Adevěrul, octombrie 1907 (Anul 20, nr. 6503-6532)
1907-10-01 / nr. 6503
íAtm 1 Octombrie 1907 Cazul d-lui Nădejde pe ziua de eri d. Nădejde se apără iarăși... fără a iscăli. Așa are aerul că-l apără altcineva. Din nefericire pentru d-sa însă eleganța stilului îl trădează numai decit. Așadar în noua sa apărare d. Nădejde îi dă mereu zor că a lucrat ca să facă din muncitori aripa stîngă a partidului liberal. I-am dat și-i vom mai da dovezi zdrobitoare că minte. Nădejde a atacat și insultat în modul cel mai trivial partidul liberal și aiîta ajunge pentru ca oricine să conchidă că nici prin gînd nu i a trecut pe atunci chestia cu aripa stingă Atunci de ce o invoacă mereu acum cu toate că vede că nu mai poate sus fi tie ? Explicația e simplă. Nădejde care e deputat național liberal și directorul unui ziar național liberal s'a văzut silit să recunoască odata că a luat bani de la socialiștii evrei, a doua oară că a luat bani de la socialiștii germani, pentru a face o anume politică, nu însă fără a se interesa de ce politică făceau aceia cari luau banii, — cum are neobrăzarea de a spune d. Nădejde prin Voința. Ei, aceste mărturisiri știu el că i vor fi fatale și atunci cu tactul ce'l caracteriză a adaogii repede: „Am luat că bata, dar vezi că i am tras și pe evrei și pe nemți pe sfoară, căci eu tot politică liberală,am făcut". Și cu această stupidă scăpare prin tangență, care îl înfundă moralicește mai rău, d. Nădejde crede că poate scăpa fără ca să se lămurească precis ? _ . •. * • Ziarul La Roumanie reproduce din Con»« viitorul articolul Un caz delicat in care se discuții situațiunea d-lui Nădejde ca deputat și ziarist, după ce a mărturisit că a luat bani de la străini spre a face în țară o anume politică și că a făcut cu acești bani politică liberală, înșelînd pe Socialiștii germani. D. Nădejde sa mai plînge la Voința de lașează că cei cari îl arată în adevărata sa lumină, sînt lipsiți de bună credință.Dar reaua credință a d-lui Nădejde e atit de manifestă, încît, într’o chestie in care d. Nădejde are o atitudine care ar trebui să placă conservatorilor, totuși un ziar conservator cumpătat ca Patria de sub direcția d-ui Virgil Arion, scrie în numărul săli de aseară : «Atitudinea aceasta este cel puțin biliară și nu ne-o putem explica psihologicește decit prin excesul de zel pe care iți arată totdeauna neofiții, și care, în cursul „Voinței Naționale“, nu este desigur aprobat de direcția acestui ziar și mai înjuțin de conducătorii partidului liberal. »Elementele cari sc țin cea mai mare parte din articolele“ oficiosului liberal, nu lucrează după principiile cuiva autonxizat, ci după impulsurile acelui ex-socialist care a devenit azi deputat și ziarist liberal și e de o ferocitate neînchipuită față de foștii lui tovarăși, pe cari se încearcă să-i prezinte cu orice preț ca anarhiști pentru a-i compromite mai bine. D. Ion Nădejde și-a făcut o specialitate din alarmarea opiniei publice și răspîndirea credinței că ne aflăm In fața unui pericol anarhist extrem de grav. Toate cunoștințele sale în materie politico-socială, le folosește și direcțiunea aceasta, dîndu-le, bineînțeles o interpretare și un colorit potrivit cauzei noul ce apară. Un adevărat fanatism anti-anarhic“. j Hoții de la C. F. R. Munca lor. —Urmarea unei convorbiri —Interesul publicului de a le susține cauza. BSai robi decît robii de pe vremuri. —Ce-i de făcut ?.—• Indiecte. r Continuând convorbirea, micul celebrist mi-a mai făcut următoarele dureroase destăinuiri: — „Noi pentru toată populațiunea, zi și noapte, muncim. Noi suntem chirigiii tuturor. Noi îngrijim de bunul mers al tuturor trenurilor de marfă și de călători. Noi, cei dela serviciul mișcărei, primim și expediem toate trenurile. Noi avem grija ca ele să nu se întâlnească în mers pe linie și să sfărîme vagoanele și mărfurile din ele, sau să omoare publicul călător. Noi cer de la serviciul de întreținere, îngrijim ca liniile și șinele, pe care merg trenurile, să fie bune pentru ca să nu deraieze mașinele și vagoanele. Noi, cei însărcinați cu liniile telegrafice, îngrijim ca ele să fie în bună stare de funcționare pentru ca telegrafiștii să poată aviza la timp sosirile și plecările trenurilor dintr’o stațiune într’alta. Iar pot, cei dela serviciul de ateliere și tracțiune, îngrijim ca mașinele și vagoanele, atit cele de mărfuri cît și cele de călători, să fie în cea mai bună stare și pentru a nu da loc la demeri, din care ar rezulta pagube și