Adevěrul, iulie 1907 (Anul 20, nr. 6412-6442)

1907-07-01 / nr. 6412

Un mare succes i­n seară, grădina teatrulul Ambladora a fost ticsită de iunie. La orele 9 și un sfert nu se mai găsea nici un bilet la casă locurile rezervate erau ocupate de elita Capitalei. Rare­ori s’a văzut o așa de mare afluență și această grație frumoasei și picantei comedii Zozo, norocoasa localizare a ^ [ni Ranetti. Pe lingă piesă, trebue să mai adăugăm și escelentul joc al artiștilor de sub conducerea maestrului N­ottara și N­icu­­lescu-Buzau-Asta seara se joaca din nou. 2­01« Reformele universitare Acum cînd d. Hart reia chestia doctoratului la facultatea de drept și ia măsuri disciplinare cu privire la studenți pe cale de regulament, reforme cari eral cuprinse în proi­ectul d-lui Dissescu, este bine, cre­dem, să punem sub ochii cititorilor partea finală din cuvîntarea rostită la Cameră de fostul ministru al ins­trucțiunii întru apărarea reformelor sale. j D. Dissescu spunea: „Acum vin la partea că pericli­tez generațiunile prezente și vii­toare. „Eî bine, fac și eu apel la viitor; acest apel la viitor este adresat a­­celora care actualmente reprezintă viitorul. „Acel carî reprezintă azî viitorul, e studențimea ale cărei interese eu cred că le-am luat în mină. (Aplauze prelungite). „Prin proectul de lege am intro­dus cursurile comune, am introdus că vreau ca examenele să se facă în condițiuni deosebite, vreau ca să se știe care este caracterul cursuri­lor, am introdus unele catedre, d­v. ziceți 54, nu vreau să mai discut chestiunea aceasta, căci, de astă dată cu cît vom­ creia mai multe, cu atît viitorul este mai salvat. (Apl. pr.) „In special, pentru studenții cei mai numeroși, vreau să organizez doctoratul și să le fac catedre. „Dacă vor crede profesorii, cari reprezintă acum și în viitor inte­resele generațiunilor, că a face ceea ce eu voesc să tac, este a sa­crifica interesele țărei, să mă la­pideze. (Aplauze prelungite și înde­lung repetate). Dar va veni o zi în care se va spune, că eu sunt acela care am introdus cursurile comune, că eu sunt acela care am voit să introduc doctoratul; că eu sunt a­­cela care am voit să dau ajutoare profesorilor, cu agregați; că eu sunt acela care am vroit să intro­duc.—lucru criminal—să introduc egalitatea Iașilor cu Bucureștii, cel puțin pentru doctorat, și dacă nu triumfez astăzi, este că voiți să nu­ tăceți un viitor și mai fru­­mos decit acela pe care îl merit. (Apl. pr. și îndelung repetate, ova­­țiuni entuziaste). Isi­a îi trecut cinci luni de zile și fostul ministru al instrucțiunei își ia o splendidă revanșă asupra ad­versarilor săi, cari au mers pînă a face grevă cu studenții numai spre a-i zădărnici reformele pentru atrage foloase de meschin politicianism. IS In­ I­I 1907 1 iulie 1907 H­ Gajii Leonida St C ®­N­­­OUL­ REȚ-CURENT sedus j­aineumaticelor „NI1CHELIK“ 1 BUCIUGURI Antiderapante Camera daiAcr­ate tip cursa șamelle tip.­­ SECȚIUNEA 85 "Wv.U .m­­EMIN^CU^­ I &­­ iaIÎLIbII I >« Sil Iii M­itt I «ECȚU­NEA 90 mm. ^ uo .|I­IA 147e - l»7.— #7.— ÎN 154 - 208— 50.— I *2 815.— 52.— to ° î««“ **6­­54.­;?:> îîtz II.: »I fsi­- îÎ-SIS 228.— 290.­ 61.— SECȚIUNEA 120 mm. 820 223.- 280— 850 334--- 292— «»»O .j8SO 845__ 306— «I:*SO 920 255— 320— 67 — t ip 20 L 891_ *57— 7* 50 / I SECȚIUNEA 135 mm. 895 I 280* I 360.- I 74.— 935 I 3oO.