Adevěrul, august 1907 (Anul 20, nr. 6443-6472)

1907-08-01 / nr. 6443

Mercurial August 1907 Ultime informațiuni Incepind de mline vom pu­blica în pag­­i­n a ziarului cîteve­ articole cu interesante amănunte asupra tratativelor ce se urmează la Constanti­­nopol atit în vederea indice­­rei convenției comerciale, con­sulare și a vaculurilor, cit și în chestia conflictului cu Grecia. Ni se telefonează din Sinaia că d. de Biderlen Waechter, ministrul Germaniei în Capitală, care conduce acum ambasada din Constantinopol, fiind în țară a vizitat pe mai mulți bărbați politici de la noi, printre aum­ pe d. Ionel Brătianu, cu care­ a avut mai multe lungi convorbiri. Ministrul Germaniei a vizitat și pe d. general Averescu. Sub pretext că apără pe rege Vo­ința Națională insultă zilnic pe su­veran în modul cel mai trivial. Era fostul oficios al guvernului a apărut cu titlu mare peste întreaga pagină: R­ege anarhic. In text zilnic amestecă pe rege în polemică iarăși sub cuvînt că combate opoziția. In răit hal a mai ajuns și fostul organ oficios al partidului liberal. Atragem atențiunea d-lui Anton Carp, ministru al domeniilor, că de cînd am dat pe față operațiile cămă­­tărești ale d-luî Babeș, subșeful con­­tabilității acelui minister, se încearcă o mușamalizare a afacerea. S’au retras zilele acestea oarecare giruri și s’a aranjat cu o mică bancă datoriile cîr­ciumar­ului Moi­­sescu. Toate aceste precauțiuni s’au luat pentru ca ancheta să nu înceapă decit după ce se vor aranja, așa pe repezeală și desigur în mod provi­zoriu, faimoasele operațiuni ale d-lui Babeș. Nu răspundem la toate insipidele atacuri ale foilor guvernamentale fiindcă am cerut o anchetă asupra unui fapt rușinos, dar nu vom în­ceta de a cere d-lui Anton Carp să facă o anchetă în așa condițiuni incit d. Babeș să n­u poată întru nimic influența și să nu poată ni­mic mușamaliza. Ziarul La Roumanie publică in a­­ceasta chestiune, în număru­l de a­­seară următoarea notă : „Adevărul“ a publicat zilele a­­cestea mai multe articole asupra u­­nor grave abuzuri săvirșite la mi­nisterul domeniilor în paguba func­ționarilor acestui minister și a pri­mit din partea acestora niște de­nunțuri foarte compromițătoare pen­tru autorii abuzurilor săvirșite. Fără să voim a intra în fondul chestiune!, sperăm că d. ministru al domeniilor va dispune să se facă o anchetă și va pedepsi pe vinovați, dacă sunt. Nu e vorba de a vota, după cum anunță un altul din confrații noștri, moțiuni de încredere în favoarea d lui cutare sau cutare, fără a ști măcar ce anume are temeri în aser­țiunile­­ Adevărului, ci de a lua măsuri severe pentru a face să în­ceteze starea revoltătoare de lucruri pe care o semnalează „Adevărul“" * * Graba „Epoceî“ de a lua apăra­rea cămătarilor vizați, fâcînd cor cu foile guvernului, este cel puțin ciu­dată din partea unei foi care are pretenția de a face opoziție de... control ! Te-Deum­ul, cu prilejul celei de a 20 aniversări a domniei prințului Ferdinand al Bulgariei, pe care l-am anunțat pentru 2 c., va avea loc la 15 August viitor. Organul guvernului sîrb Samu Brava crede a ști că guvernul tur­­cesc fiind ferm hotă­rit să pacifice Macedonia, a ordonat ca trupele să procedeze cu cea mai mare energie contra bandelor. In urma acestora oficiosul sîrbesc crede că e absolut sigur că toate bandele vor fi nimicite.­­ Starea sanitară a Capitalei continuă a fi foarte bună. Dela 15 la 30 nu s’au înregistrat de­cit cazuri de boală fără nici o im­portanță. D. P. Stănescu, șeful serviciului per­sonalului și comptabilității din ministe­rul de domenii, s-a reîntors aseară în Capitală. Ministerul de interne și cel de culte și instrucție publică au cerut prefecți­lor să invite pe primarii comunelor ru­rale, să ia măsurile prevăzute de legea din 17 Martie 1892, pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice. Domnul dr. Eisenberg intercîndu-se în Capitală și-a reluat consultațiunile intre orele 2—4 p. m., în calea Moși­lor 243. D. Gr. Șachiru a fost numit subco­misar cl. III în orașul Alexandria D-niu Stanciu Pompiliu, veterinar al circumscripției II Tg.