nenorociri pentru stat și pentru public, și, mai cu seamă pentru publicul călător. Prin urmare, noi servim și îngrijim de avutul și de viața tuturor locuitorilor țărei, și deci credem că și noi avem dreptul să apelăm la toți, la mic și la mare, la sărac și la bogat, ca să ne vie în ajutor, cu cuvântul sau cu fapta, față de cel în drept, pentru a ni se aproba dreptele și modestele noastre cereri. Mai robi ca în alte vremuri r — „Mai cu seamă —urmează a-mi spune, vădit îndurerat interlocutorul meu—mai cu seamă că între noi sunt unii, nu robi, ci mai mult decît robii de pe vremuri, căci robii de pe vremuri aveau tot ce le trebuea dela stăpâni lor, și stăpinii lor aveau toată grija ca să le dea hrană bună și îndestulătoare și aveau și repaos în toate zilele de Dumineci și de sărbători. Și aceasta o făceau stăpînii lor, nu numai pentru că le era milă de robii lor, ci, mai mult, pentru ca să-i aibă sănătoși, voinici, viguroși și voioși la muncă. Dar noi, cari ne nu voiim funcționari ai statului nu avem nici pe jumătatea robilor de pe vremuri. Mai cu seamă unii dintre noi, cum, de o pildă, picherii, revizorii de telegraf și revizorii de vagoane, ți mai cu osebire aceștia din urmă, nu numai că nu au nici o Duminecă, sau sărbătoare liberă, dar ei nu sunt liberi nici în ziua de sf. Paști sau de sf. Crăciun. Ba, din contră, atuncea li se cere mai multă atențiune și încredere în serviciu. Și, apoi, nu au nici măcar nopțile pentru odihnă sigure căci, de se întîmplă ceva în stafie sau chiar pe linie,—trebue să se scoale din pat, fie chiar la miezul nopții, și să se ducă unde este chemat. Iar, în ziua următoare, el trebue să fie tot la serviciu, pentru că nu are cine să-l înlocuiască. Apel către cei mari — ..De aceea credem, că ar fi bine ca să se aibe cea mai mare atențiune pentru acești din urmă martiri cari, după ce că sunt foarte rău plătiți, nu au, cel puțin, nici o regulă, în ce privește odihna. Nimeni nu trebue să fie surprins de dreptatea cererilor noastre, deoarece, noi nu dorim alta decît să ni se sporească lefurile potrivit cu gradul In care ne găsim fiecare, și cu retribuțiunea din legea de salvare. Art. 34, fila 18, litera i, din această lege, spune lămurit: ,.Dacă aplicarea acestei măsuri ar conduce la modificarea retribuțiunei unui funcționar, din cauză că tabela nouă nu cuprinde o retributiune egală cu plata ce primea, această modificare se va face, acordîndu-se funcționarului retribuțiunea imediat superioară din noua tabelă“. Prin urmare, noi nu cerem decît aceea ce trebuia să avem încă de acuma opt ani. Ce i de făcut? — Cu aceste vorbe și-a încheiat convorbirea micul funcționar de la C. F. R. Numai un cuget ,strict și obtus n’ar putea da dreptate acestor ilbți, cari muncesc din răsputeri și, în schimb, îndură un tratament mai mult decît sălbatic. Răbdarea muncitorilor n’are margini, ea pare multora o resemnare orientală, dar nu se știe dacă comedia va putea dura mai departe nepedepsiți. F, antiuman ca o parte mică, funcționarii superiori, să se bucure de cele mai comode salarii și diurne,—pe cînd marea mulțime de muncitori să se sbuciume sub strictul necesar. O îndreptare cît mai neîntârziată să impune pentru că suntem oameni, pentru că nu trebue să răstignim munca, eterna producătoare a atîtor bogății. Dacă am relevat atîtea crude adevăruri asupra micilor funcționari ceferiști, a fost în speranța, pe care o avem, că d. ministru al lucrărilor publice va recunoaște dreptatea plângerilor acestor mici colaboratori al d-sale și că va lua însuși nobila inițiativă de îndreptare a stărei lor. Nu credem să existe inimă care să rămînă nepăsătoare față de atîta abnegațiune, putere de muncă și răbdare, uită se găsește la micii ceferiști. Nădăjduim chiar că se lucrează tocmai în sensul îmbunătățire de care vorbim și de aceea socotim că legea de salvare, cum o numesc el, va reveni în curînd să readucă pace și bunăvoire în multe căminuri proletare. Trebue de ținut semă că cea mai mare răspundere a muncii o au tocmai acești mici ceferiști și că sacrificiile— dacă am putea numi astfel aceea ce nu e decît un drept recunoscut mai tîrziu— pe care le-ar face statul, ar fi neînsemnate cît se poate de neînsemnate față de imensul rol pe care acești mici ceferiști îl joacă în mecanismul atît de complex al diferitelor servicii de cale ferată. Noi avem speranța că actualul ministru al lucrărilor publice—suflet de elită—va face dreptate celor mici dar mulți. Marele foc de la moara