— I 381— I 79.50 Ae preții se înțeleg laco depozitul nostru. Prin moartea colonelului Antonescu, armata sufere o mare pierdere. încă o bine mentală atențiune a pri­mit distinsa noastră compatriotă, bine cunoscută scriitoare d-na Eugenia de Reus-Ianculescu. Savanta societate „Asociațiunea arh­eo­­logică din Roma“de sub preșidenția de onoare a marelui filo-roman d. dr. Guido Baceli, prin aclamațiuni în ședința dela 19 iunie c­­a proclamat de membră co­respondentă a asociațiunei pe d-na de Reus­ Ianculescu. Odată cu carta de membră, președintele asociațiunei i-a trimis și următoarea a­­dresă: Prea ilustrei și luminatei d-ne Eugenia de Reus Ianculescu București Sfatul asociațiunei noastre în ședința ordinară ținută la 19 iunie, s’a onorat numindu-vă prin aclam­ațiune, membră­­corespondentă. Făcîndu-vă cunoscut cu cea mai mare plăcere numirea dv., cu multă recunoș­tință vă prezentăm ilustră doamnă, expre­­siunea celei mai vii și eterne gratitudini pentru activitatea promptă, stăruitoare și entuziastă, pe care dv. o împrăștiați în nobila țară a Român­iei în favoarea Ita­liei, a studiilor clasice și a iubitei noastre societăți. Desigur Romînia nu mai are o literată de acțiune ca d­v., care să se ocupe de țara noastră și cu atîta intenzitate și demnitate s'o iubească și amintească in toate multipiile și variatele manifestațiunî ale spiritului sau. Primiți prea luminată și ilustră d-nă, sentimentele noastre de respect profund și cordial. Președintele Giuseppe profesor Toma­­sse­ti secretarul Romolo Artioli. " A mai spune și cuvîntul nostru, ar fi un elogiu mai mult pentru bine apreciata noastră literară. Ne bucurăm însă văzind cum zi cu zi se cimentează mai strîns le­găturile de frățietate între surorile țărei latine. Felicităm cordial savanta societate pen­tru bine meritata atențiune și alegere în persoana d-nei de Reus Ianculescu care știm că mai este membră a societăței Eleno-latine de sub președinția ilustrului filo-rom în contele Angelo de Gubernatis, a societăților române , Societatea geogra­fică, a științelor sociale și distinsă confe­rențiară feministă a Ateneului român. Felicităm și pe d-na de Reus Iancu­lescu pentru răsplata primită, fugind-o de a munci fără preget pentru marea idee a latinismului. D. G. Juvara, șeful serviciului co­merțului din ministerul domeniilor, a obținut un concediu de o lună cu înce­pere de la 1 iulie. Locul d-sa­e va fi ținut în acest timp de d. Nicolau, secretar-inspector al Ca­merei de meserii din Focșani. D. Ar­ipu a fost numit secretar-șef al cancelariei consiliului superior al co­merțului. Știrile pe cari le primim de la băile statului Govora ne anunță că în locali­tate se află un mare număr de vizita­tori, mai mulți ca anul precedent. Din Gal­­țî­ni se telefonează că azi a continuat congresul socialist. S’a discu­tat asupra presei socialiste, la care chestie a luat cuvîntul d-na Rózsnké Frimu, d-uil. Sion-Iașî, Vasiliu-Bucu­­rești și dr. I­acovski. S’a discutat apoi chestia tacticei. D. dr. Racovski a rostit un important discurs. In „Dimineața“ de mîine vom da a­mănunte complecte. O telegramă sosită la direcția S. M. R. anunță că noul vapor „Dacia“ con­struit în șantierul de la St. Nazaire, a pornit sub pavilion romînesc spre Con­stanța. Mîine „Dacia“ va fi la Alger, unde va încărca cărbuni, iar în 10 zile va fi la Constanța. D. inginer-inspector Murguleț a ple­cat la Galați spre a lua măsurile nece­sare, în privința încărcare­ și descărcă­­rei vaselor S. M. R. Minsterul de războiu a hotărît muta­rea diviziei a 1I-a de infanterie de la Tîrgoviște la Pitești. Tîrgoveștenii cred că aceasta se da­­torește d-lui Vintilă Brătianu care ar fi făgăduit piteștenilor să le aducă di­vizia din Târgoviște. Școala de infanterie și cavalerie din Dealu Spirei, de sub conducerea d-lui colonel I. Gardescu, serbează astăzi, la ora 4, aniversarea de 50 ani de la în­ființarea ei. Diseară la ora 8 va avea loc la școală un banchet la care vor participa prin­cipele Ferdinand, principesa Maria și numeroși ofițeri superiori. D. doctor M. Codreanu se stabilește, cu începere de la 1 iulie, pe timpul ve­­­­rei la Sinaia. Nenorocirea din gara