Adevěrul, iunie 1907 (Anul 20, nr. 6383-6411)

1907-06-01 / nr. 6383

Vineri 1 Iunie 190/ ultime in­fomapiBii ,L’Indépendance Houmaine“ face Sri, după o scrisoare ce ar fi pri­mit-o dela un amic, o nota plină de elogii pentru d. N. Iorga. Prin nota aceasta a ziarului fran­cez transpiră că guvernul a spriji­nit alegerea d-lui Iorga și probabil că acest unic scop au chiar elogiile c­n ziarul guvernamental la adresa «i-lui. Iorga. „L’Indépendance Roumaine“ " s'a grăbit să satisfacă pe d. Nicu Fili­­pescu și să declare că din eroare a trecut pe d. Bădărău printre aed aleși cu concursul guvernului. Oficiosul francez adaugă însă că nu mai trebuesc comentate diferitele alegeri, că s'a urmărit ca fruntașii opozițiunei să intre în parlament, că ei au intrat și deci e de prisos să se mai discute cum. Dar cînd vorbește astfel „L’Indé• pendance Roumaine“? După ce a insinuat că mai toți fruntașii opoziției au fost aleși de guvern, după ce și-a bătut joc de acei cari au primit să nu fie com­bătuți,—după aceasta cei de la „In­dependența” cer închiderea discu­­ț­ii Aseară, a fost la palatul „Adevă­rului” ultima seară de proecțiuni lu­minoase cu ocazia alegerilor. Un public foarte numeros se adu­nase în strada Sărindar. Pe lângă rezultatele alegereî coleg. III, s’a arătat prin proecțiuni nu­merosului public, în­treg noul parla­ment. Publicul a manifestat la fiecare portret aprobarea sau neplăcerea sa. Au fost aplaudați mai ales deputații și senatorii cunoscuți peentru ceile lor democratice. Publicul a staționat pînă tîrziu noaptea, apoi a plecat lăudînd ino­vația făcută de „Adeverul“ cu oca­­ziunea acestor alegeri. „Adeverul“ însă, fericit că a pu­tut servi și mulțumi publicul și cu acest prilej, va găsi în laudele ce i sau adus o încurajare pentru ca și pe viitor la ocazii importante să pue la această nouă cale repede în cu­rent publicul cu știrile cele mai din urmă. Marele meeting al studenților ca să protesteze contra purtărei depu­taților unguri în afacerea Vaida, va avea loc Duminica viitoare la Dacia. Intre alți bărbați politici invitați de comitetul studențesc, va lua cu­­vintul și d. Petru Grădișteanu, va­lorosul și neobositul fost prezident al Ligei culturale. S’a citit de curînd în ziare că d-nul Fiiodor care era secretar la legațiu­­naa noastră din Londra, a fost re­chemat la minister. D. Sturdza voia •să știe din un izvor sigur și de la un prieten personal, adevărul asu­pra stărei de lucruri de acolo. D. Filodor probabil că a povestit mai multe nu numai asupra situațiunei diplomaților romîni la Londra, dar și asupra relațiilor foarte încordate intre ministrul nostru plenipotențiar și consulii romîni din capitala An­gliei ca d-nii Gologan și Peiiano, la care d. Alex. Gatargi a refuzat să aibă relații măcar de serviciu.­­ Ca să îndreptăm starea actu­ală de lucruri trebue sa tăiem în carne vie a zis d. Sturdza d-lui Filodor. Și probabil că d. Sturdza va tri­mite la Londra, după sfaturile d-lui Filodor, pe un văr al d-sale, d-nul Dimitrie Ghica, fost ministru la A­­tena. Prensul a anunțat era că și-a re­tras candidatura la alegerea cole­giului III de Olt. Ceea ce n’a binevoit însă să a­­daoge premsil e că Alteța Sa s’a retras după ce votaseră peste 800 de alegători și nu întrunise decît 23 de glasuri! Precum ca să se știe ! Congresul corpului farmaceutic s’a afirșat azi după amiază. •. Dezideratele­­ congresului vor fi cu­prinse intr’un memoriu care va fi îna­intat d-lui ministru de interne. Numărul cazurilor de turbare devine tot mai mare în Capitală. Pentru acestea serviciul veterinar al Capitalei, cu concursul agenților poliție­nești va lua măsuri pentru stricta a­­pucare a dispoziției prin care se declară obligatorie punerea bolniței la cîini. .1). procuror Budișteanu a făcut acum cita­va zile o descindere la tipografia d-lui Tom­a Basilescu din str. Cazărmei spre a vedea dacă aci s’au tipărit afi­­ș-. le împărțite la sate cu ocazia răscoa­lelor țărănești. Asemenea descinderi se vor face și la alte tip. din Capitală. Procesul sublocot. Radu Mihăescu din­­­g. de Tecuci, dat judecăței înaintea consiliului de războiți din Galați, a