Adevěrul, octombrie 1907 (Anul 20, nr. 6503-6532)

1907-10-01 / nr. 6503

­íAtm 1 Octombrie 1907 Cazul d-lui Nădejde pe ziua de eri d. Nădejde se apără iarăși... fără a iscăli. Așa are aerul că-l apără altcineva. Din nefericire pentru d-sa însă eleganța stilului îl trădează numai decit. Așa­dar în noua sa apărare d. Nă­dejde îi dă mereu zor că a lucrat ca să facă din muncitori aripa stîngă a par­tidului liberal. I-am dat și-i vom mai da dovezi zdrobitoare că minte. Nădejde a atacat și insultat în modul cel mai trivial partidul liberal și aiîta ajunge pentru ca oricine să conchidă că nici prin gînd nu i a trecut pe atunci chestia cu aripa stingă Atunci de ce o invoacă mereu acum cu toate că vede că nu mai poate sus fi tie ? Explicația e simplă. Nădejde care e deputat național liberal și directorul u­­nui ziar național liberal s'a văzut silit să recunoască­­ odata că a luat bani de la sociali­șt­ii evrei, a doua oară că a luat bani de la socialiștii germani, pen­tru a face o anume politică, nu însă fără a se interesa de ce politică făceau aceia cari luau banii, — cum are neo­brăzarea de a spune d. Nădejde prin Voinț­a. Ei, aceste mărturisiri știu el că i vor fi fatale și atunci cu tactul ce'l carac­­teriză a a­da­og­ii repede: „Am luat că bata, d­ar vezi că i am tras și pe evrei și pe nemți pe sfoară, căci eu tot politi­că liberală,am făcut". Și cu această stu­pidă scăpare prin tangență, care îl în­fundă moralicește mai rău­, d. Nădejde crede că poate scăpa fără ca să se lă­murească precis ? _ . •. *­­ • Ziarul La Roumanie reproduce din Con­­»«­ viitorul articolul Un caz delicat in care se discuții situațiunea d-lui Nădejde ca deputat și ziarist, după ce a mărturisit că a luat bani de la străini spre a face în țară o anume politică și că a făcut cu acești bani politică liberală, înșelînd pe Socialiștii germani. D. Nădejde sa mai plînge la Voința de lașează că cei cari îl arată în adevărata s­a lumină, sînt lipsiți de bună credință.­­Dar reaua credință a d-lui Nădejde e a­­­tit de manifestă, încît, într’o chestie in care d. Nădejde are o atitudine care ar­­ trebui să placă conservatorilor, totuși un ziar conservator cumpătat ca Patria de sub direcția d-­ui Virgil Arion, scrie în numărul săli de aseară : «Atitudinea aceasta este cel puțin bi­­liară și nu ne-o putem explica psih­olo­­­gicește decit prin excesul de zel pe care iți arată totdeauna neofiții, și care, în cu­rsul „Voinței Naționale“, nu este de­sigur aprobat de direcția acestui ziar și mai înjuțin de conducătorii partidului liberal. »Elementele cari sc țin­ cea mai mare­­ parte din articolele“ oficiosului liberal, nu lucrează după principiile cuiva auto­­n­xizat, ci după impulsurile acelui ex-socia­list care a devenit azi deputat și zi­arist liberal și e de o ferocitate ne­închipuită față de foștii lui tova­răși, pe cari se încearcă să-i prezinte cu orice preț ca anarhiști pentru a-i compro­mite mai bine. D. Ion Nădejde și-a făcut o specialitate din alarmarea opiniei pu­­­blice și răspîndirea credinței că ne aflăm In fața unui pericol anarhist extrem de­­ grav. Toate cunoștințele sale în materie politico-socială, le­ folosește ș­i direcțiu­nea aceasta, dîndu-le, bine­înțeles o in­terpretare și un colorit potrivit cauzei noul ce apară. Un adevărat fanatism an­­ti-anarhic“. j Hoții de la C. F. R. Munca lor. —Urmarea unei convor­biri —Interesul publicului de a le susține cauza. BSai robi decît robii de pe vremuri. —Ce-i de făcut ?.—• Indiecte. r Continuând convorbirea, micul cele­­brist mi-a mai făcut următoarele dure­roase destăinuiri: — „Noi pentru toată populațiunea, zi și noapte, muncim. Noi suntem­ chirigiii tuturor. Noi îngrijim de bunul mers al tuturor trenurilor de marfă și de că­lători. Noi, cei dela serviciul mișcărei, primim și expediem toate trenurile. Noi avem grija ca ele să nu se întâlnească în mers pe linie și să sfărîme vagoanele și mărfurile din ele, sau să omoare pu­blicul călător. Noi cer de la serviciul de întreținere, îngrijim ca liniile și șinele, pe care merg trenurile, să fie bune pentru ca să nu deraieze m­­ași­n­ele și vagoanele. Noi, cei însărcinați cu liniile telegra­fice, îngrijim ca ele să fie în bună stare de funcționare pentru ca telegrafiștii să poată aviza la timp sosirile și plecările trenurilor dintr’o stațiune într’alta. Iar pot, cei dela serviciul de ateliere­­ și tracțiune, îngrijim ca mașinele și va­goanele, atit cele de mărfuri cît­ și cele de călători, să fie în cea mai bună stare și pentru a nu da loc la dem­eri, din care