Adevěrul, aprilie 1907 (Anul 20, nr. 6324-6351)

1907-04-01 / nr. 6324

Duminica ! Aprilie­­ SK)7 Teatru Boulevard Director 51. Qaiinovici — Az­i Sîmbăta 31 Martie 1907 — ora 6 seara REPRESENTAȚIE POPULARA d­ata de celepril Gl­ E MflieSÎÎÂF PATRE FRÈRES Paris și ca conqurs?al Teatrului ie «ariene!» Care va reprezenta celebra feerie O K IX u Sj» 13 F? Fi A îs$ A Diferite scene comice de Variete Reprezentațiile vor urma, în toate serile cu schimburi dese de program cu toate Duminicile și­­ sărbătorite Matineu« la ora 3 p. m­. prețuri reduse Dr. Birman-Bera fost asistentul Prof. d­r. HAVUK (Viețui) Ajutor de cl­ini­că al Prof. POLITZER (Hitlcaj Ajutor de clinicii, al Prof. L'ASTEX (Paris) îleric ai Spitalului Caritas KH)*StrTVi lîcla Și OJ5»***Ekti«,**î­n în NAS, GAT Ú URECHI Consulațiun» de la: őréit 3—.5 p. m. STRADA LIPSCANI No. 10 Dr.Eraclie Sterian I Interne șl Sifilitice Vecin medic al Eforiei Spitalelor Civile I Consultați de la 10—12 și de la 5—7­­ I ÎS», STR. BISESCU-VODA *U (Colț Șerban Vodă) crime POODRE SAVGM Recomandat Damelor pentru a albi, ea îi asla și muta pielea obrazului și a mîinilor — W J JIMBH, 58, Faub3 St-Bsîlin, MHS­K ® Ú " SE CAUTĂ" de către o Casă de Mașini agricole de primul rand in VOIAJOR ENS5RG C și de eonitență, cun­osci­nd clientela prin­tre agricultori. Reflectant’.! cunoscînd branșa sunt preferați. Oferte închise in limba ger­mană sau romina, arătîndu-se referințe, ocupatîunea ce are actualmente și pre­­t­ențiuni sunt a se adresa la Agenția de Publicitate Emile Melbe­rt str. Sărindar 4 Țesaturi fantaisi Splendide Nou Uri Bluze și jupeane AVIS Aducem la cunoștința jucători­lor Loterie! pe clase a Regatului Ro­mân,, că dacă doresc să continue jocul și la clasa V-a, trebue să-și reînoiasca losurile la colectori! res­pectîivî ce! mai târziu pină la 2 (15) Aprilie 1007 Dacă pină la această dată jucă­torii nu vor obține reînoirea trebue să reclame. conf. § 0 v! planului la Direcțiunea generală Calea Victo­rie! 87. Direcțiunea Generală a Istoriei privilegiate pe clase Dr.STERIEI..CU­RCU *«! s’ a­ mutat Viena Vik­.­­Jochgasse N­o. »3 Consultațiun­­ea celebritățile medicale și specialiștii dela facultatea de medicină Vieua. din Telephon 17005 Ir. G. 1 Handy Avocat a! Statului S ’ A MUTAT Gates Ifictosies 108 CASA DE SCHIMB i. FINKELS București, Strada LIPSCANI, No. S \ Noul Palat Daicia cursul pe ziua de 22 Martie ISO? j Cump. fj Vi&d • V/jphräfl­in­f. T& «5 I 90 so TfaS 4 °/oJ „ „ 1905 a. b. jj 90 75 31 50 I 4%i| Rentă internă ó 92— 92 50 N­­ •f/o Bbii«j Com. Bat. 1900 i­8.7 75 88 50 3 4 °/Ji . . „ 1903 ij 68 — 88 75 5“/J. . . jud j 100 75 101 25 4*|s!| ■ „ .­­ „ !­ 96 50 97 25 1­5..|­j. Ser. Ftnnc. rural 100 25 100 75 j 4 °|«| „ . „ 91 — 92 ~ 1 Sojij . , urb. Bu. 98 50 98 25 | 1 5« i „ . , Iași 95 — 96 — I } Sj Ac. R Națională 3500 — 3550 —­­ j ] „ . Agricolă «500 — 510 — 9 „ Se. Buc. 1­50— 160—I il Cor. val. austr. 105— 106—j I Ij Mărci germane | 123 50 124 50 t­i banc franceze | 100 50 101 25 1 „ italiene 1 100 — 101 — I I I „ rnbl. hirtiT '« 265 — 266 — I Mare Specialitate in T REII8 0UR1 I dela cele tnaî modeste la cele mai elegante PER. I specialist în școale a Red­atului Român Pentru O Afacere de Cantină la o Mare Fabrică din Moldova se caută un asociat cu capital, eventual se preda întreaga a­­facere și un contract pe 4 ani. Ofertele sub „CARTIBIA", la Agenția de Publicitate D. Adams», București, strada Carol 104. jago sBaaaci­it teșmmmB Fabricile Heinfi­ © Unite [Prima Industrie pentru Fabricațiunea Acidului Carbonic, PROPRIETATEA BAH­CE­ DE SCONT DIE BUCURESCI București, — Calea 13 Septem­brie, No. 161, •— București­ Paris 1900 Medalie de Argint, București 1903 Medalie­­­e Aur, București 1904 Diplomă de Onoare cu Medalia de Aur, Esposiția Generală, Rom­ină 1900 Diplomna de Drmare cu Medalia de Aur 1 Recomandă Onor, public produsele sale ca: kiri Harlim­up I inilid în cilindre de 10 ș­i 20 kbr superior .cele IU Uui DUIHu LitiUIU Kgr. Le! 0,70 în cilindrele fabrice­ și Le! 0,60 în cilindrele proprii. ânn Mineralp Artificialp singurele ape garantate ca preparate cu apă nilO lllllibl (110 HI­lllibiai) destilată și corespunzind în­tocmai compozițiu­­nea diverselor ape Minerale naturale. Aparate