Adevěrul, iulie 1907 (Anul 20, nr. 6412-6442)
1907-07-01 / nr. 6412
Un mare succes in seară, grădina teatrulul Ambladora a fost ticsită de iunie. La orele 9 și un sfert nu se mai găsea nici un bilet la casă locurile rezervate erau ocupate de elita Capitalei. Rareori s’a văzut o așa de mare afluență și această grație frumoasei și picantei comedii Zozo, norocoasa localizare a ^ [ni Ranetti. Pe lingă piesă, trebue să mai adăugăm și escelentul joc al artiștilor de sub conducerea maestrului Nottara și Niculescu-Buzau-Asta seara se joaca din nou. 201« Reformele universitare Acum cînd d. Hart reia chestia doctoratului la facultatea de drept și ia măsuri disciplinare cu privire la studenți pe cale de regulament, reforme cari eral cuprinse în proiectul d-lui Dissescu, este bine, credem, să punem sub ochii cititorilor partea finală din cuvîntarea rostită la Cameră de fostul ministru al instrucțiunii întru apărarea reformelor sale. j D. Dissescu spunea: „Acum vin la partea că periclitez generațiunile prezente și viitoare. „Eî bine, fac și eu apel la viitor; acest apel la viitor este adresat acelora care actualmente reprezintă viitorul. „Acel carî reprezintă azî viitorul, e studențimea ale cărei interese eu cred că le-am luat în mină. (Aplauze prelungite). „Prin proectul de lege am introdus cursurile comune, am introdus că vreau ca examenele să se facă în condițiuni deosebite, vreau ca să se știe care este caracterul cursurilor, am introdus unele catedre, dv. ziceți 54, nu vreau să mai discut chestiunea aceasta, căci, de astă dată cu cît vom creia mai multe, cu atît viitorul este mai salvat. (Apl. pr.) „In special, pentru studenții cei mai numeroși, vreau să organizez doctoratul și să le fac catedre. „Dacă vor crede profesorii, cari reprezintă acum și în viitor interesele generațiunilor, că a face ceea ce eu voesc să tac, este a sacrifica interesele țărei, să mă lapideze. (Aplauze prelungite și îndelung repetate). Dar va veni o zi în care se va spune, că eu sunt acela care am introdus cursurile comune, că eu sunt acela care am voit să introduc doctoratul; că eu sunt acela care am voit să dau ajutoare profesorilor, cu agregați; că eu sunt acela care am vroit să introduc.—lucru criminal—să introduc egalitatea Iașilor cu Bucureștii, cel puțin pentru doctorat, și dacă nu triumfez astăzi, este că voiți să nu tăceți un viitor și mai frumos decit acela pe care îl merit. (Apl. pr. și îndelung repetate, ovațiuni entuziaste). Isia îi trecut cinci luni de zile și fostul ministru al instrucțiunei își ia o splendidă revanșă asupra adversarilor săi, cari au mers pînă a face grevă cu studenții numai spre a-i zădărnici reformele pentru atrage foloase de meschin politicianism. IS In II 1907 1 iulie 1907 H Gajii Leonida St C ®NOUL REȚ-CURENT sedus jaineumaticelor „NI1CHELIK“ 1 BUCIUGURI Antiderapante Camera daiAcrate tip cursa șamelle tip. SECȚIUNEA 85 "Wv.U .mEMIN^CU^ I & iaIÎLIbII I >« Sil Iii Mitt I «ECȚUNEA 90 mm. ^ uo .|IIA 147e - l»7.— #7.— ÎN 154 - 208— 50.— I *2 815.— 52.— to ° î««“ **654.;?:> îîtz II.: »I fsi- îÎ-SIS 228.— 290. 61.— SECȚIUNEA 120 mm. 820 223.- 280— 850 334--- 292— «»»O .j8SO 845__ 306— «I:*SO 920 255— 320— 67 — t ip 20 L 891_ *57— 7* 50 / I SECȚIUNEA 135 mm. 895 I 280* I 360.- I 74.— 935 I 3oO.