ar rezulta pagube și nenorociri pentru stat și pentru public, și, mai cu seamă pentru publicul călător. Prin urmare, noi servim și îngrijim de avutul și de viața tuturor locuitorilor țărei, și deci credem că și noi avem dreptul să ape­lăm la­ toți, la mic și la mare, la să­rac și la bogat, ca să ne vie în ajutor, cu cuvântul sau cu fapta, față de cel în drept, pentru a ni se aproba dreptele și modestele noastre cereri. Mai robi ca în alte vremuri r — „Mai cu seamă —urmează a-mi spune, vădit îndurerat interlocutorul meu­—mai cu seamă că între noi sunt unii, nu robi, ci mai mult decît robii de pe vremuri, căci robii de pe vre­muri aveau­ tot­ ce le trebuea dela stă­pâni lor, și stăpinii lor aveau toată grija ca să le dea hrană bună și îndes­tulătoare și aveau și repaos în toate zilele de Dumineci și de sărbători. Și aceasta o făceau stăpînii lor, nu nu­mai pentru că le era milă de robii lor, ci, mai mult, pentru ca să-i aibă sănă­toși, voinici, viguroși și voioși la mun­că. Dar­­ noi, cari ne nu voiim funcționari ai statului nu avem nici pe jumătatea robilor de pe vremuri. Mai cu seamă unii dintre noi, cum, de o pildă, pi­cherii, revizorii de telegraf și revizorii de vagoane, ți mai cu osebire aceștia din urmă, nu numai că nu au nici o Duminecă, sau sărbătoare liberă, dar ei nu sunt liberi nici în ziua de sf. Paști sau de sf. Crăciun. Ba, din contră, a­­tuncea li se cere mai multă atențiune și încredere în serviciu. Și, apoi, nu au nici măcar nopțile pentru odihnă si­gure căci, de se întîmplă ceva în stafie sau chiar pe linie,—trebue să se scoale din pat, fie chiar la miezul nopții, și să se ducă unde este chemat. Iar, în ziua următoare, el trebue să fie tot la serviciu, pentru că nu are cine să-l în­locuiască. Apel către cei mari — ..De aceea credem, că ar fi bine ca să se aibe cea mai mare atențiune pen­tru acești din urmă martiri cari, după ce că sunt foarte rău plătiți, nu au, cel puțin, nici o regulă, în ce privește odihna. Nimeni nu trebue să fie sur­prins de dreptatea cererilor noastre, de­oarece, noi nu dorim alta decît să ni se sporească lefurile potrivit cu gra­dul In care ne găsim fiecare, și cu re­­tribuțiunea din legea de salvare. Art. 34, fila 18, litera i, din această lege, spune lămurit: ,.Dacă aplicarea acestei măsuri ar conduce la modificarea retri­­buțiunei unui funcționar, din cauză că tabela nouă nu cuprinde o retributiune egală cu plata ce primea, această mo­dificare se va face, acordîndu-se funcți­onarului retribuțiunea imediat supe­rioară din noua tabelă“. Prin urmare, noi nu cerem decît a­­ceea ce trebuia să avem încă de acuma opt ani. Ce i de făcut? — Cu aceste vorbe și-a încheiat con­vorbirea micul funcționar de la C. F. R. Numai un cuget ,strict și obtus n’ar putea da dreptate acestor ilbți, cari muncesc din răsputeri și, în schimb, îndură un tratament mai mult decît sălbatic. Răbdarea muncitorilor n’are margini, ea pare multora o resemnare orientală, dar nu se știe dacă comedia va putea dura mai departe nepedep­­siți. F, antiuman ca o parte mică, func­ționarii superiori, să se bucure de cele mai comode salarii și diurne,—pe cînd marea mulțime de muncitori să se sbu­­ciume sub strictul necesar. O îndreptare cît mai neîntârziată să impune pentru că suntem oameni, pentru că nu trebue să răstignim munca, eterna producă­toare a atîtor bogății. Dacă am relevat atîtea crude adevă­ruri asupra micilor funcționari cefe­riști, a fost în speranța, pe care o a­­vem, că d. ministru al lucrărilor publi­ce va recunoaște dreptatea plângerilor acestor mici colaboratori al d-sale și că va lua însuși nobila inițiativă de îndreptare a stărei lor. Nu credem să existe inimă care să rămînă nepăsătoare față de atîta ab­­negațiune, putere de muncă și răbdare, uită se găsește la micii ceferiști. Nădăjduim chiar că se lucrează toc­mai în se­nsul îmbunătățire­ de care vor­bim și de aceea socotim că legea de salvare, cum o numesc el, va reveni în curînd să readucă pace și bunăvoire în multe căminuri proletare. Trebue de ținut semă că cea mai mare răspundere a muncii o au tocmai a­­cești mici­ ceferiști și că sacrificiile— dacă am putea numi astfel aceea ce nu e decît un drept recunoscut mai tîrziu— pe care le-ar face statul, ar fi neînsem­nate cît se poate de neînsemnate față de imensul rol pe care acești mici­ ceferiști îl joacă în mecanismul atît de complex al diferitelor servicii de cale ferată. Noi avem speranța că actualul mi­nistru al lucrărilor publice—suflet de elită—va face dreptate celor mici dar mulți. Marele foc