­Frumos, și Scar­­lat Iamandi, veterinar al circunscrip­ției Il-a Drăgășanu, au fost transferați unul in locul altuia. Astă noapte pe la ora 11 trenul care pleacă din gara Pitești spre Curtea de Argeș a tăiat în două pe femeia Marița Niculescu din comuna Merișani intre cantonul 1 și 2. Sus numita femeie suferea de alte­riație mintală. Autoritățile fiind sezizata si eu trans­portat la fața locului. Camera de meserii a comunicat cor­porației corelarilor etc. că ministerul de domenii a confirmat în demnitatea de președinte al acestei corporații pe 1. Athanase Ionescu, maestru carelor și depoului de echipament Cotroceni. Următorii ofițeri romira voor împarte la manevrele imperiale germane ce vor avea loc în cursul tunei Septembrie : d. colonel E. Pretorian, atașat la reg. 7 husari No. 7 Ronne, d. colonel Aslan, atașat la reg. 28 infanterie Friederichs­­feld, d. locot.-colonel Zamfirescu, atașat la reg. artilerie de cîmp No. 8 din Saar­­louis și d. căpitan Botez Mircea în di­vizionul artileriei călărețe din Lich­te­­nau (Westfalia). Acești ofițeri s'au prezentat azi la­ mi­nister primind ordinile de plecare după cum urmează : colonelul Pretorian la 18 August, col. Aslan 15 August, col. Zam­firescu 21 August, iar cap. Botez 7 Sep­tembrie (st. n.). Ministerul de interne a revocat pe dl. G. I. Arvati, ajutor de primar al co­­munei Coslegiu, jud. Prahova, pe Marin Popescu, primarul comunei Rîmoșițî-Su­­sanî, jud. Vilcea și pe I. Dinu Petre, ajutor de primar al comunei Grecești, jud. Dolj. Serile de Marți au­ ajuns să fie reținute pentru întîlnirea elitei Ca­pitalei la Rașca, unde și trupa este, în adevăr, de elită. Astfel, pentru astă seară Marți, e de prevăzut cu tot ce are Bucureș­­tiul mai distins și mai elegant va asista la Rașca, la a 15 reprezen­tație a neîntrecutului succes . Mitică Ghinion. E de recomandat oprirea de cu zi a locurilor pentru Mitică Ghi­nion. In cursul acestei sâptămîni sosește in Capitală d. I. A. Goodwyn, unul din cei mai distinși specialiști în ramura tracțiune­ cu aburi de la cunoscuta fa­brică engleză de mașini agricole Ran­­somes, Sims­et Jefferies Ltd. Ips­wich, cu misiunea expresă de a studia necesitățile țărior noastre cu privire la locomotivele rutiere. Chestia tracțiunea motrice, avînd o importanta vitală pentru agricultura noastră, toți cei interesați,— mari pro­prietari și agricultori, — sînt rugați, în interesul propriu­, să binevoiască a co­munica de îndată cu reprezentanța ge­nerală : Jos. Abramovitz, București, strada Edgar Quinet No. 6. D. I. I. Niculescu-Dorobanțu, prefec­tul județului Ilfov, se va întoarce in Capitală la finele săptămînei viitoare ve­nind din străinătate. D. inginer Lindley a vizitat ori lu­crările de la Ulmi, pentru sporirea debi­tului de apă cu care se alimentează Ca­pitala. D. Sebastian Theodorescu, membru în consiliul comunal al orașului Tulcea, a fost numit primar al acestui oraș. D. profesor dr. I. Cantacuzino, direc­torul general al serviciului sanitar, a însărcinat pe d. inspector general vete­rinar dr. I. Șt. Furtună și pe d. prof. Motaș să asiste, ca delegați din partea guvernului român, la al treilea congres internațional de lăptarie, care se va ține la Haga, în zilele de 16 pînă la 20 Septembrie s. n. inclusiv. Pe ziua de 1 August se va face o mișcare in personalul ministerului de domenii, provocată de vacanța ce s’a de­clarat prin moartea șefului de birou cl. Grigore Turburi. La ministerul instr. publice s’au primit peste 100 de cereri ale profesorilor aie căror numiri au fost anulate pentru noile numiri. Cererile vor fi examinate în modul următor : Dela 7 la 10 August cele relative la transferări și de la 10—12 August cele relative la numiri din nou­. Telegramele primite la direcția ge­nerală a serviciului sanitar arată că fe­bra aftoasă s-a răspîndit iarăși mult în țară. Există azi febra aftoasă în județele Ilfov, Brăila, Iași, Suceava, Botoșani, Ialomița, Teleorman, Neamț, Roman, R.