fost s­­ocit pentru ziua de 6 Iunie. Sublocot. Mihăescu, despre cazul că­ruia s’a vorbit în ziar este dat judecă­­ții sub învinuirea că ar fi insultat pe re­ge și în timpul revoltelor ar fi spus soldaților să nu tragă în țărani, fapte car­i nu se pot dovedi însă și pe cari ofițerul le neagă. Sublocot. Mihăescu va fi apărat de d. C. N. ToDeanu, membru al baroului din G­lați. Am primit la redacție : Gura iubește o fată, nuvele de Vasile Pop. Un voi în 8 de 283 pag. Buc. Edi­tura Minerva Prețul 1 led 50 b. Studii filozofice. Vol. II. Fascicola 1 de C. Rădulescu-Motru. O broșură în b­dg 32 pag. Saptămîna viitoare vor începe la in­stitutul de bacteriologie din Capitală • x antenele elevilor subchirurgî cari au­ căzut în toamna trecută. Lista defini­­ti­vă a acestor elevi subchirurgi cari au dreptul de corigență la acest examen va fi publicată poimîine la institutul de­­­ pzoteriologie, iar comisiunea examina­­t­are va fi compusă din d. prof. dr. Babeș ca director “< din profesorii ac­tuali dr. Koslinski, dr. Reiner, dr. Pe­­trescu, dr. Bușilă și dr. Grozovici. Duminică dimineața 3 curent, se va inaugura cu o deosebită solemnitate marele sanatoriu „Sfînta Elisabeta“ si­tuat la Șosea. Regina și Principesa Maria vor onora cu prezența lor această solemnitate. La colegiul al doilea de Cameră din Covurlui, d. G. G. Orleanu a candidat ca independent și a întrunit 322 de vo­turi, adică cu aproape o sută mai mult decît candidații conservatori. D. G. G. Orleanu a fost cu deose­bire combătut de liberali, prin însuși șeful liberalilor locali, d. M. G. Orleanu, fratele candidatului independent. De notat că, în ultimul moment, un mare număr de muncitori se hotărise să voteze pentru d. G. G. Orleanu și i-ar fi asigurat reușita. Dar administra­ția a intervenit la timp oprind munci­torimea să voteze. Lucrările de evaluare a proprietăței mici pe aceeași bază cu proprietatea mare, vor fi terminate la 15 iunie a. c. Sosirea în Capitală a ofițerilor che­mați de ministerul de războiu pentru a lua parte la experiențele cu noul mate­rial de artilerie a fost amînată pină la noui dispozițiuni. Săptămîna viitoare, se va face numi­rea noului director general al băncilor populare și cooperativelor sătești. Se știe că pentru acest înalt post este indicat de Fotin Enescu, actualul sub­director al băncilor populare. Intre 1 și 15 Iunie a. c., se va face o însemnată mișcare în personalul băn­cilor populare și cooperativelor sătești din întreaga țară. Academia Romînă lucrează actual­mente la studierea nouilor condițiuni de învieli agricole pe moșiile sale. Monografiile acestor moșii vor fi date publ­citatei pe rind iar la urmă se va întocmi o situațiune generală a acestor moșii. Din cauza îmbulzelii de materie joița Crimele amorului nu are loc în numărul de față. D. Georgeșcu-Carpațianu, judecăto­rul de instrucție al cabinetului 2 din Prahova va da, peste cîteva zile, ordo­­nanța în afacerea escrocărei d-lui B. P. Hașdeu­, eruditorul nostru academi­cian, de către un fost servitor al d-sale. Procesul promite a fi unul dintre ce­le mai interesante mai ales prin des­fășurarea mijloacelor utilizate de escroc pentru a înșela buna credință a d-lui H Hașdeu­,­­ mijloace cari după părerea mai multor magistrați distinși,­­sînt u­­nice in analele justiției noastre. D. Hașdeuf, fiind încă bolnav de pi­ciorul sting, este reprezentat în acest­ proces de tînărul advocat și cunoscutu publicist, d. Iuliu Dragomirescu, și de alți advocați distinși. D. D. Cazaciuc, licențiat în drept și advocat, a fost numit controlor finan­ciar în jud. Vlașca. D-sa n’a acceptat însă acest post. D. Bejulescu, actual controlor finan­ciar în jud. Muscel, a fost transferat la jud. Constanța, iar d. Teodorescu, care fusese mutat la Constanța, rămîne pe loc la administrația financiară a jud. Vlașca. D. Mișu, agentul nostru diplomatic la Sofia, a fost rechemat la țară pentru a fi numit secretar general al ministe­rului afacerilor străine. D. C. Popovici, consilier de legație, va fi numit agent diplomatic la Sofia, în locul d-lui Mișu, chemat in altă funcțiune. Sîmbătă seara are loc o recepțiune