Ciurel Moara Solacolu în flăcări. — Toată instalația morei distrusă de incendiu. — Pagube enorme. Astă noapte începind de pe la orele 12 și un sfert, partea de Nord-Vest a Capitalei a fost luminată de o lumină roșiatică, care trăda că in acea parte a orașului se petrec lucruri neobișnuite. Locuitorii Capitalei erau alarmați, și oți spuneau cu îngrijorare : foc mare . De abia la orele 12 și jumătate, cînd pompierii porneau dela „posturi“ s’a putut afla că arde moara Ciurel, ținută in arendă de d. Costică Solacolu. Spre locul incendiului. — Un adevărat dezastru Mă sun în prima trăsură ce-m î eși Înainte și după o cale anevoioasă de 50 minute, pe un timp neuros și întunecos, ajun36Î cu mare greutate la locul dezastrului, întreaga construcție a morei magaziile de cereale, hambarele și toate instalațiile erau cuprinse de flăcări. Construcția morii și dependințele, trezniau sub povara focului. Clădirea era reconstruită acum vreo 12 aur, iar instalațiunile erau așzate cam tot de atîta timp. Moara cunoscută sub numele moara de la Ciurel“ a fost proprietatea d-ln Machedon și acum o exploatează d. Solacolu. Primele ajutoare.— Pompierii și autoritațile.—Izolarea focului —Cam pe la orele 12 din noapte îmi spunea un servitor al fabricei, a fost văzut focul cînd s’a și dat, alarma și toți cei cari mai erau la moară au venit in ajutor. Era prea târziu. Focul izbucnise cu furie — se crede că de la stăvilarul moeî, și s'a întins cu repeziciune la întregul corp de clădire. Moara este expusă curentului și cum vintul bătea cu tărie dinspre Nord, focul s’a comunicat și la celelalte dependințe. Posturile de pompieri „Central“ și „Bulevard“ cu mașina cu abur, sub comanda căpitanului Urlățeanu, au venit cu mare greutate din cauza defectuozitații drumului, în aproape trei sferturi de oră. Dintre autorități au fost d-nii: procuror Victor Dumitrescu, inspector de poliție P. Oprescu, comisar Ponici de la circ. 22 a, etc. Deoarece clădirea moarei era un adevărat cuptor și nu se mai putea salva nimic, măsurile luate a fi fost numai pentru izolarea focului. Cu modul acesta s-a putut salva o magazie în care se aflau depozitate mari cantități de gund și porumb. De asemenea s'au apărat locuințele personalului fabricii, cari nu fuseseră atinse de focul distrugător. Pompierii au lucrat in diferite puncte pompînd apa adusă în sacale și apă din riul Dîmbovița. Față de groaznicul dezastru forțele f erau insuficiente și lipsa de brațe a ost complectată prin oamenii luați din curioșii de la fața locului, din care cauză sau produs incidente. Primele cercetări asupra provenienței focului D. procuror Victor Dumitrescu, a însărcinat cu anclu t , pe d. comisar șef Ponici de la circ. 22-a. Deoarece focul nu se terminase, ancheta a fost sumară. Din declarațiile oamenilor de serviciu, nu s’a putut stabili proveniența focului. Se crede, că incendiul s’ar fi declant la stăvilarul morei din cauza neglijenței vreunui servitor. O altă versiune, este, că incendiul ar fi provenit de la firele electrice, moara fiind luminată cu electricitate. Soția casierului morei, Bănică Ionescu, a declarat comisarului că aseară pe la orele 8 ar fi simțit în curtea morei, un miros greu de lemn ars, și că la miezul nopții a văzut focul. Nimic, sigur, însă. Pagubele se aproape la aproape cinci sute de mii de lei. Atît clădirea cît și instalațiile erau asigurate.# La orele 2.4b cînd m'am retras de la,, locul dezastrului, incendiul continua să ardă cu furie. C. Dancașiu ■ ©» uiA A apărut: , Senzaționalul roman Juinî Tarului 5 bani în toata tara_______ ■ [UNK]Ham—gam Ceva asupra libertăței individuale D, jude instructor Corneliu Negrea, de la cabinetul I, a scris într’un număr trecut din „Curierul Judiciar“ un prea important articol, asupra dreptului pe care îl are procurorul de a face opoziție la ordonanța de punere în libertate a unui inculpat de către judele nostru. Extragem din acest articol, părțile mai esențiale: „In ce privește dreptul procurorului, de a face opoziție la tribunal în contra ordonanței judecătorului de instrucție, prin cazi inculpatul a fost lăsat liber la domiciliu, credtem că este o scăpare din vederea legiuitorului, datorită faptului că la votarea legei nu s’a făcut o disepțiune largă și amănunțită pentru fiecare articol; astfel n’a fost ocaziunea a se pune în evidență inutilitatea acestui text și legea a fost votată în pripă și numai ,pe baza principiilor generale admise de majoritatea parlamentară, care