Adevěrul, noiembrie 1907 (Anul 20, nr. 6533-6562)

1907-11-01 / nr. 6533

? Joi. 1 «mbrie 1907 ®ech a pus la mezat portofoliurile pen­­­­tru a obține votarea compromisului. A­­­­cest Prașek este un țăran ghiabur ceh­, fost primar în satul Ius și care pe baza unui­ program agrar a reușit să fie ales deputat de către colegiul al V-lea în­tre­­agrarî cec­î i-a fost ușor să­ fie ’alfe» cutul parlament de privilegii.' Odată cu el făcînd parte numai 3—4­­ deputați președinte al lor. Prin introducerea­ Vo­tului universal, acest partid crescînd co­losal. Prașek s’a văzut în fruntea unui partid important și așa i-au­ crescut pre­tențiile. A vrut să devie ministru. La a­­gricultură ar fi avut puțină pricepere practică, deși e lipsit de cultură. Dar neputînd obține acest minister, și nevrînd să renunțe la portofolii­ a fost numit ministru național ceh­. Acest re­sort,­­politic ,,per excelentiam“, cere un om versat cu toate necesitățile poporu­lui ceh­, cu postulatele sale școlare, ju­diciare și în genere orășănești, căci poli­tica națională se bazează numai pe ora­șe.In aceste ramuri orașek e cu desăvîr­­șire ignorant. Nici limba germană n’o știe decit foarte slab și consiliul de mi­niștrii va avea norocul să aibă în sinul său pe un membru, care pe lângă că n’o să priceapă chestiile din cauza unei lipse totale de cultură, nu va pricepe n­ici limba dezbaterilor. Se afirmă cu siguranță că-și va lua un profesor de limba germană, ca să învețe cel puțin acuma limba. Exact același lucru (mai puțin limba) se poate spune despre noul ministru na­­țional­ german, Peschka. Un țăran in­cult, deși superior lui Prașek, deoarece are cel puțin cîteva clase ale unei școa­­le de agricultură, pe cînd Prașek nu are decît 4 clase primare. Peschka a fost numit ministru național, deși e agra­rian, pentru că agrarienii ceh­i nu vro­­iau ca un german să ia agricultura. Dacă noul guvern austriac nu va fi la înălțimea celui trecut, d. Beck e cel puțin sigur că va obține votarea com­promisului cu Ungaria, căci toate par­tidele reprezentate in noul guvern s’au obligat să-l voteze. Dar cite greutăți a­­e trebuit învinse ca să se ajungă la o for­mulă satisfăcătoare, reese din acest ar­ticol. Și dacă Beck le-a învins, aceasta se , datorește numai extraordinarului său talent de samsar politic, înainte de a sfîrși mai adaug că se pare că ministrul apărărei țarei va ră­­mîne la postul său, în schimb se pare că ministrul național polon Dzieduszy­­cki va pleca și în locul său va veni pre­ședintele clubului parlamentar polon Abrahamovici. Cauza este că acesta fiind conservator, noua majoritate democrată a clubului vrea să-l ia președenția și să-i dea, ca compensație, postul­­’e mi­nistru național. Dar această schimbare ar avea numai o importanță locală, pen­tru Galiția. De-atunci piticul n’a mai îndrăznit a face­­ pe amorezului de fel. * Revista muzicală ce apare în Paris a­­nume Comedia anunță că tenorul Al­varez angajat la operă a dat-o în jude­cată, cerînd 100.000 de franci daune in­terese, din cauză că criticul ei muzical. D. Torchet­a a protestat în numele artei, în­ contra angajamentului acestui ar­tist, de către direcțiunea operei. Acțiunea bandelor din Macedonia Noul atacuri în contra aromînilor Viena, 30 Octombrie. — „Poli. Gorj.“ scrie : După cum ni se a­­nunță din Constantinopol, ancheta oinduită cu prilejul pustiirei satului patriarh­ist Raccovo vilaetul Mo­­nastir, a dovedit ca membrii bandei bulgare care a săvîrșit atacul s'au recrutat din sutele exarchiste cân voiau să se răzbune pentru atacul unei bande grecești în contra unui sat exarchist. E vorba de una din represaliile obicinuite în lupta bandelor din Ma­cedonia. După cum ni se anunță din Con­­stantinopol activitatea bandelor bul­gare din M­ Macedonia a început să se restrîngă și asupra aromînilor Din vilaetele tîsskueh și Salonic se semnalează cazuri de acest fel in ultimul timp. Sate incendiate de bande bulgare Constantinopol, 30 Octombrie. — Acțiunea bandelor sîrbe și bulgare in vilaetul Uscub continuă. Vineri o bandă sîrbă a atacat satele bul­gare Stracin, Dishidi, Kratova și Gradec din districtul Palonka. O parte din satul Stracin a fost încen­diată. La Crradec casa primarului a fost arsă, primarul a fost g­ăsit mort în mijlocul flăcărilor. In aceiași­­ ai o banda bulgară incendiat satul sîrb Kiselica. Trei persoane au penit BIBLIOGRAFII A apărut 11O. 3 (Noembrie) din revista din astronomie populară ORION cu ur­mătorul sumar : Scrisoarea d-lui Camille L­ lammarion către direcția revistei „Orion“. Pămîntul văzut din Lună.—Trecerea La­nei prin cloșca cu pui. — Meteori obser­vați în Romînia. — Planeta Marte de C. Pîrvulescu. — Ploaia de stele din Noem­­brie. — Moartea astronomilor Vogel și Loewy. — Sateliții lui Jupiter.—O nouă cometă.—O preumblare prin constelațiu­­nea „Orion“.— Eclipsa de soare din 1905 fotografiată în România. — Steaua Mira Cell.—Lumea cerească în Noembrie.­Cărți nou- astronomice.— Observațiuni de pete solare.