diplomatică l­a ministerul afacerilor străine. D. Vasile Gh. Morțun, ministrul lu­crărilor publice, a sosit, azi dimineață, în Capitală, venind de la Roman. Cercul cultural-artist­ic studențesc a trimes d-lui Al. Vaida-Voevod, deputat în Camera­ ungară, următoarea tele­gramă : Sus inimile! Eroica ’ți faptă ne-a um­plut sufletele de mîndrie! Toate rău­tățile dușmanilor vor fi zadarnice, câtă vreme se vor găsi romîni ca tine. Să trăești, apărător al neamului! Comitetul Astăzi se deschide policlinica infantilă de sub direcțiunea d-lui prof. dr. Tom­a Tomescu. Policlinica va funcționa într-una din sălile spitalului de copii din Capitală. Din personalul care compune această nouă policlinică fac parte și tinerii doc­tori în medicină Nestor și Smadu. Consultațiunile se dau cu totul gra­tuit. Copiii pot fi prezentați zilnic de mamele lor, atît cei bolnavi cit și cei sănătoși. Deocamdată se vor da lapte, îngrijiri și sfaturi. Mai târziu, premii de încura­jare vor fi decernate mamelor crescă­toare de copil precum și lingerie gra­tuită. Policlinica face un călduros apel la inimile caritabile pentru a distribui, cu obolul lor, la propășirea acestei in­­stituțiuni­­ umanitare, menită a feri po­pulația țărei de enorma mortalitate con­stată în ultimul timp, printre copii pînă la vîrsta de doi ani. Micii principi Carol și Elisabeta au asistat astăzi de dimineață, la serviciul religios, oficiat la Mitropolie cu prilejul sărbătoarei religioase de azi. Astăzi, după amiază, suveranii vor face o preumblare, cu automobilul, în jurul Capitalei, oprindu-se probabil și la Moși. — Chestiunea onorariilor — Pentru ca să lămurim cît mai bine pe cititori am căutat să avem detalii cît mai exacte asupra modului cum a decurs această afacere. In acest scop ne-am adresat unui a­­vocat în curent cu tot mersul afacere­ și iată ce ne-a povestit. După moartea lui Petre Orbescu fiul său­ Petrișor, angajează ca avocat pen­tru punerea sa în posesiunea averei pe d. avocat Th. Borneanu. Atunci s’au plătit taxele de moștenire și nu s’a ivit nici o neînțelegere. Mai tîrziu apărînd ca moștenitor re­­vendicant d. Ath. Bălănescu, Orbescu a crezut că pentru susținerea acestui pro­ces, mai e nevoe și de un alt avocat și a comunicat aceasta d-lui Borneanu. D. Borneanu îi spune că a mai anga­jat și pe bătrânul profesor Danielopol, dar nu-î spune cu ce onorar. In aj­unul procesului îi cere însă 200 mii de franci sub cuvînt că d. Danie­lopol nu vrea să intre în proces fără această sumă. Orbescu încrezător­u1 dă 115 mii de lei în bonuri rurale și 85 mii lei în polițe. Trebue observat că Borneanu mai încasase pentru acest proces suma de 130000 lei sub cuvînt că cu acești bani trebuesc cumpărați magistrați și mar­tori. Din informațiunile aflate pînă acum d. Danielopol n'a încasat pentru proces decît 4000 de lei. Mai ivindu-se apoi ca moștenitori co­lonelul Horezeanu și d-na Filitti, Bor­neanu mai cere să se angajeze un a­­vocat. Propune pe d. M. Ferechide pentru care cere suma de 10000 de lei. D. Ferechide în realitate n’a luat de­cît 4000 de lei. Tot pentru susținerea noului proces Horezeanu-Filitti, Borneanu îl face pe Orbescu să iscălească polițî de 500.000 de lei, așa că întreaga sumă luată sub formă de onorarii se ridică la 830.000 de lei.­ Este sau nu escrocherie ? Asupra acestui punct s’a discutat foarte mult de avocați era, in palatul de justiție. Avocatul cu care am vorbit mi-a spus următoarele : — Abuz de încredere mai potent ca acesta nu poate să existe. In primul rînd. Cînd iei dela cineva 200.000 de lei sub pretext că’I dai al­tuia ca onorar și nu­­ plătești din ei de­cît 4000, nu’I abuz de încredere ? Cînd iei 500.000 onorar pentru un pro­ces al cărui întreg obiect e de 300.000, este sau nu abuz de încredere ? Borneanu ca avocat.