Golești Un frînar tamponat și tăiat de tren Aseară, pe cînd manevra în gara Go­lești trenul de marfă No. 654, frinarul Grigorescu D. Gh. voind să intre între vagoane pentru a le lega, a fost tam­ponat și izbit la pămînt. Cum trenul nu-șî micșorase viteza, a tăiat nenorocitului frînar o mină și un picior, în două bucăți. Sărindu-î grabnic în ajutor personalul gărei, frînarul a fost scos de sub va­se Albe, Teenpan C., Forenț N., Tonea ( Bug. Incan cari au re­­prezente ferans pălărierul, cisma­rul, coși și țestorea. Au fodmiral șelevii cari au ju­­gi­t Ban'Mărch'p sub conducerea tot a daniei0 Roütie : Moroianu I. Mateescjplej­',Iănică Iacob, Eug. Kiuncanr falaș­c a, Iancu Ana și StoicescrivastiW S'afi marcat &■ bucăți executate de corul năstireob conducerea d-lui Constant Meriti felicitările noastre. I După iminarț­roducției s’au dat premiil« Muzica fiului a cîntat pre­­m­iasatU» Prieipi au bivoit a împărții pre­­m­iile! coroanele îndemnînd copii a se sim­ conteniti a avea purtări tot­­«Lam frmoase,terminîndu-se distri­­buția alt­ lor afi iirăsit sala în acla­­mațiiile »m­isiai ale mulțimei. Ca­tt a mai contribuit la reușita adeplă a acestelistribuții atît de fru­mos atestorită ,care va rămine neș­­tears în mintea­uturor celor cari au luat art* este ș­cena pe care o are școli construit și decorată de direc­­torii școilei avii materialul dat de d. Em­irgh­ica di­rectorul fabricei d-lui Costescu și de’orcul cultural „Spät. Mihi Cintacuno“, înființat de un tuiriitoare ser«’ dar compus din mem­bri 3 miți sim­patriotic și cu multă draiste le culira neamului nostru. Juriin aceiași iubire sinceră, de a muri pentru inele obștesc corpului diditic si școl­­ i care nu cruță nici un mvent liber , in afară de orele de dla, făm să nu-1 întrebuințeze în mo­­duarătit mai sus. Ura Informațiuni orele 4 a început la șt­iri de ininterie și cavalerie din D Hm Spire serbarea jubileului de acsați? serbare azistă princi­pele Ferdinand venit special de la Sinaia, pricim și d. general Ave­­rescu, mini­stul de război fi. l^iseana, sosește la Constanța de la Arefantimioi, misiunea compusă ■fițerî țersanî. K.:l mBUne se va prezenta re­ HF spre a-l notifica urcarea pe W­ nod­i șah al Persieî. 1‘un­ei va fi întimpinata la un atac d. Langa-Rășcanu, se- ■ de­­ gație, care o va conduce , săriea va face multe vi* ■ ;îare, iar Luni, însoțită 1.. | ai Traian Filotti, va vizita :1 geografic al armatei, pe­­tabăra de la Cotroceni și elte. MM­e 1 și 3 Talie se vor face jmnnale din Pitești.­­din localitate divizindu-se HH hare s’i­u format două liste:d­ată de d. Vintilă Brătianu, ca viitor primar pe d. Nae­scu, fost director al liceului listă liberală este in frunte H­oro Coanlă, directorul băn­­■­­e din Pitești. ■ 1 Andreiescu, a fost constr­­icți­unea de ajutor de primar ■ Constanța, comunale din orașul Viului EBBBKs in cursul lunei Iulie. de inte rnt va fixa zilele MBB Luni. ' do irter­no a luat vacanță HW| la amiazi. IS&fH bătă, minister':] nu are can-HH din noui, o mulțime de lumi a I găsind locuri la Rașca, H­Ai3ț :.n Crd'.rurste iSr^SM dinaintr­ i unei grădini arh’ dc conic; ilt i'ittv-'- :h HHi­a interpretare au­, atras >u­­- î Brici­u'htt, Toticanu, Xicu. ■ HH­ a Ciucu­rescu, Al. Alexan­. HHH ccra­r:L JJirzeanu suine con- S'a rîs .și s'a bisat cu H­H extraor­dinar. HHH Ord­onanța se joaca astă:­ HHe»h­tt si opta oară și din nou­ HH­ e cei ce, vor să petreacă, să-și JEKE.Mocurile de cu zi, la Feder. hHEH dimineață a încetat din viață .SMyH Dim­i­trie A­n­to­neseu, .com­an- RH^Him 26 Rovine. HHHi­ Antonescu era un ofițer dis­­g§g§|M­ate cult. Brevetat de statul­­în Mr.