— I 381— I 79.50 Ae preții se înțeleg laco depozitul nostru. Prin moartea colonelului Antonescu, armata sufere o mare pierdere. încă o bine mentală atențiune a primit distinsa noastră compatriotă, bine cunoscută scriitoare d-na Eugenia de Reus-Ianculescu. Savanta societate „Asociațiunea arheologică din Roma“de sub preșidenția de onoare a marelui filo-roman d. dr. Guido Baceli, prin aclamațiuni în ședința dela 19 iunie ca proclamat de membră corespondentă a asociațiunei pe d-na de Reus Ianculescu. Odată cu carta de membră, președintele asociațiunei i-a trimis și următoarea adresă: Prea ilustrei și luminatei d-ne Eugenia de Reus Ianculescu București Sfatul asociațiunei noastre în ședința ordinară ținută la 19 iunie, s’a onorat numindu-vă prin aclamațiune, membrăcorespondentă. Făcîndu-vă cunoscut cu cea mai mare plăcere numirea dv., cu multă recunoștință vă prezentăm ilustră doamnă, expresiunea celei mai vii și eterne gratitudini pentru activitatea promptă, stăruitoare și entuziastă, pe care dv. o împrăștiați în nobila țară a României în favoarea Italiei, a studiilor clasice și a iubitei noastre societăți. Desigur Romînia nu mai are o literată de acțiune ca dv., care să se ocupe de țara noastră și cu atîta intenzitate și demnitate s'o iubească și amintească in toate multipiile și variatele manifestațiunî ale spiritului sau. Primiți prea luminată și ilustră d-nă, sentimentele noastre de respect profund și cordial. Președintele Giuseppe profesor Tomasseti secretarul Romolo Artioli. " A mai spune și cuvîntul nostru, ar fi un elogiu mai mult pentru bine apreciata noastră literară. Ne bucurăm însă văzind cum zi cu zi se cimentează mai strîns legăturile de frățietate între surorile țărei latine. Felicităm cordial savanta societate pentru bine meritata atențiune și alegere în persoana d-nei de Reus Ianculescu care știm că mai este membră a societăței Eleno-latine de sub președinția ilustrului filo-rom în contele Angelo de Gubernatis, a societăților române , Societatea geografică, a științelor sociale și distinsă conferențiară feministă a Ateneului român. Felicităm și pe d-na de Reus Ianculescu pentru răsplata primită, fugind-o de a munci fără preget pentru marea idee a latinismului. D. G. Juvara, șeful serviciului comerțului din ministerul domeniilor, a obținut un concediu de o lună cu începere de la 1 iulie. Locul d-sae va fi ținut în acest timp de d. Nicolau, secretar-inspector al Camerei de meserii din Focșani. D. Aripu a fost numit secretar-șef al cancelariei consiliului superior al comerțului. Știrile pe cari le primim de la băile statului Govora ne anunță că în localitate se află un mare număr de vizitatori, mai mulți ca anul precedent. Din Galțîni se telefonează că azi a continuat congresul socialist. S’a discutat asupra presei socialiste, la care chestie a luat cuvîntul d-na Rózsnké Frimu, d-uil. Sion-Iașî, Vasiliu-București și dr. Iacovski. S’a discutat apoi chestia tacticei. D. dr. Racovski a rostit un important discurs. In „Dimineața“ de mîine vom da amănunte complecte. O telegramă sosită la direcția S. M. R. anunță că noul vapor „Dacia“ construit în șantierul de la St. Nazaire, a pornit sub pavilion romînesc spre Constanța. Mîine „Dacia“ va fi la Alger, unde va încărca cărbuni, iar în 10 zile va fi la Constanța. D. inginer-inspector Murguleț a plecat la Galați spre a lua măsurile necesare, în privința încărcare și descărcărei vaselor S. M. R. Minsterul de războiu a hotărît mutarea diviziei a 1I-a de infanterie de la Tîrgoviște la Pitești. Tîrgoveștenii cred că aceasta se datorește d-lui Vintilă Brătianu care ar fi făgăduit piteștenilor să le aducă divizia din Târgoviște. Școala de infanterie și cavalerie din Dealu Spirei, de sub conducerea d-lui colonel I. Gardescu, serbează astăzi, la ora 4, aniversarea de 50 ani de la înființarea ei. Diseară la ora 8 va avea loc la școală un banchet la care vor participa principele Ferdinand, principesa Maria și numeroși ofițeri superiori. D. doctor M. Codreanu se stabilește, cu începere de la 1 iulie, pe timpul verei la Sinaia. Nenorocirea din gara Golești Un frînar