—Armonia universală.—Sfaturi pen­tru amatorii-astronomi de V. Anestin.— Corespondența cu cititorii.—Scrisoarea u­­nui esperantist. Prețul unui exemplar de 33 pagini cu 18 gravuri, 80 bani.—Abonamentul pe un an 10 lei,pe o jumătate de an 5 lei.—Pen­tru învățători, preoți, studenți și elevi, a­­bonamentul pe un an 8 lei. CÂRTI ȘI REVISTE: Lascar Catargiu — O broș, în 8 de 48 de pag. Buc. Editura Librărie­ Socec. Prețul 30 de bani. G&l&susa stuparitului de N. Nico­­­­laescu și G­. Stoenescu, institutori. Un vol. 1—8 de 398 de pag. Buc. Editura­­ Librăriei Socec. Prețul 3 lei. Copiii nimănui, piesă în 3 acte de Emil Nicolaîi. Un vol. 1—8 de 1 1 ;> pag­. 1 Buc. Edit. Libră­riei Nouă. Cu o treime reorganizată asistența sanitară a iar animat de prof. dr. Pe­­trini Paul. O broș. în 8 de 46 de pag. Buc. Tip. Profesională. Revista idealistă, anul V-lea: Tom III. No. S. Septembrie 1907. Orion, revistă mensuală de astrono­mie. Director V. Anestia. Anul I. No. 3. ,­Noembrie 1907. 5 Curierul Spectacolelor Teatrul Național.— Astă seară Mercur! 31 Octombrie se va m­uta la teatrul Na­țional, opera­ incia în trei acte de Do­nizetti. * Teatrul de varietăți Imperial.—In toa­­­te serile reprezentațiună pentru familii.­­Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru­­ prima oară în Bucu­rești. Intrarea liberă. Circul Sidoli.—Reprezentație a trupei de varietați. Lupte atletice de femei. Teatrul Bulevard—In toate serile re­­prezentațiuni ale cinematografului Pa­tité Vi­éres. Casino de Paris. Cinematograful Fla­­marion. Scene picante după 10 seara. Cinoceéri. "—La 26 Decembrie 1907 (a doua zi de Crăciun) „Societatea romina" Filantropică Gloria, de sub preșidenția d-lui G. N. Ioanin, consilier comunal, organizează un concert vocal urmat de dane, în folosul instituției Vatra lumi­noasă și pentru imbricarea copiilor să­raci d­e la școalele primare din Capi­tală. Pățania artistului Al. B. Leonescu la­­­ Clmeland (America). — Ni se scrie din Romani: O scrisoare primită de către un tipor din localitate de la un prieten al sase din Cleveland (America) relatea­ză între altele că artistul Al. B. Leones­cu jucînd la „People’s Theatter“ de a­­colo a fost înșelat de către impresarriul său care n’a vrut să-l plătească astfel că i s’a sequestrat o mare parte din gar­­tierofoă. De altfel a plăcut mult modul lui de a juca. — Fernando. $ * Din Londra ni se comunică Că, d-ra Declin care a cîntat Salommé la Paris, a cîntat la Londra M-me Butterly, Fimn cel tînăr care apare lingă dînsa în sce­nă nu era un copil de teatru dar un pi­tic, un adevărat­­ pitic, de loc urît după cum sînt d­e obicei­u, ci foarte drăguț, cu niște mari ochi, un nas mititel și o gură plăcută. El era așa de mic incit ar fi putut să fie confundat cu un copil adevărat de trei ani. In realitate el are actualmente paisprezece ani. D-ra Destin putea sa-i țină in brațe, pe umeri și să-l transporte în grădină. Toate astea ar fi fost foarte bine dacă micului pitic nu i-ar fi trăznit prin cap să se amorezeze de d-ra Destin făcîn­­du-I o adevărată declarație de amor. Aceasta din urmă, înainte de a intra în scenă, îl ridică pe sus, îl privi cu seve­ritate în ochi, și-î zise: „Ascultă, mi­­cile, dacă nu ești cuminte, să știi că te voi fi înlocui“. Din Camera austriacă Prezentarea nouilor miniștri Viena, 30 Octombrie.—Camera Depu­taților. Noul miniștru­ apărînd în sală sînt pri­mit­ cu vii aplauze pe cînd cehii radicali și cîțiva socialiști fac zgomot. Nouii mi­niștri sînt viu felicitați. In mijlocul zgomotului pe care îl fac cehii radicali, ministrul­­ președinte Beck prezintă Ca­merei pe nouii miniștrii. (Vit aplauze). Zgomotul cehilor radicali continuă încă cîtva timp în urmă. Socialistul ceh Nemec protestează în contra numirii ca ministru a cehului Prasek, care s-a arătat ca vrășmaș al reformei electorale și al uvmienilor. Pro­pune, pentru a se da ministerului oca­­ziune de a-șî dezvolta programul, ca să se reschidă discuțiunea asupra de­­clarațiunei ministrului președinte des­pre numirea nouilor miniștrii. Propu­nerea e respinsă. Klofac ceh radical, protestează în limba cehă în contra in­trării a două miniștrii cehi în cabinet. Camera continuă în urmă discuțiunea moțiunilor urgente, socialiste privitoare la urcarea esorbitantă a prețului ali­­menelor. Deputatul Renner invită gu­vernul să ia diferite măsuri printre care abolirea proibitiunii importului vi­telor din Rusia Romînia și Serbia și cere negocieri cu aceste state în ce privește încheierea unei convențiuni veterinare. Invită de asemenea guvernul de a per­mite importul de vite în aleatoriî ce se vor crea d-alungul graniței regiunilor unde există pericol de introducere a epizotiilor. Către finele ședinței deputatul Nemec interpelează asupra pretinsei revolte a foametei din Nachod (Boemia) unde tru­pele intervenind ar fi rănit două per­soane și ar fi arestat douăsprezece. Azi la orele 11 a. m. împăratul­­ Wil­helm, regele Eduard, ducele de Con­naught au mers în automobil în pădu­rea Windsor unde erau așteptați de către principele de Galles, prințul Ar­thur de Connaught și prințul Christian de Schleswig Holstein. Mai târziu a sosit și împărăteasa cu ducesa de Albani și cu prințul Tech împăratul Wilhelm și regele Eduard după ce au vinat au plecat la Cran­­borne Tower pentru a lua prînzul la care au asistat de asemenea împărăteasa și damele din familia regală. * Portsmouth, 30 Octombrie.