de pere sub presiunea gecifului Carbonic, ,,*br,cttî £"»Țta& 5*­­ Capete De Sifoasie, precum și toate articolele necesare fabricilor de ape gazoase închizători d de sticle cu Capace de Borcelan. Pe lingă aceste produse se mai găsește în deposit: TAS (LE STI3IS ( TAR MGSU Qtyăraulic)­­ cu prețuri foarte convenabile, garantîndu­se pentru varul negru cantitatea și cali­tatea originală a fabricei. Prețuri corec­te se trimit la cerere. Se atrage atențiunea Onor­ public că fabrica noastră bucuriindi-se de avantajele I Legei Industriale, Apele Minerale și Acidul Carbonic au o reducere­­ pe C. P. R. de 45“ o. Cilindrele în care s'a expediat Acidul Carbonic, se înapoiază gratuit de C. F R în Stația Dealul Soare­ și în termen de 45 zile dacă pe lingă scrisoarea de tră­sură de expediere sa anexează acea cu care a sosit cilindrul. De acest avantaj bu­­curîndu-se numai Fabricate Române Unite. Onor­ public este rugat a nu se lăsa să­­ fie indus în eroare. • . • . »SANDS HAGASINS IN PRINTEMPS — paris — A SU­SIoils CATALOGUL ilustrat pentru primăvară și vară care se tri­­ceped­ Iu­­mite gratis și franco or!­cum îl va cere N-lor LIGilOr IE <& Co. în PARIS CASA de REEXPEDIȚIE în BUCUREȘTI. 104, — CALEA VICTOIIEI, 104 — (alături de café Hifsh­ Mfe) QSBP Clienții noștri pot găsi la Casa noastră de Reexpediție toate Ca­taloagele și Probele de Noutăți ale Sesonului " 1). FâlC’Hl „La PAPAGAL“ București STRADA LIPSCANI 74-78 Telefon cele min mini minmmE din țara Sosesc zilnic este miî Splendide liestăți de Sezon ULTIMELE CREAȚIUNI din paris,­­gen si Mra SENAJURI ț MĂTĂSURI — Noutăți Exclusive pentru I a oară in România — SHANTUNG = TUSSAH In culori, toate nuanțele Imprimat, regat și carre Jachete Dantele DE ISLANDA Garnituri de Rochi Taffelas veritabile C. I. Bonnets & So. Jr* .... ,,Garanți â l’usage“ ———­A se observa bine această marcă țesută pe fișieră și a se feri de imi­­tațiuni ordinare. Aceste Taftale, veritabile se găsesc numai în Magazinele noastre. •Specialitate în­­ CONFE­C­T­I 13 N­2 PENTRU DAME și COPII . ARTICOLE De MERCERIE.— PÂNZETURI.— COVOARE,­­331.E, STOFE de MOBILA. LINOLEUM I Rayon special de încălțămintea cea mai fină și modernă war PREqUI­­ FIXE MAI­RITIA’E ea OBI­ȘNRE „ EȘANTILIOANE SE TRIMIT GRATIS ȘI FRANCO IN TOATA ȚARA AE cruțate! Nu s’am atins de ea. Firește, «ii oameni! oevoe de ea, le trebue mălai.! să nu piară de foame.. Acum însă, am și eu dreptul să fac pe devastatorul. O voi incendi.-o ea!... Și iată ce înseamnă, sö ai iluzii, să muncești pentru aproapele tau, să te devotez­ binelui fii generat. Da, mi se spune, ca de triașî fi aflat la moșie, mar fi asasinat, ciopârțit fără milă. Mă simt, așa de dezolat în­cit cred ca niciodată nu s’ar putea vindeca rana din sufletul, meui­ li­eri, dar nuri mai iubesc Acum Insă potopul a trecut. Oamenii, din fiare ce erau, au devenit nuci Sunt tot cum tu cunoșteam și-l de­prinsesem eu. Par pocăit­ și umiliți. Eu insă nu mai pot avea nici un pic de dragoste pentru eî. Sî iert din toată inima, dar nu-l mai iubesc. Vom­ căuta să arendez din nou­ moșia, voesc să plec, de acolo, din mijlocul ace­lora ce mi-am dat prilejul să constat cu­ de păcătoasă e natura omenească. A sosit armata, brava și strălucita noastră armată, fala și gloria neamului nostru, a pot­ol­it lucrurile și cu bine și­­cu râul, după­­ împrejurări.. Mulțumiri Cu aceasta ocazie aduc viile mele mul­țumiri d-lui căpitan Slăvescu, din reg 28 infanterie, Pitești, și d-lui locotenent. Gheorgh­iu din reg. 2 artilerie, cari cu multă Înțelepciune și virtute ostășească au potolit lucrurile. Acești bravi mili­­tari au scăpat de la o moarte groaznică pe sora mea și pe un frate al meu, aflat­ la moșie. Le mulțum­esc și te string mina cu a­­dîncă recunoștință. La orice nenorocire m'așî fi putut aș­tepta în lumea asta, dar la atîta ingra­titudine din partea sătenilor mei, nicio­dată!... Pagubele ating suma de 300.000 lei. Primiți, vă rog,­ stimate d-le Mitte, neștearsa ,nie» recunoștință. Proprietarul moșiei Udeni m­­așca­ . C. Cantilli Răspunsul nostru Scrisoarea d-lui Cantilli e cit se poate de mișcătoare. D-sa ne apare ca un proprietar model, dar dacă n’ar fi fost model, ci am fi avut fe­ricirea ca toți ceilalți să fie