tamponat și tăiat de tren Aseară, pe cînd manevra în gara Golești trenul de marfă No. 654, frinarul Grigorescu D. Gh. voind să intre între vagoane pentru a le lega, a fost tamponat și izbit la pămînt. Cum trenul nu-șî micșorase viteza, a tăiat nenorocitului frînar o mină și un picior, în două bucăți. Sărindu-î grabnic în ajutor personalul gărei, frînarul a fost scos de sub vase Albe, Teenpan C., Forenț N., Tonea ( Bug. Incan cari au reprezente ferans pălărierul, cismarul, coși și țestorea. Au fodmiral șelevii cari au jugit Ban'Mărch'p sub conducerea tot a daniei0 Roütie : Moroianu I. Mateescjplej',Iănică Iacob, Eug. Kiuncanr falașc a, Iancu Ana și StoicescrivastiW S'afi marcat &■ bucăți executate de corul năstireob conducerea d-lui Constant Meriti felicitările noastre. I După iminarțroducției s’au dat premiil« Muzica fiului a cîntat premiasatU» Prieipi au bivoit a împărții premiile! coroanele îndemnînd copii a se sim conteniti a avea purtări tot«Lam frmoase,terminîndu-se distribuția alt lor afi iirăsit sala în aclamațiiile »misiai ale mulțimei. Catt a mai contribuit la reușita adeplă a acestelistribuții atît de frumos atestorită ,care va rămine neștears în minteauturor celor cari au luat art* este șcena pe care o are școli construit și decorată de directorii școilei avii materialul dat de d. Emirghica directorul fabricei d-lui Costescu și de’orcul cultural „Spät. Mihi Cintacuno“, înființat de un tuiriitoare ser«’ dar compus din membri 3 miți simpatriotic și cu multă draiste le culira neamului nostru. Juriin aceiași iubire sinceră, de a muri pentru inele obștesc corpului diditic si școl i care nu cruță nici un mvent liber , in afară de orele de dla, făm să nu-1 întrebuințeze în moduarătit mai sus. Ura Informațiuni orele 4 a început la știri de ininterie și cavalerie din D Hm Spire serbarea jubileului de acsați? serbare azistă principele Ferdinand venit special de la Sinaia, pricim și d. general Averescu, ministul de război fi. l^iseana, sosește la Constanța de la Arefantimioi, misiunea compusă ■fițerî țersanî. K.:l mBUne se va prezenta re HF spre a-l notifica urcarea pe W nodi șah al Persieî. 1‘unei va fi întimpinata la un atac d. Langa-Rășcanu, se- ■ de gație, care o va conduce , săriea va face multe vi* ■ ;îare, iar Luni, însoțită 1.. | ai Traian Filotti, va vizita :1 geografic al armatei, petabăra de la Cotroceni și elte. MMe 1 și 3 Talie se vor face jmnnale din Pitești.din localitate divizindu-se HH hare s’iu format două liste:dată de d. Vintilă Brătianu, ca viitor primar pe d. Naescu, fost director al liceului listă liberală este in frunte Horo Coanlă, directorul băn■e din Pitești. ■ 1 Andreiescu, a fost constricțiunea de ajutor de primar ■ Constanța, comunale din orașul Viului EBBBKs in cursul lunei Iulie. de inte rnt va fixa zilele MBB Luni. ' do irterno a luat vacanță HW| la amiazi. IS&fH bătă, minister':] nu are can-HH din noui, o mulțime de lumi a I găsind locuri la Rașca, HAi3ț :.n Crd'.rurste iSr^SM dinaintr i unei grădini arh’ dc conic; ilt i'ittv-'- :h HHia interpretare au, atras >u- î Briciu'htt, Toticanu, Xicu. ■ HH a Ciucurescu, Al. Alexan. HHH ccrar:L JJirzeanu suine con- S'a rîs .