de la moara Ciurel Moara Solacolu în flăcări. — Toată instalația morei distrusă de in­cendiu. — Pag­ube enorme. Astă noapte începind de pe la orele 12 și un sfert, partea de Nord-Vest a Capitalei a fost luminată de o lumină roșiatică, care trăda că in acea parte a orașului se petrec lucruri neobiș­nuite. Locuitorii Capitalei erau alarmați, și oți spuneau cu îngrijorare : foc m­are­­ . De abia la orele 12 și jumătate, cînd pompierii porneau dela „posturi“ s’a putut afla că arde moara Ciurel, ținută in arendă de d. Costică Solacolu. Spre locul incendiului. — Un adevă­rat dezastru Mă sun­ în prima trăsură ce-m î eși Înainte și după o cale anevoioasă de 50 minute, pe un timp neuros și în­tunecos, ajun36Î cu mare greutate la locul dezastrului, întreaga construcție a morei maga­ziile de cereale, hambarele și toate ins­talațiile erau cuprinse de flăcări. Construcția morii și dependințele, trezniau sub povara focului. Clădirea era reconstruită acum vreo 12 aur, iar instalațiunile erau aș­zate cam tot de atîta timp. Moara cunoscută sub numele moara de la Ciurel“ a fost proprietatea d-ln­ Mache­­don și acum o exploatează d. Solacolu. Primele ajutoare.— Pompierii și au­tor­itațile.—Izolarea focului —Cam pe la orele 12 din noapte îmi spunea un servitor al fabricei, a fost văzut focul cînd s’a și dat, alarma și toți cei cari mai erau la moară au ve­nit in ajutor. Era prea târziu. Focul izbucnise cu furie — se crede că de la stăvilarul mo­eî, și s'a întins cu repeziciune la întregul corp de clădire. Moara este expusă curentului și cum vintul bătea cu tărie dinspre Nord, fo­cul s’a comunicat și la celelalte depen­­dințe. Posturile de pompieri „Central“ și „Bulevard“ cu mașina cu abur, sub co­manda căpitanului Urlățeanu, au venit cu mare greutate din cauza defectuozi­­tații drumului, în aproape trei sferturi de oră. Dintre autorități au fost d-nii: procu­ror Victor Dumitrescu, inspector de po­liție P. Oprescu, comisar Ponici de la circ. 22­ a, etc. De­oarece clădirea moarei era un a­­devărat cuptor și nu se mai putea salva nimic, măsurile luate a fi fost numai pentru izolarea focului. Cu modul ace­sta s-a putut salva o magazie în care se aflau depozitate mari cantități de gund și porumb. De asemenea s'au­ apărat locuințele personalului fabricii, cari nu fuseseră atinse de focul distrugător. Pompierii au lucrat in diferite puncte pompînd apa adusă în sacale și apă din riul Dîmbovița. Față de groaznicul dezastru forțele f erau insuficiente și lipsa de brațe a ost complectată prin oamenii luați din curioșii de la fața locului, din care cauză s­au produs incidente. Primele cercetări asupra provenien­ței focului D. procuror Victor Dumitrescu, a însărcinat cu anclu t , pe d. comisar șef Ponici de la circ. 22-a. Deoarece focul nu se terminase, an­cheta a fost sumară. Din declarațiile oamenilor de serviciu, nu s’a putut sta­bili proveniența focului. Se crede, că incendiul s’ar fi decla­nt la stăvilarul morei din cauza neglijenței vreunui servitor. O altă versiune, este, că incendiul ar fi provenit de la firele electrice, moara fiind luminată cu elec­tricitate. Soția casierului morei, Bănică Io­nescu, a declarat comisarului că aseară pe la orele 8 ar fi simțit în curtea morei, un miros greu de lemn ars, și că la miezul nopții a văzut focul. Nimic, sigur, însă. Pagubele se aproape la aproape cinci sute de mii de lei. Atît clădirea cît și instalațiile erau asigurate.# La orele 2.4b cînd m'am retras de la,, locul dezastrului, incendiul con­tinua să ardă cu furie. C. Dancașiu ■ ©» uiA A apărut: , Senzaționalul roman Juin­î Tarului 5 bani în toata tara_______ ■ [UNK]Ham—gam Ceva asupra libertăței individuale D, jude instructor Corneliu­ Negrea, de la cabinetul I, a scris într’un număr trecut din „Curierul Judiciar“ un prea important articol, asupra dreptului pe care îl are procurorul de a face opoziție la ordonanța de punere în libertate a u­­nui inculpat de către judele nostru. Extragem din acest articol, părțile mai esențiale: „In ce privește dreptul procurorului, de a face opoziție la tribunal în contra ordonanței judecătorului de instrucție, prin c­azi inculpatul a fost lăsat liber la domiciliu, credtem că este o scăpare din vedere­a legiuitorului, datorită fap­tului că la votarea legei nu s’a făcut o disepțiune largă și amănunțită pentru fiecare articol; astfel n’a fost ocaziunea a se pune în evidență inutilitatea aces­tui text și legea a fost votată în pripă și numai ,pe baza principiilor generale admise de majoritatea parlamentară, care vedea