vedea în noua lege reforma salvatoare a oprimarea libertăței individuale, așa de mult dorită de toată lumea. Acest text de lege este în contrazicere cu principiile fundamentale de doctrină în materie de prevențiune, deoarece ministerul public nu poate avea dreptul să facă apel la ordonanțele judecătorului de instrucție, prin care se constată că inculpatul a fost lăsat liber la domiciliu și unul din motive este că judecătorul nu are obligația de la lege să arate din ce cauză n’a arestat. Libertatea este starea normală care nu necesită nici o formalitate anume prescrisă, și deci, judecătorul neluînd nici o dispoziție de resortul atribuțiunei sale, nimeni nu se poate plînge și nici procurorul n’are pentru ce să facă apel contra unei ordonanțe care nu schimbă starea naturală a inculpatului și anume acea de a rămîne liber. Dar s’ar putea obiecta că ministerul public represintă interesele societăței și, din acest punct de vedere s’ar deschide o luptă juridică între interesele sale de a apăra societatea și acelea ale deliguentului care caua să scape de urmărire și prevențiune. Ori, acest sistem de a raționa se pare greșit, pentru cuvîntul că judecătorul de instrucție este învestit de la lege a aprecia și a cîntări ambele aceste interese și a se pronunța în consecință, avînd în materie de arestare suverana sa apreciere, fiind singurul funcționar indrituit a hotărî dacă cineva poate și trebue să fie privat provizoriu de libertate și cu aceasta legiuitorul a apreciat că măsura este suficientă pentru garantarea intereselor societăței și acelea ale inculpaților, deoarece pericolul cel mare și care a preocupat mai pe toți jurisconsulții, era acela de a se lua măsuri pentru a evita arestările arbitrare și abuzive, de aceea s’a pus în lege atîtea formalități pentru legiuirile de arestare ci numai pentru acestea, rămînînd ca libertatea să decurgă ca ceva firesc, fiind regulă generală. Dacă am admite că și procurorul are dreptul de apel în caz de liberarea inculpatului, trebue să admitem că tribunalul are căderea de a aresta preventiv în timpul instrucției, dar nici doctrina nici legea nu-i atribue această competință. Tribunalul oricît de mari interi ar avea, totuși fiind instanța de judecată, nu poate face și acte de instrucțiune, și arestarea preventivă este un act de instrucțiune. Prin excepție, însă, s’a dat prin noua lege un control asupra judecătorului de instrucție și aceasta numai pentru cazurile de arestare, și anume să se pronunțe dacă arestarea inculpatului este destul de bine motivată și necesară siguranței publice; dar această funcțiune i-a fost atribuită expres prin art. 97 pr. pen. și, în acest caz, nu face decît îndeplinește un act ca jurisdicțiune de judecată, întru cît știut, este că confirmarea mandatelor de arestare formează un proces cu desbateri contradictorii, iar dacă ar avea și dreptul de a aresta pe inculpații nearestați de judecătorul de instrucție, atunci ar îndeplini funcțiunea unei jurisdiction de instrucție și aceasta fără competență. Că acesta este adevărul e că legea, deși a zis că procurorul are dreptul de opoziție, dar n’a indicat care sunt formalitățile de arestare în această ipoteză. Astfel, nefiind nimic legiferat, nu se poate ști cum va fi încarcerat inculpatul în contra căruia s’a admis apelul procurorului : dacă tribunalul emite un mandat, sau procurorul, și dacă acest mandat mai trebue motivat, confirmat și reconfirmat la finele fiecărei luni? Și cine trebue să sesizeze această instanță și unde trebue confirmat și reconfirmat acel presupus mandat? Legea nu răspunde nimic la toate acestea, iată dar un nou motiv din care rezultă că art. 94 nu poate avea nici o aplicare în sensul unei astfel de arestări. Am văzut că legiuitorul a fost foarte scrupulos și explicit cînd a dat judecătorului de instrucție dreptul de a aresta și i-a pus în sarcină atîtea formalități de natură a restringe puterile sale și a garanta libertatea individuală; dar dacă ar fi voit să dea o atrbuțiune escepțională și tribunalului, de a putea aresta, cînd judecătorul n’a voit să o facă, este foarte firesc să credem că s’ar fi gîndit, să precizeze formalitățile acestei noi arestări și să evite a lăsa executarea acestei dispozițiuni la voia întîmplărei. Probă că nu s’a gîndit la o asemenea innovațiune, mai ales cu ocazia votărei unei legi de libertate, este că n’a arătat procedura acestei arestări și, prin urmare, art. 94 pr. pen. este o scăpare din vedere sau nu i se poate da această interpretare.