și s'a bisat cu HH extraordinar. HHH Ordonanța se joaca astă: HHe»htt si opta oară și din nou HH e cei ce, vor să petreacă, să-și JEKE.Mocurile de cu zi, la Feder. hHEH dimineață a încetat din viață .SMyH Dimitrie Antoneseu, .coman- RH^Him 26 Rovine. HHHi Antonescu era un ofițer disg§g§|Mate cult. Brevetat de statulîn Mr. matei, fost șef de stat-major 3 pe armată, colonelul An|S5^Era iubit și apreciat de toți RHJ^Kean, HH Hla 1860, Iulie 9, a obținut jHIBH-nh l.. ]a 1 Iulie 1882. Ofițer ilsan Kpode și era colonel BH^Hnie 1906. Este a 15 a reprezentație și trebue să mărturisim că pînă azi nu S’a jucat încă la noi o piesă de 15 ori în Prețurile populare : 2 lei, 50 bani, goane și trimis imediat la spitalul comunal din Pitești. I Fiind räu mutilat, nu se știe de va scăpa cu viață. S’a dispuzat facerea unei anchete. Acel mecanic, înconjurat de mulți lucrători, ne-a spus cam ce s’a făcut pînă acum pentru el de către d. Morțun : — Sîntem aci in escursiune. De azi înainte, in fiecare Duminică, după o ordine ce se stabilește de șefii noștri, lucrătorii atelierelor noastre au la dispoziție gratuit un tren pentru a face o escursiune pe valea Prahovei, pină la Predeal, cu nevestele și copiii noștri. Avem și noi nevoi să respirăm și să ne odihnim la aer curat, măcar cîteva ore. Ne-a făcut un mare bian ministrul și puteți citi pe fețele escursioniștilor satisfacția lor. „Ni s’a mai făcut ceva foarte folositor la ateliere. Mîncam sub cerul liber, descoperiți sub soarele arzător. S’au construit acum săli acoperite, unde putem lua masa la răcoare și în tihnă. „La toamnă aflăm că muncitorii noștri vor fi chemați la conferințe, ?a ni se facă și nouă o educație intelectuală. In acele conferințe ni s’a spus că se vor trata chestiuni de higienă cari privesc muncii»"1— ni se va face un curs de istorie națională și ni se vor dezvolta diferite chestiuni economice care ne interesează și pe noi și țara*. Mărturisim că am rămas surprinși că, în fine, pe tăcute, pătrunde și în administrația căilor ferate un spirit mai omenesc și mai democratic față de muncitori. E un început bun. Firește că aceste măsuri nu sunt însă menite a îmbunătăți realmente starea materială a muncitorimei de la căile ferate, dar recunoaștem că d. Morțun, un fin cunoscător al moravurilor biroterației noastre și mai ales al biroterației aristocratice de la căile ferate, trebue să cucerească cu mari dificultăți măsurile de îndreptare pentru acea mulțime de robî. Ar fi fost intr’adevăr o dureroasă decepție, pentru toată suflarea intelectuală a acestei țări, dacă nici un om politic experient și un cunoscător al psihologiei maselor, cum e d. Vasile Morțun, omul care a luptat 20 de ani, atît la tribuna parlamentului cit și în stradă, pentru dezrobirea muncitorimei, să nu aibă curajul și putința ca, ajungînd ministru, tocmai la departamentul muncitorimei de la căile ferate, să nu le poată îmbunătăți soarta. _______ V. D. R. Mateescu, actual ajutor de carsier cl. 2-a, a fost numit casier primitor cl. 3 a in locul d-lui C. G. Iancovescu, trecut la regie. D. C. Dimiu, actual imp. cl. I a fost numit ajutor de casier, în locul d-lui B. Mateescu Înaintat. D. Gh. Picolo, actual imp. cl. 2-a a fost înaintat clasa I în locul d-lui C. Diraiu. D. Al. Niculescu, actual imp. aux. cl. I, a fost înaintat imp. cl. 2-a în locul d-lui Gh. Picolo. D. Sp. Andreescu a fost numit imp. aux. cl. 2-a in locul d-lui V. Doljan, Înaintat cl. 1 ln locul d-lui Al. Niculescu Înaintat. Concentrările pentru manevrele de toamnă D. general Averescu, ministrul de război și a dat un ordin cu privire la concentrările ce se vor face în vederea manevrelor de toamnă. Iată părțile esențiale ale acelui ordin: Concentrările vor avea loc în luna Septembrie și vor dura 15 zile pentru toate armele și toate serviciile. Comandamentele corpurilor de armată vor hotărî epocile de concentrare pentru notary și viile. * Trupele de infanterie vor forma regimente de trei batalioane, ale căror companii vor avea un efectiv de cîte 137 oameni. In acest scop vor chema sub arme oamenii cu instrucția complectă din contingentele 1903, 1904 și 1907 cu schimbul. Batalioanele de vînători vor avea efectivul de pace.