­ matei, fost șef de stat-major 3 pe armată, colonelul An­­|S5^Era iubit și apreciat de toți RHJ^Kean, HH­ Hla 1860, Iulie 9, a obținut jHIBH-n­h­ l­.. ]a 1 Iulie 1882. Ofițer il­san K­pode și era colonel BH^Hnie 1906. Este a 15 a reprezentație și trebue să mărturisim că pînă azi nu S’a jucat încă la noi o piesă de 15 ori în Prețurile populare : 2 lei, 50 bani, goane și trimis imediat la spitalul co­­munal din Pitești. I Fiind räu mutilat, nu se știe de va scăpa cu viață. S’a dispuzat facerea unei anchete. Acel mecanic, înconjurat de mulți lucrători, ne-a spus cam ce s’a făcut pînă acum pentru el de către d. Morțun : — Sîntem aci in escursiune. De azi înainte, in fiecare Duminică, după o ordine ce se stabilește de șefii noștri, lucrătorii atelierelor noastre au la dispoziție gratuit un tren pentru a face o escursiune pe valea Prahovei, pină la Predeal, cu nevestele și copiii noștri. Avem și noi nevoi să respirăm și să ne o­­dihnim la aer curat, măcar cîteva ore. Ne-a făcut un mare bian mi­nistrul și puteți citi pe fețele escur­­sioniștilor satisfacția lor. „Ni s’a mai făcut ceva foarte fo­lositor la ateliere. Mîncam sub ce­­rul liber, descoperiți sub soarele arzător. S’au construit acum­ săli acoperite, unde putem lua masa la răcoare și în tihnă. „La toamnă aflăm că muncitorii noștri vor fi chemați la conferințe, ?a ni se facă și nouă o educație intelectuală. In acele conferințe ni s’a spus că se vor trata chestiuni de higienă cari privesc muncii»­"1­— ni se va face un curs de istorie națională și ni se vor dezvolta di­ferite chestiuni economice care ne interesează și pe noi și țara*. Mărturisim că am rămas surprinși că, în fine, pe tăcute, pătrunde și în administrația căilor ferate un spirit mai omenesc și mai democra­tic față de muncitori. E un început bun. Firește că a­­ceste măsuri nu sunt însă menite a îmbunătăți realmente starea mate­rială a muncitorimei de la căile fe­rate, dar recunoaștem că d. Morțun, un fin cunoscător al moravurilor biroterației noastre și mai ales al bi­­roterației aristocratice de la căile fe­rate, trebue să cucerească cu mari dificultăți măsurile de îndreptare pentru acea mulțime de robî. Ar fi fost intr’adevăr o dure­roasă decepție, pentru toată sufla­rea intelectuală a acestei țări, dacă nici un om politic experient și un cunoscător al psih­ologiei maselor, cum e d. Vasile Morțun, omul care a luptat 20 de ani, atît la tribuna parlamentului cit și în stradă, pen­tru dezrobirea muncitorimei, să nu aibă curajul și putința ca, ajungînd ministru, tocmai la departamentul muncitorimei de la căile ferate, să nu le poată îmbunătăți soarta. _______ V. D. R. Mateescu, actual ajutor de car­sier cl. 2-a, a fost numit casier primitor cl. 3 a in locul d-lui C. G. Iancovescu, trecut la regie. D. C. Dimiu, actual imp. cl. I a fost numit ajutor de casier, în locul d-lui B. Mateescu Înaintat. D. Gh. Picolo, actual imp. cl. 2-a a fost înaintat clasa I în locul d-lui C. Diraiu. D. Al. Niculescu, actual imp. aux. cl. I, a fost înaintat imp. cl. 2-a în locul d-lui Gh. Picolo. D. Sp. Andreescu a fost numit imp. aux. cl. 2-a in locul d-lui V. Doljan, Înaintat cl. 1 ln locul d-lui Al. Niculescu Înaintat. Concentrările pentru manevrele de toamnă D. general Averescu, ministrul de război și a dat un ordin cu privire la concentrările ce se vor face în vederea manevrelor de toamnă. Iată părțile esențiale ale acelui ordin: Concentrările vor avea loc în luna Septembrie și vor dura 15 zile pentru toate armele și toate serviciile. Comandamentele corpurilor de armată vor hotărî epocile de concentrare pen­tru notary și viile. * Trupele de infanterie vor forma regi­mente de trei batalioane, ale căror companii vor avea un efectiv de cîte 137 oameni. In acest scop vor chema sub arme oamenii cu instrucția complectă din contingentele 1903, 1904 și 1907 cu schimbul. Batalioanele de vînători vor avea e­­fectivul de pace.