Adevěrul, mai 1907 (Anul 20, nr. 6352-6382)

1907-05-01 / nr. 6352

.«Harți I­lvnaiu 1907 Ultime informațiuni Chestia străinilor la societatea agrară D. Nicu Negri, fost senator con­servator, a demisionat din comite­tul constituit la Focșani de d. Nicu Filipescu. D. Negri îșî motivează demisia pe faptul că la formarea acelui co­mitet nu a fost consultat și că în lo­calitate mai erau două comitete con­servatoare, unul condus de d. Can­­­tacuzino și altul de d. Take Ione­­scu, și că de aceste comitete nu s’a ținut seama la constituirea celui de al treilea, în frunte cu d. Filipescu. D. General Manu a trimis alegă­torilor d-sale din Teleorman un ma­nifest, prin care arată că de data asta nu va candida la alegeri și că rămîne în afară de luptele politice. La 27 Aprilie a ars fabrica de petrol a d-lui Frischhoff, din Valea Arinilor, jud. Bacău. Parchetul de Vlașca a cerut so­­cietăței Agrare relațiuni asupra pur­­tărea ce d. V. M. Kogălniceanu a avut-o cît timp a fost secretar al acelei societăți. Era. Duminică la orele 11 a. m. a a­vut loc la Casa de economie, credit și ajutor a corpului telegrafo-poștal, întru­nirea consiliului de administrație­ al Ca­sei, spre a remite d-nului Grigore Cer­chez, directorul general, darea de seamă asupra mersului operațiunilor Casei J în cursul anului 1906. Au­ luat cuvîntul d-ni. C. Brătescu, președintele consiliului de administra­ție, și N. Voinescu, cari au adus mul­țumiri d-lui Cerchez, în numele corpu­lui telegrafe poștal, pentru silințele ce a depus, ca să pună bazele numitei in­­su­scuțiuni. D. director general al poștelor a răs­puns printr’un frumos discurs. O delegațiune de mai mulți ță­rani fruntași au mers, zilele trecute, la d. Ilariu Izvoranu, prefectul ju­dețului Mehedinți, pentru a-l face cunoscut că se va pune candidatura d-lui Vasile M. Kogălniceanu la co­legiul al treilea din acel județ ca independent. Mîina Marți la ora 10 dim. va avea loc prima tragere la sorți a obligațiuni­lor Casei de Credit Viticol, in palatul casei de depuneri și în prezența mem­brilor consiliului de administrație. D. Vlaicu, noul prefect de Ba­cău, a depus azi jurămîntul la mi­nisterul de interne. Regele a fixat în mod definitiv ziua de 5 Mai pentru a inspecta școalele de artilerie și geniu­ și ziua de 7 Maî, pentru inspectarea școa­­lei de infanterie și cavalerie. D. lt.colonel Patrașcu, noul director al infanteriei din ministerul de războiu s'a prezentat azi d-la­ ministru res­pectiv. In momentul de a pune ziarul sub presă ni se telefonează că în str. Lips­cani s’a dărîmat un zid al casei Ra­­paport. Astăzi sau miine se va face o miș­care în corpul silvic al statului, în lo­cul celei de a­cum citeva zile, care s’a revocat. Azi e ultima zi in care mai pot să-șî dea demisia prefecții și ceilalți funcționari publici cari voesc să candideze la viitoarele alegeri. Congresul farmaciștilor se va ține în curând-Până atunci va apărea și albumul far­maceutic, întocmit de d. Nicolau, vice­președintele societăței farmaciștilor, al­bum care cuprinde fotografia și biogra­fia tuturor farmaciștilor din țară. E inexactă știrea dată de un confrate din Iași că d. Lupu Antonescu a de­misionat din postul de secretar gene­ral al ministerului instrucțiunei pentru a candida la colegiul II de Cameră din Ilfov. In tot cazul, chiar dacă d. Lupu Antonescu ar fi manifestat dorința de a intra în parlament, d-sa n’ar fi can­didat la Ilfov, ci la Buzffi. Cu începere de mîine 1 Mai 1i, regi­mentul 2 cetate se va întruni la Chitui­ spre a face exerciții în vederea defila­rei dela 10 Marui. O telegramă din Slatina ne spune că „prensul“■ a fost declarat șef la Olt. Perfect. E însă întrebarea ce s’a făcut ca șefia dela Teleorman ? E „prensul“ șef și’ acolo, ori numai la Alexandria—ori nici