregul firal instrucțiune!. Se va așeza la intrare și ln sălile de cursuri pajura Ungariei, iar pe pereți tablouri luate din istoria Ungariei. Nu se va permite de loc tablouri cari să conțină scene istorice din istoria altui popor, nici hărți geografice cari să reprezinte alte țări. învățătorul va fi dator să explice elevilor săi toate tablourile istorice și hărțile geografice. învățătorii care vor contraveni acestor dispozițiuni vor fi amendați cu 500 coroane. Limba oficială Comunele bisericești pot să determine singure, după voe, limba de propunere în școalele lor, așa spunea o veche dispozițiune. Prin proectul lui Apponnyi însă dispoziția de mai sus se înțelege în sensul că, în toate institutele poporale de educație în care a fost introdusă limba statului, schimbare nu se mai poate face, la școalele elementare, în cari limba în care se făcea cursul, nu era cea maghiară, de acum înainte, această limbă va fi întrebuințată în toate clasele. „Copilul, spune proectul, a cărui limbă nu e cea maghiară, să-și poată exprima ungurește cugetele corespunzătoare scopului de viață pe care trebue să-l urmărească“. Cărțile de citire vor fi numai acelea cu cuprins patriotic și aprobate de ministerul de culte și instrucție publică. Pedepsele învățătorilor Printre cauzele cari ar motiva pedepsirea învățătorilor sînt și următoarele : 1) Cînd învățătorul este neglijent în ce privește învățarea limbii maghiare, ori nu o propune cu succes. 2) Cînd folosește în școală manuale opinii de guvern, ori manuale și mijloace de învățămînt, cari nu sînt încuviințate de guvern. 3) „Cind ia direcție... contrarie statului“. Ce înțelege proectul lui Apponnyi prin aceste cuvinte? Direcție contrarie statului este atunci, cind se consideră o acțiune îndreptată in contra constituției statului, caracterului național, unităței, integrităței teritoriale a statului, in contra întrebuințarea limbei statului, determinată prin lege, in contra pajurei, insigniilor, steagului statului, fie că aceștia s’au întîmplit în localul școalei, ori afară din școală, sau pe teritoriul altui stat, prin graiü, prin scris, prin tipărit, cu ajutorul manualelor, sau cu alte mijloace de învățămînt, închiderea școalelor Una din dispozițiunile cele mai arbitrare este următoarea: „Școala, al cărei învățător a fost destituit pe baza unuia din pretextele de mai sus, poate fi închisă de către ministerul de către. „In locul acelei școli se poate înființa o școală de stat". Cu mijlocul acesta, în cîțîva ani numai, toate școalele romînești ar fi transformate în școli maghiare. Rradul preotului Dacă se constată că și preotul (la școalele confesionale), este vinovat, ministerul de culte avizează despre aceasta autoritatea supremă bisericească respectivă și dacă acea autoritate găsește da cuviință să nu ia măsurile necesare, atunci ministerul închide școala în chestiune, inființînd în locul ei o școală de stat. Jurămîntul învățătorului înainte de a fi numit, învățătorul va depune următorul jurămînt : „Eu .... învățător ordinar aplicat la școala poporală din ...... jur pe Dumnezeu cel viu, că mă voi purta cu neclintită și nestrămutată credință față de Majestatea Sa, Regele meu apostolic, față de patria mea ungară și legile ei constituționale sancționate, și că vom împlini totdeauna conștiincios, cu credință și punctualitate, ordinele autorităților mai înalte și supreme din patrie, cum și datorințele legate de oficiul meu învățătoresc, iar copiii încredințați îngrijirii mele îi vomu educa în iubirea patriei ungare. Astfel să-mi ajute Dumnezeu“. Adunarea romînilor din Șiria Cu ocazia adunărei romînilor în Șiria s’a votat o moțiune, în care după ce se mulțumește d-lui deputat Ștefan Pop, se spune: „Cu această ocaziune, venindu-ne la cunoștință proectul de lege, pe care ministrul de culte și instrucție publică l’a înaintat Dietei cu privire la școalele noastre confesionale, declarăm că acest proiect este cel mai brutal atac la existența școalei confesionale românești, protestăm în contra presupunerilor că am putea fi trădători de patrie, deoarece prin aceasta se denaturează adevăratul caracter românesc. „Respingem departe de noi și așteptăm de la întreg poporul romînesc sa respingă și el cu indignare presupunerea, că acest popor, care de optsprezece veacuri trăește ca popor romînesc pe acest pămint, ar fi in stare acum a se lepăda de numele și ființa sa romînească, ar fi în stare să-și părăsească neamul său și să se facă ungur, ceea ce țintește noul proces de lege. Limba noastră romînească, mai scumpă nu este nouă decit viața, gata sîntem a muri cu toții pentru ea și vestim aceasta lumel ca să se știe". Acestea sînt în rezumat principalele părți din proectul lui Apponnyi, cari privesc diferitele naționalități din Ungaria și în special pe romînî. Lupta întreprinsă de romînî nu va fi ușoară, dar să sperăm că ei vor învinge, după cum au mai învins și altă dată, cînd maghiarii au mai recurs la asemenea mijloace de maghiarizare. War. CUM din Italia — de impresariul Markus — Soarta sesiunei de la opera germană din Govent Garden Niciodată nu s’a terminat o sesiune la Covent Garden în circumstanțe mai triste ca prima sesiune de iarnă a operei germane. Tragica istorie a nenorociților artiști germani este acum subiectul tuturor discuțiilor. Cei 19 cîntăreți și cântărețe cari au pierit în naufragiul vaporului „Berlin “ n’au fost celebrități, numele lor nu i va străluci cu litere de aur în istor