ca dîn­­sul,—am fi fost feriți de nenoroci­rea nespusă ce s’a abătut asupra a­­cestei țări. înțelegem perfect simță­mintele d-lui Cantilli, indignarea d-sale care merge pina acolo în cit, după ce țăranii ’î-au­ distrus o parte din avut, d-sa vroiește să incendieze și restul numai pentru a-i pedepsi. Apreciem și creștineasca d-sale er­­tare pe care o acordă țăranilor ră­tăciți. Dar dacă d-sa s'ar ridica de la cazul d-sale izolat, la înălțimea de la care numai singur poți îmbră­țișa toată chestia socială, iertarea d-sale s’ar întinde, și cu tot răul și durerea ce țăranii i-au făcut, i-ar iubi iarăși, căci mult au suferit. Răs­coala lor a fost izbucnirea durerei prefăcută în ură și acumulată de veacuri și răscoala lor n’a putut fi altfel decit a fost la alte popoare. Așa e pe vremuri de acestea—vîn­­t cnî rău care pornise a cuprins pe toți fără deosebire. Și răscoala a pă­gubit și ea pe unii proprietari cari, ca d. Cantilli, credeau că au drep­tul să se aștepte la dragostea țăra­nilor. In asemenea locuri binele ce s’a făcut sătenilor era poate prea de dată nouă, pentru ca să fi șters cu totul durerii« de cari neamul nostru moare și cari se acumulaseră din ge­nerație în generație. Poate că unii au plătit și pentru moșiî­ strămoșii lor, sau pentru pre­decesorii lor la moșie, cu cari nici rude nu erau­.... Dacă va avea toate acestea în vedere și va căuta să înțeleagă și psih­ologia răscoalelor și a mulțimei, — d. Cantilli va fi iarăși bun pentru sătenii săi, nu va pleca de lingă dînșie, ci mișcat și mai mult de neștiința lor, de în­­tunerecul în care zac și de care nu ei sînt nevinovați — va încerca cu muncă îndoită ridicarea lor pentru binele țârei. De­sigur că în viitor nu va a­­vea să regrete aceasta și tot din munca sătenilor săi va putea scoate și pagubele ce într’un moment de rătăcire i-au făcut. Ad Do­odată începură strigătele și ur­letele : — Afară ! — Trădătorul! Wajda nu m­ai poate să spună un sin­­gur cuvînt Abia se mai aude cînd spune: — N’am avut intenția să­­ insult na­țiunea maghiară ! Eu lupt pentru drep tari!a națiune! m­ele. Tumultul reîncepu cu o furie și mai mare. Ședința a trebuit să fie suspe­ndata, pentru ca lucrurile să nu degenereze Deputații unguri erau dispuși să facă bf­ tae. Romînia lucrează în contra Unga­riei După ca s'a redeschis ședința și după ce s'au discutat alte chestiuni, deputa­tul Bethlen Istvana țin un lung dis­curs. La care a spus, ca­­ stirS, chestiu­nea romineasca este mai periculoasă ca oricînd. Transilvănenii la Expoziție După ce a citit niște broșuri antima­­ghiare, deputatul Bethlen István a spus: „Să mai amintesc de Expoziția din București ? Să vă citesc din discursu­rile acelor rum­ini—maghiari, care au luat parte la expoziție ? — Au plecat 140 învățători din țara Banatului, cum zic eu. La graniță au cînta­t „Deșteap­­tă-te rtomîne“, pe urmă au pus insignul cu anii 106,­ 1866, 1906. Știți ce în­semnează aceste numere. „Apoi au venit corurile din Ardeal și Banat și au­ aranjat marele concert, la care Dionisie Stoica a ținut o cuviotare i­­ntimaghiară. „Chiar și deputata­ Brediceanu a vorbit la Constanța pentru idealul uni­tății romînilor. „Aceleași fapte le-a comis și Șt. C. Pop, care a dus pe excursioniști la Ligă, pe urmă la palatul regal, unde a plutat Doina Ini Iancu. Asemenea cel dela Făgăraș cu vicarul lor în frunte „Aici s’a exprimat dorința, ca la a dou­­ocazie să nu mai treacă granița cu „pașaport“, ca in țară străină. — (Zgo­mot). A vorbit și Delavrancea, scriito­rul din Romînia, in același sens, spu­nind că astăzi Carpații nu­ î despart, ci îi împreună pe romîni. (Zgomot). S’au dus și de pe țara Birsei. La primire a vorbit protopopul Vasile Voina, spu­­nind că Romînia e „patria mamă" a lor. (Zgomot). „E de vină însă­și societatea din Ro­mînia, deci trebue intervenție diplo­matică. Protestare­­n contra Ligei „Trebue să protestăm împotriva acțiu­nii ce o poartă „Liga“ de la București, — care are program fals, pe care nu-l execută, ci adună bani pentru scopuri iredentiste. „Iată un bilanț al Ligei prin care se spune că „Tribuna“ a primit 30.000 lei și „Foaia Poporului“ 50.000 lei. „Liga" se nuzuește să țină legături cu toți conducătorii romînilor din a­­fară de regat. „Tot „Liga“ a înființat institutul „Mi­nerva“ care răspîndește tot felul de scrieri iredentiste... „ înaintez următoarea: „1. Are cunoștință d. ministru despre toate aceste agitațiuni, săvîrșite de in­­teligența romînească și de clerul lor, — și ce dispoziții va lua ? „2. Are cunoștință d. ministru despre operațiunile săvirșite de „Lig­ă*‘, — și ce măsuri a» lua împotrivă.?