­­Sărat, Argeș, și la Tutova și Tecuci. In jud. Tulcea această epizootie s’a stins cu desăvîrșire. Ministerul de interne neprimind nici o contestațiune contra alegerei comu­nale din Slatina, făcută in zilele de 20 și 22 er.­a pus în vedere prefecturii de Olt și președintelui comisiunei interi­mare a orașului Slatina că noul consiliu poate fi convocat spre a proceda la verificarea titlurilor nouilor aleși și la constituire. In urma intervenției făcută de cor­porația bărbierilor-coafori din Capitală, ministerului de interne și prefecturei de poliție a Capitalei, pentru respecta­rea repauzului duminical, de către toți meseriașii bărbieri, s'a luat dispoziție ca de acum înainte prăvăliile să fie in­­chise în fiecare Duminică de la orele 4 după masă. Toți cei ce nu vor respecta această decizie, vor fi dați judecatei de către circum­scripțiile respective și condam­nați la amendă, în folosul comunei și al casei de ajutor a corporației. Pentru aducerea mai bine la înde­plinire a acestei deciziuni și spre a putea afla toți contravenienții, se dă dreptul oricărui membru din corporație să denunțe circumscripțit­ respective, cînd ar afla că un meseriaș nu s’a con­format întocmai acestor dispozițiuni. D. dr. H. Neuman, cunoscutul speci­alist în boale și operațiuni de gît, nas și urechi, a plecat la Berlin pentru a vizita diferite clinici din specialitatea d-sale. Duminică 29 iulie a. c. fiind aduna­rea generală a societăței internaționale a legăturilor de cărți, pentru alegerea noului comitet, a C­ fost proclamați aleși d-nii : Gh. l­arhimescu, președinte, Nicu D. Francischi, vice-președinte, Tănase Marinescu casier, Gh. G. Cons­­tantinescu secretar, S. Mateescu și B. Mihailescu controlori: Iulius Schifler, I. Georgescu, P. Rădulescu, M. Nicu­l­escu, Gh. Zugravu­, V. Tănăsescu, S. Adamescu, membrii. Mîine seară se ’închid] înscrierile pentru escursiunea la Constantinopole- Persoanele din provincie, cari au ade­rat prin scrisori sunt rugate a-și înainta taxele respective pînă la 5 August,­­înscrierile deci se mai fac, astăzi și ratine la sediul societățoi studenților calea Victoriei 110. Administrația Casei școalelor a clădit anul acesta un număr de peste 40 școli rurale. Toate aceste școli, împreună cu cele clădite de diferite comune vor în­cepe să funcționeze chiar dela 1 Sep­tembrie a. c. Junimiștii și miș­carea profesorilor — Profesorii junimiști merg cu d. Haret — In cercurile profesorale se vor­bește actualmente mult despre atitu­dinea ce au profesorii junimiști față de decizia d-lui Haret și mișcarea profesorilor, provocată de această decizie. In adevăr, se observă că profeso­rii junimiști se țin în cea mai strictă rezervă, că nu participă de loc la acțiunea celorlalți profesori și că nici unul din ei n'a formulat pînă acum vreo obiecțiune cu privire la anulă­rile d-luî Haret. Mai mult, se pune în legătură această atitudine a profesorilor junimiști cu atitudinea „Epoceî“, care, grație influenței acestora, tace în chestia deciziei d-luî Haret. D-niî Pangrati și Mehedinți par a fi obținut, de la ziarul d-lui Fi­­lipescu această atitudine rezervată, pe care însă profesorii loviți o explică cu totul altfel. I)-nni Pangrati și Mehedinți sînt astăzi, cel dintîi ș­ director, cel de al doilea redactor al „Revistei ge­nerale a învățămîntului“, revistă fondată, cum se știe, de