* Regimentele de cavalerie vor avea câte 4 escadroane, cu 124 oameni de escadron. Vor concentra contingentele 1905 și 1906 cu schimbul. Regimentele de călărași și roșiori permanente vor concentra și contingentele 1905 și 1906 cu schimbul din escadroanele de depozit. * Regimentele de artilerie divizionare vor fi formate din cîte 4 baterii. Reg. 1 artilerie de corp va fi format din 4 baterii montate și o baterie de obuziere. Reg. 2, 3 și 4 vor fi formate din cîte 4 baterii montate, o baterie de obuziere și una călăreață. Divizionul diviziei IX va fi format din 4 baterii montate. Regimentele de artilerie de cetate vor concentra contingentele 1900 și 1902 din concedii, întregi. Regimentele de geniu vor avea efectivul de pace. Companiile sanitare și de subsistență vor concentra contingentele 1900 și 1902 întregi. * Regimentele de infanterie vor concentra dintre ofițerii de rezervă cari au primit prima de echipare, atîți ei vor fi necesari, pentru ca fiecare companie să aibă cite trei ofițeri, începînd cu ofițerii cari au fost scutiți în primăvara aceasta. Celelalte arme și servicii nu vor chema ofițeri de rezervă. j Gardele, în timpul concentrărilor, vor fi făcute de trupele cu schimbul din infanterie, contingentele 1905 și 1906. * In corpul II de armată căruia i se vor alătura regimentele de roșiori și bateriile călărețe, divizia III-a din Tîrgoviște, comandată de generalul Cica, va lupta, în contra diviziei a IX-a din Constanța, comandată fiind d. general I. Culcer. Divizia IV-a, comandată de d. general Angelescu, va face manevre de brigade mixte contra brigade mixte. * Contingentele 903 și 904 cu schimbul din infanterie, precum și 905 și 906 din cavalerie vor face tragerea in primele 4 zile de concentrare. Fiecare soldat va trage cite 25 cartușe reduse și 30 cartușe de razboiu. Soldații cu schimbul din contingentul 907 cari nu și-a fi complectat tragerea o vor complecta in primele 4 zile ale concentrărei. Ultima oră Convenția dintre Austro-Ungaria și Italia Viena, 30 Iunie.—Convenția dintre Austro-Ungaria și Italia s’a prelungit de la sine pînă la 1914. Iată cum : In 1902, Iulie 12, s’a încheiat convenția pe timp de 6 ani, și atunci s'a prevăzut o clauză după care dacă convenția nu se va modifica cel mult cu un an înainte de expirarea ei, ea rămîne în vigoare pînă la 1914. Cum o asemenea modificare nu s’a făcut clauza a intrat în vigoare. O afacere de scandal Praga, 30 iunie. — Ziarele se ocupă de o afacere de scandal la o școală de fete catolică. In urma cercetărilor făcute consiliul comunal a hotărît retragerea copiilor și dizolvarea școalei. Banditismul în Polonia ruseasca Berlin, 30 iunie. — In Polonia rusească, în orașul Osortcov, un număr de bandiți au pătruns în casa cunoscutului financiar Reechte, un bătrîn de 80 de ani, căruia, cu armele in mină, i-au cerut să le dea bani. Reechte le-a dat 10 ruble pe cari le avea in buzunări. Bandiții, declarindu se nemulțumiți, i-au cerut cheile de la casa de bani. In acest timp femeea și o serviitoare a financiarului dînd alarma, bandiții au tras focuri de revolver, fără a răni pe nimeni. Dragonii urmărind pe bandiți au reușit să prindă trei dintre ei; alți patru au reușit să fugă. In orașul Lodzig, 10 oameni înarmați au atacat poșta, au stricat aparatele telegrafice și au furat bancnote și scrisori. De asemenea au atacat administrația monopolului alcoolului, stricind ușa cu ajutorul dinamitei, și au furat 140 ruble. E de notat că unul din acești bandiți purta un steag roșu. Ofițerii marinei daneze și împăratul Wilhelm BerlÎn, 30 iunie. — Din Copenhaga se telegrafiază : 1d cercurile militare de aci produce o bună impresie faptul că împăratul Wilhelm a fost numit