în noua lege reforma salva­toare a oprimarea libertăței individuale, așa de mult dorită de toată lumea. Acest text de lege este în contrazicere cu principiile fundamentale de doctrină în materie de prevenț­iune, de­oarece mi­nisterul public n­u poate avea dreptul să facă apel la ordonanțele judecătorului de instrucție, prin care se constată că in­­culpatul a fost lăsat liber la domiciliu și unul din motive este că judecătorul nu are o­bligația de la lege să arate din ce cauză n’a arestat. Libertatea este sta­rea normală care nu necesită nici o for­malitate anume prescrisă, și deci, jude­cătorul neluînd nici o dispoziție de re­sortul atribuțiunei sale, nimeni nu se poate plînge și nici procurorul n’are pentru ce să facă apel contra unei ordonanțe care nu schimbă starea natu­rală a inculpatului și anume acea de a rămîne liber. Dar s’ar putea obiecta că ministerul public represintă interesele societăței și, din acest punct de vedere s’ar deschide o luptă juridică între inte­resele sale de a apăra societatea și a­­celea ale deliguentului care caua să scape de urmărire și­­ prevențiune. Ori, acest sistem de a raționa se pare greșit, pentru cuvîntul că judecătorul de ins­trucție este învestit de la lege a aprecia și a cîntări ambele aceste interese și a se pronunța în consecință, avînd în ma­terie de arestare suverana sa aprecie­re, fiind singurul funcționar indrituit a hotărî dacă cineva poate și trebue să fie privat provizoriu­ de libertate și cu aceasta legiuitorul a apreciat că măsu­ra este suficientă pentru garantarea in­tereselor societăței și acelea ale incul­paților, de­oarece pericolul cel mare și care a preocupat mai pe toți juriscon­sulții, era acela de a se lua măsuri pen­tru a evita arestările arbitrare și abu­zive, de aceea s’a pus în lege atîtea for­malități pentru legiuirile de arestare ci numai pentru acestea, rămînînd ca li­bertatea să decurgă ca ceva firesc, fiind regulă generală. Dacă am admite că și procurorul are dreptul de apel în caz de liberarea incul­­patului, trebue să admitem că tribunalul are căderea de a aresta preventiv în timpul instrucției, dar nici doctrina nici legea nu-i atribue această compe­­tință. Tribunalul ori­cît de mari interi ar avea, totuși fiind instanța de jude­cată, nu poate face și acte de instruc­țiune, și arestarea preventivă este un act de instrucțiune. Prin excepție, însă, s’a dat prin noua lege un control asupra judecătorului de instrucție și aceasta numai pentru ca­zurile de arestare, și anume să se pro­nunțe dacă arestarea inculpatului este destul de bine motivată și necesară si­guranței publice; dar această funcțiune i-a fost atribuită expres prin art. 97 pr. pen. și, în acest caz, nu face decît înde­plinește un act ca jurisdicțiune de jude­cată, întru cît știut, este că confirmarea mandatelor de arestare formează un­ pro­­ces cu desbateri contradictorii, iar dacă ar avea și dreptul de a aresta pe incul­­pații­ nearestați de judecătorul de ins­trucție, atunci ar îndeplini funcțiunea unei jurisdiction­ de instrucție și­ aceas­ta fără competență. Că acesta este ade­vărul e că legea, de­și a zis că procuro­rul are dreptul de opoziție, dar n’a indi­cat care sunt formalitățile de arestare în această ipoteză. Astfel, ne­fiind nimic legiferat, nu se poate ști cum va fi încarcerat inculpatul în contra căruia s’a admis apelul procurorului : dacă tribunalul emite un mandat, sau­ procu­rorul, și dacă acest mandat mai trebue motivat­, confirmat și reconfirmat la fi­nele fiecărei luni? Și cine trebue să se­sizeze această instanță și unde trebue confirmat și reconfirmat acel presupus mandat? Legea nu răspunde nimic la toate acestea, iată dar un nou­ motiv din care rezultă că art. 94 nu poate avea nici o aplicare în sensul unei astfel de ares­tări. Am văzut că legiuitorul a fost foar­te scrupulos și explicit cînd a dat jude­cătorului de instrucție dreptul de a a­­resta și i-a pus în sarcină atîtea formali­tăți de natură a restringe puterile sale și a garanta libertatea individuală; dar dacă ar fi voit să dea o atrbuțiune escep­­țională și tribunalului, de a putea ares­ta, cînd judecătorul n’a voit să o facă, este foarte firesc să credem că s’ar fi gîndit, să precizeze formalitățile acestei noi arestări și să evite a­ lăsa executarea acestei dispozițiuni la voia întîmplărei. Probă că nu s’a gîndit la o asemenea in­­novațiune, mai ales cu ocazia votărei unei legi de libertate, este că n’a ară­tat procedura acestei arestări și, prin urmare, art. 94 pr. pen. este o scăpare din vedere sau nu i se poate da această interpretare.