“. comptabil­i<i sucursalei de Credit agri­col din juc. Argeș, în locul d-lui P Steiorian, n­um­it control în serviciu exterior al Creditului agricol. D. Iulian D. Cristian a fost numit di­rector al arestului preventiv din Ialo­mița, in locul d-lui N. Tănasescu de­­misionat. D. I. Roi ro, actual impiegat el. I în direcțiunea timbrului, a fost înaintat pe ziua de 1 Aprilie a. c. subșef d-­­birou în direcțiunea contribuțiunilor directe din ministerul finanțelor, in lo­cul d-lui Ciocîlteu, numit subinspector financiar, post creat din nou. Vi se recomandă că ori de cîte ori aveți afaceri la ministerele și autorită­țile civile și militare din București sau vă trebuesc lămuriri și informațiuni să soriți de-a dreptul Biroului de informa­­țiuni­ administrative al ziarului nosscru care vă va răspunde fără întirziere și vă arată ce aveți de plătit pentru ca în timp scurt și numai pe cale legală să fiți satisfăcuți. Onorariile Biroului sunt moderate și in proporție cu osteneala ce trebuește depusă. A se trimite scrisori însoțite de porto pentru răspuns d-lui L Voinea, direc­torul Biroului de Informațiuni adminis­trative al ziarului „Adeverul“, Bucu­rești. 11 str. Sărindar (Palatul „Ade­vărului“) Convorbitori! mei ador ! T. Ciuflea, prim-procur. Îndrumare greșită.In județ se reu­șise pacificarea țăranilor Acum însă u­­nii dintre moșieri nu vor să mai cedeze nimic sătenilor. Ei­ au fost invitați la prefectură mai mulți proprietari, cărora li s’a făcut cu­noscut inconvenientele ce ar decurge, in cazul cînd va întîrzia munca timpu­­lui. Instigatori depuși.­­ Pînă în prezent, se găsesc depuși în arestul preventiv 27 instigatori. Ei au fost cercetați cu blîndețe de d. prim-procuror T. Ciuflea.—Slavăr­­ance și d­­imstică Spectacole - Sîmbătă 31 Startle 1907 — Teatrul I*yrio. — Opereta germană, de la „Tester an der Wien“, va edita : „Die lustige Witwe”, operetă In 3 acte. Teatrul Național. — închiderea stagiunei. Se va reprezenta „Ovidiu“, dramă in 5 acte de versuri de V. A­­lexandri. Orivul Sidoli. — Reprezentațiuni de cinematograf în beneficiul d-lr. Mo­­ceanu. Teatrul Boulevard. — In fiecare rears reprezentațiuni de marionette și cinematograf. Berăria Gambrinus. — In fie­care seară concert Ciolac. Berăria Imperială. — (Str. Cîmpi­­neanu): Teatru de varietăți pentru fa­milii. Debutul trupei de negri ameri­cani. a d-lui S. Aurelian, comic român, Henri Foil, comic francez și altor ar­tiști. Intrarea liberă.­ ­ Furtunoasa ședință din Camera ungară Ședința dela 10 Aprilie din Camera maghiară a­­ ntrecut în violență pa toate cele de pină acum. Deputatul Vajda venise să dea explicații față de acuză­rile ce-i adusese deputații unguri. Toți deputați au luat parte la această memorabilă ședință ; tribunele de ase­menea erau pline de lume. Piiscursul lui Vajda­­. Vajda scade la locul să fi obișnuit. E palid, obosit, dar liniștit. Abia se ridică și de­odată încep in­sultele să curgă ca ploaia . — Trădătorul de patrie ! Să-l auzim! Vajda se apropie de fotoliurile mi­niștrilor și făcîndu-se liniște el spune : — Vă rog să-mi aparți apărarea: cind am citit versurile In ședința de alaltă­­eri, eram convins că vă va face și d-v. impresia ce mi afi făcut mie. In totdauna am­ căutat să conving prin cuvinte, nu prin amenințări. Văzînd Insă impresia ce au făcut versurile citate, am făcut tot posibilul, ca ele sa nu fie publicate nici in ga-infa SIcțiuni pline la ora 12, va avea loc la res­taurantul Carpați din strada Academiei, colț cu bulevardul Academiei, o agapă familiară a cercului „Presa“. La această agapă, sînt invitați a lua parte și ziariștii neînscriși în euro. Biroul de informațiuni pentru presă, care a funcționat, cu prilejul răscoalelor țărănești, la ministerul de interne a fost desființat. După cum am anunțat d. Ionescu Lungu, sub­revizor școlar din Ploești și conferențiar, al