d. Haret, cu programul de a lupta pentru menținerea tuturor legilor d-lui Haret. Cînd d-sa a venit la guvern, a trecut direcția revistei d-lui Pan­grati, iar d. Mehedinți a devenit redactor, fiind în acelaș timp și azi membru în comitetul perma­nent al instrucțiunei. Această situațiune face pe cei doi profesori junimiști nu numai să se fie în rezervă, dar să dea, pe sub mină, tot concursul d lui Haret. îl. Faptul a fost adus la cu­noștința cîtorva fruntași con­servator­­i, cari așteaptă și în­toarcerea d-lui Carp pentru a pune categoric chestiunea atitudinei profesorilor juni­miști. 1­. C. C. Avion, pentru a demonstra, se zice, în potriva acestei atitudini, și-a arătat, cum se știe, părerile sale prin interviewtul acordat „Adeveru­­­lui“ și totodată a autorizat ziarul „ Conservatorul“ să de­clare că d-sa este hotărit in contra deciziei d-lui Haret și că va da tot concursul său profesorilor nedreptățiți, sus­­ținîndu-le cauza înaintea Con­tenciosului. Această eșire a­­ d-lui C. C. Arion este considerată ca un blam direct la adresa d lor Pangrati și Mehedinți și un avertisment dat atitudinea zia­rului d-lui Filipescu. In primele zile după va­canță, această chestiune va găsi o clarificare. R Ministerul sănătăței publice O știre dintr’o sursă foarte bună spune că s’ar fi hotărit în mod de­finitiv ca să se înființeze un minis­ter al sănătăței publice. Plîngerea că direcția serviciului sanitar nu poate face mult pentru că prea e dependentă de ministru, e de dată mai veche. Cel d’at din care a atras atențiunea asupra marei importanțe ce are în special pentru țara noastră serviciul sanitar, așa că s’ar impune necesi­tatea creărei unui minister special, a fost d. profesor Babeș.­­ Chestiunea s’a discutat de repeti­­te ori, fără a se ajunge însă la o soluțiune practică. Acum se vede că noul director general al serviciului sanitar a ob­ținut ca să se înființeze ministerul sănătății publice. După un distins liberal cu care am avut ocazia să vorbim, — crea­rea acestui minister ar fi fost chiar condițiunea fără de care d. dr. Can­tacuzino li ezitase să primească di­recția serviciului sanitar. * Dificultăți constituționale nu se opun creiare unui nou minister, după cum cred unii. Constituția noastră nu prevede anume cîți mi­niștri trebue să compue guvernul, ci lăsînd ca aceasta să se stabi­lească prin simple legi, după trebu­ință și împrejurări. De notat că dacă toate statele civilizate au este un oficiu sanitar, căre l­ucrează cu multă independență și fără a fi supus ingerințelor poli­tice, Romînia va fi primul stat care va crea un minister al sănătăței. Rep.* Asupra istoricului creărea ministeru­­lui sănătăței publice, mai aflăm urmă­toarele amânunte: D prof. dr. Babeș a făcut Academiei Române, in sesiunea trecută, o intere­santă comunicare cu privire la starea sanitară a țărei și cu acest prilej, d-sa a afirmat pentru crearea unui minister al sănătății publice. La această ședință a asistat și d. I. I. C. Brătianu, mi­nistrul de interne. Venind d. prof. dr. I. Canta­cuzin­o în capul direcțiunei sa­nitare, d sa ai făcut mai multe inspac­­țiuni prin țară și s'a arătat foarte ne­mulțumit de starea sanitară a țărei. D-sa și a propus să reorganizeze ser­viciul sanitar­ și, la toamnă­, guvernul va depune pe biroul Camerelor un proect de lege pentru creearea unui minister al sănătății publice. III Asia seara Frumoasa comedie bufă, jucată de celebrul Polin, la Paris, Cuartirul d-lui Maior traducție de d. P. Gusti, se joacă astă seară la Grădina Ambasadori Această reprezentație se dă în bene­ficiul simpaticului nostru artist Ionel Cigalin, care a făcut o splendidă crea­­țiune in rolul Mouillarde, ordonanța Ma­iorului. Cine vrea să petreacă bine, să asiste astă seară la această reprezentare. Prețurile populare. Situația există de