* Pentru a demonstra în fapt că acest text de lege prezintă dificultăți pentru cei ce vor să-l interpreteze în sensul că procurorul ar avea dreptul de opoziție, am luat cîteva exemple din practică: La cabinetul III de instrucție al trib. Ilfov, anul acesta Inculpații Pandele Niculescu zis Panait, Nae Anca, Iancu Eftimie, Dobrică Marincel și Ion Rădulescu, fiind dați In judecată cu art. 51 din legea advocaților, după ce li s’au luat interogatoriu a fi fost lăsați liberi la domiciliu. .Parchetul făcând opoziție, tribunalul sec. I prin jurnalul sau sentința No. 752 din 1 Iunie (nu știu cum să o numesc sentință sau jurnal, căci legea nu prevede) a admis opoziția și a ordonat arestarea inculpaților. Asemenea Vasile Popescu zis Purice fiind trimes la cabinetul II pentru furt prevăzut și pedepsit de art. 309 al. III c. pen. a fost nearestat, și parchetul făcînd opoziție, tribunalul Ilfov secț. III în ziua de 11 Mai prin jurnalul sau sentința No. 756, a ordonat arestarea sa. Cînd a trebuit să se execute ordinul tribunalului, desigur că a trebuit să se întrebe fiecare, cum să se trimeată inculpați la închisoare, adică să se scoată o copie după sentință sau să se emită un mandat de arestare de către parchet. In lege nu se spune nimic. Fiindcă. însă trebuia să se dea o soluție neputîndu-se lăsa neexecutată dorința tribunalului, s’a recurs la mijlocul din urmă și s'a emis cîte un mandat de arestare. Dacă în afară de toate argumentele mai sus arătate am presupune că art. 94 din Pr.penală n’a fost votat dintr’o scăpare de vedere, atunci desigur sensul ce trebue să-l dăm este acela de a înțelege că legiuitorul a voit să dea și procurorului dreptul de a opoza în cazul cine ar găsi că arestarea nu era necesară, căci procurorul nu este totdeauna un acuzator al inculpatului, ci el fiind reprezentantul societățe, are menirea de a supraveghea ca cumpăna dreptate să nu fie atinsă și astfel uneori poate să aibă interesul de a cere a se lua măsuri și la favoarea inculpaților, după cum foarte adesea ori poate să pue concluzii de achitare. Acest drept al procurorului este cu atît mai natural cu cît emană dintr’o lege creată pentru libertatea inviduală și mai ales că chiar din textul articolului reese că dreptul de opoziție II are în cazurile articolului precedent (93) și cum în acest articol se vorbește numai de arestare, deci numai în aceste cazuri este drept de opoziție. _______ _ Telegrame Starea sănătățea lui Frans Josef Viena 29 Septembrie.—Seara târziu afla de la o persoană care a părăsit pe împărat după culcare, următoarele amănunte asupra boalei împăratului: Catarul traheiei arterei serios și nu s’a îmbunătățit nici astăzi și nici tusa nu s’a ameliorat. In schimb febra a mai scăzut. Astăzi împăratul n’a prea avut poftă de mîncare. Seara a fost mai liniștit. Pericolul pneumoniei n’a trecut încă. Viena, 29 Septembrie.—Asupra stărei sănătăței împăratului ,pe ziua de azi au circulat știri contrazicătoare. După știrile oficiale starea lui s’ar fi îmbunătățit, după alte știri s’a agravat însă, împăratul refuză cu desăvîrșire tonicele ce i se prescriu de medici,și din această cauză se constată o vădită slăbire. Medicii se silesc în special să împiedice că nu cumva catarul să devie cronic și să atenueze febră care distruge forțele împăratului. Seara s’a comunicat de la Schoenbrun că starea bolnavului se prezintă astăseară mai bine ca era dar mai rău ca la prînz.* Viena, 29 Septembrie,1—(Orele 12 noaptea) împăratul doarme fără întrerupere de două oare. Medicul său curant d-rul Kerzl petrece noaptea în apropierea bolnavului pentru a putea fi imediat la disposiia lui. * Budapesta, 29 Septembrie.—Primul ministru Wekerle a primit azi dimineață următoarea încunoștiințare telegrafică: In urma îngrijirilor medicale M. S. a petrecut noaptea cu bine. Tusa n’a mai fost atit de puternică. La orele 2 a avut temperatura 37.5 grade, dimineața 37.2. Simptomele catarului sunt neschimbate. Acțiunea imiuneî e normală. n Budapesta, 29 Septembrie. — La Bursă a circulat astăzi știrea că starea sănătăței împăratului e critică. Din această cauză valorile au suferit scăderi considerabile. Creditul austriac a scăzut cu 6 coroane jumătate, iar creditul ungar cu 9 coroane. Cumpărători nu s’au ivit aproape de loc, toată lumea căutînd să vîndă totul. * Budapesta, 29 Sept.