* Pentru a demonstra în fapt că acest text de lege prezintă dificultăți pentru cei ce vo­r să-l interpreteze în sensul că procurorul ar avea dreptul de opoziție, am luat cîteva exemple din practică: La cabinetul III de instrucție al trib. Ilfov, anul acesta Inculpații Pandele Niculescu zis Panait, Nae Anca, Iancu Eftimie, Dobrică Marincel și Ion Rădulescu, fiind dați In judecată cu art. 51 din legea ad­vocaților, după ce li s’au luat interoga­toriu a fi fost lăsați liberi la domiciliu. .Parchetul făcând opoziție, tribunalul sec. I prin jurnalul sau sentința No. 752 din 1 Iunie (nu știu cum să o numesc sentință sau jurnal, căci legea nu pre­vede) a admis opoziția și a ordonat ares­tarea inculpaților. Asemenea Vasile Po­pescu zis Purice fiind trimes la cabine­tul II pentru furt prevăzut și pedepsit de art. 309 al. III c. pen. a fost neares­tat, și parchetul făcînd opoziție, tribu­nalul Ilfov secț. III în ziua de 11 Mai prin jurnalul sau­ sentința­ No. 756, a or­donat arestarea sa. Cînd a trebuit să se execute ordinul tribunalului, de­sigur că a trebuit să se întrebe fiecare, cum să se trimeată inculpați­ la închisoare, adică să se scoată o copie după sentință sau să se emită un mandat de arestare de către parchet. In lege nu se spune nimic. Fiindcă. însă trebuia să­ se dea o soluție neputîndu-se lăsa neexecutată do­­rința tribunalului, s’a recurs la mijlo­cul din urmă și s'a emis cîte un man­dat­ de arestare. Dacă în afară de toate argumentele mai sus arătate am presupune că art. 94 din Pr.­­penală n’a fost votat dintr’o scă­pare de vedere, atunci de­sigur sensul ce trebue să-l dăm este acela de a înțe­lege că­ legiuitorul a voit­ să dea și pro­curorului dreptul de a opoza în cazul cine ar găsi că arestarea nu era necesa­ră, căci procurorul nu este totdeauna un acuzator al inculpatului, ci el­ fiind reprezentantul soci­etățe, are menirea de a supraveghea ca cumpăna dreptate­ să nu fie atinsă și astfel uneori poate să aibă interesul de a cere a se lua mă­suri și la favoarea inculpaților, după cum foarte adesea ori poate să pue con­­cluzii de achitare. Acest drept al procurorului este cu a­­tît mai natural cu cît emană dintr’o lege creată pentru libertatea inviduală și mai ales că chiar din tex­tul articolului reese că dreptul de opoziție II are în cazurile articolului precedent (93) și cum în a­­­cest articol se vorbește numai de aresta­re, deci numai în aceste cazuri este drept de opoziție. _______ _ Telegrame Starea sănătățea lui Frans Josef Viena 29 Septembrie.—Seara târziu afla de la o persoană care a părăsit pe împă­rat după culcare, următoarele amănunte asupra boalei împăratului: Catarul tra­­heiei artere­i serios și nu s’a îmbunătățit nici astăzi și nici tusa nu s’a ameliorat. In schimb febra a mai scăzut. Astăzi împăratul n’a prea avut poftă de mîncare. Seara a fost­ mai liniștit. Pericolul pneumoniei n’a trecut încă. Viena, 29 Septembrie.—Asupra stărei sănătăței împăratului ,pe ziua de azi au circulat știri contrazicătoare. D­upă știrile oficiale starea lui s’ar fi îmbunătățit, după alte știri s’a agra­vat însă, împăratul refuză cu desăvîrșire toni­cele ce i se prescriu de medici,și din a­­ceastă cauză se constată o vădită slă­bire. Medicii se silesc în special să împie­dice că nu cumva catarul să devie cro­nic și să atenueze febră care distruge forțele împăratului. Seara s’a comunicat de la Schoenbrun că starea bolnavului se prezintă astă­­seară mai bine ca era dar mai rău ca la prînz.* Viena, 29 Septembrie,1—(Orele 12 noap­tea) împăratul doarme fără întrerupere de două oare. Medicul său curant d-rul Kerzl petrece noaptea în apropierea bol­navului pentru a putea fi imediat la dis­­posiia lui. * Budapesta, 29 Septembrie.­—Primul mi­nistru Wekerle a primit azi dimineață următoarea încunoștiințare telegrafică: In urma îngrijirilor medicale M. S. a petrecut noaptea cu bine. Tusa n’a mai­­ fost atit de puternică. La orele 2 a avut temperatura 37.5 grade, dimineața 37.2. Sim­ptomele catarului sunt neschimbate. Acțiunea imiuneî e normală. n Budapesta, 29 Septembrie. —­ La Bursă a circulat astăzi știrea că sta­rea sănătăței împăratului e critică. Din această cauză valorile au sufe­rit scăderi considerabile. Creditul a­­ustriac a scăzut cu 6 coroane jumă­tate, iar creditul ungar cu 9 coroane. Cumpărători nu s’au ivit aproape de loc, toată lumea căutînd să vîndă totul. * Budapesta, 29 Sept.