—Autori­tățile marinei au dat un dejun la 250 de mardoți englezi și germani. Tribunalul Ilfov Secția 111-a C. G. EXTRACT După sentința corecțională No. 722 bis 1905 rămasă definitivă și în ce privește pe D-niT B Aftalion și I. L. Apogi în ur­ma confirmării acestei sentințe de către Curtea de apel Secția 111 din București, prin deciziile No. 150 și No. 651 și de către Înalta Curte de casație secția II prin decizia No. 1899 |­907 dată în urma acțiunei înaintate de către d. V. Turnu pentru imitarea mărcilor de fabrică pe produsul ultramarin (scrobeală albastră). Tribunalul: De acord în parte cu d. procuror Dolj, In numele legel, Condamnă pe inculpat, I Iosef Carniol, B. Aftalion și I. L. Apogi, la cite trei sute lei amenda cu aplicațiunea art. 28 C. P. în caz de insolvabilitate dovediți culpabilî pentru făptul prevăzut și penal de art. 13 al. I, combinat cu art. 18 al. I și art. 19 al. 2 din legea asupra măr­cilor de fabrici de comerciu. Achită pe T. A. Cheale de ori­ ce pe­nalitate în acest proces în biaza art. 10 P. P. Obligă pe Iosef Carniol și pe Firma B. Aftalion să plătească fie­care cite a­­pa mie­sei reclamantului V. Turna, cu ti­tlul de daune. Ordonă distrugerea etichetelor, imitate după acele ale reclamantului, fie volante, fie alipite pe produsele Ultramarin sau aiurea și cari se vor găsi la sus zișii in­culpați și anume : în ce privește pe Io­sef Carniol a etichetelor cu fundul auriu, avind pe dînsele ca marcă un leu culcat cu două coroane, precum si acele cu fundul auriu avind pe dînsele ca marcă o Glorie, în ce privește pe firma B. Af­talion și I. 8. Apogi­a etichetelor cu fundul auriu și tricolor, avînd pe dînsele ca marcă o pisică; de asemenea ordonă și distrugerea acelorași etichete ce se vor găsi la comerciantul Tom­a A. Chease. Ordonă ca această sentință să se pu­blice de către reclamant pe contul nu­­miților inculpați în extrat, în trei ziare din țară și anume: în ziarul „Universul“, „Adevărul“ și „Țara“. Sentința cu opoziție pentru absenți și apel pentru toți. Dată și citită în ședință publică astăzi 18 Marul 1905. (ss) Al. Peretz, Gh. A. Robescu. Grefier (s) B. Nicolescu. Vizita împărat­ul­ui­ Wilhelm în Anglia Windsor, 30 Octombrie. — La orele 9 împăratul și împărăteasa au luat dineul în sala specială a castelului împreună cu regele, regina și membrii fami­liilor lor. Suita împăratului și a regelui au luat masa în alte saloane. Intre cei cari au fost salutați de im­părat au­ fost și primul ministru Cam­pbell Bannem­an și secretarul de stat de la departamentul externelor Sir Eduard Grov. Windsor, 30 Octombrie.— Eri după dineu s’a ținut cerc. • am D. Dragomir Niculascu spune că de aci înainte consfătuirile cîrciumarilor să aibă loc la Camera de comerț, care e casa comercianților. Mai vorbesc apoi d-niî Tănase Cre­­țulescu, T. Marinescu-Jilava și Dorojan. Apelul la Camera de comerț D. I. Dumitrescu-Militari dă apoi ci­­tire următoarei telegrame, către preșe­­dinte­le Camerei de comercia : „Atitudinea d-voastră în comisia par­lamentară ca deputat de Ilfov și mai ales ca președinte al Camerei de co­­merț, in chestia monopolizărei circiu­melor a fost o mare surprindere, vă­­zînd că v’ațî exprimat fără nici o re­zervă pentru proectul monopolului. Ca negustori ca patentări alegători v’am­ rugat prin precedenta noastră te­legramă să binevoiți a pune chestia mo­nopolului circiumelor in ședința Came­rei de comerț, pentru ca Camera să’și dea avizul în această gravă chestiune care pune în joc principiul libertatei co­merțului și existența a peste 30.000 fa­milii. Vă rugăm deci stăruitor și credem că avem dreptul de a cere ca Camera de comerț să’șî spue cuvîntul în pri­vința monopolului, și să intervie cu e­­nergia necesară în favorul comerțului de băuturi atit de grav amenințat.