președinte de onoare al ofițerilor de marină din Danemarca. Din 1903 încă, împăratul Germaniei este amiral al flotei daneze, și era de datoria ofițerilor să -i dea posibilitatea de a vizita marina, lucru ce s-a făcut acum acordâ ndu-i-se titlul de președinte onorific. O declarație a lui Roosevelt Oster-Bar, 30 iunie. — Ambasadorul Japoniei Ovki și amiralul japonez Yamamoto au vizitat pe președintele Statelor Unite, Roosevelt. In urma acestei vizite președintele Roosevelt a făcut să se publice o declarațiune în care se spune că a avut o întrevedere cu amiralul Yamamoto, care întrevedere a dat un rezultat foarte satisfăcător, confirmînd bunul acord dintre cele două guverne și sentimentele amicale ale celor două națiuni una către alta. Prelungirea tratatelor Italiei Viena, 30 Iunie.—Corespondentul din Roma al ziarului Neue Fr. Presse află din izvor autentic că tratatul de alianță dintre Austro-Ungaria și Italia, încheiat în Iunie 1902 pentru șase ani, nefiind denunțat în cursul lunei Iunie trecut rămîne în vigoare pînă în Iunie 1914. Aceleași prescripțiuni găsindu-se și în tratatul de alianță dintre Germania și Italia. Tripla Alianță este astfel prelungită pînă la Iunie 1914. Grădina RAȘCA ■— Sîmbătă 30 Iunie — pentru a 7-a oară MARELE SUCCES Madame ORDOn a fi Tji Vodevil în 3 acte cu muzică localizat de d. EMIL D. FAGURE Nu va fi bucureștean care să nu voiască să rîdă la acest succes al zilei și să asculte muzica delicioasă cîntată de d-nele Maria Ciucurescu, Lucreția Brezeanu, Fîrcășeriu, Coloman, fără a mai vorbi de creațiile d lor Brezeanu, Ioneanu, Niculescu. Biletele se află toata ziua la Feder și seara lu"Rașca Parcul Otet Seianu" --------Sîmbătă 30 Iunie---------sar* MARE succes Compania Lirică Română eomiunectta CONST GRIGORIU Se va juca pentru a 8 a oară Văduva veselă (Die Lustige Witwe) Operă ia 3 acte de Victor Leon și Leo Stein în curînd : Regele USnătorilor HIC. MARIESCU DENTIST De la Facultatea din Paris 11 bis STRADA REGALA 11 bis — Dr ERISCUE STERIfll S’A STABILIT pentru timpul verei la VECHIRIGHIOL Hotel Movilă CorsuUain de la 10 — 12 și de la 5 —7 CRIME POUDijB sau a ei Recomandat Damelor pentru a albi, catifela și mult pielea obrazului și a mîinilo ------nîiu CWFfaruĂ Miis’S an —ar----------------- CASA DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada LIPSCAtmt No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 28 Iunie 1907 Cump. I vind ° Rínia amor. ISOS esnv. l-fifao So . » »905 a. b. 89 75 90 o hentă internă 90 75 »1 o Oblig. Corn. Buc. 1903 87 75 880 » „ „ 1906 87 75 88 o » . jud. 102 — 1020 » » » 95 25 96 « Ser. Func. rural 99— 99 » » „ 88 50 89 u „ „ urb. Bu. 97 50 98 0 . „ Iași «4 — 94 Ac. R. Națională 3600 — 3620 „ . Agricolă 430 — «435 » „ Sc. Buc. 140— 150 Cor. ral. austr. 105 — 106 Mărci germane 123 50 124 Banc. franceze 100 50 101 „ italiene 100 — 101 Avis Am onoare a face cunoscut Onor. clientele mele că : Duminică 1 iulie 1907 ora 10 a. m. vom inaugura noul meu local de Berărie din str. Carol No. 45 numit „Coloseul Ogrezeanu “ unde vom servi o bere specială din Fabrica Oppler. Aceasta va ține loc de invitațiune. Cu stimă Antreprenor, Ion C. Ogrezeanu Dr. V. Doca Fost asistent pe lîngă clinica de Gynecologie a Universităței, și Membru perpetuu al Societăței de Gynecologie din Berlin Consultațiuni pentru Faceri și bole de femei — de la 2— 4 p. m. — No. 11 Strada Verde No. 11 BsESMilEIO medic de 7 ani al stațiunei balneare — Călimănești - Căciulata — s’a stabilit în localitate și se pune la dispoziția clienților pe timpul sezonului. Studiul d-sale asupra efectelor apetrde. Căciulata în diferite maladii artistice și diabet zaharat, medaliat la expoziția națională și Academia de științe din Palerom, se află de vînzare la librăriile din țară și în stațiune. La Ploesti Spirt Denaturat 95 grade la Farmacia MIHAI BRAVUL j Răi munenie Afimofania Str. Hi. Lahovary Re. 15.