—După cum ară ziarul „A Nap“ din Viena, s’ar fi constatat la împăratul Franț­­isc Joseph, simptome de cancer. Știrea nu e adusă însă de nici un alt ziar și nu poate deci fi pri­­mită de­cît sub cea mai strictă rezervă. Misiunea unui general englez în Rusia Petersburg. 29 Septembrie.­ Gene­ralul englez French va asista la exerci­țiile tuturor armelor și va avea între­vederi cu toți comandanții eminenți ai armatei rusești. Se asigură că generalul French este autorizat să se ocupe de chestiuni privitoare la Asia centrală. Se vorbește de asemenea de pregătiri în vederea unei­ întrevederi între regele Eduard și țarul Rusiei. Generalul French a asistat o­l la exercițiile trupelor și va mai rămine la Petersburg încă cîte­va zile. * Berlin, 29 Septembrie.— Din Peters­burg se anunță: Oficialitatea neagă cu desăvîrșire caracterul oficial al vizitei generalului englez French. Totuși se pare că generalul se află in capitala Rusiei in misiune oficială. Vizita lui urmărește în special scopul de a întări bunele raporturi dintre Ru­sia și Anglia care s-au­ mai răcit în ul­timul timp. Ziarele păstrează tăcerea atât asupra misiunei generalului French cât și asu­pra aceleia a generalului De Lannes. Diferite știri Arad, 29 Septembrie. — Preotul greco-oriental din Lipa, Voicu Ham­­zea, a întrunit Joi seara la locuința sa inteligența din localitate la ser­barea culesului viilor. Intre învitap se afla și institutorul Iulius Patici și soția. In timpul serbarei preotul trăgind focuri de revolver un glonte lovi pe soția institutorului. Astăzi d-na Patici a încetat din viață. * Semlin, 29 Septembrie. — La re­prezentația teatrului național din Bel­grad au avut loc mari demonstrații. S’au reprezentat 3 drame din viața bosniacă. Publicul a strigat „Tră­iască Bosnia sîrbească“ și a făcut ovații artiștilor.” Roma, 29 Septembrie.—Știrea răspin­­dită la Paris că cardinalul Rampol­a ar avea intenția să renunțe la demnitatea lui, retrăgîndu-se într’o mănăstire, se desminte categoric la Vatican. Un înalt prelat a declarat unul ziarist : Cred că Rampolla are alte planuri de viitor. Berlin, 29 Septembrie. — Din New- York se anunță ca secta mormonilor pregătește o întinsă propagandă in Ger­mania. 37 misionari s’au îmbarcat pan­tru Germania.­­ * Constantinopol, 29 Septembrie. — O mare cantitate de pulbere, dinamită și cartușe au fost găsite la Smirna pe va­porul Companiei Lloyd, după cum vi­s­a telegrafist. Această dinamită dacă nu servea unor scopuri politice era to­tuși destinată pentru contrabandă. * Petersburg, 29 Septembrie.— Agenția Westnnc desminte știrea des­pre închee­­rea unei convențiuni militare între Ru­sia și Bulgaria. Petersburg, 29 Septembrie.—Alegerile din curțile proprietarilor din districtul Petersburg, au fost favorabile partizani­­lor dreptei și octombriștilor. Nu a fost ales nici un cadet.* • Berlin, 29 Septembrie.—Fată cu zgo­­motele răspîndite acum in privința unui ră­zusă declară oficial că aceste sgom­ote ră rșuă declară oficial că aceste sgomote sunt lipsite de temei. Greva generală la Milan Milan, 29 Septembrie.­ Greva gene­rală fiind proclamată lucrul a încetat cn marile stabilimente industriale. Tram­­vaele nu circulă. Cu toate că întreru­perea lucrului este generală totuși tre­nul expres pentru Veneția a putut pleca. De asemenea au putut pleca trenu­rile din­spre nordul Milanului. Maga­zinele sunt deschise, orașul este animat dar liniștit. Se vând numai ziare din Genua și din Turin deoarece cele lo­cale nu apar. După amiazi din cauza unei întruniri publice ținute de greviști, lucrul a fost suspendat, și în toate micile stabilimente industriale. Forța publică menține or­dinea. In întrunirea de după amiazi de la Bursa muncea comitetul executiv al grevei s’a declarat contra grevei ge­nerale în toată Italia. * Roma, 29 Septembrie.—Ziarele cons­tată că greva generală din Milan nu are nici un rost și nu este proporțio­­nală cu incidentul de erî, și deci nu poate dura nici a se întinde. * Milan, 29 Septembrie.—Astăzi s’a ți­nut sub preșidecția deputatului repu­blican Chiesa un mare meeting, la care au­ luat parte aproape 15 mii de per­soane. Oratorii socialiști și anarh­iști au ținut discursuri violente. Scretarul Bursei Muncea a declarat­că greva va continua pînă cînd cara­binierii și polițiștii vinovați vor fi are­stați și aduși în fața justiției. După meeting, mulțimea a atacat cu pietre piața catedralei. Forța armată nu a intervenit. Situația e extrem de gravă. Greva se întinde Roma, 29 Septembrie.