“ O nouă consfătuire După aceasta, d. Dumitrescu-Militari, președintele întrunirii, invită pe cîr­­ciumarî să vină în număr cît se poate de mare la consfătuirea care va avea loc Joi, 1 Noembrie la orele 2 p. m. în sala „Amiciția“ din intrarea Zalomit. _______ Tis. întrunirea cîrciumarilor Comercianții de băuturi spirtoase s’au întrunit aseară în salonul coloseului Ogrezeanu din str. Carol pentru a se consfătui în privința modului de orga­nizare în lupta contra proectului pentru monopolizarea circiumelor. Au luat parte la această întrunire d-nii: I. Dumitrescu Militari, I. V. Razvan, Radu­ Constantinescu Cânuță, Tănase D. Crețulescu, M. I. Stoenescu, Ioan Stoe­nescu, Ene Nae Dumitrescu, Tinase N. Ghica, Tacha S. Derejen, Petre Stoenescu, Nae Vasilescu, T. Marinescu- Jilava, Ghițu S. Popescu, A. Gh. Ta­­bacu, Dragomir Nicolescu, Gh. Rădoi, Temistocle Teodoru, C. N. Ionescu, Dumitru N. Stelniceanu-fiul, Gh. Rădoi fiul, Stavri I. Nicolaides, Nauru Cristea, N. Păgărășeanu, Tom­a Dumitriu, Stere Anastasiu, I. T. Pascu, Nae Petrescu, Teodor Ganciu, Toma Negulescu, Nae Ionescu, C. H. Dobrogeanu, D. Aldu­­lescu, C. Ogrezeanu, etc. etc. A prezidat d. I. Dumitrescu Militari, șeful mișcărei. Cuvântările D. I. Dumitrescu, luînd cel dintiiü cuvîntul spune că cîrciumarii nu a’au adunat pentru a face politică, ci pentru a- și apara interesele lor. D-sa propune apoi să se timită o te­legramă d-lui Gh. Gh. Aaan, președin­tele Camerei de comerț rugîndu-l să consulta Camera de urgență în chestia monopolului. D. Răsvan spune că chestia mono­polului este gravă și dacă vom avea nenorocirea ca să se voteze legea a­­tuncî s’a sfîrșit cu negustorii. Guvernul, spune oratorul, ar fi tre­buit ca să studieze chestia monopolului în Italia, Germania și Franța, iar nu in Rusia. Propune ca in curînd să se convoace o mare întrunire publică de protestare și roagă pe cîrciumați să vină în număr cit se poate de mare la acea întrunire, de­oare­ce de succesul primei întruniri va depinde isbînda. Trecind la altă ordine de idei d. Rog­ván spune că guvernul își bate joc de negustori, aruncîndu-i dintr’odată p ■> drumuri. Terminînd d-sa propune ca să se formeze u­n comitet de acțiune de 30 — 40 comercianți care să ducă lupta și apelează la unirea comercianților. D. C. H. Dobrogeanu, comerciant din Galați, venit anume pentru această în­trunire, propune că la întrunirea ce va avea loc în Capitală să fie invitați și comercianții din toată țara cum și cei de la sate. Propunerea se admite: Știri sanitare D. medic veterinar al orașului Con­stanța raportează că societatea anglo­­romină, pentru exportul cărnei, a im­portat pentru prăsilă, 4 tauri, 23 junei 9 berbeci și 150 oi din rasele engle­zești, Oxford și Am­sh­edd­on, cu desti­nație pentru moșia Jigăria din județul Ialomița, mai avînd încă un vapor pe drum cu alt transport de produși din alte rase englezești cari vor fi utilizate pentru diferite încrucișări cu vite indi­­gene în vederea formării vitelor pen­tru producțiunea cărnei. — Pentru conferința organizată sub înaltul patronaj al reginei și care se va ține mîine seară Joi la A­tene­u în folo­sul unui institut de fiice de militari, au reținut locuri toți d-niî miniștri și ofițerii generali. — D. medic veterinar primar al jud. Iași a constatat pe moșia Erbiceni, a­­n­udată d-lui Șloim Fischer, doi ciobani bolnavi de pustula malignă, cari au fost internați la spitalul Podul Horei unde s’a confirmat diagnosa de către d. medic al acelui spital. Infecțiunea ar proveni de la­­ o oae probabil bolnavă de antrax, ce a fost tăiată și consumată în ziua de 23 Oct. a. c. S’a cerut telegrafic de către di­recțiunea generală a serviciului sanitar să se dea în judecată cei vinovați. Monopolul cîreiumelor In sate — Convorbire cu un învățător — Intîlnind pe un învățător care venise în București după niște afaceri, i-am cerut părerea asupra monopolului cir­ciumelor la sate. Iată ce mi-a spus : — Proectal în chestiune este cel mai bun pentru îndreptarea soartei săteni­lor și el va fi primit cu bucurie la țară. După cum știți, circiuma este focarul tuturor relelor la țară și majoritatea cîrciumarilor sînt niște spoliatori. Țăranul nostru nu numai că-și pierde sănătatea acolo, nu numai că-și dă și banii ce o are, dar își amanetează și lu­crurile, își vinde și productele necesare casei lui. Avem 20.000 de circiume și 4000 de școli, biserici și mai puține decît școli. Ar mai­­ trebui ca prin proectul de lege, să se ceară, ca, circiumarul să aibă cel puțin cinci clase rurale, să fie ales de o comisiune compusă din primar, preot, învățător, un consilier comunal și un delegat al băncei populare locală. Circium­arul să depună apoi o garanție de 200 lei și să i se ceară ca împreună cu comitetul cîrciumarilor să lucreze pentru educarea țăranului. Să nu credeți apoi că cei 20 de mii de circiumari vor muri de foame, nici 1000 dintre dînșii nu sînt adevărați circiumari, ei au­ făcut înainte alte me­serii. De la S. M. S. Situația vapoarelor și cargobetelor pe ziua de erî Vaporul Regele Carol I și Dacia sunt in cursă pe linia orientală. Vaporul Principesa Maria se află la Livorno dela 3­6. c. Vaporul­­ Împăratul Traian” este în cursă pe linia orientală. Vaporul Romînia se află la Galați dela 13[6. Vaporul București a trecut prin Dar­­danele la 31 Nf. Vaporul Constanța se află la Sulina de la 7|XL pus sub încărcare. Vaporul Dobrogea a sosit la Rotter­­dam la 7[XI, iar la 27­ X­I a sosit aci și vaporul lași. Vaporul T. Severin se află sub încăr­care la Galați de la 7[XI, iar vaporul Sulina staționează în rezervă la Con­stanța. Odi­seia unui i­nvățător — u­n învățător arestat de patru ori în opt luni — Ne-am ocupat în mai multe rânduri despre soarta învățătorului Ion M. I­­liescu, din comuna Paraschia, județul Teleorman. De la Martie și pînă în prezent acest învățător a fost arestat în patru rînduri. Intîia oară, bănuit ca instigator, a fost ținut într’o închisoare, în care apa trecea de glezne. S’a dovedit nevino­văția lui și a fost eliberat. A fost însă arestat din nou și din nou eliberat. Acum citeva zile abia a scăpat, căci fusese iarăși inchis și iată că ni se a­­duce vestea că Iliescu a fost arestat alaltăeri, dus la Turnu-M­ăgurele, de a­­colo la Slatina și în sfîrșit trimes toc­mai la R.