ministerului pe lîngă cercurile culturale a fost adus ori în Capitală pentru a fi confruntat cu învă­țătorul Rădulescu-Mușetești care-l de­nunță ca întemeietor al unei asociații țărănești. D. Romulus Voinescu inspectorul șef al siguranței, i-a luat un lung intero­gatoriu care a durat pînă la orele 10. Azi s’a înaintat consiliului de miniș­tri budgetul ministerului instrucțiunei, cu reducerile făcute și pe care le-am arătat la timp în ziarul nostru, pentru a fi promulgat. D. Cezar Dymopol, actual subdirector al Creditului viticol, a fost trecut pe ziua de 1 Aprilie a.c. in funcțiunea de subdirector al contribuțiunilor indirecte din ministerul de finanțe în locul d-lui Rlînniceanu, chemat in altă funcțiune. Cu începere de Luni se primește la ministerul instrucțiunei, înscrierile pen­tru examenele elevilor pregătiți în par­ticol în feziunea de Iunie. A apărut 259 — 260 din „Biblioteca pentru toți", romanul „Tănase Scatiu“, al d-lui Duiliu Zamfirescu. Acesta este al doilea volum din istoria Comănești­­lor, ce se publică în ediție populară, ca urmare la Viața la țară. D. St. Bogdănescu, astual impiegat el. I, a fost numit subșef de birou cl. II, in subdirecțiunea timbrului și înre­­gistrărea din ministerul de finanțe. In ședința de azi, consiliul teh­nic superior a luat în examinare proectul pentru construirea de poduri și podețe de pe șoselele vicinale și comunale din jud. Covilinul, în valoare de 16.423 lei, după devizul întocmit. Regele a lucrat, azi dimineață, cu d-niî­i). Sturdza, președintele consiliu­lui, și V. G. Morțun, ministrul lucrări­lor publice. S’a raspîndit zvonul cum că ac­tualul ministru al instrucțiunei, ar avea de gînd să reînființeze exa­menele din Iunie la școalele sta­tului. Suntem­ autorizați a dezminți a­­cest zvon, care a alarmat foarte mult lumea școlară. Simbotă 31 Martie 1907 a apărut re­vista „Săptăm­îna” No. 24 cu următorul sumar: 1) încercări de diagnoză socială; 2) Opoziția începe; 3) Reflexii fără a­­plicații politice; 4) Săptămîna. D­. Gr. Popescu, actual controlor cl. II al sucursalei de Credit agricol din jud. Ialomița, a fost numit secretar­ Situația in fără — Relație oficială — — In județele Tecuci, R.­Sărat, Pra­hova, Brăila, Ialomița, Buzău, Mehe­dinți, Gorj și în cele din nordul Mol­dovei liniștea se menține. — In județul Covurlui­ a început munca la timp. Toți țăranii au conve­nit, cu proprietarii și arendașii la în­­vpeli. Pentru că e deplină liniște, pre­fectul a cerut retragerea armatei din tot județul. — In comuna Cordun din jud. Ro­­man ivindu-se neînțelegeri între locui­tori și țărani s’a trimis acolo o com­panie de infanterie spre a restabili li­niștea. — Comandantul trupelor din Putna a plecat împreună cu judele instructor și cu procurorul în comunele Botirlatt și Vulturul pentru a face perchiziții și arestări. —La Oteteliș în Vîlcea țăranii sînt a­­gitați din cauza arendașului cu cari au înveeli grele. Prefectul a fost în localitate și a li­niștit pe țărani. Se va mai duce spre a determina pe arendaș să acorde în­­voeli convenabile țăranilor.­­ Prefectul de Ilfov a cerut să se menție o campanie la Oltenița, unde spiritele sunt încă agitate. Locuitorii vor îngriji de adăpostul și hrana trupei.­­ Prefectul de Vlașca anunță că din cauza ploaei țăranii nu pot începe ară­turile. Făcînd statistica asupra victimelor din județ în timpul răscoalelor, a con­statat că sunt 39 țărani morți și 50 ră­niți. Dintre militari au fost omorîți loco­tenentul Ninulescu și un soldat, iar trei caporali au fost răniți. Familiile a 12 țărani uciși se află în absolută lipsă de ajutoare. Prefectul le-a împărțit 500 lei. .— Prefectul de Olt are peste 300 a­­restați a căror instruire se face acum de parchet. Postăvăria Engleză HQW SEM­SEAD & SONS­L— London București, Str. Lipscani, 21 recomandă noul și bogatul ei asortiment de SfQfg COMsTO GAMNE — Specialități exclusiv engleze — NB. Rugăm notați exact adresa: „Postăvăria Engleză, Str. Lipscani, 21“ Situația în Prahova Teama în regiunile petrolifere.—Ca­pitaliștii amenințați.—Garanțiile date de prefect.­­­ Evitarea pericolului. — Comunicare ziarelor străine.— îndru­mare greșită.— Instiga­tori depuși Ploești, 31 Martie.