* Regimentele de cavalerie vor avea câte 4 escadroane, cu 124 oameni de escadron. Vor concentra contingentele 1905 și 1906 cu schimbul. Regimentele de călărași și roșiori permanente vor concentra și contingen­tele 1905 și 1906 cu schimbul din es­cadroanele de depozit. * Regimentele de artilerie divizionare vor fi formate din cîte 4 baterii. Reg. 1 artilerie de corp va fi format din 4 baterii montate și o baterie de o­­buziere. Reg. 2, 3 și 4 vor fi formate din cîte 4 baterii montate, o baterie de obuziere și una călăreață. Divizionul diviziei IX va fi format din 4 baterii montate. Regimentele de artilerie de cetate vor concentra contingentele 1900 și 1902 din concedii, întregi. Regimentele de geniu vor avea efec­tivul de pace. Companiile sanitare și de subsistență vor concentra contingentele 1900 și 1902 întregi. * Regimentele de infanterie vor con­centra dintre ofițerii de rezervă cari au primit prima de echipare, atîți ei­­ vor fi necesari, pentru ca fiecare companie să aibă cite trei ofițeri, începînd cu o­­fițerii cari au fost scutiți în primăvara aceasta. Celelalte arme și servicii nu vor chema ofițeri de rezervă. j­ Gardele, în timpul concentrărilor, vor fi făcute de trupele cu schimbul din in­­fanterie, contingentele 1905 și 1906. * In corpul II de armată căruia i se vor alătura regimentele de roșiori și bateriile călărețe, divizia III-a din Tîr­­goviște, comandată de generalul Cica, va lupta, în contra diviziei a IX-a din Constanța, comandată fiind d. general I. Culcer. Divizia IV-a, comandată de d. general Angelescu, va face manevre de brigade mixte contra brigade mixte. * Contingentele 903 și 904 cu schimbul din infanterie, precum și 905 și 906 din cavalerie vor face tragerea in primele 4 zile de concentrare. Fiecare soldat va trage cite 25 cartușe reduse și 30 car­tușe de razboiu. Soldații cu schimbul din contingentul 907 cari nu și-a fi complectat tragerea o vor complecta in primele 4 zile ale concentrărei. Ultima oră Convenția dintre Austro-Ungaria și Italia Viena, 30 Iunie.—Convenția din­tre Austro-Un­gari­a și Italia s’a pre­lungit de la sine pînă la 1914. Iată cum : In 1902, Iulie 12, s’a încheiat convenția pe timp de 6 ani, și a­­tunci s'a prevăzut o clauză după care dacă convenția nu se va mo­difica cel mult cu un an înainte de expirarea ei, ea rămîne în vigoare pînă la 1914. Cum o asemenea mo­dificare nu s’a făcut clauza a in­trat în vigoare. O afacere de scandal Praga, 30 iunie. — Ziarele se ocupă de o afacere de scandal la o școală de fete catolică. In urma cercetărilor făcute consiliul comunal a hotărît retragerea copiilor și dizolvarea școalei. Banditismul în Polonia ruseasca Berlin, 30 iunie. — In Polonia­ rusească, în orașul Osortcov, un nu­măr de bandiți au pătruns în casa cunoscutului financiar Reechte, un bătrîn de 80 de ani, căruia, cu ar­mele in mină, i-au cerut să le dea bani. Reechte le-a dat 10 ruble pe cari le avea in buzunări. Bandiții, declarindu se nemulțu­miți, i-au cerut cheile de la casa de bani. In acest timp femeea și o ser­­viitoare a financiarului dînd alarma, bandiții au tras focuri de revolver, fără a răni pe nimeni. Dragonii urmărind pe bandiți au reușit să prindă trei dintre ei; alți patru au reușit să fugă. In orașul Lodzig, 10 oameni în­­­armați au atacat poșta, au stricat aparatele telegrafice și au fur­at banc­note și scrisori. De asemenea au a­tacat administrația monopolului al­coolului, stricind ușa cu ajutorul di­namitei, și au furat 140 ruble. E de notat că unul din acești bandiți purta un steag roșu. Ofițerii marinei daneze și împă­ratul Wilhelm BerlÎn, 30 iunie. — Din Copenhaga se telegrafiază : 1d cercurile militare de aci produce o bună impresie faptul