­VilceS! Pentru ce atîtea necazuri pe capul unui om ? Dacă Iliescu ar fi fost un in­stigator s’ar fi dovedit aceasta de la înc­eput. Iliescu e autorul unei broșuri dina­stice și e director al unei reviste popu­lare „Conștiința Țăranilor“, în care se exaltă iubirea pentru dinastie și pen­tru țară. Sunt acestea motive pentru a fi arestat ? Dar nu, la mijloc este cu totul alt­ceva; este o persoană sus pusă, care urmărește cu ura sa pe nenorocitul Ilie­scu. Persoana în chestiune a nedreptă­țit o comună întreagă și Iliescu, ca cel mai luminat din acea comună, a luat partea locuitorilor. Aceasta este toată vina lui, o știu toți cei ce cunosc pe Iliescu. Este deci de mare interes pentru a­­cea persoană, ca Iliescu să dispară; el fusese pe vremuri pe lista celor cari trebuiau suprimați, a scăpat de moarte, dar de persecuțiunea călăului tot nu a scăpat. In urma tulburărilor țărănești au a­­vut loc multe drame, mulți și-a fi satis­făcut răzbunările lor personale, aceasta s’a dovedit și din anexele pe care d. Haret, ministrul de instrucție publică, le-a publicat prin „Monitorul Oficial“. D. Haret a arătat prin acele anexe cum învățătorii au fost acuzați de dușmanii lor personali, cari aveau interes să-i su­prime. Pentru că d. Haret, care cunoștea bine cazul învățătorului Iliescu, nu a vorbit de el, pentru ce apoi d. Haret nu a intervenit în urmă, nu atîtea rîn­­du­r’i de cîte ori a fost arestat Iliescu ? Pentru ce ? Pentru că d. Haret se teme . Îi era ușor să facă pe indigna­tul în contra unor persoane, de cari nu avea de ce să se teamă, ,cîștigîndu-șî astfel simpatii. In cazul Iliescu d>sani se pronunță și nu se va pronunța, pen­tru că se teme să ia vreo măsură. E prea sus pusă persoana, care și bate joc de,sănătatea și viața învățătorului Iliescu și d. Haret nu are curajul să înfrunte mim­a ei. Iată-l pe Iliescu din nou arestat, din nou martirizat, și cu toate acestea d. Haret, singurul care ar putea să-l ia sub ocrotirea sa, să-l scape de teroa­rea ce-l urmărește, d. Haret închide ochii și tace. Și iată că asistăm la spectacolul cel mai revoltător , un biet învățător, ur­mărit de furia nebună a unei uri per­sonale și care nu poate să găsească ni­­căiri scăparea. Dacă d. Haret nu va face dreptate acestui biet român care e urmărit ca un animal de vinat, vom fi nevoiți să spunem tuturor pentru ce d-sa tace, pentru ce Dimeul nu protestează. Să sperăm însă că Iliescu va fi pus în libertate și... pentru totdeauna. INFORMAȚIUNI S’a comentat foarte mult erî lipsa d-lor G. Gr. Cantacuzino și P. P. Carp, fostul și actualul șef al par­tidului conservator care deși se a­­flau în Capitală, n’au luat parte la ceremonia înmormîntărea d-nei Eu­­frosina L. Catargi. S’a remarcat, în schimb, prezența d-lui Dim. Sturdza, șeful partidului liberal, și a d-lui general Manu. Prin proectul de lege pentru mo­dificarea legei comunale se prevede micșorarea lefurilor primarilor rurali și suprimarea lefurilor ajutoarelor de primari. Notarii ce se vor prevede prin noua lege, ca reprezentanți ai gu­vernului în comune, vor fi plătiți cu 60, 80 și 100 lei, după impor­tanța comunei. S’a aprobat de către ministerul de interne planurile pentru alimentarea cu apă a orașului Călărași. Consiliul comunal respectiv va decide asupra creditelor ce urmează să se deschidă pentru îndeplinirea acele! lucrări de edilitate. Ziarul „Lupta“ din Budapesta pu­blică următoarea știre : O nouă societate de patronaj Un grup de magistrați și ziariști au pus bazele unei societăți de patronaj a preveniților achitați, a condamnaților liberați și a copiilor abandonați mora­licește. Inițiativa a fost luată de d. C. Rădu­­lescu, subdirectorul general al închiso­rilor. In prima întrunire ce s’a ținut Sîm­­bătă seara s’a proclamat ca președinte efectiv al societăței, d. Scarlat Fere­chide, primul­ președinte al Curței de casație și justiție. S’a mai ales apoi un comitet provizoriu compus din do.m. N. Schina, prim-pro­­curor; Ionescu-Dolj, G. Slatineanu, V. Popovici, C. George­scu Milcea, judecă­tori de instrucție; N. N. Ioanid, O. Ber­­lescu, L. Ștefăneacu, V. Periețeanu, B. Mirinescu, judecători; Stavri Predescn, Radu Rosetti, avocați; V. Dimitrescu, procuror; C. Răduleacu, subdirectorul închisorilor; I. Bacalbașa, Jules Brun, C. Cornet­escu, H. Durand, M. Ghimpa, Emil Nicolau, I. Popescu, M. Papami­halopol, G. Pîrvulescu, ziariști. * Acest comitet