acolo ? O indiscretă întrebare prensului D. lt.col. D. Lam­bru, comandantul reg. 7 Prahova va fi numit director al personalului din ministerul de războiu, în locul d-lui col. Săulescu, care va fi trecut la altă ocupațiune. Comitetul inspectorilor al armatei, care trebuia să se întru­nească astăzi, și-au amînat ședința pentru Joi 3 Main, cînd se va da ultima formă tabloului cu ofițerii care vor fi înaintați pe ziua de 10 Main. La ministerul de finanțe vor începe în curind reparațiuni în aripa din­spre calea Griviței. Din această cauză, mai multe birouri din această aripă a ministerului se vor muta în aripa ocupată actualmente de R. M. S., care se va muta într’un lo­cal despărțit de minister. D. Aurel Sterescu, fost redactor la ministerul de externe, a fost numit in­spector financiar la primăria Capitalei, in locul vacant. D. M. E. Papamihalopolu va candida la colegiul II de Putna, ca indepen­dent. La colegiul III de Dîmbovița, guvernul va susține candidatura d­lui M. Cîmpeanu, fost prefect. D. Gîmpeanu e unul dintre pro­prietarii Cari au fost devastați de țăran P. D. Remus Iliescu, aschitect diriginte al direcțiunei geniale a serviciului la­ Societatea Agrară a ținut erî adu­narea generală extraordinară în scop de a-și modifica statutele. A prezidat d. Petre Carp, asistat de d-nii. Sava Șomănescu, C. Coli­­bășianu, N. Negri, I. B. Cantacuzi­­no și C. Hiotu.* D. C. Hiotu, secretarul general a citit textul modificărilor propuse și a arătat scopul acelor modificări. Prin modificarea statutelor Socie­tatea Agrară nu se mai numește a marilor proprietari și în ea pot fi ad­miși proprietari rurali și agricultori de ori­ce categorie. O­ N. St. Cezianui a observat că ar trebui să se specifice că membrii so­­cietăței trebue să fie romîni. D. Petre Carp a răspuns că d-sa nu poate admite o asemenea părere, întrucât nu poate lipsi de dreptul de se înscrie in societate pe acei cari sunt agricultori, dar nu sunt romîni. Căci aceia au devenit agricultori prin învoirea ce le-au dat-o legile .D. Carp a adăugat că trebue să se mun­cească mai mult și să se facă mai puțină paradă de patriotism. D. M. Alexan­dres­cu- G­uranda s’a opus părerea exprimată de d. Carp, spunînd că sînt în­deajuns proprie­tari și agricultori romîni­ spre a în­tări Societatea Agrară și nu mai o nevoe și de streini, pentru acest scop. D. Carp a răspuns enervat că d-sa nu înțelege a face politică la Socie­tatea Agrară și dacă unii membrii îl silesc să facă politică, cerîndu-i să facă deosebire între agricultorii romîni și cei streini, atunci e gata să plece din fruntea societatei. D. Alexandrescu a observat că nu face politică, ci nationalism. D. Carp i-a răspuns că ast­fel de nationalism a făcut, și ’d. Iuliu Va­­sescu fostul prefect de Botoșani și din cauza procedurei sale s’au năs­cut răscoalele,, iar cei răsculați n’a­u­inut apoi seamă dacă agricultorii sînt streini sau romîni, ci i-au de­vastat pe toți la rînd. D. Carp a adăugat că nu oprește pe d. Alexandrescu să fie antisemit, dar antisemitismul să nu-l manifes­teze la Societatea Agrară, tinde tine să se știe că nu se face politică. Incidentul s-a închis și modifică­rile propuse a se aduce statutelor au fost admise. In mod particular d, Carp a co­municat apoi cu delegația de pro­prietari care a fost la rege, a plecat cu impresia că guvernul a renunțat la hotărîrea de a acorda proprietari­lor devastați numai credite și că a ajuns la convingerea de a le da și despăgubiri. D. C. Co­bășeanu care a fost în delegația proprietarilor la rege, a adăugat că suveranul, cînd a pri­mit delegația, studia tocmai proec­­tul de lege propus în parlamentul german pentru­ a se despăgubi colo­niști germani din Africa de sud cari au fost devastați de indigeni. Cu aceasta adunarea Societăței