că împăratul Wilhelm a fost numit preșe­dinte de onoare al ofițerilor de marină din Danemarca. Din 1903 încă, împăratul Germaniei este amiral al flotei daneze, și era de datoria ofițerilor să -i dea posibilitatea de a vizita marina, lucru ce s-a făcut acum acordâ ndu-i-se titlul de președinte onorific. O declarație a lui Roosevelt Oster-Bar, 30 iunie. — Ambasadorul Japoniei Ovki și amiralul japonez Ya­­mamoto au vizitat pe președintele State­­lor­ Unite, Roosevelt. In urma acestei vi­zite președintele Roosevelt a făcut să se publice o declarațiune în care se spune că a avut o întrevedere cu amiralul Ya­­mamoto, care întrevedere a dat un re­zultat foarte satisfăcător, confirmînd bu­nul acord dintre cele două guverne și sentimentele amicale ale celor două na­țiuni una către alta. Prelungirea tratatelor Italiei Viena, 30 Iunie.—Corespondentul din Roma al ziarului Neue Fr. Presse află din izvor autentic că tratatul de alianță dintre Austro-Ungaria și Italia, încheiat în Iunie 1902 pentru șase ani, nefiind denunțat în cursul lunei Iunie trecut rămîne în vigoare pînă în Iunie 1914. Aceleași prescripțiuni găsindu-se și în tratatul de alianță dintre Germania și Italia. Tripla Alianță este astfel prelun­gită pînă la Iunie 1914. Grădina RAȘCA ■— Sîmbătă 30 Iunie — pentru a 7-a oară MARELE SUCCES Madame ORDOn a fi Tji Vodevil în 3 acte cu muzică localizat de d. EMIL D. FAGURE Nu va fi bucureștean care să nu vo­­iască să rîdă la acest succes al zilei și să asculte muzica delicioasă cîntată de d-nele Maria Ciucurescu, Lucreția Bre­zeanu, Fîrcășeriu, Colom­an, fără a mai vorbi de creațiile d lor Brezeanu, Io­­neanu, Niculescu. Biletele se află toata ziua la Feder și seara lu"Rașca Parcul Otet Seianu" --------Sîmbătă 30 Iunie---------­sar* MARE succes Compania Lirică­ Română eomiunectta CONST GRIGORIU Se va juca pentru a 8 a oară Văduva veselă (Die Lustige Witwe) Operă ia 3 acte de Victor Leon și Leo Stein în curînd : Regele USnătorilor HIC. MARIESCU DENTIST De la Facultatea din Paris 11 bis STRADA REGALA 11 bis — Dr ERISCUE STERIfl­l S’A STABILIT pentru timpul verei la VECHIRIGHIOL Hotel Movilă CorsuUain de la 10 — 12 și de la 5 —7 CRIME POUDijB sau a ei Recomandat Damelor pentru a albi, catifela și mult pielea obrazului și a mîinilo ------nîiu CWFfaru­Ă Miis’S an­ —ar-----------------­ CASA DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada LIPSCAtmt No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 28 Iunie 1907 Cump. I vind ° Rínia amor. ISOS esnv. l-fifao So . » »­­905 a. b. 89 75 90 o hentă internă 90 75 »1 o Oblig. Corn. Buc. 1903 87 75 88­0 » „ „ 1906 87 75 88 o » . jud. 102 — 102­0 » » » 95 25 96 « Ser. Func. rural 99— 99 » » „ 88 50 89 u „ „ urb. Bu. 97 50 98 0 .­­ „ Iași «4 — 94 Ac. R. Națională 3600 — 3620 „ . Agricolă 430 — «435 » „ Sc. Buc. 140— 1­50 Cor. ral. austr. 105 — 106 Mărci germane 123 50 124 Banc. franceze 100 50 101 „ italiene 100 — 101 Avis Am onoare a face cunoscut Onor. clientele­ mele că : Duminică 1 iulie 1907 ora 10 a. m. vom­ inaugura noul meu local de Be­rărie din str. Carol No. 45 numit „Coloseul Ogrezeanu “ unde vom servi o bere specială din Fabrica Oppler. Aceasta va ține loc de invitațiune. Cu stimă Antreprenor, Ion C. Ogrezeanu Dr. V. Doca Fost asistent pe lîngă clinica de Gynecologie a U­niversităței, și Membru perpetuu al So­cietăței de Gynecologie din Berlin Consult­ați­u­ni pentru Faceri și bole de femei — de la 2— 4 p. m. — No. 11 Strada Verde No. 11 BsESMilEIO medic de 7 ani al stațiunei balneare — Călimănești - Căciulata — s’a stabilit în localitate și se pune la dis­­poziția clienților pe timpul sezonului. Studiul d-sale asupra efectelor apetrde. Căciulata în diferite maladii artistice și diabet zaharat, medaliat la expo­ziția națională și Academia de științe din Palerom, se află de vînzare la librăriile din țară și în stațiune. La Ploesti Spirt Denaturat 95 grade l­­a Farmacia MIHAI BRAVUL j Răi mun­enie Afimofania Str. Hi. Lahovary Re. 15.