— Pe­­ cînd răscoa­lele țărănești erau în toiul lor, o mare îngrijorare preocupa pe toți oamenii din localitățile petrolifere din Prahova. Fie­care se aștepta din moment în mo­ment la izbucnirea dezastrului, dar din fericire pericolul a fost Înlăturat. Capitaliștii amenințați.— Eri am în­­tîlnit trei mari capitaliști, reprezentanți ai mai multor societăți străine, cu cari am intrat în vorbă asupra răscoalelor. Ei mi-au comunicat următoarele: „Fiecare din noi avem teancuri mari de scrisori amenințătoare, prin care ni se indica modul ,cum vom fi asasinați și cum sondele vor fi prefăcute în ce­­nușe. „Față cu cele ce ce săvîrșeau în res­tul țarei, ne-am pregătit cu toți­ spre a trece granița și să lăsam în urma noastră sutele de milioane băgate în terenurile petrolifere pentru dezvoltarea industriei țărei romînești pentru care aveam o deosebită simpatie. Garanțiile date de prefect. " „Mai înainte d­e a păși peste graniță, ne-am prezentat d­-lul Luca Ionescu, prefectul județului, căruia i-am făcut cunoscut planul nostru. „D. prefect Ionescu ne răspunse în termenii următori: „—Cu toate că dv. ați fost amenințați cu foc și moarte, vă rog să aveți toată pncrederea și să vă Înapoiați la domi­ciliile ce posedați, fără cea mai mică teamă: „Im­ asum orice răspundere“. „De unde pînă aci —au continuat pe­troliștii —eram cuprinși de o panică teribilă, acum dobîndisem din nou curaj și ne înapoiarăta la averile noastre“. Evitarea pericolului. —• „Astăzi, se confirmă toate garanțiile ce ni s’afi dat de d. prefect Luca Ionescu. Nici o ceîntec de foc n’a licărit în regiunile petrolifere. Nici o leziune cut de mică n’a sîngerat pe corpul vreunui petrolist și n’a fost măcar o centinuă pagubă“. „Despre înlăturarea pericolului ce a­­menința averile noastre, am comunicat tuturor marilor reviste și ziare din lume, cari in curînd vor releva meritele d-luî prefect Luca Ionescu. Elogii neuitate va avea și d. general Hirieü“. i Furnis.: S­igESftUIV&HUL Inmormintarea lui Ernest Vîrnav Roman, 30 Martie.—Astăzi a avut loc la Sofrocești, înmor­întarea regretatu­lui Ernest Vîrnav încetat din viața în urma unei grele boli , la­­aaatonul Ol­­chowsky din Capitală. Corpul defunctului era așezat pe un catafalc împodobit cu flori. Serviciul religios a fost oficiat de că­tre preotul Manoliu din Roman, asistat de preoții N. Petrovanu și G. Popovici precum și de către corul școalei de a­­gricultu­ră. Cortegiul funebru a fost ur­mat de către familia defunctului precum și de rudele și cunoscuții mult regreta­tului decedat. Un număr de vreo 800 țărani de pe moșiile defunctului­ au urmat de aseme­nea cortegiul. S’au împărțit printre ță­rani 1000 pîini. Pe lîngă soția și copiii decedatului au fost da față d. Eugen Donici cu soția ; d-na Alex. Vîrnav cu copiii; d. V. G. Apostoleanu cu soția; d. Nicolae Bibesco cu soția; d. Victor Roman, directorul școalei de agricultură, împreună cu e­­levii școalei etc. Ceremonia a fost din cele mai mișcătoare. Corpul regretatului defunct a fost depus în cavoul familiei. Decedatul lasă unanime regrete prin­­tre toți acei care l’au cunoscut și apre­ciat. Regretatul a fost pe timpuri prefect al jud. Roman,—Fernando. Din „Moaitorul Oficial” „Monitorul Oficial“ publică : I — Deschiderea unui credit de 4000 te! pentru ospiciul Mărcuța. — Deschiderea unui credit de 62.100 Îs! pe seama Eforiei spitalelor civile. — Aprobarea budgetului administra­­țiunei generale a județului Tecuciu. — Modificarea unor articole din re­gulamentul de aplicare a legei pentru în­ființarea unei casse de credit viticol­­e — Dispozițiuni pentru amenajarea mai multor păduri din Gorj și Buzăui. — Mutări, treceri în poziție de dispo­nibilitate și înaintări printre ofițeri. — Revocările primarilor din Sîmbu­­rești (Olt), Spineni (Olt), Brădești (Tu­­tova). — Tablou de recursurile fiscale ce se vor judeca în ziua de 7 Mai de înalta Curte de casație. — Programul alergărilor de cai din București. Știri teatrale Beneficiur Soreanu Cincinette. La Teatrul Lyric are loc iiine 1 Aprilie, beneficiul mult simpaticilor și talentaților noștri comici Soreanu și Bu­­curette.. Se va reprezenta hazlia și melodioa­sa operetă : Vagabonzii (Die Lands­treicher), în 3 acte de L. Krenn și C. Lindau, tradusă de d. P. Gusty. Muzi­ca