—Fraude la barou Ca avocat Borneanu a fost in­tot­deauna mai mult decât mediocru. Dacă s’a auzit puțin despre el a fost că a­ figurat odată pe lista consiliului de disciplină a baroului Cap­ialei. Și acest lucru e ușor de explicat, con­tinuă interlocutorul meu. D. Bornea­nu a făcut în­totdeauna propagandă la alegerea ca decan a d-lui Danielo­pol și d. Danielopol ca recompensă l-a pus pe lista consiliului de disciplină. Și în acest consiliu Borneanu a avut un rol necinstit. El ocupa și funcțiunea de casier comp­­tabil al baroului și cînd a venit d. Mișu Antonescu ca decan, a găsit lipsă bani din casa corpului. Numai ca să nu jignească pe d. Da­nielopol,—care era destul de afectat că un membru din consiliul d-sale de dis­ciplină fusese necorect,—d. Antonescu n’a făcut gălăgie atunci. Numerarul moștenit de la Orbescu , D. Petrișor Orbescu, adaogă avoca­tul în chestiune, e un om foarte eco­nom și foarte modest. La moartea lui Orbescu au rămas vreo 510 mii lei în numerar și de atunci nu sunt decit 9 luni. fi Mă întreb : ce s’a făcut cu acești bani ? Explicația o dă d. Petrișor Orbescu care spune că a stat în­totdeauna sub controlul bănesc al lui Borneanu cu care a fost de altfel de a vizitat cîteva cen­tre din Europa și cu care a stat mai mult timp la Nizza. Instrucția afacere!. — Arestarea lui Borneanu După cum am anunțat în numărul de eri, d. avocat Borneanu a fost ținut sub paza polițienească pînă era la orele 6 cînd d. jude instructor Ionescu-Dolj sfirșind interogatoriul pe care îl lua in­culpatului, a lansat contra lui un man­dat de arestare.­­ Imediat după lansarea mandatului de arestare, Borneanu a fost dus înaintea secției III a tribunalului Ilfov pentru confirmarea mandatului.. Tribunalul era compus din d-ni. pre­ședinte Matei Balș, asistat de d. jude supleant Băicoianu. Din partea inculpatului a vorbit d. avocat Victor Fotescu. D. prim procuror Sirina a susținut acuzarea. Tribunalul a confirmat mandatul de arestare emis contra lui Borneanu,­oarece tăgada nu mai era cu putință îl invită să stea pe scaun pentru ca să se înțeleagă amîndoi. In același timp ea concedia din prăvălie pe lucrători și p­e slujnică, fără ca aceștia să bănuiască ceva. Atunci, femeea încuie ușa din față și pe cea din dos, apoi se adresă bărba­tului ei întrebindu-l de ce nu o lasă în pace. Soțul se rugă de ea cu inzistență ca să se împace, dar drept răspuns fe­meea merse la lavoar și luă un revol­ver calibru 12, cu care trase în bărba­tul sau două focuri, din care numai unul îl lovi pe la spate drept în cap, perfo­rîndu-i urechea dreaptă. Speriat omul se repezi la geamul ușor i­ sparse și sări în stradă strigînd că a fost împuș­cat.­ ­Sinuciderea Eroina dramei, Estelia Simonfi, după Săvîrșirea actului sîngeros alargă­­ în­ curtea casei cu revolverul in mină și își trase în tîmpla dreaptă un foc de revolver. La, zgomotul produs de cele trei detunături, toți vecinii alergă dind a"arma". Cel dintîiu sosit­­ la fața­ locului a fost d. Mahalla, comandantul sergen­ților de oraș, care împreună cu agentul Mumuianu, au anunțat toate autorită­țile. Sosind la fața locului d. procuror Diaconescu, d. jude instructor Popescu Vasile, d. polițai Deleanu și comisarul Cioculescu, au procedat imediat la o anchetă pentru a stabili motivele care au determinat pe femeea Simonfi să co­mită atentatul îngrozitor. S'a dat ordin imediat de a se trans­porta ambii muribunzi la spitalul ju­dețean. După două ore de suferința, Estella soția lui Ferdinand, a încetat din viață. Soțul ei fiind rănit mai ușor va scă­pa cu viață. Declarația soției La spital, mai înainta ca femeea Es­tella să-și dea sfirșitul, i s’au făcut niște injecții cu eter, cari au adus’o puțin iu­bire. In aceste momente ea a putut declara că a împușcat pe bărbatul ei pentru că a nenorocito, cheltui­ndu i zestrea și vînzîndu-i mobila pe care o avea și pentru că a tratat-o întotdeauna în chip barbar, lipsind-o și de cel mai strict necesar pentru existență. Știri artistice Trupa de comedii a artiștilor Teatrului Național care va face o stagiune com­plectă de vară la Rașca, ca și anul tre­cut, fiind pentru moment împiedicată a reîncepe seria reprezentațiilor la această grădină din cauza numărului de specta­cole ce trebue să dea trupa de operă a liliputanilor, va începe zilele aceste o se­rie de reprezentațiuni în grădina Blan­­duzia, după care spectacolele vor urma toată vara la Rașca. Exîine apare No. 21 din LITERARA ȘI ARTISTICA DRAMA DIN PITEȘTI — O femee împușcă pe soțul ei, apoi se sinucide — Pitești, 30 Maiü.