—La malul mărci Băi de nomol de Techirghiol BAI TURCEȘTI — naturale — BAI SME PUTINA —cu apă de mare și fîntînă, calde și reci— SSîn­ «b­­afourî, sistematice La 15 iunie s’a redeschis secțiunea mo­dernă a noilor băi cu nomol din lacul Te­chirghiol după sist băilor Lucasbad [Ungaria] Instalațiuni complecte și perfecționate pentru băi de nomol și medicinale. Masaje, Fricțiuni, Dușuri Sistem Kneipe — Prețuri convenabile, Serviciu conștiincios . Băile sunt deschise de la 5 — 12 dimineața și 2—8 seara Proprietar Morfi Papastavru sir. 1 și 5 ° 1 ± 7. Redeschiderea la 1 iunié Institutul de GURA și HYDROTERAPIE ^ Sanatoriul Dr. Poras în Noica (Bucovina) 2 ore depărtare de frontiera română (Buzdugeni) Cel mai frumos și îndemînatic loc de cură și de petreceri în timpul verei. Po__­sițiune admirabilă, instalațiune de cură modernă: Hydroterapie, m­assagii și E ■ ■­lectroterapie, băi cu slatină naturală, băi de acid carbonic cure de Nauheim, băi de Fango, de pucioasă, Moorsalz, Maltz, etc. Inhalatoriu complect, băi de soare bală de odihnă, cure dietice, cure de îngrășare și degrășare, toate apele mine­­rale etc. Odăi confortabil mobilate, bucătărie esquisită Prețm­t moderate. ■rin pensiunea de 6 coroane pe zi Prospecte și informațiuni gratis "V* Ilrebici­ord, D­r Iosef Poras, D­r I. Margosches Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZA IAȘI Autorizată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuesci 1894 Recomandată cu preferința de D. ni. Medici. Efect prompt și sigur, dosa mită, gust plăcut. Cereți dar numai APA MINERALA DE BREAZA Care se găsește la toti vănzatori de ape minerale din țară. Propr. Co Tî. Paraschivescu șs Co. Deposit general: Ponții Kónya Jasi. SUCURSALA ROMÂNĂ a Fabricator de Mașini și Vagoane Simmering și Em-Koenigsfeld București, str. General L­ahovary . Recomandă ca specialitate: Motoare de Benzină, Petrolină »■ Gaz sărac Foarte potrivite pentru mori de țară. industria mică pentru toate industriele în mm și pentru sondage de petrol. Cea mai bună și cea mai simplă construcție Consu­mul de benzină grea foarte redus. -----Prețuri foarte convenabile------­Muncitorii de la C. F. R. — Cîteva dispoziții ale d-lui mi­nistru de lucrări publice — Se știe că la căile ferate e con­centrată masa cea mare a muncito­rimei de la orașe. Mulțimea aceasta de muncitori, îngrozitor exploatată, de atîta amar de vreme, de cîte ori a avut ceva de revendicat a procedat cu cea mai mare prudență, s’a adresat în liniște la parlament, la oamenii po­litici, pe cale ierarh­ică, în fine nu s’a mișcat decit pe căile cele mai pașnice, ca să nu se zică că vrea să cucerească îmbunătățirea ei prin acte de răzvrătire. Mai nimic nu s’a făcut pentru a­­ceastă mulțime de robi de la căile ferate. Era natural ca atunci cînd mun­citorii au văzut că în capul depar­tamentului lucrărilor publice vine ca ministru un om ca d. Vasile Morțun, care și-a jertfit 20 de ani pentru apărarea celor asupriți, un om care și-a cheltuit chiar o scurtă parte din averea lui pentru a putea îndruma în țara aceasta o mișcare a muncitorimei, era natural ca su­flarea democratică de la noi să-șî aibă privirile ațintite asupra activi­­tățeî d-lui Morțun și asupra menta­­lităței pe care o va imprima acelor care conduc administrația căilor fe­rate și cari s’au arătat mai totdeau­na refractari revendicărilor legitime ale muncitorimei pe care o ținea sub calci­ü.