va aviza la mijloacele de propagandă pentru reușita scopului societăței. Se va ține o adunare generală în care se va alege apoi comitetul admi­nistrativ și se vor vota statutele. Tot atunci se vor alege comisiunile pentru redactarea regulamentelor noce­­o­ e. C. „Ziarele maghiare din Budapesta au adus știrea,­­că ziarul partidului națio­nal și al clubului naționalist dietal Lup­ta, ar fi fost cumpărat de d. Birăuț. Dăm dezmințire formală și declarăm, că știrea lansată nu corespunde adevă­rului." Primăria a luat dispozițiuni ca dife­ritele­ care cu zarzavaturi, cum e var­za, cartofii și altele, să nu mai circule pe stradela Capitalei ca pînă acum, ci să staționeze în anumite puncte ; găsim că aceasta e o măsură ce lovește adine iu interesele populațiunei sărace care locuind departe de punctele staționare, mai trebue să plătească și transportul acestor alimente, în plus de prețul lor, destul de urcat anul acesta. Credem că primăria în interesul ce­­tățenilor va reveni asupra acestei deci­­ziuni, lăsînd ca și pînă acum libera cir­culare a acestor care. Primăria Capitalei a delegat pe d-nii doctori Nestor Năstase, Gh. Davidescu și A. Bolintineanu, să supravegheze cele trei circumscripții medicale noul înființate deocamdată ca o încercare. După­­ cum am mai spus, primăria spre o mai bună observare a higienei școalelor comunale, a hotărît reparti­zarea lor în 5 circumscripții medicale școlare. In fiece lună va avea loc la primărie un consiliu de higienă extraordinar pre­zidat de d. Vintilă Brătianu. Dela 26 Noembrie și pînă­ la 1 De­­cembrie gc., se vor ține in București, conferințele maeștrilor de gimnastică, unde se vor studia și dezbate, în mod practic metoadele și mijloacele de apli­care a programului. Astă-seara la orele 8 jum. are loc, în str. Bibescu-Vodă, casele d-lui dr. Era­­che Sterian, obicinuita ședință săptă­mînală a Uniunii Intelectualilor. La or­dinea de zi sînt : citiri de bucăți lite­rare, diferite comunicări, votul obștesc. Principele Ferdinand și principesa Maria vor sosi astă seară în Capitală, iar mîine cu trenul de dimineață vor pleca la schitul Golești și de aci cu automobilul la Balma Rusului, unde va avea loc o mare vinătoare. D. L.Voinea, licențiat în drept, direc­torul biroului de informațiuni adminis­trative al ziarului „Adevĕrul“, se pune la dispozițiunea publicului din întreaga țară, pentru a procuna prin biroul ce conduce informațiuni de orice natură. Lămuriri în orice chestiune militară și de recrutare cu privire la dreptul ce fie­care ar avea la serviciul cu termen re­dus, la serviciul cu schimbul, la scutire de armată, chestiuni de supușenie străină etc. Se arată actele legale ce fiecare trebue să producă pentru a-și dovedi drepturile. Se rezolvă numai pe cale legală orice a­­facere militară și se îndeplinește de bi­­rou pe lângă autoritățile respective toate formalitățile necesare în acest scop. A se feri pe "adresa : L. Voinea, licen­țiat în drept, directorul biroului de infor­­mațiunî al ziarului „Adevărul“, București 11, str. Sărindar, 11. De vorbit personal la orele 8—11 dim. și 5—7 p. m. la birou. B. Prin nesprs statuia mija Bălaia D. Panu publică în revista d-sale Săptâmîna un articol cu prilejul dezvelire! statue! Iu! Lascar Ca­­targiu. Cu această ocazie d. Panu face observația că la noi, ca și în Franța, se ridică statui oamenilor obscuri, pe cînd unu! Mihail Ko­gâlniceanu nu i s’a ridicat pînă a­­cum decît un bust modest la Ga­lați. ....... "•"■ " * . Asupra lui Lascar Catargiu, d. Panu scrie, cu această ocazie, cele ce urmează: ADEVERUL Kosi abonaisefli cu premii ai ziarului DIMINEAȚA Două corpuri de case in str. Teilor 808, feste cameriie cola­­pissi moMlafi și dă âî Marele Bazar cu Hiliție „EA fi&tITRILLA“ Două poliți de asigurări pe viață (zestre) în valoare de 4 © de lei a Sec. de asi­gurare „Agricola“. Două truseuri, în valoare Ss 118B lei lucrate în Aiel­erglg speciale fie Casei: Koraus&Socaciu „Si­­PMRO SITA“ Calea Victoriei, 34 O mașina de scris „STUEWER“ cu scrisul vizibil, ultima perfecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc., în valoare de le! 700 de la magazinul „KOSMOS“, casă speciala pentru Mașinî de scris, Furnituri pen­tru toate sistemele de Mașini de scris, Multiplicat, etc. Biurou de copiat Acte. București, Strada Sm­irdan, 49. Două ceasornice de aur, fa It marele magaslit de l­ijin­erie LEON WEISBLUTH Ca­sa Victoriei, 34 (vis-a-vis de hotel Bulevard) o mașină de cusut, o bici­cletă, 100 abonamente la ziarul „Adevărul“. Valsarea fatală a prani­st peste Lei 25.689 Costul abonamentului: pe un an lei 20, dînd dreptul 15 cupoane de participare la premii; pe 6 iun­ lei 11 dînd dreptul la 7 cupoane; pe 3 iun­ lei 6, dînd dreptul la 2 cu­­poane.1 „Desigur că Lascar Catargiu a fost omul cel m­ai șters și mai fără relief dintre toți oamenii cari au guvernat această țară. „Din această cauză el n’a avut ad­miratori n­ici fanatici, doar cițîva cola­boratori de prin anii 