—Eri, la ora 12 și jumătate s’a petrecut o dramă, care a impresionat adine pe orășeni. Iata în ce condițiune s’a săvîrșit a­­ceastă dramă . Acum o lună de zile, d-na Estelia Simonfi, a deschis o spălătorie chimică în str. Șerban-Vodă No. 62, în casele proprietarului I. Posescu. D-na Simonfi e soția lui Ferdinand I. Agabia, funcționar la arsenalul din București, locuia în str. Vespar No. 43 Eroii dramei s’au căsătorit acum 2 ani în luna No­mbrie. După un inter­nat de vreo trei luni au început certuri între dînșii pînă in cele din urmă Es­telia dispăru din Capitală, fără ca soțul ei să știe unde a plecat termen de cîte­va zile, soțul află că soția se află în Pitești, unde a deschis o spălătorie chi­mică, și ee trăește în concubinaj cu lu­crătorul Costică Dumitrescu din Bucu­rești, care locuește în strada Matei Voevod No. 39. Trată rău­— împușcarea soțului Ferdinand, fără a mai perde vremea a luat trenul și era la orele 11 a sosit în localitate cu gindul de a se împăca cu necredincioasa sa soție. Interesîndu­­se deja un sergent de oraș, află unde se află­­ stabilită spălătoria. Ajungînd aici soția lui, văzîndu-i se prefăcu că nu’l cunoaște, dar în cele din urmă, d.c. aMbeul â­n profesor C. latîn­ -Festivitatia de la Univ­ersitate— Cuvîntarea decanului —Discursurile studenților și ale avocaților foști elevi. — Răspunsul d lui C. Nacu. — Medalia și placa comemorativă oferite d-lui Nacu — Feli­citările. —Ban­chetul La Universitate, în sala biblioteca­ facultăței de drept, s’a început azi di­mineață, serbarea jubileului d-lui Nacu, pentru împlinirea a 30 ani de activi­tate juridică și profesorală. Splendida sală a bibliotecei era, plină de studenți, precum și de tineri și bă­­t­ini avocați și profe­sori, cari venise să sărbătorească pe distinsul profesor, avocat și om politic. Printre cei prezenți cităm pe d-nul Valerian Urseanu, decanul facultăței de drept, I. Tanoviceanu, M. Săulescu, D. Negulescu, profesori: Pașcanu, suplini­torul d-lui Stelian; Mincu, secretarul facultăței; Panaitescu, Xeni, Ducu­lescu, Țunescu, Ștefanescu-Galați; avocați; Ni­­colaescu, magistrat, etc.­­­­ . Cuvîntarea decanului D. Valerian Urseanu a deschis festi­vitatea, mulțumind studenților cari au luat frumoasa inițiativă de a sărbători pe unul dintre cei mai meritoși și vechi profesori ai facultății de drept. D. decan a lăudat astfel de porniri la studențimea noastră și a dat apoi cu­vântul celor cari voesc să-­­și exprime sentimentele față de profesorul lor săr­bătorit. Discursurile studenților vorbit din D. Apostole anuc partea comitetului organizator. D-sa a arătat cum zece generații au primit luminile profesorului care­ a sărbătorit. Din toate acele generații au venit azi reprezen­tanți cari să aducă princisul lor de re­cunoștință luminătorului lor. Ei îi oferă admirația, dragostea, respectul și­ devo­tamentul lor, pentru­ amintirile din tre­cut, iar pentru amintirea în viitor îi oferă o medalie și o placă comemora­­tivă. Studentul Apostoleanu a înaintat d-lui Nacu aceste daruri.­­ Profesorul le-a primit cu recunoștință și a mulțumit printr’o caldă strîngere de mînă. Au mai vorbit d-nn­ studenți Teo­dora, în numele studenților anului I . Bătrănoiu, în numele foștilor elevi ; Georgescu, din partea Uniunei studen­ților ; St. Stoica, din partea societăței­ juridice „C., I. Buzoianu“ și C. Tunescu,a­vocat, din partea foștilor elevi al d-lui Nacu, cari profesează azi alături de­­ Sa« __ D. Țunescu a adus elogii d-lui Na­gy pentru conștiințiozitatea cu care și-a făcut și își face cursurile și pentru a­­jutoarele morale și materiale date s­­u­­denților elevi al d-sale. Răspunsul d-lui Nacu Foarte emoționat, profesorul sărbăto­rit a răspuns celor cari îl sărbătoreau. Manifestația ce mi faceți, zu,® a­d-B‘l» o ocazie de a mă face ,fericit. Dacă ar fi decît cuvintele măgulitoare ce m­i-ați spus, «că e bucurie“și faptul că studenții sunt pă­trunsi de sentimentul de recunoștința iubire către considerat ca parinte intelectual al lorNu poate fi o mai mare mulțumire pen­s .Ce vede săi conduși