* A făcut ceva d. Vasile Morțun pentru muncitorimea de la căile fe­rate ? Eram Duminica trecută la Pre­deal unde am văzut o neobicînuită mișcare de muncitori, bărbați, femei și copii. Am întrebat pe unul din ei, un mecanic istovit de muncă, dar om deștept, ce caută acea mulțime la Predeal și cu această ocazie am a­­flat cîteva măsuri foarte bune, u­­mane și democratice, luate de mi­nistrul lucrărilor publice. Mișcarea de la finanțe Pe ziua de azi s’a­­ ficat următoarea mișcarea la ministerul de finanțe: D. I. Pistîrlăgeanu, șef de secție cl. 1- a, a fost numit administrator finan­ciar cl. 3-a, in locul d-lui I. Niculcea, demisionat. D. Gh. Sapient, casier plătitor cl. 2-a în serviciul central, numit șef de secție cl. 2-a în serviciul exterior. D. Haralambie Iliescu, administrator de sucursală de credit agricol, numit șef de secție, în locul d-lui N. Constan­­tinescu, trecut la credit. D. G. Rădulescu, impiegat cl. l-a, num­it subșef de secție, în locul d-lui Lupescu, lăsat în disponibilitate. D. D. Dinulescu, subșef de secție la Buzău­, transferat in aceeași calitate la Constanța. D. D. Mitrofan, subșef de secție la Constanța, transferat în aceeași calitate la Covurlul. D. G. Petrescu, șef de secție la jud. Covurlui, a fost mutat la jud. Muscel. D. C. I. Dobrovici, impiegat cl. 2-a la Burfin, mutat la administrația finan­ciară a Capitalei și înaintat la cl. l-a în locul d-lui Chiril Dumitrescu. D. C. Botez Iliescu, num­it impiegat cl. 2-a. D. St. Covalia, agent de control cl. 2- a, numit impiegat cl. 2-a în serviciul exterior, In locul d-lui N. Scriban, tre­cut agent de control. D. C. Dumitrescu, impiegat auxiliar cl. 2-a, înaintat cl. 1-a, în locul d-lui P. Enăceanu. D. Chr. Constantinescu a fost num­t imp. aux. cl 3-a, în locul d-lui M. Mi­­hăilescu­ , D nil L. Săndulescu, actual imp. aux. cl. 3 a la Putna, și G. Mărgărit, ac­tual imp. aux. cl. 2-a la Vaslui, au fost mutați unul in locul celuilalt. D. G. C. Popescu, actual administra­tor de sucursală de Credit Agricol, a fost numit șef de secție cl. 2-a, in lo­cul d-lui I. Grigoriu, actual șef de sec­ție, trecut administrator la sucursală. D. Al. Popovici, actual imp. aux. cl. 2-a la Buzău­, au fost mutați unul in locul celuilalt. D. R. Oprescu, actual imp. aux. cl. 2-a la Buzău­, a fost înaintat la cl. l-a, in locul vacant. D. C. Toma, actual imp. cl. 2-a la Olt, a fost înaintat la cl. l-a, în locul d-lui Ath. S. Brătușanu. D. G. Teodoru­, actual imp. aux. cl. l-a, a fost înaintat cl. 2-a definitiv in locul d-lui V. I. Popescu, demisionat. D. Anibal Cortez, actual imp. aux. cl. 2-a, a fost înaintat la clasa l-a, in locul d-lui G. Teodoru. D. loan A. Ion a fost numit imp. aux. cl. 3-a, in locul d-lui N. Ionescu, destituit. D. M. Milcoveanu actual imp. aux. cl. 2-a la Olt și d. D. Greceanu actual imp. aux. cl 2-a în Prahova au fost mutați unul in locul celulalt. D nil D. Greceanu, Al. Rădulescu, C. Pavel, D. Bordușanu/Fl. Stancovici, Al. I. Guță, C. Angheluță, D. Colceag, St. Gh­­orghiu, M. Constantinescu, I. Condaxa și V. Cartianu. actuali impie­gați aux. cl. 3-a au fost înaintați la clasa 2-a. D. G. Alexandrescu, actual impiegat cl. II-a la Constanța, a fost mutat la Iași în locul d-­ul I. Bonciu lăsat in dis­ponibilitate. D-ni. C. Niculescu și G. N. Lupan, au fost numiți imp. aux. cl. 3-a in locul d-lor C. Polihron înlocuit și Gheorghiu Gr. demisionat. D. G. Bulescu a fost numit impiegat clasa 2-a in direcția coulptabilităței ge­nerale a statului in locul d-lui V. Cos­­tandache demisionat. D. I. Zănescu actual imp. cl. 2 a la Ialomița a fost lăsat în disponibilitate In serviciul central s’a făcut urmă­toarea mișcare : D. I. Alexandrescu, actul șef de birou cl. 2-a în serv. scriptelor, a fost numit casier plătitor cl. 2-a în locul d-lui G. Smiruț, trecut în astă funcțiune. »A­DEVERUL

Next