1872—1875. * „Partidul conservator l’a suportat pînă in momentul morței ; l’a stimat și era chiar de­stimat, dar nu l’a iubit. Lascar Catargiu nu a avut prieteni po­litici devotați pînă la abnegațiune, a­­fară de cîțiva de un ordin secundar. ..Ceea ce a de mirat în viața poli­tică a lui Lascar Catargiu, nu este mo­dul cum el s’a impus, ci acela cum el s’a menținut în contra tuturor asaltu­rilor, atît ale dușmanilor cît și ale parti­­­­zanilor. Acel om a avut o energie la­­tentă și o forță de rezistență ascunsă, care rar sa pot vedea la noi. Și a reu­șit numai cu aceste calități, cu energie nezgomotoa­să și cu o forță de rezis­tență în aparență neapreciabilă. „De cîte ori s’a încercat partidul con­servator ca să 1 decapiteze ! Pe la 1880, mi se pare, Lascar Catargiu este deca­pitat, conservatorii proclamă de șef pe, Manolache Costache, un șef de paie, despre care peste un an nu se mai vor­bește. „D. Carp ridică un nou steag conser­­­­­­vator, dirijat fățiș contra lui Lascar Ca­targiu. Timp de 20 de ani d. Carp reușește să-i micșoreze autoritatea, dar nu -l dărîmă. ..In timpul opoziției unite, Lascari Catargiu împărțește șefia încă cu doi, cu Vernescu și cu Dimitrie Brătianu. Iată 1 semi-decapitat cu voința sa: „Cade guvernul lui Ion Brătianu, Lascar Catargiu e lăsat pe planul al doilea ; se formează guverne conserva­toare fără d­nsul, și chiar cînd face și­ el parte, are un rol secundar. Atunci, ambițioșii dau asalt ca să-l nimicească.­ Lascar Catargiu ajunge ca să combată guvernele conservatoare, și combaterea lui îî atrage acea ripostă crudă din partea lui Alexandru Lahovari: — Aici nu e vorba de porto-franco­ , ci de la portofoliu. „Și cu toate aceste bătrinul perzistă. Ultimul guvern conservator stabil din acel timp a prezidat tot de Lascar Ca­targiu. „Situația lui se Îmbunătățește astfel incît­ este nediscutabilă. „In momentul cînd moare, regele îl trimisese o scrisoare pentru ca să com­­pue cabinetul“. * Iar ca încheere, a propos da statue, d. Panu scrie: „Noî cunoaștem pe L. Catargiu, și dacă nu-1 aprețuim mult, îl sti­măm foarte. Dar peste 50 ani, cine îșî va mai aduce aminte de dînsul? In viața luî n’a făcut nimic care să fixeze opinia publică a viitorului, și atunci statua sa ce va mai însemna pentru trecătorii de pe bulevardul Gol­țel“ ? silit!ISK­ ^ | • _ _ Desigur că „aprețuirile“ d-lux Panu asupra statuei Iu! Lascar Ca­­­­targiu au să burzuluiască pe mulți dintre cei care s’au închinat Dumi­nica trecută înaintea acelei statui. R. P. Str. Carol, No. 62 x. , fecioara. i Dar ceea ce acest portret putea să aibe rea asprime, aproape ca cruzime, se în­dulcea, se limpezea în strălucirea tine­rețe!. Maga îl privea cu o expresie de nesfârșită durere. — O! iubirea mea!....O! tinerețea mea! murmură dînsa. Unde sînteți? „Aci... în acest cufăraș pe care n’am îndrăznit să’l deschid de zece ani... de la ultima lui vizită... aci zace inima mea! „A!... mizerabilă inimă rămasă prea tînără în sinul meu veștejit! de ce n’am avut curajul să te zmulg... cînd... Deodată, ea căzu în genunchi și iz­bucni în plîns... cu gura tremurătoare li­pită pe gura rece a miniaturei­— Mamă!... Biată mamă! plîngi și a­luna! „ ......................... — O voce de o nespusă curăție, de o duioșie nemărginită rostise aceste cî­teva vorbe... Maga se ridică dintr’o săritură, în­chise repede cu fărașul, sertarul și sicri­­nul și se întoarse spre o ușă, care dădea într’o odae vecină. — l Unde ești, mamă? reluă vocea... Te-am auzit?... Maga aprinse o torță. Și în pervazul u­­șei se ivi o fată de vre­o ș­aisprezece ani. Tot ce sufletul unui poet poate să în­trevadă ca strălucire se înteia pe fruntea ei. Ochii aveau o nevinovăție limpede: gura, urcată de un zîmbet nespus de dulce, iar o corolă de dragoste, un cali­ciu­ de Simțiri. Nu mai era o ferioară; era fecioară în­săși. Cînd torța fu aprinsă, fata, a­bia îm­brăcată, cu picioarele goale, înaintă, spre bătrîna, aruncă în jurul gîtului ofilit lanțul de marmoră al brațelor ei de o albeață scînteetoare și lăsă să-i cadă ca­pul adorabil pe pieptul descîrnat. — Rozița!­. comoara mea!... singura mea mîngîere! Făcu Maga. — Cum iți bate inima, biata mea mamă Rosa! Cea a căreia Maga îi dăduse numele de Rozița ridică ochii spre vrăjitoarea. Era o lume de dragoste în ochii ei. — Plîngeai, mamă Roza, reluă ea. Ai o supărare mare și nu vrei să mi- o spui, mie, fata ta!... Vrăjitoarea tremură. — Fata mea!... da, fata mea... singura mea fiică!... Și, înecat în sine însăși, adaogă: — Să fie blestemată „cealaltă“ că mi-a zdrobit inima de mamă... după cum „el“ mi-a zdrobit inima.­, de amantă!... Ea continuă: — Așa e, Rozeta, am o mare supă­rare... o supărare, care mă ucide încet. Dar nu pot să ți-o spun, căci ar trebui să-ți povestesc viața mea... ,,C­a să-ți povestesc viața mea ar în­semna să arunc asupra nevinovăției ta­le un văl nelegiuit, ar însemna să-ți întinez voioșia și fecioria, înțelegi? — înțeleg numai un lucru, mamă, că eu iubesc din toată inima, că sufăr fiindcă te văd suferind și că a­șî vrea să-ți cunosc durerile ca sa le împărtă­șesc,­ ca să te mîngîi... — Ah! Rozița mea, numai arătarea ta e o mîngîere nemărginită!.. O singură dezmierdare a ta e de ajuns ca să mă fac să uit puțin răul grozav, care îmî roade sufletul... „Uite-te nu mai plîng!