—După cum ară ziarul „A Nap“ din Viena, s’ar fi constatat la împăratul Franțisc Joseph, simptome de cancer. Știrea nu e adusă însă de nici un alt ziar și nu poate deci fi primită decît sub cea mai strictă rezervă. Misiunea unui general englez în Rusia Petersburg. 29 Septembrie. Generalul englez French va asista la exercițiile tuturor armelor și va avea întrevederi cu toți comandanții eminenți ai armatei rusești. Se asigură că generalul French este autorizat să se ocupe de chestiuni privitoare la Asia centrală. Se vorbește de asemenea de pregătiri în vederea unei întrevederi între regele Eduard și țarul Rusiei. Generalul French a asistat ol la exercițiile trupelor și va mai rămine la Petersburg încă cîteva zile. * Berlin, 29 Septembrie.— Din Petersburg se anunță: Oficialitatea neagă cu desăvîrșire caracterul oficial al vizitei generalului englez French. Totuși se pare că generalul se află in capitala Rusiei in misiune oficială. Vizita lui urmărește în special scopul de a întări bunele raporturi dintre Rusia și Anglia care s-au mai răcit în ultimul timp. Ziarele păstrează tăcerea atât asupra misiunei generalului French cât și asupra aceleia a generalului De Lannes. Diferite știri Arad, 29 Septembrie. — Preotul greco-oriental din Lipa, Voicu Hamzea, a întrunit Joi seara la locuința sa inteligența din localitate la serbarea culesului viilor. Intre învitap se afla și institutorul Iulius Patici și soția. In timpul serbarei preotul trăgind focuri de revolver un glonte lovi pe soția institutorului. Astăzi d-na Patici a încetat din viață. * Semlin, 29 Septembrie. — La reprezentația teatrului național din Belgrad au avut loc mari demonstrații. S’au reprezentat 3 drame din viața bosniacă. Publicul a strigat „Trăiască Bosnia sîrbească“ și a făcut ovații artiștilor.” Roma, 29 Septembrie.—Știrea răspindită la Paris că cardinalul Rampola ar avea intenția să renunțe la demnitatea lui, retrăgîndu-se într’o mănăstire, se desminte categoric la Vatican. Un înalt prelat a declarat unul ziarist : Cred că Rampolla are alte planuri de viitor. Berlin, 29 Septembrie. — Din New- York se anunță ca secta mormonilor pregătește o întinsă propagandă in Germania. 37 misionari s’au îmbarcat pantru Germania. * Constantinopol, 29 Septembrie. — O mare cantitate de pulbere, dinamită și cartușe au fost găsite la Smirna pe vaporul Companiei Lloyd, după cum visa telegrafist. Această dinamită dacă nu servea unor scopuri politice era totuși destinată pentru contrabandă. * Petersburg, 29 Septembrie.— Agenția Westnnc desminte știrea despre încheerea unei convențiuni militare între Rusia și Bulgaria. Petersburg, 29 Septembrie.—Alegerile din curțile proprietarilor din districtul Petersburg, au fost favorabile partizanilor dreptei și octombriștilor. Nu a fost ales nici un cadet.* • Berlin, 29 Septembrie.—Fată cu zgomotele răspîndite acum in privința unui răzusă declară oficial că aceste sgomote ră rșuă declară oficial că aceste sgomote sunt lipsite de temei. Greva generală la Milan Milan, 29 Septembrie. Greva generală fiind proclamată lucrul a încetat cn marile stabilimente industriale. Tramvaele nu circulă. Cu toate că întreruperea lucrului este generală totuși trenul expres pentru Veneția a putut pleca. De asemenea au putut pleca trenurile dinspre nordul Milanului. Magazinele sunt deschise, orașul este animat dar liniștit. Se vând numai ziare din Genua și din Turin deoarece cele locale nu apar. După amiazi din cauza unei întruniri publice ținute de greviști, lucrul a fost suspendat, și în toate micile stabilimente industriale. Forța publică menține ordinea. In întrunirea de după amiazi de la Bursa muncea comitetul executiv al grevei s’a declarat contra grevei generale în toată Italia. * Roma, 29 Septembrie.—Ziarele constată că greva generală din Milan nu are nici un rost și nu este proporțională cu incidentul de erî, și deci nu poate dura nici a se întinde. * Milan, 29 Septembrie.—Astăzi s’a ținut sub preșidecția deputatului republican Chiesa un mare meeting, la care au luat parte aproape 15 mii de persoane. Oratorii socialiști și anarhiști au ținut discursuri violente. Scretarul Bursei Muncea a declaratcă greva va continua pînă cînd carabinierii și polițiștii vinovați vor fi arestați și aduși în fața justiției. După meeting, mulțimea a atacat cu pietre piața catedralei. Forța armată nu a intervenit. Situația e extrem de gravă. Greva se întinde Roma, 29 Septembrie.