A­­grare s’a terminat. C .Dem. generali D. P. Carp și agricultorii străini untar, înapoindu-se din inspecțiu­nile ce a făcut spitalelor rurale din Oltenia in vederea lucrărilor de reparațiune anuale ce urmează a li se face da către mi­nister, a plecat în Dobrogea pentru a determina pe teren pavilioanele noului spital jubilar tip „Regele Carol I", ce incepe a se construi la Ortachiom. Miine se va deschide seciu­nea ordi­nară de primăvară a Sinodului. La orele 10 a. m. va avea loc un Te-Deum la Mitropolie, la ca e va a­­sista și d. Spiru­ Haret, ministrul culte­lor și instrucțiune­. După acee.­, d. ministru împreună cu înalții prelați vor merge la localul Si­nodului, unde se va da citire mesagiu­­lui regal de deschidere a acestei se­­siuni. Astăzi, la orele 9 seara are loc la Ateneu o festivitate intelectuală, la care vor citi versuri d­­i­ Ianculescu de Reuss, distinsa literată, și poeții Ale­xandru Macedonsky și Mircea Deme­­triad. Apoi d. dr. Eraclie Sterian va vorbi despre „Rostul vieții“. Sîmbătă dimineață a avut loc la ca­zarma divizionului de jandarmi călări (garda regală) instalarea noului coman­dant al acelui divizion, d. maior Fi­­lotti. D-sa a fos­t la cazarmă însoțit de d. colonel Văleanu și a fost întîmpinat de d. căpitan Dimitriu, ajutorul de coman­­dant, care i-a prezentat trupele, rostind o frumoasă cuvîntare de bună venire. A răspuns d. maior Filotti, adresîn­du-se, in primul rind armatei , și ară­­tînd soldaților menirea lor. După aceea s’a șampanizat cu ofi­țerii pînă la orele 12 din zi cînd so­lemnitatea a luat sfirșit. La adunarea generală a S. P. A. care s’a ținut era la orele 11 dim. sub pre­­șidenția prințesei Maria, d-ra Perie­­țeanu a citit raportul asupra activită­­ței în trecut a socii­tă. d, iar d. Mar­ghiloman, membru in comitet, a pre­zentat darea de seamă a bugetului și a­rătat că societatea are un venit de 7000 lei anual. La concursul organizat pentru pro­tecția animalelor între elevii gimnaziilor din Capitală, premiul I a fost obținut de elevul Lupescu Jianu de la gimnaziul „Cultura“ din str. Sevastopol 11. Apoi, principesa Maria a împărțit prem­iile oferite de societat­e ofițerilor de poliție, învățătorilor de sate, elevi­lor și sergenților de oraș, cari au adus servicii societăței. După ridicarea ședinței, agenții ono­rifici ai societăței din provincie au fost invitați de societate să ia masa la Iordache, iar d. Marghiloman le-a oferit bilete de tribună la curse. Acelaș amic al ziarului nostru ne mai scrie ca numărul bolnavilor din penitenciar crește zilnic. Joia trecută un țăran s’a îmbolnăvit a­­tît de rău, incit directorul striga in gura mare : „Duceți-l mai iute la spital, să moară acolo, sa nu-mi dea mie de lucru aci“. „Sîmbătă însă nu s’a mai dat de loc de mincare țăranilor, pentru că anii mai cu curaj murmuraseră în­potriva modului cum sunt nutriți. Li s’a spus să-șî cumpere fiecare de laîncare ce vrea, dar din cei 345 nu sunt nici 50 cari să aibă parale“. Așteptăm să vedem măsurile ce se vor lua. Rep. Cum sunt tratați țăranii în sncisoare — Un strigăt de alarmă După cele arătate despre cum d. Vasile Kogâlniceanu tot în închisoare, — oricine te a închipui cum sunt tratați țăranii, cari n’au nici un fel de mijloc de plîngere și apărare. *■ Un medic, amic al ziarului nostru, ne roagă să dăm un strigăt de a­­larmă, cu privire la situația din pe­­nitenciarul din Turnu-Severin. Se anunță venirea în capul ser­viciului sanitar a d-lui prof. dr. I. Cantacuzino. Atragem și atențiunea acestui savant și iubitor al țărănimei asupra faptelor relatate de amicul nostru. „Directorul serviciului sanitar—ne scrie amicul nostru—trebue să se în­credințeze dacă este cu putință ca 345 oameni închiși pentru revoltă, să fie hrăniți omenește cu 50 legi, mă­măligă și 