de același sentimente în plauze călduroase). _ „Să ’mî dați voe, iubiții meu # să vă dați cîteva povețe această o­­cazie, de modul cum trebue să vg CQQ_ duceți în viață, în lumea din afară de școală. „Sunteți tineri cu idealuri, cu iluziuni că recomand să nu vă coboriți de la a­­ceastă înălțime de­­ dei. „In lumea reală să vă conduceți doar­ de sentimentul datoriei, către familie și către țară. Orice piedică , ați întâmpina în calea voastră, să nu vă descurajați. Și sunt multe stinci de cari trebue să vă feriți mergînd pe această cale. Cu­ sînteți studenți, feriți-vă de a fa«*» nu. Cu următorul sumar : Preludii. 1907 (poezie) de A Vlăhuță; O pagină macedoneană de Gh. Dum­bravă; Frăție (nuvelă) de Maria Pam­fil; Cula­ arsă (poezie) de Victor Eftimiu; Pentru boi (proză) de Fl. Cristescu; Prin lanuri (poezie) de Const. A. Giu­­lescu; Cum ne cunosc francezii (articol) de Octav Doljan; Sonete de D. Teleor; Cronici de vară de Fantasio; Mă cauți pretutindeni; Tinerețe trecătoare, poezii de I. Țicudeanu; Sonet de B. Constan­­tinescu; Impresii de la teatru de Petre Dorîa; Cronica muzicală : Liliputana de B. Lăutarul; Carnetul unui poet de De­­labîrsa; Informațiuni literare și artis­tice ; Bibliografie. fițică, feriți-vă de aceia cari voesc să se folosească de­­ d-v. spre a-și ajunge scopurile. Pe aceea ea se găsesc cei mai vinovați în mișcările greșite ale ti­nerimei. „Fiecare generație trebue să contri­­bue nu numai la păstrarea societăței existente, dar și la progresul ei. Eu n’am­ fost mulțumit cind, la unele întruniri ce s­au ținut, au fost stu­denți cari au spus că oamenii cari conduc statul trebue să le dea lor so­coteala. Nu vă recomand să stați indi­ferenți cînd sînt în joc interese mari de ale națiunei. Ori de­ cîte ori e o chestie mare, să vă agitați, dar să nu manifestați cu unii oameni politici in contra altora. (Aplauze). „Aplauzele d­v. mă încurajază și de aceea merg mai departe. Nu mi-a plă­cut cînd am văzut la Senatul univer­sitar o cerere de autorizare pentru con­stituirea unei societăți a studenților fii de țărani din care să facă parte și cei cari nu sînt studenți. „Mi am zis : Studenții aceia trebue să fie victima cuiva. Dar cînd ne gîndim să facem asemenea societăți, nu trebue să uităm că toți sîntem fiii acestei țări și că dacă ne divizăm pe clase, atunci periclităm edificiul statului, împuterni­cit pe legătura puternică, pe solidarita­tea dintre clase“. Trecînd la altă ordine de idei, d. Nacu a spus: „Fiecare stat, națiune are ceva distinct, deosebit de celelalte na­țiuni. Națiunea românească are particu­laritatea ,că e reprezentanta latinității în Orient. Cînd își va perde această particularitate, acest caracter, Romînia nu va mai avea rațiunea de a exista. Să luptați deci cu energie în contra celor cari vor voi să schimbe caracte­rul de latinitate al Romîniei. „Luptați da asemienea iu viața voas­tră pentru dreptate, pentru justiție. Și în meseria voastră să păstrați tinerețea sufletului și lărgimea de vederi, căci cei cari nu le păstrează, se pedepsesc singuri. „Să dea D-zeu, tinerilor de azi, ca idealul vostru să triumfe! Să dea D zei să vedeți dreptatea domnind pentru toți in Romînia ! Să dea­ D-zeu să a­­junge­ți a vă vedea țara la apogeul ce i-l doriți ! „Și acum dați-mi voe ca, in numele dv. să mulțumesc d-lor profesori cari s’au asociat la această sărbătoare spre a ’mi spori mulțumirea, fericirea ce o simt: „Termin zicîndu-vă la toți. Să trăiți“. Felicitările D-noi profesori, avocați și studenți au mers pe rînd­­ de an felici­tat personal pe d. Nacu, care le-a mulțumit tuturor pentru deosebita atenție ce i s’a dat. Medalia și placa comemorativă După prezentarea felicitărilor, cei pre­zenți au admirat medalia și placa co­memorativă ca studenții au oferit d-lui Nacu. Medalia e de formă dreptunghiulară și lucrată în argint masiv. Pe față e în efigie chipul d-lui Nacu, foarte bine reușit. Sub efigie e o pan­glica și o ramură de laur. Pe panglică sunt scriși anii 1877, 1907. In partea de jos, la dreapta, e o carte pe care stă scris : Drept civil. Pe verso medaliei e următoarea in­scripție : „Studenții