—La Legnano și Bolonia, lucrătorii au încetat lucrul, declarînd greva generală. Bursa Muncel a hotărît încetarea lucrului și în alte orașe. Din Milano sosesc știri cu totul îngrijitoare. Funcționarii C. F. și poștelor sunt pe cale de a înceta lucrul. Parte din impiegații C. F. nu mai lucrează. Greva la Bolonia Bolonia. 29 Septembrie.—Greva generală a fost proclamată aci pentru 24 ore pentru a se afirma solidaritatea muncitorilor cu greviștii din Milan. Greva a început fără incident. Meetingul din Milan gaPp Milano, 29 Septembrie.După amiază a avut în arene o mare întrunire de greviști convocată de Bursa Munceî. In urma zgomotului fals că alte incidente s’ar fi produs între lucrători și forța publică, întrunirea a fost întreruptă fără a lua vre-o hotărîre, și o coloană de 10.000 greviști s’a îndreptat spre piața mare strigind și cîntînd. Magazinele au fost închise pe tot parcursul manifestanților, nici un incident notabil nu este de semnalat. Manifestanții s’au îndreptat apoi spre Bursa Munceî. Lucrătorii electricieni au proclamat și decșii greva, din care cauză lumina electrică funcționează foarte puțin. Seara a fost liniștită, teatrele au fost deschise dar au fost frecventate de puțină lume. Telegrame din țară Constanța, 29 Septembrie. — Turbina No. 2 a primăriei, pe cînd stropea străzile orașului caii au luat vînt, în fuga lor călcînd pe potemchinistul Vasile Mihailéi care în stare gravă a fost dus la spital. — Niște răifăcători necunoscuti au spart tutungeria lui Trincolo, furînd marfă și bani în valoare de 300 lei. Țiganul Cristache Gheorghe a furat fata lui Tănase Gheorghe, tot țigan, ambii din Mangalia. Tatăl urmărind pe fugari i-a găsit în satul Caracicula unde cu un foc de revolver a împușcat pe flăcău lăsîndu-l mort. Criminalul a fost trimes la parchet. < — Trupa Marinescu a jucat „Fire de ■ artist“ în fața unei săli pline. Succesul imoral a fost mare. Incendiu IAȘI, 29 Septembrie. — Din imprudența unei servitoare a izbucnit un puternic incendiu la casele d-lui Ermacov din str. Păcurari. Au ars atenansele și magaziile. Energica intervenție a pompierilor a oprit Întinderea jocului.—Dan. Atragem atențiunea jucătorilor Loteriei Privighiate pe Clase a Regatului Român, că dacă vor să continue jocul și la clasa V-a, trebue să-șî reînoiască loturile la colectorii respectivi, cel maî tîrziu pînă la 1/14 Octombrie 1007 Dacă pînă la această dată nu s’a putut obține reînoirea, trebue să se reclame Direcțiunea Generale calea Victoriei 37, conform § 5 al planului regulament. DIRECȚIUNEA GENERALA a Coteriei privilegiate pe clase ___a regatului Roman_____ Tentabil perfect Șef de serviciu la o autoritate publică financiară, se angajează cu ținerea registrelor unei Case de Comerț, asemenea execută orice lucrări referitoare la contabilitate. Vorbește franțuzește și nemțește. Ore disponibile 7—9 dimineața și 6—8 seara. A se adresa sub „CONTABIL“, la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Co; București, str. Kara, ij&vekUjLi Teatrul BULEVARD < Soior.e) Onsuisîngă Silvesttein,ma 1007 Două mari nepre senzații extraordinare a Teatrului Pathéis ^i-éioss — Paris ---------la erele 3 p. m. ---------—-AlA. Kiri iVI AȚINE U— cu prețuri reduse de remarcat : 1X1*1,04 WARKA «e M» ă BUSAS Mare tablou instructiv ]L7» «2 ore seara Mare reprezentație cu program dublu die rei irasbre^’ít ; ---------O dramă îm Sevilla---------..............urile obișneaite ---------- CASA ÜE öCHIMß M.FINKELS București, Strada LIPSCANI, No.8 Anul Falat Dacia Teatrul Edison MARE SUCCES — Astăzi Bimineca 30 Septembrie — Și în fiecare seara Reprezentatiunî țiarists f»iss fislsms Fisuri plastice în IiltiS 03H&41119 aer. Creațiunî ne mai văzute. 1.fipiWfOTK celebru imitator al ste BIOTISM 111 felor parisiene. GINENATOGRAF Pathe-Freres —Tablouri ne maivăzute în Capitală— — Prețuri populare — la orele 3 a. m. MATINEU cu prețuri reduse |___|______ Comp. I Vtud . i''/o.j Ssnfa amar. iMTons^ 86 75"" 87 25 |4%,j »' » 1905 a. b. 86 75 87 25 | |t °/0 Rentă internă 88— 88 50 |4> BWil. Com. Bas. 1903 86 75 87 50 |to,'e » „ » 1906 86 75 87 50 Polo - . jud. 100 50 101 — I Bll 2 01 75 Q9 50 H |5 '/I Ser. Func. rural 99 25 99 85 | |l°|, , . „ 87 75 88 25 I 15% „ » urb. Bu. 97 50 98 — n J5o|o . „ * Iași S3 50 94 25 a | Ac. B. Națională 55 80 —5610— fiim . Agricolă 415 — 425 — gl | y. ff Sc. Buc. 125 — 135 - a — 1 ^.,„4... 