15 kilograme fasole pe zi: „Dacă este igienic să se ia mă­măliga din cazan cu o găleată care servește noaptea la depunerea ex­crementelor. „Dacă pot sta închiși grămadă li­nii peste alții 345 de inși plini de rîe, de insecte și de alte boale lipi­cioase, într’un local care nu e sufi­cient nici pentru o sută de inși. „D. profesor dr. Cantacuzino va trebui să mai stabilească dacă în­­bolnăvirea a cîte o duzină de inși pe zi nu este o primejdie de epidemie și pentru cei din afară de închi­­soare“. . . modul e tra­­s șî pu­­ esa mummmm Moartea d-nei Slătineanu Sîmbătă noaptea, după ora 12, d-na Zoe Slătineanu a încetat din viață în locuința sa din strada Alex. Lahovary, în urma unei grele suferințe. Defuncta suferea de catar în urma unei răceli după o lene pe care o luase acum două săptămini. A fost căutată de d. dr. Clement, dar catarul degene­­rînd în pneumonie a grăbit sfirșitul fatal. Regretata s'a născut în anul 1825 în București, are deci 82 ani. Foarte caritabilă, a răspindit multe ajutoare in timpul vieții, iar după moarte lasă o avere de peste opt milioane lei. Parchetul a și descins astăzi la lo­cuința defunctei, unde a pus totul sub sigil, pină după deschiderea succesi­unei. Casa mortuară a fost vizitată astăzi de numeroși avabi și cunoscuți ai de­functei și ai familiei Lenș-Slătineanu. Moartea d-nei Slătineanu a produs o adîncă impresie în tot cartierul Doro­­banților unde defuncta trecea drept o inimă largă și umanitară. Inmormîntarea se face mîine la orele 3 d. a. Carul funebru va porni de la locuința repauzatei la cimitirul Bellu­, unde rămășițele mortuare vor fi depuse in cavoul familiei. • îi. I Fuziunea la Tecuci E:î la orele 11 a. m­. a avut loc, în casele d-lui N. Berha, o întrunire a conservatorilor și a junimiștilor in ve­derea fuziune!. Au­ luat parte următoa­rele persoane : D-nii Nestor Ciucu, N. Berha, I. Angelescu fost prefect, d-rii Betraș și Vrabie. Bobeica, Th. Ciolac, Th. Aroneanu, Paul Balș, D. Balaban fost primar, procuror A. Bercea, O. Legoi, Gh­. Casan, căpitanii Cilioschi și Stu­peanu, advocat Ciurea, Octav Aibisanu, Th. Be­za, Pan Papadopol, V. Ion­escu, St. Niț­i, D. Diaconescu, in" Nnemlan, frații : Giurgea, V­otor 3­111 Alexandrescu, Vasile Filip, G. Hagiopol, P. Ripeanu, lancu Ghiltz, C. Nenița, Lazăr Dumitriu, Thoader Costea, C. To­­mescu, Genovi, Gh. Ghițulescu, Gr. Aldea, Nichita fost notar, Gh­. Purcel, Andrunache Stoian, frații Butu­, Rai­­ciu, Ion Butunoi, preotul Gologan, D. Serea II, pictorul G. Decusara, Vasile Radu etc... Cel dinții a luat cuvîntul d. Nestor Cincu­, comunicînd săvîrșirea fuziunei și propunînd fuziunea elementelor lo­cale. Au mai vorbit apoi d-niî: 1. Ari­éit­seu, N. Berha, Paul Balș și Const. Boboica. Junimiștii, cari în localitate sînt în număr de d­:­a , ridicînd pretențiuni prea mari, nu s’a putut ajunge la nicî o înțelegere, și atunci ei au părăsit sala. A fost ales apoi un comitet execu­tiv compus din 31 de persoane, sub președinția d-lui Nestor Ciucu.—R . P # RT Rezultatul alergărilor de la Băneasa ZIUA II Premiul Oll.—Pi’. I 2000. Dist. 2000. 1) King Bee (Squire), al d-lui G. Negropontes, 2) Mir scure al d-lui Artur Koseth­, 3) Black Slave al d-lui H. Arion. Neplasați: Wilmese, Ruth, Amire, Cora, Ga­­lignani. Pariu mutual: G. Negropontes 5-­15.30, pla­sat, Hing Bee 5—7.50, Misiune 5—6, Black Sla­ve 5—6. Premiul Fulger: Pr. T 2000, II, 200. Distanța 1000 nr. 1) Hazlerpinii )Bulford­ al d-luî­­ t. Mo­­ruzi, 2) Războenî al d-luî Al. Marghiloman, 3) Madone al d-luî Ioan T. Ghica. Neplasați: Mis­­imic, Bayadere, Badix, To­pana. Pariu mutual: Hazlemimi 5—11.50, plasat 5—G Războcni 5—10.50. Premiul Cayuga: Pr. I 2500, II 250. Distanța 1600 metri: 1) Jubilant (Squire) al d-lui G. Ne­gropontes, 2) Glenahion al d-lui Băd­escu. Neplasați: Morla, Millie Beauty II, Choky Iconoclaste. Pariu mutual: Gr. Negropontes 5—15.40, pla­sat. Jubilant 5—6;», Glenamoy 5—21.50. Premiul Sagesse: Pr. I 3000, II 300, III 150. Dist. 2800. 