—La Leg­­nano și Bolonia, lucrătorii au în­cetat lucrul, declarînd greva ge­nerală. Bursa Muncel a hotărît înceta­rea lucrului și în alte orașe. Din Milano sosesc știri cu totul îngrijitoare. Funcționarii C. F. și poștelor sunt pe cale de a înceta lucrul. Parte din impiegații C. F. nu mai lucrează. Greva la Bolonia Bolonia. 29 Septembrie.—Greva ge­­nerală a fost proclamată aci pentru 24 ore pentru a se afirma solidaritatea muncitorilor cu greviștii din Milan. Greva a început fără incident. Meetingul din Milan gaPp Milano, 29 Septembrie.­După amiază a avut în arene o mare întrunire de greviști convocată de Bursa Munceî. In urma zgomotului fals că alte incidente s’ar fi produs între lucrători și forța pu­blică, întrunirea a fost întreruptă fără a lua vre-o hotărîre, și o coloană de 10.000 greviști s’a îndreptat spre piața mare strigind și cîntînd. Magazinele au­ fost închise pe tot parcursul manifestan­ților, nici un incident notabil nu este de semnalat. Manifestanții s’au îndreptat apoi spre Bursa Munceî. Lucrătorii electricieni au­ proclamat și decșii greva, din care cauză lumina electrică funcționează foarte puțin. Seara a fost liniștită, teatrele au fost deschise dar au fost frecventate de puțină lume. Telegrame din țară Constanța, 29 Septembrie. — Turbina No. 2 a primăriei, pe cînd stropea stră­zile orașului caii au luat vînt, în fuga lor călcînd­­ pe potemchinistul Vasile Mi­hailéi care în stare gravă a fost dus la spital. — Niște răi­făcători necunoscuti au­ spart tutungeria lui Trincolo, furînd marfă și bani în valoare de 300 lei.­­ Țiganul Cristache Gheorghe a furat fata lui Tănase Gheorghe, tot țigan, am­bii din Mangalia. Tatăl urmărind pe fu­gari i-a găsit în satul Caracicula unde cu un foc de revolver a împușcat pe flăcău lăsîndu-l mort. Criminalul a fost trimes la parchet. < — Trupa Marinescu a jucat „Fire de ■ artist“ în fața unei săli pline. Succesul i­moral a fost mare. Incendiu IAȘI, 29 Septembrie. — Din impru­dența unei servitoare a izbucnit un puternic incendiu la casele d-lui Erm­a­­cov din str. Păcurari. Au ars atenansele și magaziile. Energica intervenție a pompierilor a oprit Întinderea jocului.—Dan. Atragem atențiunea jucătorilor Lo­teriei Privigh­iate pe Clase a Re­gatului Român, că dacă vor să con­tinue jocul și la clasa V-a, trebue să-șî reînoiască loturile la colec­torii r­e­s­p­e­cti­v­i, cel maî tîrziu pînă la 1/14 Octombrie 1007 Dacă pînă la această dată nu s’a putut obține reînoirea, trebue să se reclame Direcțiunea Generale calea Victoriei 37, conform § 5 al planu­lui regulament. DIRECȚIUNEA GENERALA a Coteriei privilegiate pe clase ___a regatului Roman_____ Tentabil perfect Șef de serviciu la o autoritate publică financiară, se angajează cu ținerea re­gistrelor unei Case de Comerț, asemenea execută ori­ce lucrări referitoare la con­tabilitate. Vorbește franțuzește și nemțește. Ore disponibile 7—9 dimineața și 6—8 seara. A se adresa sub „CONTABIL“, la A­­genția de Publicitate Carol Schulder & Co; București, str. Kara, ij&vekUjLi Teatrul BULEVARD < Soior.e) On­suisîngă Sil­vesttein,ma 1007 Două mari nepre sen­zații extraordinare a Teatrului P­athéi­s ^i-éi­oss — Paris ---------la erele 3 p. m. ---------­—-AlA. Kiri iVI AȚINE U— cu prețuri reduse de remarcat : 1X1*1,04 W­ARKA «e M» ă B­U­SA­S Mare tablou instructiv ]L7» «2 ore seara Mare reprezentație cu program dublu die rei­ irasbre^’ít ; ---------O dramă îm Sevilla---------­..............­­urile obișneaite ----------­ CASA ÜE öCHIMß M.FINKELS București, Strada LIPSCANI, No.8 A­nul Falat Dacia Teatrul Edison MARE SUCCES — Astăzi Bim­ineca 30 Septembrie — Și în fiecare seara Reprezentatiunî țiarists f»iss fislsms Fisuri plastice în I­iltiS 03H&41119 aer. Creațiunî ne mai văzute. 1.fipiWfOTK­ celebru imitator al ste­ BIOTISM 111 felor parisiene. GINENATOGRAF Pathe-Freres —Tablouri ne mai­văzute în Capitală— — Prețuri populare — la orele 3 a. m. M­ATINEU cu prețuri reduse |___|______ Comp. I Vtud . i''/o.j Ssnfa amar. iMTons^ 86 75"" 87 25 |4%,j »' » 1905 a. b. 86 75 87 25 | |t °/0 Rentă internă 88— 88 50 |4> BWil. Com. Bas. 1903 86 75 87 50 |to,'e » „ » 1906 86 75 87 50 Polo - . jud. 100 50 101 — I Bll 2 01 75 Q9 50 H |5 '/I Ser. Func. rural 99 25 99 85 | |l°|, , . „ 87 75 88 25 I 15% „ » urb. Bu. 97 50 98 — n J5o|o . „ * Iași S3 50 94 25 a | Ac. B. Națională 55 80 —5610— fii­m . Agricolă 415 — 425 — gl | y. ff Sc. Buc. 125 — 135 -­­ a — 1 ^.,„4... 