fapt, legea nu va face decit să o consfănțească și de drept, înaintea acestui proect însă, se va de­pune un altul prin care ministerul de interne va solicita oamenilor un credit de 15 milioane lei destinat serviciului sa­nitar. Va urma apoi un alt proect de lege cu privire la înființarea unei admi­­nistrațiuni a Casei spitalelor după felul• Casei școalelor, Casei bisericei, etc. Noul minister va cuprinde între al­tele, o direcțiune a serviciului medical și o direcțiune a serviciului veterinar ci­vil. Celelalte amănunte le vom da pe mă­sură ce vom avea informațiuni precise și controlate asupra lor. E de știut că asupra acestei însem­nate reforme se păstrează pentru un moment, cel mai strict secret. Actual­mente, d. prof. dr. Cantacuzino, are dese întrevederi cu d. dr. V. Babeș, directo­rul institutului de patologie și bacterio­logie din Capitală și cu d. profesor dr. Al. Obreja, fostul director general al serviciului sanitar. In Innul atentatului contra d-lui Niclescu — Povestirile unui martor ocular. Se știe că unul dintre ceî­cari au fost martori oculari la atentatul săvîrșit Sim­­bătă asupra d-lui Em. Miclescu, direc­torul general al căilor ferate, a fost și d. locot. Richard Petrescu, de la jan­darmii pedeștri, fratele d lui Em. Pe­trescu, prefectul poliției Capitalei. D. locot. Richard Petreacă se ducea la Câmpulung pentru a asista la o nuntă și călătorea în același vagon cu direc­torul general al căilor ferate. Declarațiile d-lui Richard­­ Petrescu D. locot. Petrescu sosind azi dim. în Capitală l’am rugat să ne dea oarecare amănunte asupra atentatului și d-sa ne-a declarat următoarele : „In vagon se aflau in momentul a­­tentatului 5 persoane. In primul com­partiment d-nn­ Em. Miclescu și Vla­­huți Slătineanu, fost prefect de Ilfov, in compartimentul dela mijloc eu și sublocot. Marinescu și în al 3-lea com­partiment un d. civil pe care nu l-am cunoscut. D. Emil Miclescu stătea pe canapea­ua din partea dreapta a compartimen­tului și in fața sa d. Vlahuți-Slătineanu. Ivirea atentatorului Atentatorul care a intrat în vagon în timpul cind trenul trecea prin dreptul stației B. M. și-a așezat cîrjele pe cu­­loarul cel mic al vagonului, a deschis ușa și apoi tîrîndu-se într’un picior a ajuns pină în dreptul ușei comparti­mentului unde se aflau d. Miclescu și d. Slătineanu. El s’a sprijinit cu pieptul de peretele compartimentului, așa că cei din vagon nu văzură decit jumătate din corpul atentatorului. Atentatul D. Vlahuți-Slătineanu zărindu-1 s’a ridicat de jos și s’a repezit la dînsul. In acelaș timp s’a ridicat și d. Mi­clescu. In momentul cînd d. Vlahuți-Slăti­­neanu voi să pună mina pe atentator acesta trase. Glontele, după cum se știe, a lovit pe d. Miclescu în picior. După­ atentat D. Vlahuți-Slătineanu a apucat atunci pe atentator și lăsîndu și greutatea cor­pului peste dînsul l’a lipit cu spatele de peretele vagonului. Atentatorul avea atunci mîna încă liberă și ținea revol­verul îndreptat spre culoar, în di­ecți­­unea unde mă aflam eu și sublocot. Marinescu. Atunci am sărit de la locul meu și am apucat pe atentator de mină. Revol­verul i-a scăpat jos. D. Miclescu a venit pînă la ușa com­partimentului și adresindu-se crimina­lului i-a spus : — Ce ți-am făcut eu ? D. Vlahuți-Slătineanu a spus atunci d-lui Miclescu să dea semnalul de a­­larmă. Atît de emoționat era d. Mi­clescu încît in loc să tragă de semnal a tras mai întîiu de un lanț de la lampă și apoi a dat semnalul de alarmă. Se vede că d-sa nu simțea încă dureri, deoarece a continuat să umble pe com­partiment. Se cunoaște aceasta și din urma de sînge lăsată. Arestarea atentatorului Cînd trenul s’a oprit, a venit în vagon un jandarm pedestru care pleca în con­­ccdiu și am dat pe atentator în paza jandarmului. După două minute trenul s’s pus în