1) Flordona (Rosittor) al d-lui G. Negropontes, 2) Opaița al d-luî Rî. Marghi­loman, 3) Ever-Ready al d-lui Pleșca. Neplasați: Fnîit, Picker. Pariu mutual: PMorodna 5—S.50. Premiul de încercare: Pr. I 4000, II 400, III 200. Dist. 1600, 1) Val-Vîrtej (French) al d-lui Al. Marghiloman, 2) Le Verseau al d-lui Al. Marghloman, 3) Alice al d-lui St. G. Moruzi. Pariu mutual: Gr. Marghiloman 5—5.50. Premiul Kitila: Pr. I 2500, II 250, III 125. Dist. 3600 (Steeple Chase). 1) Partițio (W. Bed­ford) al d-lui lt. Moruzi. Minorca (căzut), Song of War (căzut). Pariu mutual: 5—6.50. Premiul călărașilor: Pr. I 650, II 200, ITI 100, Distanța 2600. (Garduri, ofițeri), 1) Turda (lt. Poltzer) al d-lui căp. Cătănescu, 2) Fragment, al d-lui lt. Motaș, 3) Richetti al d-lui căp. Pereț. Neplasați: Titte Sem (oprit). Pariu mutual: 5—20 .­­ CURSE DE BICICLETA La cursele de biciletă ce au avut loc ora, 29 Aprilie, a. c., organizate de societatea de „Sport“ din București, sub președinția d-lui Ion Marinescu, au eșit: 1) Ioan Marinescu, șampionul României, 2)­­Traian Ionescu, 3) Te­­tre Stoicescu, 1) Ioan Dumitru If. După curse au mers în corpore la sediul so­cietarei, unde, s-au ridicat mai multe toasturi. Dispozițiile de la ministeru­l de războiu­ — 1— _ Cu începere de azi la ministerul de războiu s au luat următoarele măsuri: Vor fi admiși în birourile ministeru­lui, fără nici o formalitate, miniștrii, președinții corpurilor legiuitoare, co­mandanții corpurilor de armată, mem­brii diferitelor comisiuni consultative și personalul ministerului. Ofițerii care voesc să vie în afaceri de serviciu la minister vor trebui să obțină autorizare pe culea­erarhică. Ofițerii cari vor veni la minister pen­tru afaceri personale, vor fi primiți in audiență în orele fixata pentru civili . Simbătă d. a. la d. ministru, Miercu­rea și Vinerea d. a. la d. secretar ge­neral. Persoanele cari voesc să fie primite în audiență vor trebui să se înscrie la șefii de cabinet pină la orele 3 și ju­mătate. Pentru intrarea în minister, în zilele cînd nu sînt audiențe, persoanele inte­resate se vor prezenta la biroul de in­formații din intrarea Rosetti. Acolo spun ce afacere au la minister și un ofițer de serviciu comunică prin blan­­chete șefului de serviciu respectiv, care răspunde dacă primește sau nu pe persoana care solicită intrarea în minister.* Aceste dispozițiunî par foarte aspre persoanelor cari au diferite afaceri la ministerul de război si. In special ofițerilor nu le convine să îndeplinească au­toa formalități pentru a putea pătrunde în minister, nue ii admirabilă Sonata A dur de Mo­zart. D-ra Roșneanu, cam emoționată, Rapsodia G. moll de Brahms. Eleva pare a avea o bună teh­nica. D-ra Reissmann, a executat Preludiu și Fug­a de Bach-Liszt și Sonata C. dur, partea I de Beethoven. Multă agilitate și mult temperament artistic. D-ra Strcinsky Concert O. moli partea I de Beethoven (la două piane) exact și cu mult sentiment. D-na Popovici ne a păstrat și în a­­cest an pour la bonne bou­che pe eleva-i răsfățată, d-ra Elise Schwartz, ale cărei calități artistice, publicul le-a admira­­i în anul trecut. Sentiment, agilitate, soud­e admirabil, nu mai aveam în fața noastră o elevă, ci o pianistă în largul înțeles al cuvîntului. D-ra Schwartz a executat: Studiu F. moli de Chopin și Venezia e Neapole de Liszt. Ultimele acorduri au fost acope­rite de aplauze furtunoase. Felicitările noastre elevelor și pro­fesoare­. E. începutul de incendiu de la clubul „Tinerimea“ Astăzi la ora 1 și jumătate, un în­ceput de incendiu a izbucnit în calea