de C. M. Ziehrer, în care ambii be­­neficiențî au creații delicioase. Orchestra condusă de d. Oscar Spirescu. Biletele se găsesc de pe acum la Hall de l’Indépendance, în ziua spectacolului la casa teatrului, iar de intîlnițî pe So­reanu și Ciucinette, întrebați-î, poate că s’a rătăcit cite un bilet și prin bu­zunarele lor­­î liberali cari de altfel nu sunt toc­mai mulți,s­ocietatea nu se va resimți. * — Ce măsuri credeți ea se impun pentru a se restabili pe deplin pacea șntre țărani, proprietari și arendași ? — In această privință am părerii mele personale ce le-am manifestat printr’un lomorin și care sunt cele următoare 1. Să se anuleze contractele de aren­dare sau vî­zare făcute de evrei, contra legilor cari opresc pe evrei de a se sta­bili la sate și a lua în arendă moșii și cinci arii. 2. Proprietățile statuiei și instituțiilor publice, precum și ale societăților de asi­gurare și ale diferitelor cinci să se îm­partă în loturi de 12—24 pogoane și să se arendeze sau să se vîndă la țărani.. 3. Să se desființeze legea tocmelilor a­­gricole și să se admită principiul părtăși­­ilor, al metriajului, ca în Franța. 4. Abaterile să fie pedepsite cu rigorile lege­ contra carnetei 5. Să se introducă monopolul circiume­lor și să se limiteze numărul lor la sate. 6. Instrucțiunea să se dezvolte pe te­renul industriilor mici și agricole. 7. Datoriile rezultate din invoelile agri­cole să fie prescrise după un timp scurt și dobînda la acele datorii să fie inter­zisă. 8. Invoelile să se legalizeze de judecă­torii de ocol, cari le vor controla, spre a fi conform legei, iar lămurirea conturilor să se facă sub controlul inspectorilor co­munali și aprobarea cu drept de apel la judecătorie. Durata învielilor să fie mi­nimum de trei ani. Inspectorii comunali să controleze și măsurătorile locurilor ce­ se dau țăranilor în exploatare. 9. Judecătoriile comunale să examineze calitatea părților de cumpărători sau a­­rendași, cu ocazia legalizărei Învielilor. 10. Statul județele, comuna, institu­țiile publice și private, cum și proprieta­rii ce arendează, să fie obligați a preve­dea în contractele de arendare condițiu­­nile și învoelile ce au cu locuitorii de pe moșie. 11. închirierea imașurilor sau pășune­­lor să se facă după o normă stabilită de lege, avînd ca bază evaluările terenurilor cultivate prin păruășie. 12. Statul să aibă grije de creșterea vitelor, cu ocazia încheerea convenției comerciale cu Austro-Ungaria. * Acestea sunt părerile d-lui Șomănescu și lămuririle ce i le-am cerut cu privire la Societatea Agrară.— C. Dem. Societatea Agrară și politică Interview cu (1. Sava Șomănescu Societatea Agrară nu face politică. — Declarația d-l­­ Carp — Ches­tia despăgubirillor.­­ Demisiile din societate.—s­ăreri asupra reformelor ce se impun. De cînd d. Petre Carp a fost ales președinte al Societăței Agrare, se aduc învinuit acestei societăți că a început să facă politică. Spre a ști ce zic con­ducători! Societățea Agrare în această privință, m’am adresat d-lui Sava Șo­­mănescu, președintele de eli și vice­­președintele de acum al acestei societăți. D-sa mi-a dat următoarele lămuriri: — La acuzația ce se aduce societăței noastre că face politică am să răspund că nu face nici un fel de politică de partid, ca dovadă că în comitetul ei sunt oameni cari aparțin tuturor parti­delor. Ne vedem acolo numai de inte­resele noastre ca agricultor­ și nu voim să știm de politică. Se spune că d. Carp ne îndeamnă să facem politică. Nu ne poate da d. Carp un asemenea îndemn, căci d-sa a de­clarat în discursul ținut, cind a fost ales președinte, că nu se va ocupa de poli­tică, ci de interesele marilor și micilor proprietari." De altfel, statutele Societăței Agrare, cari formează legea ei dela care nici­un membru nu se poate abate, spun clar că acolo nu se face politică, ci se caută numai de interesele marilor proprietari. El c­am să propun în adunarea gene­rală ce se va ține în Aprilie, cred, să se modifice statutele în sensul ca So­cietatea să îi grijască și de interesele mnice­ proprii­tăți, iar arendașii să fie primiți ca membri auxiliari, numai cu vot consultativ. Vom înscrie în Societate și pe mici­ proprietari, cari sunt țărani. — Veți ține vreo