mișcare și cînd ne-am reîntors in gara de Nord am predat pe atentator subco­misarului gărei. Acesta este tot adevărul asupra mo­dului cum s’a sm­­i­sit acest atentat. Tis Repauzul duminical Se cunoaște mișcarea întreprinsă în cursul verii acesteia, de către funcțio­­narii comerciali, pentru dobîndirea re­­pauzului complect în zilele de Dumi­nică și sărbători legale in tot timpul celor două luni de vară Iulie și August. Deasemenea se știe rezultatul mișcă­­rei; un mare număr de comercianți au aprobat dreapta cerere a funcționarilor din magazinele respective. Iată acum cari magazine vor fi în­chise toata ziua Duminică, astfel după cum ni se comunică de la „Societatea funcționarilor comerciali“. In primul rînd, toate drogeriile și librăriile, apai următoarele m­agazine : Luca P. Niculescu, Drăghiceanu și Po­­pescu, Becheanu și Iliescu, Dimitrie Petrescu, Au Bon Gout, Socec și Co , G. Salm, S. F.K­.-hy (la Papagal), La­­zarbvici, Bon Marcisé, Frații Hassan, Alex. Hassan, Frații Albahari, Esche­­nasi și Benvenisti, etc. Membrii „soc. funcționarilor comerciali“, recunoscători, aduc viile lor mulțumiri sing­ura Apă minerală Naturală recomandabilă este numai adevăratul BORIZVS de BORSZÉK Cea mai bogată in acid carbonic natural și cea mai delicioasă pentru a fi amestecată cu vii­ De vânzare la toate Magazinele de Coloniale și Delicatese, Restaurante, Drogueriile și Farmaciile din întreaga țară j. Stațiune Climaterică și Balneară BORSZÉK t» TRANSILVANIA PARADISUL UNGARIEI.— Cea mai faimoasă și sănătoasă localitate Legătură directă cu Automobilul și Diligența prin Piatra-Neamț. Pentru prospecte și information­ a se adresa la Reprezentantul General MAX STEINHART, — București, No. 92, Calea Moșilor, No. 92 Cele mai bane pentru CALATORI, MOȘIERI, ARENDAȘI, etc., puțind fi întrebuințate și pentru vînătoari CARABINE cu mai multe focuri, cu repetiție, putÎnd trage în șir, fără a luă arma dela umăr, 5, 12 sau 15 focuri, după felul carabinei. Tir pînă la 1000 metri. ’ PISTOALE, care încarcă și descarcă singure, Webley (8 focuri), Browning (7 focuri), Mauser (10 focuri), etc. ..TM=1 Cereți prospectul ilustrat al „ARMELOR DE APARARE“ B. D. ZISMAN. - Furnisorul Curței Regale Mare magazin de arme si munitiuni BUCUREȘTI SUCURSALA CRAIOVA Calea Victoriei 44 Str. Un­ir­ei, 48 fruntașilor comercianți, cari au binevoit a adera la propunere și a aproba în­­chiderea magazinelor în cu­rsul zilei de Duminică și sărbători legale. Crima din str. Sf. Spiridon-Teill ține la Helsingfors în luna aceasta, să nu mai aibă loc în Finlanda. Aceasta pentru a nu da prilej de persecuții guvernului contra Fin­landei. Comitetul central se va întruni în curând la Petersburg pentru a de­cide asupra locului unde urmează a se ține congresul. Scriitorul Halevy bolnav Paris, 31 iulie.­Cunoscutul scri­itor Halevy se află grav bolnav. Starea lui e foarte critică. Atentat revoluționar Riga, 31 Iulie.—Revoluționarii au omorît pe preotul Iuliu Nurd, care călătorea intr’o misiune specială. Ei au omorît și pe vizitiul preo­tului, descărcînd asupra-i un foc de revolver, întrevederea dintre Tittoni și Aerenthal Roma, 31 Iulie.—„Agenția liberă“ anunță că întrevederea dintre Tit­toni și Aerenthal, care urmează a se ține la Semumerring, are mai multă importanță decît acea de la Viena, deoarece acolo se vor lua deciziuni asupra chestiilor care au fost tratate la Desio. Turburarile din Belfast Londra, 31 iulie.—Aseară dezor­­dinele la Belfast luaseră așa pro­­porțiune încît trupele au trebuit să facă uz de arme. O persoană a fost ucisă; sunt mai mulți răniți. Dezordinele au durat pînă la miezul noptei; spitalele sunt pline. Ca la o sută de persoane au fost rănite. Numeroși soldați și polițiști au fost grav răniți cu lovituri de pietre. Predarea lui Mac-Lean Tanger, 31 Iulie.