Victoriei într'o cameră de jos din col­țul clubului „Tinerimea“,­ sub care se află „Magazinul Consum“. Cauza incendiului Un servitor Gheorghe Cojocaru­, lo­cuia la extremitatea aripei de jos a clubului „Tinerimea“. Acesta avînd de­corurt niște dușu­mele, pusese ca sa fiarbă într’o oală o mare cantitate de terpentin ameste­cat cu clară. Deodată terpentinul se aprinse, flă­cările copiinseră întreaga cameră și fo­cul amenința să se întindă asupra în­­tregei clădiri. Panica Din cauza învălmășelei și a spaimei care convinse pe cei ce se aflau în ca­­mera unde s’a declarat focul, terpen­­tinul se vărsă pe jos și focul se întinse in tot interiorul camerei. Limbi de foc începură acum să iasă pe ușa din față și un fum gros se ri­dică spre cer. Din camera unde făcuse explozio terpentinul se auzim­ țipete sfișietoare, de sus din clubul „Tinerimea“ cei cari se aflau atunci ped­o fugiai­ ne mai în­drăznind să privească in urma lor, pe cînd clienț­ii din magazinul „Consum“ eșiseră afară și se uitau din calea Vic­toriei la focul care se înălța tot m­­î­­sus. Salvarea copilului In camera unde se declarase focul se aflai! nevasta servitorului Gheorghi anume E­iza Cojocaru și un copilaș an său Gheorghe în virstă da 1­na și ju­mătate. Cînd flăcările cuprinseseră întreaga cameră, Gheorghe Cojocaru­ luă în brațe pe copilul sau și-l scoase afară trecind peste dogoritorul foc. Copilul a fost salvat, dar sărmanul părinte s’a ales cu grave arsuri pe față. Ajutoarele Personalul dela sucursala lordache Ianescu, din calea Victoriei, dădu cele dini­i ajutoare, grație cărora focul a pu­tut fi stins. D. Ranetti Pieolo, confratele nostru, a dat de asemenea un important con­curs la stingerea acestui foc. * Din fericire, focul a fost stins fără să se fi înfim­p­at vreun accident neno­rocit. Singur Gheorghe Cojocaru, fiind­­­n cam grav la față, fu transportat la spital. Tot timpul după amiază a fost o mare fierbere pe calea Victoriei, toți vorbind despre focul de la societatea „Tinerimea" de lingă societatea cooperativă „Con­sum“. Acum trei ani s'a mai produs o iden­tică exp­ozie tot la societatea „Tine­rănea“. P. Sîacri. B­an­dific iniîicală In sala Liedertafel a avut loc era Duminică d. a. audiția de fine de an a elevelor d-r.e’i Luc­ret­ia Popovici Pretorian­. Publicul a urmărit și în a­­cest an progresele realizate de elevele acestei profesoare și audițiile au­ ajuns adevărate serba­luri muzicale. D-ra Clementina Cemesky — o fc­­til­ă de 10 ani — a executat cu o tecii­ Accidentele nenorocite de la hipodrom — Doi jochei grav răniți — Numerosul public ce popula era după amiaza, tribunele și pista hipodromului, de la Băneasa, a fost martor unor acci­dente nenorocite întîmplate la doi jo­chei, reputați ca buni călăreți. Cursa fatala La orele 5 și jumătate, în cursa 6-a, de steeple-chassy, se disputa «Premiul Chitila“. Intre alți cai înscriși și cari și-au mă­surat forțele, in această cursă, erau și caii­: „Minorca“ — călărit de jocheul Tood— proprietatea d-lui maior Miron Gostin, și „Song of War“ —călărit de jo­cheul Desborough — proprietatea d-lui locotenent Grigorie Soutzo. Deși „favoriți“ erau : „Partute“ și „La Briante“, totuși „­Minorca“ se afla in frunte, secondată­­ imediat de „Soong of War“. Cursa aceasta era din cele mai intere­sante de pe programul de erî și de aceea era urmărită cu mare încordare—mai a­­les de sportsman­. După o prea frumoasă cursă și cîteva sărituri de obstacole, urmară momentele fatale. La penultimul obstacol — înainte de ,rivieră“,— „Minorca“ făcu o săritu­ri greșită. —din cauză că se lovise de gard— trînti pe călăreț, căzu peste el și îi presă cu spinarea. • „Sang of War“ (De­­ borough), care urma la o mică distanță pe „Minorca“, sări obstacolul cu ușurință, dar căzu și el grămadă cu