facultăței de drept din­­ București . Omagiu distinsului lor profesor de drept civil pentru o neobo­sită activitate de 30 ani. Placa comemorativă e de onix. In partea de sus, la stingă e fixat un me­dalion al d-lui Nacu, făcut din bronz aurit. Sub medalion e inscripția : „Lui C. Nacu, 1877—1907“. In partea dreaptă, jos, e o carte deschisă pe care e aceeași inscripție ca po verso medaliei. Festivitatea de la Universitate s’a ter­minat la orele 11 și juni. Banchetul visează mai mulți dintre amicii și admiratorii d-lui Nacu îi oferă un ban­chet la hotel Bulevard. C. Remek­e,sau întrunirea liberală In seara de 29 Marti a avut loc o mare întrunire a liberalilor în sala uni­versală Lehler din Pitești, la care au luat parte peste 1500 de persoane. Au vorbit­­ D. N. Brînzău, care a descris starea deplorabilă a țăranului român și îmbu­nătățirile ce le va aduce actualul gu­vern, acuzînd pe conservatori că au f­u­­cat o politică de jaf și căpătuială. Preotul Brădeanu descrie cercurile culturale sătești cari la început erau privite ca locuri de întîlnire pentru a conspira contra statului, pînă la venirea d-lui Saret ca ministru care a legiferat aceste instituții. D. Spiru Haret, ministrul cultelor, a fost chemat la tribună și primit cu aplauze prelungite. D-sa arată că nu a fost niciodată reprezentantul colegiu­lui IlI-lea, dar făcîndu-i-se propuneri de mai mulți fruntași săteni din Argeș de a candida la acest colegiu a accep­tat cu mare bucurie, renunțînd de a-și mai pune candidatura în alt județ, a­­vînd convingerea că va reuși cu una­nimitate de voturi, deoarece a fost în­totdeauna susținătorul clasei țărănești, pentru care și-a sacrificat o parte din viața sa. Apoi a arătat că la 1904 a dispus ca moșiile dependințe de minis­terul cultelor să se arendeze numai la țărani fără a fi scoase la licitație și tot­deodată a promis, că va stărui ca mo­șiile statului să se arendeze numai la săteni și parte din ele în tovărășie cu statul. A explicat manifestul guvernului dat în numele regelui, zicînd că cele promise, guvernul liberal le va aduce la îr­­p .—jr*­­­­aisitia care din Pitești 1 isra­el Model 1907, perfecționat Treară malt, scoate ga*îsaele forte curat și im face mica­­ risipă eîa ws 4 m mm Construcțiunea solidă lira! Silifiul Funcționarea perfectă a Usii­ațiunii mașinelor Doastre Reprezentanța generală pentru Romînia: soc. pe acțiuni 8REN5TEIN k KOPPEL BUCTJRESCI, STR. BORSSNEI, 21 Sucursala: 3RIMLA, Bütaai’äl&aL­­ Guza Reprezentanți în țară : B. Companeitz, Cons­­tanța; Kleanthis Georgiudig, Roșiori ; I. Schaler T. Măgurele. Ițte descăderem lua 1 Iunile institutul Se­mm și HYDRSTERAPIE Sanatoriu­ I.r. Poras în iiolea (Bucovina) ^. ?. ore depărtare «ie frontiera romînă (Burâugeni)­a Cel mai frumos și indemînatic loc de cură și de petreceri în timpul verei. Po, ▼ . sițiune admirabilă, instalațiine de cură modernă: Hydroterapie, masaagii și JB ^ (­lectroterapie, băi cu slatină naturală, băi de acid carbonic cure de Nauheim, băi de Fango, de pucioasă, Moorsalz, Malte, etc. Inh­alatoriu complect, băi de soare , hală de odihnă, cure dietice, cure­ de îngrășare și degrășare, toate apele mine­­rale etc. Odăi confortabil mobilites bucătărie , esquisită Prețuri moderate. Pensiunea de 6 coroane pe zi 'VK Prospecte și informațiuni gratis' +kiSief­ord, B­r Josef Peras, B­r I. Margosches Bras & mí Mm­ BIUROUi­ CEStrada LIPâCAHÎ K0.-SS F«si mari depszite patru vlmm­engros Depozit central: București.­Transit: Braila-Galați Ferărie brută­­ și lucrată de ori­ce fel. Tablă germană și engleză pentru învelitul caselor. Articole teh­nice.— «țeluri.— Șurupuri. Butoane. Curele de transmisiuni de Păr de Cămilă. Șine de Batoze.— Unelte agricole și pentru vii. Sfoară de Manilla.— Uleiuri minerale: Schibaeff. Robinete, Pompe.— Bumbac de șters, Vopseli nepreparate și preparate, Uleiuri, Lacuri, Saci și țesători di Istă­ie ori-se fel Aparate de iluminat și încălzit cu gaz aerian, Casse de documente etc.