1 ap. fr»« SI 3 vui. v cn*. avoui aw -- j v/v -- #>if Mărci germane 123 — 124 — f1 Banc. franceze 100 25 101 — || 1 „ italiene 100 — 101 — fj I „ rubl.htrtiî 26.3 —68 — || Dr. Dr. Taraba a 9 s’a reîntors în Capitală Str. Băncei Naționale No. 1 SANATORIUL GRUNITEI Casă de cură pentru boalele organelor respiratorii Edelitz-Gnmmensfin “IL06’20’ore departare de l viia Administrator: TH. BACHRICH-— Medic-șef: Or. 0, FRANKFURTER mmimincuco-ciMU (oigMi) București-------CALEA CALABAȘILOR No. 16 — Telefon 7/79 Instalat în cele mai bune condițiuni, avînd o secție speciala pentru chirurgia operatoare și faceri, cu un doctorand în medicină, o moașă și o soră de caritate în permanență la dispoziția bolnavilor. Se primesc bolnavi atinși de boli chirurgicale, boli interne și boli nervoase, acute sau cronice. Posedă instalație de hidroterapie și se execută toate regimurile. Clasa I a 15 lei--------- Clasa II a 12 lei Consultațiuni și îngrijiri după dorința bolnavului cu oricare din medicii Capitalei sau ca directorul Sanatoriului. TPATPITT&Tir^KirsT Docent la Facultate. Asistent de clinică. Specia UIXUILII 1 UȘFILSCU est în boalele intene și sifilitice Formiatul Vintilesisu TONIC EXCELENT.-SUPERIOR ALTOR PREPARATE Indicat în : Heurastenie sub toate formele, Debilitate, Anemie, Deale de MĂREȘTE CANTITATEA și FORȚA de EMISIUNE a URINEI 1 Bine apreciat și prescris «Se medici ............ Flaconul: JUEK 3 — De vînzare la toate farmaciile și dragueriile din țară [UNK] — CHEMICAL SOCIETY IR 1*. .. THE HUERUM Excelentă lejiune pentru păr. — Preparatele o valoare netăgăduită ÎNLĂTURĂ cu SIGURANȚA CABEREA PARULUI și MATREAȚA, etc. Flaconul: LEI 3.35 ------------------DE Vînzare la: FARMACII, DROGHERII ȘI FRIZERII------------------Deposit Central: DROGHERIA STOENESCII, Str. Academiei 2V Bucuresti — In provincie se trimite contra ramburs— S’A CONSTATAT de către podgorenii din țară cării Starafeil ® și Productive se obțin plantând VITE’AMERICANE ALTOITE din MARILE PEPIN132BE ALE D-LUI IOAN T. MICHAIL, Slatina-Oit Sub direcțiunea D-lui flf. Hl. Hilch SÎll, Speciatist-vizicuitor De oarece n’amm oferit absolut nimic «le seceta, calamitate care a bintuit anul acesta. Pepinierele D-lui IOAN T. MICHAIL fiind situate la marginea Oltului au fost abundent irigate, așa că vitele sunt de o sănătate absolută, avînd rădăcini desvoltate, bogate în vegetație și lăstari puternici. 111 I maim elfotte cu peste 100 varietăți indigene și străine, rte Înv și desert, furnisează numai vițe de la calitate și absolut autentice ca de: «»DOSEȘTI, COTNARI, IBANCIU, NICOREȘTI, KRAG IȘAXI, OREVIȚA, etc., precum și străine, cu prețuri excepționaleie reduse. Comandele se primesc la Direcțiunea Pepinierelor IOAN T. MICHAIL, Slatina-011 și la representanțiî noștri, București : Eduard Zimmer, reprezentant și depozitar, Str. Carol I No. 44- Iași : la Iosef Popper, Str. Lăpușneanu No. 10; Panciu; Marcus, Bonner, reprezentant și depozitar ; «»dobești : Gh. Hristodorescu, Drăgășani : Ștefan Bizerini și la comuna Niculițel (jud. Tulcea); C. Strasser; Craiova : Albert Weinberg, reprezentat penntru Oltenia; Focșani : Willy Segall voiajor: T.Mfăgurele : Ste Ioan T. Hristescu voiajor: 1 CATALOGUL SE TRIMETE GRATIS LA CERERE Institutul le iei „VIRGILIU POPESCU“ București, str. Armenească, 1 Director proprietar: VIRGILIU POPESCU DIRECTORI DE STUDIU: H. LOIALIST și 1. OTESCU Se primesc elevi, cari urmează cursuri liceale, comerciale și primare în Institut. Se primesc de asemenea elevi cari urmează la școalele statului și pentru cari se fac meditațiuni speciale. La aceste meditațiuni speciale se primesc și elevi semiinterni și externi, de la școalele statului. PROSPECTE LA CERERE PREȚURI MODERATE si LIPSA de NUTRET' 9 MaHnMMHawni BMmHnY><BM mn naiHBKnBiaBnM3 anne Dj<a»|sBn RsmaMumn.al«ma<. TOCITOARE pentru PAE n, coceni, e orice mărime cu mina manej, abur de 1» 95.— în sus. MAȘINI pentru DESTRĂMAT și transformat coceni (tulpină) de porumb în fin prin destrămare în sens longitudinal de la lei 600 în sus. de IFA.IV Specialitățile casei V. STAAD ECKER București, Str. Smîrdan 2, Brăila, Craiova, Botoșani S^MterinsgS“ia Eissstere 68 ----——— SOSSAUA KISELEFF —----—Intr’înn |i»rc splendid, instalat cu tot confortul modern Se tratează : maladii nervoase, maladii interne, (Inimă, stomac, intestine, rinichi) Maladii de nutriție (Gută, Diabet). —!— Se face cură de îngrășare, și de slăbire -----Cea mai mare instalație pentru: Mydroterapie, Electrotherapie, Thermoterapie, Phiatoterapie, Tratament prin razele Roentgen, Mecanoterapie, Băi de Radiant, Băi de Aer și cură de repaos, pentru bolnavi interni și externi. -------------------- Prospecte la cerere ------------—