călăreț, peste cei ce di­nainte avuseseră aceeași soartă. Și toate acestea se petrecură în cîteva clipe, fără ca cineva să fi remarcat alt­ceva, decît dispariția celor doi cai de printre concurenți. Ajutoare medicale In urmă, cînd publicul se reculese, sute de persoane se îndreptară spre lo­cul nenorocire­. Gel dinții­ sosiți încercară să ridice pe nefericiții jochei și căutară să le vie în ajutor. Societatea de salvare­­ a intervenit la timp și a arătat odată mai mult necesi­tatea existenței sale. Ea a trimis la locul curselor două am­bulanțe, una la tribune sub conducerea d-lui dr. Minovici și alta pe pistă sub conducerea d-­ui dr. M. Stoenescu. Ambulanța S. da S. condusă de d. dr. S­toenescu, cu o iuțeală demnă de admirat s’a găsit imediat la fața locului procedând cu mult tact la îmbarcarea răniților, și în galopul cailor a pornit spre spitalul Filantropia. In tot timpul parcursului d. dr. Stoenes­cu a dat îngrijirile necesare pacien­ților. Jocheului d-lui Soutzo i-a oprit he­­moragia de pe gură și nas, iar jocheul d-lui maior Miron Costin, a trebuit să fie de mai multe ori deșteptat din sin­copa în care cădea. Ajuns la spitalul Filantropia bolnavii au fost dați la primirea d-lui intern Drethei, iară ambulanța tot în fuga cai­lor s’a reîn­apoiat pe cîmpul curselor pen­tru a fi la postul de veghere. Se speră că leziunile jocheilor nu sînt rare și după o observație și un examen amănunțit ei vor fi trimiși acasă.­­­­ — Accidentele ADEVERUL sunt recunoscute ca cele mai bune biciclete in lume! Construcțiune neîntrecută! Eleganță complectă ! Cea mai mare soliditate! Mers foarte ușor/ Supranumită cu drept cuvint in Franța și in toată lumea : La Premiere Marque de France ! La Grcnde Marque Nationale! n­erprezentant și suepozitar g­emeral p, noaumia B T*­ 7TCM Ä AT Hö« 44 Calea Viciorap! . I-A ZIIOM­­ :TTL II - bucurești-IPIF* Sucursala Craiova : 48 Strada Unirea TWI B­OALELE VIILOR !l Feronaspora și cele­ l’alte, se combat cu un mai mare succes 99îiîili spun­esc pach­et © de 2 kilograme lichid in sitele de 1 kg/r. este superioară tuturor pro­saramura „VICtoria iJtssator similar ® existente a fiind fabricată după sistemele cele mai moderne. ^num­im­ Mutarfa“ 8StB­ana!,2asă și roco­" util dilial îl Vițiul­ic mânuita de onor. Institut de chimie al Statului cu certificatul Ha. 703 din 14 Aprilie 2008. Fabrica „VICTORIA“ București, Str. Smîrdan No. 10­11 --------------------------------------DEPOZITE IH TOATA TARA --------------------------------------­SVs vi '­­ în­ Syefd­&rEînțâind s PROSPECTE ȘI DESLUȘIRI SE TRIMIT LA CERERE GRATIS DE­­ la Coves unde se va întîlni cu pere­chea regală engleză. De aci perechea regală spaniolă va pleca la Ii­aga pentru a vizita pe re­gina Olandei. Alegerile din Austro-Ungaria Viena, 30 Aprilie.— Alegerile le­gislative vor începe mîine. Alegerile municipale Paris, 30 Aprilie.— La alegerile municipale au mai fost aleși în car­tierul Necker, d. Guibert, radical­­socialist, în cartierul Epinettes d. Brunet, socialist unificat, în cartie­rul Lachapelle d. Gent, radical-so­cialist, în cartierul Amerique d-nul Bergerot, radical, în cartierul Saint Gervais nu a fost ales d. Bessombes după cum s’a telegrafist întîî, ci d. Badini Jourdain, liberal. Mișcarea viticultorilor Beziers, 30 Aprilie.—.Federațiu­­nea comitetelor pentru apărarea in­tereselor viticultorilor, lăsînd deplină­ putere comitetului orașului Arge­­liers, de unde a pornit mișcarea, a­­ceasta a hotărît ca în cazul cînd guvernul nu ar aduce o îmbunătă­țire a situațiunei să se proclame pe ziua de 10 iunie greva impozitelor, refuzînd plata lor. Comitetul a dat întîlnire manifes­tanților pe Duminica viitoare la Perpignan. Dezmințire . Berlin, 28 Aprilie.