­ Agenția „Ha­vas“ află că Mac-Lean a fost predat de către Raisuli oamenilor din tri­bul Elkmes și că se află pe drum spre Fez încă de Sîmbătă. După o altă versiune tribul Elkmes l-a pre­dat mahalei cantonate la Elksar. Groaznic incendiu la Paris Paris, 31 Iulie. —• Niște copii jucîndu-se cu chibrituri au dat foc la niște buruieni, iar focul s’a co­municat la rezervoriul subteran care aduce petroleul din vapoare în re­­zervoriile marelui depozit de petrol al casei Desmarets Freres la Ivry- sur-Seine. Un incendiu groaznic s-a decla­­­­rat la depozit. Au trebuit sforțări de mai multe ore ale pompierilor din Paris și din împrejurimi pentru a circonscrie focul. Mai multe case mici din vecinătate, au fost distruse. Cinci persoane între cari un pom­pier, au fost rănite. Pagubele ma­teriale sunt considerabile. In învălmășala care s’a produs, atentatorul a reușit să se facă nevăzut. Telegrame In jurul unui atentat Viena, 31 Iulie.—Eva a fost ares­tată aci sora celui de-al doilea a­­tentator la viața negustorului de automobile Heinrich Kraus. Ea se numește Maria Bros și o profesoară de piano. In ultimul timp se afla la Sibiu în Ungaria. Poliția aflînd de reîntoarcerea ei a arestat-o.F­­­ata a declarat că primind o scrisoare de la fratele ei prin care acesta îî cere bani de urgență a venit în per­soană la Wiener Neustadt și i-a pre­dat 400 coroane. Cu această sumă Theodor Bros a plecat la sud. Amănunte asupra crimei din Monte Carlo Paris, 31 Iulie.—Din Monte Carlo se anunță că marea a zvîrlit la mal, pe plaja Lavotto, intestinele suede­zei Emma Livay, care a fost ucisă de soții God­d. Ucigașii pentru a împiedeca mi­rosul ce ar fi provenit din intestine le- au scos din corpul sinucisei și le-au zvîrlit in latrină. De aci ajunse în mare, întîmplarea le-a adus la mal.Din cercetările făcute pînă acum s-a stabilit că soții God­d au făp­tuit crima fără complici. După depozițiile martorilor, nu­mai d-na Goold ar fi putut con­cepe și executa planul fioroasei cri­me. Toți martorii susțin că femeia Goold are o energie și o voință extraordinară, sub a cărei influență soțul i se supune ca un copil. D-șoara Isabela Girodin, nepoata lor, n’a putut avea nici un amestec și era străină de cele întîmplate. Congresul cadeților Petersburg, 31 iulie. — Condu­cătorii partidului constituțional-de­­mocrat au ținut erî, la Moscova, o consfătuire. Ei au decis ca congre­sul lor, care fusese anunțat a se Atentatul din Sevastopol — Șapte victime — Petersburg, 31 iulie.—Din Sevastopol vin știri despre un groaznic atentat săvîrșit în­potriva poliției, și în urma căruia mai mulți polițiști și trecători au­ căzut victimă. Poliția făcea percheziție la un anume Semionos. Deodată se auzi o detunătură teribilă și șeful poliției, inspectorul siguranței și un sergent de oraș căzură morți; proprieta­rul casei, un jandarm și doi trecători au­ fost foarte greu răniți. ADIcV I SRüU „Adevărul” în țară Ploești, 31 Iulie Sinuciderea lui Ștefan Șendrea­ — Ves­­tea despre tragica sinucidere a bătrî­­nului profesor universitar Ștefan Șene­drea, a produs o dureroasă impresie în rândurile acelor ce au cunoscut pe si­nucigaș. După cum se știe, d. Ștefan Șenerea a încercat pentru prima oară să-și pună capăt zilelor în orașul nostru, incercînd să-și tragă în cap un glonte de re­volver. Am avut nefericirea să vizitez pe d* Șendrea pe cînd se afla în spitalul „Schüller“, cînd starea sa mintală se în­răutățise foarte mult. Sărmanul bolnav avea mare groază că va fi într’un os«­piciu de nebuni, unde zicea că va mai dura cele mai crude torturi. Din a­­ceastă cauză sărmanul Ștefan Șendrea s'a azvirlit din tren înainte de a ajungă la sanatoriu. — Moartea victimei — Aseară la orele 8 și jumătate o cri­mă în împrejurări cu totul curioase s a săvîrșit în strada Sf. Spiridon-Teia