­­— Listă de articole GRATIS și FRANL0 la cerere----­Procurăm Motoarerși ori-ce in­stalațiuni industriale o fac cîtiva ciocoi. (Aplauze prelun­gite). D. Vintilă Brătianu în puține cuvinte face o comparație între partidul liberal și partidul conservator și în același timp face­ și istoricul partidului liberal spunind că liberalii au dat indepen­dența țarei și c­ă tot ei sunt a,cei cari au împroprietărit pe țărani. (Aplauze). Cu toate că orele erau înaintate pu­blicul a chemat la tribună pe popula­rul și simpaticul deputat I. Purcăreanu care a fost pri­m­it cu vil aplauze. D-sa a arătat că partidul liberal a luat răs­punderea țărei în momentele cele mai grele, atunci cîn­d guvernul conservator a fugit lățind țara în flăcări , iar acum, ca culme, ciocoii spun că sînt gata a lua puterea cînd totul s­a liniștit. A mai arătat că­­,actualul șef al conserva­torilor P. Carp nu numai ca nu a ară­tat țăreî ce va face, dar din întrunirile ținute a reeșit" clar că ideea d-sale este că țăranul, nu trebue să fie luminat. (Aplauze prelungite). Termină solicitînd voturile alegători­­lor pentru d. Spiru Haret. (Aplauze prelungite). Întrunirea s’a terminat la orele 12 jumătate. TSATiü SbziCA Grădina A­mmbasador L-Zrupa Nottara-Niculescu-Buzau. . Aseară am asistat la reprezentația comediei Dama de la Maxim. Trupa se prezintă cu elemente me­nite să facă succesul repertoriului. Niculescu-Buzău, atic da simpatizat de publicul Capitalei, provoacă rîsul general și alăturea de el Bebeot­­e foarte hazliu și apreciat. D-niu Nicolau și Dan­da la Craiova sunt actori cu experiență, d. Achil de la Teatrul Național se dovedește, tot mai mult artistul in stare a da tipuri comice bine concepute și o serie de tinere talente, ca Fotino, Cigalia, etc. țin cu succes rolurile mai mici. Femeile din trupă își fac deasemenea toată datoria: d-ra Pepi Moor se pre­zintă excelent, foarte hazlie și simpati­zată d-na Margareta Alexandrescu, „soa­cra“ trupei, foarte drăguțe d-rele Foa­­nin, Săvulescu, Niculescu-Huși, Olga Gulitza, Vigny și uu mai puțin bine d-na Nicolau. Piesa bine știută, scena mare, mon­tarea foarte îngrijită, dovedesc că trupa de sub conducerea d-lor Nottara și Ni­­culescu Buzău e decisă să dea specta­cole populare așa cum se cuvine pen­tru Capitală. «fi» fin­set Miercuri 30 Brain 1007 . Debutul Celebrei Trupe de Operă LI­LIP UT A.NAI sub conducerea Cîosa. Guerra­­ se va cînta : ț Bărbierii! din Sevigii" Operă In 3 acte de Rosîni­­ Corul compus din 30 persoane începutul la orele 9 seara ! 'PREȚURILE : Loja 25 lei, Fotolii! 5 lei Stal I 3 lei, Stal II 1.50 JEAN FEDERIâ SeS0 ^ ! In caz de ploaie reprezentația se va da la SALA EDISON Cea­traaraa frumoasă grădină dijaa oraș Muzica Jililitara INTRAREA LIBERA Îeiîic, nutritiv și reconstituant. Cu principiile conținute în Kola, *icea,­ Guarana și Cacao reunite. INDICAȚI­UNI: Debilitate, Anemie, Chlorosa, Hipocondrie, Afecțiuni car­i­diace, Maladii nervose, Convalescența. Prețul Buteliei Lei 4.50 A se cere pretutindene la Farma­cii și Drogueria cu marca „Fortuna“ depusă și semnătura. Unde nu se găsește se trimeta contra ramburs prin depozitul greu erai. Farmacia Curții Regale ® 1. FRAȚII ROSY A, la CASA DE SCHIMB S. FINKELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 Leul Palat Dacia cursul pe ziua de 29 Maiu 1907 sj Camp. I Vlad I Tr«­f Renta anudf. 1505 suni 89 50 §OTS 4 °/c|| „ „ 1905 a. b. 89 50 90 50­­ 4 °/oj Rentă internă 60 50 91 25 4%! Oblig. Cora. Bus. 1903 87— 87 50 j 4%>/c , „ „ 1908 87 — 87 50 5 °­ n| „ . jud. 101 25 101 76 £ 4 |o „ » „. 95 75 96 50 I 5"/o Ser. Func. rural 10­1 50 101 86 I 4%| » » ,­ 89 75 90 50 1 5010 „ „ urb. Bu. 99 25 99 80 H Sop - „ Iași 95 25 96 — |­ Ac. B. Națională 3540 — 3560 — jfl „ . Agricolă 420 — 430 — șa „ „ Sc. Buc. 135— 140 — H Cor. val. austr. 105 — 106_ H Mărci germane 123 50 124 50 Banc. franceze 100 25 101 _ H „ italiene 100 — 101 ■ I­I „ rubl. hirtiî 264 — 267 — i­al" soar«­­wr . nine- ifa. •»te. Lessiva Salipu­rina SPALÄ și »șbișta piîela admi­rabil»­­ușor și în scurt timp. Face eccloțiile de igrasie, biaru și săpun. Nu conține chior, uas& sau sodă, garantat că nu ae rufele. Cereți la toate dragueriile și băcăniile Reprezentanți Generali: —Â. BLAU & Os. gtlitMEȘTI­^ «tea Jaahovei K®. 5 —. (Telefon H

Next