—Zvonul raspíndit la Berlin îndată după vizita baronului Aehrenthal cu privire la schimbarea triplei alianțe­ într’o alianță quadruplă prin atragerea Rusiei, se dezminte în mod categoric în cercurile berlineze. Pieiion va pleca la Londra Berlin, 28 Aprilie.­După cum se comunică din cercurile oficiale din Lon­dra ministrul de externe al Franței Pichon are intențiunea de a pleca în curînd la Londra pentru a discuta cu ministrul de externe al Angliei impor­tante chestiuni politice. Tulburări 1% Madrid Madrid, 30 Aprilie.—Ziarele spun că s’au întimplat ciocniri ieri între carlișM și republicani cari au devastat tipogra­fia ziarului „Heraldo“. Un inspector de poliție a fost ușor rănit. Garda civilă a împrăștiat pe manifestanți. Amalia Frost Oscar Gold LOGODIȚI București Aprilie 1907 üfezis pe și m o­ ® Catalogul­ Mustrat se tni­iatiie lai ec­sete­ fr­ana fi, Pânzărie si Lingerie La,MMN TELI“ — Casă elvețiană — c. & s­ie — îîl IC CrcEȘ­ ET — Strada Bă­rației No. é1— 8 BLUILA Calea Regală No 18­­ CRAIOVA Strada Lipscani No­ul PITEȘTI Piața Unirea lau gros și Km .5 ci­sil Se confecționează după comandă: Salte 6@s plapome și peros, um­plute cu K&PÜI?. La cerere se trimit mostre -----Preturi absolut fixe —— Lt. CESARESCU — ADVOCAT — A­­ MUTAT Str. Popa-Chițu 1 prin str. Teilor CASA DE SCHIMB M. FINKELS j București, Strada LIPSCANI, Na. «f Noul Palat Dacia Cump. I Viner­ i°/o|i Biä^uTlsrSr^yö^' ' ooiso' 4°/oj| „ „ 1905 a. b. SO 25 r fiöj?5 j 4 °/cl­mentă internă 90 75 ’ 9ffe$l 4 °/o| Söng. Sünt. Este. 1903, 88 Va: 89125*­ 4% » .. « 1906 88% 88&1 5-/fll » . jud. 101 — 10*fö0i) ^\H ,, » „ 96 75 97 501 4uj0 Ser.- Rune, rural 100 */4 100 75 5“|0 » » „ 91 — 95(25J 5oL I. „ „ urb. Bu. 98 25 9gC-50|‘( » » „ Iași 95 — 95175 I Ae. B. Națională 3300 — 33301— I „ , Agricolă 440" —­ 450­[— f I » » Se. Buc. 150 — ? 155 — I Gor. val. austr. 105 — 1 foftL— I Mare­ germane 123 60 12­ W50 1 Banc. franceze 100— 10 íj.I­n italiene 99 - 100p— I­I rubl. hîrtiî­ 265 — 968­— I Dr.BÎEBIEl.OH S’A MUTAT Viesia VIII. Kocligasss© S'o.OS Consultațiunî cu celebritățile medicale și specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. Telephon 71065. Ii­SEIS mu­mm PĂLĂRII București, — Calea Victoriei, 28 Iliri ün Inn­ STR. POLONA, 126 Se Tinde lacuri in parte și chiar toată arcădina. Are cinci­zeci mii metri pătrați. SAI1Î0EISS SMUEISTEM Casă de cură pentru boalele organelor respiratorii Edelitz-Oframnenstm PŐ?gá­stae Tege Fatefefonde’21/2­01­6 deportare de linist Administrator: TH. BISCHRICH - Medic-șef: Dr. C. FRANKFURTER Vf* * *■» t "«A V'fll Marienbaaer Mmeralwasser-Yersendiing Marienbaä Mo. 28f De vînzare la toate drogueriile și farmaciile din țară “ SiSIETE N0UVEILE DES~ETABLÍSSEMENTS ‘ „1EGI11ILLE1* afné AUTOMOBILE 2Ú* sa. c» 3. ct> 3o-55? ct> Usineie : Peiite-Bourg, Petite-Synthe (France), Val-Saint-Lambert (Belgique) CALE FERATA „BECâUVU&E“ — Portativă sau Fixă și Vagonete de ori­ce model — Șine ș i material roanî de TRAILWAVE et CALE FERATA LOCALA Universul reputate — REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMINIA: ING­IKISE Ia A 11 B­. 15. F © € i AI JS AN­U JRUCURFI­­ ri— No 1.. STRADA SO­ARE­LUI­ COVACI !OM Jk 99 Telegrame anch­ela capitularei Port Ak­hu­nik­si Petersburg. 28 Aprilie.— Comisiunea trim­să pentru anchetarea capitularei Port-Arthuruhui a făcut descoperiri ui­­mitoare pentru generalul Stoessel și o­­fițerii săi. Comisiunea a stabilit că Stoessel nu a apărat fortăreața cum trebue și a ca­­piturat fără motiv, lucru pentru care merită ștreangul sau să fie împușcat. Ministrul de războit­ a hotărit ca în­suși țarul să decidă. In urma acestei anchete sunt com­promiși pe lingă generalul Stoessel și generalii Reiss și Stock. Căsatoria pereche! repîe Spani­­lie Madrid. Aprilie —In cursul vere regele Adoas va ub­ea însoțit de regină

Next