­.. Și fiindcă te-ai trezit din somn, hai să stăm pu­țin de vorbă... Am să-ți spun multe lu­cruri... Stam­ la îndoială de multă vre­me... acuma a venit momentul. Ziua se ivea și năvălea în colibă. Rozița se așezase. Maga stinse torța de rășină. — Ce vrei să-mi spui, mamă? între­bă fata. Bătrîna fără să răspundă, contemplă copila, — Vai! de ce nu sunt în adevăr mama ta! Un nor de tristețe trecu pe fruntea fetei. — Ea ești, reluă ea- Ești singura mea mamă, căci... cea ad­evărată... m’a pă­răsit... — Da­­, te-a părăsit.... Tocmai des­pre asta vreau să-ți vorbesc, copila mea — La ce bun, mamă Roza? De ce să trezești aceste amintiri? — Trebue, fata mea... Dar spune-mi, e nevoe să mergi astăzi la atelierul lui Rafael? La acest nume, Rozița avu o exclama­ție de bucurie- Fața i se lumină — Rafael­ murmură ea. Bătr­îna îi luă mina. — N­ iubești mult? — Da, mamă Roșă. 1,1 iubesc din tot sufletul, după cum mă iubește și el.­, „E așa de frumos... așa de bun!­... — Așa e,—e o frumoasă fire de poet și de artist, merită să fie iubit de un înger ca tine. — Noi am hotărît ziua căsătoriei voas­tre, mamă!... Rămîne învoirea ta, bine­înțeles..­Mîine, Rafael o să vie ca să-țî vor­bească... — Scump copil! ce are a face ziua! Să fiți fericiți,, astat are însemnătate pentru mine!.­. Dar nu mi-ai răspuns... o să-l vezi astăzi? — Nu mamă, alaltă ori a isprăvit Fecioara aceea așa de frumoasă... pen­tru care am pozat eu, adaogă ea cu naivitate­.. și mi-a spus că o să ne în­tâlnim aci mîine... A trebuit să-șî ducă tabloul la sfîntul nostru Părinte. — La papa! exclamă înecat Maga­— Da, mamă! Pictura lui Rafael al meu e demnă să figureze printre capo­­d­operile Vaticanului... Urmă o tăcere cîteva minute. Apoi aceea pe care misterioasa bă­­trînă o chema Rozița și pe care vecinii o numeau simplu „Fornarina“, fiindcă nu­ î știau alt nume, avu un zîmbet vi­sător și extaziat: — Cînd mă gîndesc la toată fericirea mea, făcu ea dulce, mă întreb dacă n’o s’o ispășesc prin vre-o catastrofă neaș­teptată..­Maga tresări. — Ce vrei să zici, copila mea? întrebă ea cu neliniște. — O! nimica... gîndurî nebunești!... mamă!.... Dar vezi singură cît sunt de fericită... de șease anî, de cînd sînt cu tine... Adu-ți aminte cît am suferit mai înainte de a te cunoaște... Maga se cutremură dureros. — Din vina mea! murmură ea așa d­e încet că tînăra fată n’o auzi. — Atunci aveam zece ani, urmă Ro­­zița cu ochii pierduți în gol. Și ori­cît ași merge de departe în amintirile mele, mă văd bătută, batjocorită, ocărită.... .Unii îmî zicea mica bastardă, alții mă înjurau că nu sunt nici măcar bo­tezată­.. Dar acestea nu erau încă ni­mic... „Femeea care mă ținea la ea, mă bă­­tea cu cruzime... La cea mai mică gre­șeală, mă lovea în spate cu un baston gros... Nemișcată cu sudoare pe frunte, bătrîna ascultă cu o adîncă luare amin­te această povestire, pe care, totuși, o auzise pînă acum mai mult de­cît o­­dată. —Femeia asta era așa de rea că i se zicea „zgripțoroaica“. Nici nu știam alt nume și ea spunea că nici eu nu am nume­. „De aceea oamenii se deprinseră să îmi zică „Fornarina“... și așa m­i-a și rămas numele... și chiar, Rafael mă chiam­ă tot așa... adesea... „O, mamă, ce vremuri triste și ace­lea!­i „îmbrăcată în zdrențe murdare, des­culță, trebuia să lucrez astfel de dimi­neață pînă seara... Eram slabă că ți se făcea milă de mine..­ zgripțoroaica a­­bea îmi da să mănînc. Uneori mă cer­tam cu cîinii ca să pot mînca resturile pe cari le arunca ea acestora­.. „Intr’o zi, am crezut că mi-a sunat ceasul de pe urmă... văzusem în cup­­­torul zgripțoroaicei niște pîini cari îmî faceau o poftă nebună. Era așa de mult de cînd nu maî mîncasem pîina proaspătă!... Smit era foame!.­. „Așteptai să înopteze... mă furișai pînă spre cuptor... furai o pline, una mică de tot... Tocmai cînd vream să fug în cocioaba unde mă culcam pe puține pae, văzul pe zgripțoroaica îna­intea mea. „Mă pîrn­ise... mă văzuse!... Mă trîn­­ti la pămînt cu o singură lovitură... e- e­ram așa de slabă!­.. apoi începu să m­ă calce cu picioarele... în sfîrșit, aț>lec!S­n­­du-se asupra mea, mă mușcă așa de tare că țîșnii sîngele... „înghețată de oroare și spaimă le­șinai... Cînd mă deșteptai eram aici, în brațele tale, mamă Rosa... și plîn­geai. ..uite... puim ,plîngi acuma— „Dar de ce plîngi, mamă? Lucrurile astea au trecut de mult! Incet, Maga își șterse ochii... — Ele au trecut, dar amintirea î­n mi-a rămas în inimă... și această a­­mintire mă arde ca un fier roșu.­­ —­ N (Va urma) ș­i FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ 19 NEAMUL CRIMEI — CEI TREI BORGIA — r­oman­­te aventuri extraordinare și de crime celebre

Next