—La malul mărci Băi de nomol de Techirghiol BAI TURCEȘTI — naturale — BAI SME PUTINA —cu apă de mare și fîntînă, calde și reci— SSîn «bafourî, sistematice La 15 iunie s’a redeschis secțiunea modernă a noilor băi cu nomol din lacul Techirghiol după sist băilor Lucasbad [Ungaria] Instalațiuni complecte și perfecționate pentru băi de nomol și medicinale. Masaje, Fricțiuni, Dușuri Sistem Kneipe — Prețuri convenabile, Serviciu conștiincios . Băile sunt deschise de la 5 — 12 dimineața și 2—8 seara Proprietar Morfi Papastavru sir. 1 și 5 ° 1 ± 7. Redeschiderea la 1 iunié Institutul de GURA și HYDROTERAPIE ^ Sanatoriul Dr. Poras în Noica (Bucovina) 2 ore depărtare de frontiera română (Buzdugeni) Cel mai frumos și îndemînatic loc de cură și de petreceri în timpul verei. Po__sițiune admirabilă, instalațiune de cură modernă: Hydroterapie, massagii și E ■ ■lectroterapie, băi cu slatină naturală, băi de acid carbonic cure de Nauheim, băi de Fango, de pucioasă, Moorsalz, Maltz, etc. Inhalatoriu complect, băi de soare bală de odihnă, cure dietice, cure de îngrășare și degrășare, toate apele minerale etc. Odăi confortabil mobilate, bucătărie esquisită Prețmt moderate. ■rin pensiunea de 6 coroane pe zi Prospecte și informațiuni gratis "V* Ilrebiciord, Dr Iosef Poras, Dr I. Margosches Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZA IAȘI Autorizată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuesci 1894 Recomandată cu preferința de D. ni. Medici. Efect prompt și sigur, dosa mită, gust plăcut. Cereți dar numai APA MINERALA DE BREAZA Care se găsește la toti vănzatori de ape minerale din țară. Propr. Co Tî. Paraschivescu șs Co. Deposit general: Ponții Kónya Jasi. SUCURSALA ROMÂNĂ a Fabricator de Mașini și Vagoane Simmering și Em-Koenigsfeld București, str. General Lahovary . Recomandă ca specialitate: Motoare de Benzină, Petrolină »■ Gaz sărac Foarte potrivite pentru mori de țară. industria mică pentru toate industriele în mm și pentru sondage de petrol. Cea mai bună și cea mai simplă construcție Consumul de benzină grea foarte redus. -----Prețuri foarte convenabile------Muncitorii de la C. F. R. — Cîteva dispoziții ale d-lui ministru de lucrări publice — Se știe că la căile ferate e concentrată masa cea mare a muncitorimei de la orașe. Mulțimea aceasta de muncitori, îngrozitor exploatată, de atîta amar de vreme, de cîte ori a avut ceva de revendicat a procedat cu cea mai mare prudență, s’a adresat în liniște la parlament, la oamenii politici, pe cale ierarhică, în fine nu s’a mișcat decit pe căile cele mai pașnice, ca să nu se zică că vrea să cucerească îmbunătățirea ei prin acte de răzvrătire. Mai nimic nu s’a făcut pentru această mulțime de robi de la căile ferate. Era natural ca atunci cînd muncitorii au văzut că în capul departamentului lucrărilor publice vine ca ministru un om ca d. Vasile Morțun, care și-a jertfit 20 de ani pentru apărarea celor asupriți, un om care și-a cheltuit chiar o scurtă parte din averea lui pentru a putea îndruma în țara aceasta o mișcare a muncitorimei, era natural ca suflarea democratică de la noi să-șî aibă privirile ațintite asupra activitățeî d-lui Morțun și asupra mentalităței pe care o va imprima acelor care conduc administrația căilor ferate și cari s’au arătat mai totdeauna refractari revendicărilor legitime ale muncitorimei pe care o ținea sub calciü.