întrunire publică, spre a agita ideile ce vă conduc la So­cietatea Agrară ? — Dacă nevoia o va cere, vom ține o asemenea întrunire. — Ce ziceți asupra despăgubirilor ? — Părerea mea e ace­ea exprimată și în moțiunea de la Societatea Agrară. De altfel și guvernul e de părere să acor­de despăgubiri. Ar fi de dorit însă, ca la acordarea despăgubirilor guvernul să nu țină seama de emoarea politică a celor ce urmează să fie despăgubiți. — Se va resimți Societatea Agrară de măsura luată de guvern , de a de­misiona din ea toți membrii cari fac parte și din partidul liberal ? — Trebue să-ți spun că Societatea Agrară are peste 700 membri, dintre care foarte mulți nu fac nici un fel de politică. Pe de altă parte, acum după răscoale, s’au înscris în societate a­­proape 200 membri nouî. Admițînd că se vor retrage toți acei cari fac poli­ Societățile de asigurare și astimfu­ păgubit! —Părerea d-lui prof. Dissescu— Cauza pag­ubelor au fost „mișcări po­pulare” sau bande de incendiatori? Societățile nu mai au ce plăti pentru incendiare de recolte.—Su­punerea la o contribuție. D. Grădișteanu, înscr’un articol publicat în ziarul nostru­, crede că societățile de asigurare nu sunt da­toare să răspundă de daunele provenite din rezbel, răscoală sau orice mișcare populară. Mulți din sinistrații asigurați cred că eî ar avea drept la despăgubire din partea acestor societăți. Care este părerea d-voastre ? am întrebat pe d. Dissescu, eminentul profesor de drept. — Eu cred că la această între­bare nu se poate răspunde cu o formula generală afirmativă: da sau nu, ne-a răspuns d-șa. Cunosc și textul art. 459 al. III tradus dupa art. 434 din codul italian, variat în redacția sa de articolele codului co­mercial francez și contractele de a­­sigurare din Franța. Răspunsul trebue dat în vederea faptelor întîmplate cu ocazia diferi­telor incendieri și a redacțiunei clauzelor diferiților asigurați. In a­­de­văr, în drept cauzele­­ înscrise în contractul de asigurare sunt de trei feluri: unele imprimate, altele ma­nuscrise și altele de stil. In genere, cele imprimate sînt obligatorii în­tru­cît vreo clauza manuscrisă nu o reduce. Clauzele manuscrise sunt­ totdeauna obligatorii fiind rezulta­tul unei convențiuni pozitive sta­­bilite, iar clauzele de stil concepute în termeni generali și inserate prin o­­biceiu și rutină sînt lesne anulabile. Dar ceea ce este deciziv pentru a examina fiecare caz în parte e cu atît dispoziția art. 459 al. III: „A­­sigurătorul nu răspunde de riscurile rezbelului, sau de daunele rezultînd din mișcări populare, cît și dispozițiile din contractele de asigurare însem­­nează că companiile nu sînt res­­­ponsabile de incendiile cari au cauză directă, faptul războiului sau o miș­care populară. In cazul nostru, va trebui ca asigurătorul să dovedească că incendiul este rezultatul direct al mișcărei populare, căci clauza re­strictivă a poliței care descarcă so­cietatea de incendiul produs prin faptul mișcărea este o clauză excep­țională precum este excepțională și dispoziția din al. III al art. 459 din codul comercial. igg vr- wi-In fapt va trebui examinat în fie­care caz dacă proprietarii și aren­dașii au fost în adevăr victima unei mișcări populare, sau numai a unor criminali reuniți în bandă. In ade­văr, în multe locuri în Moldova a putut avea un caracter oarecum de­­ revendicare a unei clase sociale ; în Muntenia mai peste tot unde au fost devastări, incendii și asasinate ca premeditare, am avut ele a face cu criminali de drept comun. Chiar în articolul d-lui Grădiș­teanu eu vâd că d-sa nudă „mișcă­­­rilor de cari ne ocupăm caracterul „unor mișcări populare“. Iată, în a­­devăr ce citesc în articolul d-sale, aș împinge dar la roată cîtdj „aș putea, pentru ca cu toții să ve­­­nim în ajutor victimelor nevinovate „ale acestor mișcări populare (d. „Gradișteanu subliniază d-sa însuși „aceste două cuvinte), cari (mișcă­rile populare) în multe locuri sau „părut niște bande organizate, por­­­nite spre a comite tilhării, incendii „și distrugeri, ziua ’namiaza mare“. * Văd că chestia obligațiunea so­cietăților de asigurare , interesează lumea. Eu se cred obligate a plăti ceva, dintr’un alt punct de vedere.* Condițiunea acestor societății nu

Next