1 ap. fr»« SI 3 vui. v cn*. avoui aw -- j v/v -- #>if Mărci germane 123 — 124 — f1 Banc. franceze 100 25 101 — || 1 „ italiene 100 — 101 — fj I „ rubl.htrtiî 26.3 —­­68 — || Dr. Dr. Tarab­a a 9 s’a reîntors în Capitală Str. Băncei Naționale No. 1 SANATORIUL GRUNITEI Casă de cură pentru boalele organelor respiratorii Edelitz-Gnmmensfin “IL06’20’ore departare de l viia Administrator: TH. BACHRICH-— Medic-șef: Or. 0, FRANKFURTER mmimincuco-ciMU (oigMi) București-------CALEA CALABAȘILOR No. 16 — Telefon 7/79 Instalat în cele mai bune condițiuni, avînd o secție speciala pentru chirurgia operatoare și faceri, cu un doctorand în medicină, o moașă și o soră de caritate în permanență la dispoziția bolnavilor. Se primesc bolnavi atinși de boli chirurgicale, boli interne și boli nervoase, acute sau cronice. Posedă instalație de hidroterapie și se execută toate regimurile. Clasa I­ a 15 lei--------- C­lasa II a 12 lei Consultațiuni și îngrijiri după dorința bolnavului cu oricare din medicii Capitalei sau ca directorul Sanatoriului. TPATPITT&Tir^KirsT Docent la Facultate. Asistent de clinică. Specia­ UIXUIL­I­I 1 UȘFILSCU est în boalele inte­ne­ și sifilitice Formiatul Vintilesisu TONIC EXCELENT.-SUPERIOR ALTOR PREPARATE Indicat în : Heurastenie sub toate formele, Debilitate, Anemie, Deale de MĂREȘTE CANTITATEA și FORȚA de EMISIUNE a URINEI 1 Bine apreciat și prescris «Se medici ............ Flaconul: JUEK 3 — De vînzare la toate farmaciile și dragueriile din țară [UNK] — CHEMICAL SOCIETY IR 1*. .. THE HUE­RUM Excelentă lejiune pentru păr. — Preparatele o valoare netăgăduită ÎNLĂTURĂ cu SIGURANȚA CABEREA PARULUI și MATREAȚA, etc. Flaconul: LEI 3.35 ------------------DE Vînzare la: FARMACII, DROGHERII ȘI FRIZERII------------------­Deposit Central: DROGHERIA STOEN­ESCII, Str. Academiei 2V Bucuresti — In provincie se trimite contra ramburs— S’A CONSTATAT de către podgorenii din țară că­rii Starafeil ® și Productive se obțin plantând VITE’AMERICANE ALTOITE din M­ARILE PEPIN132BE ALE D-LUI IOAN T. MICHAIL, Slatina-Oit Sub direcțiunea D-lui flf. Hl. Hilch­ SÎll, Speciatist-vizicuitor De oare­ce n’am­m oferit absolut nimic «le seceta, calamitate care a bintuit anul acesta. Pepinierele D-lui IOAN T. MICHAIL fiind situate la marginea Ol­tului au fost abundent irigate, așa că vitele sunt de o sănătate absolută, avînd rădăcini desvoltate, bogate în vegetație și lăstari puternici. 111 I maim elfotte cu peste 100 varietăți in­digene și străine, rte Înv și desert, furnisează nu­mai vițe de la calitate și­­ absolut autentice ca de: «»DOSEȘTI, COTNARI, IBANCIU, NICO­­REȘTI, KRAG­ IȘAXI, ORE­VIȚA, etc., precum și străine, cu pre­țuri excepțional­eie reduse. Comandele se primesc la Direcțiunea Pepinierelor IOAN T. MICHAIL, Slatina-011 și la representan­țiî noștri, București : Eduard Zimmer, reprezentant și depozitar, Str.­­ Carol I No. 44- Iași : la Iosef Popper, Str. Lăpușneanu No. 10; Panciu; Marcus, Bonner, repre­zentant și depozitar ; «»dobești : Gh. Hristodorescu, Drăgășani : Ștefan Bizerini­­ și la comuna Niculițel (jud. Tulcea)­; C. Strasser; Craiova : Albert Weinberg, re­­prezentat penntru Oltenia; Focșani : Willy Segall voiajor: T.Mfăgurele : Ste­ I­oan T. Hristescu voiajor: 1 CATALOGUL SE TRIMETE GRATIS LA CERERE Institutul le iei­ „VIRGILIU POPESCU“ București, str. Armenească, 1 Director­ proprietar: VIRGILIU POPESCU DIRECTORI DE STUDIU: H. LOIALIST și 1. OTESCU Se primesc elevi, cari urmează cursuri liceale, comerciale și primare în Institut. Se primesc de asemenea elevi cari urmează la școalele statului și pentru cari se fac­­ meditațiuni speciale. La aceste meditațiuni speciale se primesc și elevi se­­miinterni și externi, de la școalele statului. PROSPECTE LA CERERE PREȚURI MODERATE si LIPSA de NUTRET' 9 MaHnMMHawni BMmHnY><BM mn naiHBKnBiaBnM3 anne Dj<a»|sBn RsmaMumn.al«ma<. TOCITOARE pentru PAE­­ n, coceni, e orice mărime cu mina ma­nej, abur de 1» 95.— în sus. MAȘINI pentru DESTRĂMAT și transformat coceni (tulpină) de porumb în fin prin destrămare în sens longitudinal de la lei 600 în sus. d­e IF­A.IV Specialitățile casei V. STAAD ECKER București, Str. Sm­îrdan 2, Brăila, Craiova, Botoșani S^Mterin­­­sgS“ia Eissstere 68 ----——— SOSSAUA KISELEFF —----—­Intr’înn |i»rc splendid, instalat cu tot confortul modern Se tratează : m­­aladii nervoase, maladii interne, (Inimă, stomac, in­testine, rinichi) Maladii de nutriție (Gută, Diabet). —!— Se face cură de îngrășare, și de slăbire -----­Cea mai mare instalație pentru: Mydroterapie, Electrotherapie, Th­ermo­­terapie, Phia­to­terapie, Tratament prin razele Roentgen, Mecanoterapie, Băi de Radiant, Băi de Aer și cură de repaos, pentru bolnavi interni și externi. -------------------- Prospecte la cerere ------------—

Next