* A făcut ceva d. Vasile Morțun pentru muncitorimea de la căile ferate ? Eram Duminica trecută la Predeal unde am văzut o neobicînuită mișcare de muncitori, bărbați, femei și copii. Am întrebat pe unul din ei, un mecanic istovit de muncă, dar om deștept, ce caută acea mulțime la Predeal și cu această ocazie am aflat cîteva măsuri foarte bune, umane și democratice, luate de ministrul lucrărilor publice. Mișcarea de la finanțe Pe ziua de azi s’a ficat următoarea mișcarea la ministerul de finanțe: D. I. Pistîrlăgeanu, șef de secție cl. 1- a, a fost numit administrator financiar cl. 3-a, in locul d-lui I. Niculcea, demisionat. D. Gh. Sapient, casier plătitor cl. 2-a în serviciul central, numit șef de secție cl. 2-a în serviciul exterior. D. Haralambie Iliescu, administrator de sucursală de credit agricol, numit șef de secție, în locul d-lui N. Constantinescu, trecut la credit. D. G. Rădulescu, impiegat cl. l-a, numit subșef de secție, în locul d-lui Lupescu, lăsat în disponibilitate. D. D. Dinulescu, subșef de secție la Buzău, transferat in aceeași calitate la Constanța. D. D. Mitrofan, subșef de secție la Constanța, transferat în aceeași calitate la Covurlul. D. G. Petrescu, șef de secție la jud. Covurlui, a fost mutat la jud. Muscel. D. C. I. Dobrovici, impiegat cl. 2-a la Burfin, mutat la administrația financiară a Capitalei și înaintat la cl. l-a în locul d-lui Chiril Dumitrescu. D. C. Botez Iliescu, numit impiegat cl. 2-a. D. St. Covalia, agent de control cl. 2- a, numit impiegat cl. 2-a în serviciul exterior, In locul d-lui N. Scriban, trecut agent de control. D. C. Dumitrescu, impiegat auxiliar cl. 2-a, înaintat cl. 1-a, în locul d-lui P. Enăceanu. D. Chr. Constantinescu a fost numt imp. aux. cl 3-a, în locul d-lui M. Mihăilescu , D nil L. Săndulescu, actual imp. aux. cl. 3 a la Putna, și G. Mărgărit, actual imp. aux. cl. 2-a la Vaslui, au fost mutați unul in locul celuilalt. D. G. C. Popescu, actual administrator de sucursală de Credit Agricol, a fost numit șef de secție cl. 2-a, in locul d-lui I. Grigoriu, actual șef de secție, trecut administrator la sucursală. D. Al. Popovici, actual imp. aux. cl. 2-a la Buzău, au fost mutați unul in locul celuilalt. D. R. Oprescu, actual imp. aux. cl. 2-a la Buzău, a fost înaintat la cl. l-a, in locul vacant. D. C. Toma, actual imp. cl. 2-a la Olt, a fost înaintat la cl. l-a, în locul d-lui Ath. S. Brătușanu. D. G. Teodoru, actual imp. aux. cl. l-a, a fost înaintat cl. 2-a definitiv in locul d-lui V. I. Popescu, demisionat. D. Anibal Cortez, actual imp. aux. cl. 2-a, a fost înaintat la clasa l-a, in locul d-lui G. Teodoru. D. loan A. Ion a fost numit imp. aux. cl. 3-a, in locul d-lui N. Ionescu, destituit. D. M. Milcoveanu actual imp. aux. cl. 2-a la Olt și d. D. Greceanu actual imp. aux. cl 2-a în Prahova au fost mutați unul in locul celulalt. D nil D. Greceanu, Al. Rădulescu, C. Pavel, D. Bordușanu/Fl. Stancovici, Al. I. Guță, C. Angheluță, D. Colceag, St. Ghorghiu, M. Constantinescu, I. Condaxa și V. Cartianu. actuali impiegați aux. cl. 3-a au fost înaintați la clasa 2-a. D. G. Alexandrescu, actual impiegat cl. II-a la Constanța, a fost mutat la Iași în locul d-ul I. Bonciu lăsat in disponibilitate. D-ni. C. Niculescu și G. N. Lupan, au fost numiți imp. aux. cl. 3-a in locul d-lor C. Polihron înlocuit și Gheorghiu Gr. demisionat. D. G. Bulescu a fost numit impiegat clasa 2-a in direcția coulptabilităței generale a statului in locul d-lui V. Costandache demisionat. D. I. Zănescu actual imp. cl. 2 a la Ialomița a fost lăsat în disponibilitate In serviciul central s’a făcut următoarea mișcare : D. I. Alexandrescu, actul șef de birou cl. 2-a în serv. scriptelor, a fost numit casier plătitor cl. 2-a în locul d-lui G. Smiruț, trecut în astă funcțiune. »ADEVERUL