No. 10: „ , „­ Iată toate amănuntele în cart­e a făp­tuit această crimă. Cearta In str. Sf. Spiridon-Teia No. 10 prin­tre alte chiriașe mai erau și precupe­țu­l Alexandru Popa și cizmarul Gheor­­ghe Pandele. Percupețul locuia o cameră din fun­dul curței, iar cizmarul o mică prăvăli­oară de la stradă. Aseară precupețul se întoarse acasă cu o căruță de pepeni pe care o cum­părase din Obor și începu să descarce pepenii pe cari îl transporta apoi in curte. Cizmarul Gheorghe Pandele care era puțin cam turmentat de băutură se ri­dică furios de pe scaunul lui de lucru și eșind in fața atelierului sau Începu să strige la precupeț ca să nu lase căruța în fața cizmăriei. • Precupețul nu luă în seamă cuvintele cizmarului și continuă să descarce pe­­penii. . f Gheorghe Pandele deveni atunci fu­rios și punind mina pe un băț începu să lovească in caii de la căruță. Crima repezi si lin­eare în Precupețul văzînd aceasta de la cizmar și fără multă vorbă plîntă in abdomen un cuțit ce avea la brio. . . . . . Gheorghe Pandele căzu jos într un lac de singe iar precupețul fugi și 80 as­cunse în casă. , Circ. 14 fiind avizată subcomisarul de serviciu veni numaidecît la fața lo­cului și arestă pe criminal transportând în același timp pe rănit la spitalul Lo­­lentina. Moartea lui Gheorghe Pândele Starea rănitului fiind gravă Pândele a fost reținut in camera de gardă a spitalului unde i s­au dat ajutoare. Totul a fost în zadar deoarece azi dim. Pândele a sucombat. Din ordinul parchetului cadavrul a fost transportat la morgă. Tot azi dim. a fost înaintat crimina­lul parchetului care a deschis o an­­­chetă.—zis. CASA DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de SI Iulie 1907 Comp. Wind 4[w% Renta amer. 19 WMnTT=WI5"au]?1 4»/« „ „ 1905 a. b. 90 25 90 75 4% Rentă interna 89 25 89 75 4% Billig. Coil. Bul. 1906 87 75 88 25 40­0 . „ „ 1903 87 75 88 25 5 °­ o » . jud. 102— 102 50 4“to „ » „ 95 25 96 — 5 °/C Ser. Func. rural I 99 25 99 50 4 °/o! »­­ „ j 88 75 89 25 5 ° 1 ° „ „ urb. Bu. I 98 — 98 50 5oj° , , „ Iași 94 50 95 — Ac. R. Națională 3630 — 3650 — „­­ Agricolă 445 — 455 r— * „ Șc. Buc. 140 — 150 — Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123 50 125 — Banc. franceze 100 VI. 101 —­­ italiene 100 — 101 —. . m­bl.htrtii 264— 267 — I Parcul Oteteleșanu Compania Lirică Romînă, Conducerea CONST GRIGORIU — Astăzi Marți 31 Iulie 1907 Se va juca pentru a 9-a oară Regele Vînătorilor (Die Schützenliesel) Operetă în 3 acte de Leo Stein și Carl Lindau, traducere de d-l P. Gusty Muzica de Edmund Eysler In curînd, Frumoasele Operete: Vagabonzii și Liliacul Grădina Roșca Astăzi Marți 31 Iulie­ 1907­­ se va juca ; Comedie-vodevil în 3 acte, localizată de d. Emil D. Fagure Biletele se află la Feder și dela Ti seara la Bașca OrEMOLIEOTEM Specialist fn Boale interne și sifilitice Vechiu medic al Eforiei spitalelor civile S’a reîntors în Capitală Reluindu-și ocupațiunile Consultațiile dela 10—12 și dela S­.J Str. Bibescu-Vodă, No. 2% (colț cu Șerban-Vodă) Apă minerală naturală de Bilin BILINER SAUERBRUNN Cea mai delicioasă apă de masă alcalină și digestivă Excelentă băutură, dietetic­ă și răcoritoare, amestecă bine cu vinul fără a-i tulbura ne vtnzare la principalele »rogaeril, uamarcll și magazine d coloniale dlu țara. Represe­lii generali pentru R­omânia : MARCUS­­ VINELIU BRAILA BUCUREȘTI GALA i&an&ara Amsna BMHBMH institutul de isteil „VIRGILIU POPESCU"­ Bucureștii, str. Armenească, 1 Director-proprietar : VIRGILIU POPESCU DIRECTORI DE STUDIU: H. LOLLIOT și I. OTENCU Se primesc elevi interni, semiinterni și externi, precum și elevi, cari urmează­ la școalele statului. 1 Pentru elevii cari trebuesc înscriși la stat să nu se înainteze actele necesare , cel mult pînă la 20 August, a. c. PROSPECTE LA CERERE DIRECȚIUNEA

Next