Adevěrul, decembrie 1907 (Anul 20, nr. 6563-6590)

1907-12-01 / nr. 6563

Sîmbătă 1 Decembrie 1907 m~^/WLÎ&Vnz&%; €^A=ii3" D-ral Noorden a recomandat segerii e odihnă timp de trei săptămîni. In tot acest timp re­gele va sta la pat . . Din această cauză comisia Ne­sațului, pentru înmînarea răspun­sului la mesagiu, nu se va pre­zenta la palat decît Peste trei săptămîni. , epoca“ avînd acum preocupări­­ foarte importante și trecînd prîntr’o perioadă de pupături, îi acordăm «1 noi un armistițiu de cîteva zile în afacerea pădurilor din Vrancea Pină atunci sperăm să avem an­cheta complectă a ministrului do­meniilor și mai sperăm că ministrul Justiției va fi sesizat de escrocheria dela soc ungurească „Lotru" pa­tronată de d. Ferechide. Comisiunea compusă din domnii Costinescu, Brătianu, Djuvara, Take Ionescu, Marghiloman și Filipescu S’a iuzi­m­it oni dimineață în sala consiliului de miniștrii și « discuta asupra modif­icărilor ce sunt ae adus proectului pentru învielile agricole. La discuție a participat și domnul Blurdza. . . Asupra izlazurilor, comisiunea a admis următoarea formulă: „Proprietarii vor da comunelor in locuțiune terenurile necesare pen­tru izlazuri, cu obligația ca ele să achite acele terenuri în timp de 12 ani, statul garantând pe proprietari“. Cu începere de la 1 ianuarie viitor primăria Capitalei va desființa sn­­viciul studiilor de arhitectură, din mă­sură ele economie. La ministerul domeniilor se lu­crează la organizarea unei case ge­­nerale de ajutor a corporațiilor de meseriași. Acea casă de ajutor va avea o Secție în București și sucursale în toate localitățile țăreî unde sunt cor­­porațiuni. Această casă de ajutor va fi or­ganizată astfel ca să fie înlăturat orice fel de abuz și meseriașii să aibă ajutoare reale.­­ Știrile ce se dau necontenit de unele ziare cu privire la discordia ce ar exista între d-ni. Al. Bădăran și Matei Cantacuzino, sunt cu totul neîntemeiate, ca și afirmațiile că d­. Badaran s-ar fi lăudat că e­l are ră­pi de niscai­va magistrați. De altfel peste cîte­va zile se va sstbili o complectă ințelegetre între conservatorii din Iași și fuziunea se va săvîrși așa cum a vost d. Carp. . D-niî Matei Cantacuzino, Grecea­­nu și amicii d-lor se vor duce la clu­bul conservator local, unde d. Can­­tacuzino va fi aclamat ca vicepreșe­dinte. ______ Era la Senat, cînd d. Maiorescu Iși exprima credința că guvernul va cădea la pace cu opoziția pe baza cererilor d-lui Cantacuzino, d. Ha­ret, care era pe banca ministerială a­ făcut un gest de protestare și a de­clarat că un asemenea acord nu se va putea face. Inm­ormîntarea regretatului lt.-coman­­dor P. Demetriade se va face mîine la orele 2 d. a. la cimitirul Bellu. Cortegiul va porni de la biserica Albă din calea Victoriei. Carul funebru va fi urmat de toți ofițerii generici și superiori din minis­terul de războiu. Comisiunea civilo-militară însărcinată Cu cercetarea invențiunilor pentru a­­pararia națională se va întruni mîine la ministerul domeniilor pentru a cer­ceta unele cereri pentru brevete de in­­vențiuni. Comisiunea însărcinată cu modifica­rea legei asupra consolidării terenuri­lor petrolifere și-a suspendat lucrările până ce se vor vota de parlament prin­cipalele reforme agrare. Duminică 25 Noembrie a. c. s’a inaugurat Banca cooperativă „Du­nărea" din Călărași, participînd la această solemnitate cea mai mare parte din acționare. Serviciul divin s’­ oficiat de preotul D. Dobrescu. Președintele consiliului de admi­nistrație al acestei Bănci e d. Leon Popescu, mare proprietar, iar di­rector, d. Alex. Rădulescu, fost pre­fect. Studenții cari au fost respinși la exa­menul al IlI-lea de licență în drept din sesiunea de Octombrie a. c. sunt rugați a se întruni Duminică 2 Decembrie orele 10 luni, dimineața la facultate, pentru a discuta relativ la admiterea unei sesiuni de Ianuarie pentru același examen. Pentru maladiile căilor respiratori : tuse, faringită, laringită, influență, ce­reți Tabletele eximental Perrandin, 3 lei cutia. Inchiderea stagiunei Operei Închiderea stagiunei la operă va avea loc Lunea viitoare 3 Decembrie, cu o re­prezentațiune extraordinară dată de d-ra V. Dubei, de la „Opera­ Mare” din Paris cu concursul tenorului Lunardi și a în­tregei trupe. Se va cînta Bohema cu d-ra Dubei în rolul Mimi și actul al 4-lea din Hughenoția. Din cauza lungimea spectacolului se va începe la orele 8 jum. precis. Duminică 2 Decembrie va avea loc in localul școalei veterinare ședința or­dinară, la ordinea zilei fiind mai multe comunicări. Duminică 2 Decembrie în localul școalei germane din Galați va avea loc conferința d-lui Felix Kassier, despre „Roraiaia ca țară petroliferă“. Mîine, Sîmbătă 1 Decembrie orele 11 a. m. se deschide în rotonda Ateneului expoziția d lui Iser Societatea Junimea studioasă medicală va ține ședință extraordinară Duminică 2 Decembrie­­» ora 2 jum. p. m., cînd d. dr. S. Paulman va face recenzia te­zei sale inaugurale • Contribution­ la studiul ipnotismului din punctul de ve­dere terapeutic și medico-legal. Membrii cercului „Presa"1 sînt con­vocați în adunare generală pentru ziua de Duminică 2 Decembrie, ora 9 dim. în sala Camerei de comerț, la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni impor­tante. Alegerea comunală din Mărășești, fiind confirmată, consiliul se va consti­tui azi, și în urma înțelegerilor și a consfătuirilor avute loc, se va alege .d. Costin C. Petrea fruntaș, alegător col. I Cameră și Semit, ca primar al comunei, iar d. Sturion Dragu­ suntor-primar și d. Gheorghe Stoleru sau Niță Vasiliu, fiind doi candidați, ca consilier-delegat. După o nouă dispozițiune regele a însărcinat pe principele Ferdinand să-l reprezinte la funerariile regelui Suediei. Prințul Ferdinand va pleca la Stockholm însoțit de d­r. Beldi­­înan, ministrul Romîniei la Berlin. Duminică 2 Decembrie la orele 3 p m­. în sala cercului Romînia muncitoare calea Victoriei 91, va avea loc o mare întrunire publică în care se va discuta reformele agrare l­e guvernului, cum și reformele ce ar trebui aduse în legea meseriilor. Regele a primit din partea împă­ratului Germaniei, rege al Prusiei, o scrisoare prin care i! notifică că principesa moștenitoare a Germaniei a dat n­aștere unui prinț. Mîine va începe exploatarea nouei linii Pitești-Văleni de munte, a cărei construcțiune s’a terminat. D. Anton Carp, ministrul dome­niilor, a depus azi în Senat con­­venția comercială cu Turcia și tra­tatul comercial cu Bulgaria. Admițîndu-se urgența pentru a­­ceste proecte, d-nii senator­ au tre­cut în secții. D. Al. Z. Mingopol, vicepreședinte al asociației generale a studenților uni­versitari români a fost proclamat licen­țiat în drept. Comitetul asociațiunei generale a stu­denților universitari, a prelungit man­datul de președinte activ al societăței d-lui Androne Răzvănescu licet­­­at în drept, pină la 15 Martie 1908, cînd ur­mează a se face alegerile generale, con­form art. 22 din statute. lectoratul la drept Inaugurarea cursurilor Luni 3 Decembrie orele 9 dimineața (iar nu Marți cum a anunțat „Univer­sul“) se va face cu mare solemnitate inaugurarea cursurilor doctoratului în drept. Secțiunea de deschidere o va face d. profesor C. Nacu, in prezența d lui mi­nistru de instrucție Spiru Haret și a corpului profesoral. Tot Luni 3 Decembrie­, orele 6 seara, d. profesor­­ Dissescu va inaugura cursul d-sale de istoria dreptului pu­blic și privat, vorbind despre chestia agrară din punctul de vedere istoric. Orariul cursurilor D. Longinescu care va face dreptul roman, va începe cursul Mercur! 5 De­cembrie, orele 9 dimineața, vorbind des­pre ereditate, — și va continua în îlte Mercur­ și Vineri la aceeași oră. D. Em. Antonescu va preda dreptul civil. D-sa va descinde cursul d-sale Vineri 1 Decembrie, orale 6 d. am. și va trata despre concepția modernă a dreptului privat. Cursul va urma în fie­care Marți și Vineri, de la 6 la 7 seara, despre teoria generală a obligațiunilor cu privire asupra noului cod german. D. G. Nacu, în fiece Marți, Joi și Sîmbătă de la 8—S dimineața va trata obligațiunile în dreptul civil. Primul curs îl va ține Marți 4 Decembrie, o­­re la 8 dimineața. D. Negulescu va face un curs asupra execuțiunilor silite, începînd da Sîm­bătă 8 Decembrie orele 6 d. a. D. N. Basilescu , în fiecare Luni și Vineri, de la 5—6 p. m. curs de eco­nomie politică. Primul curs Luni 10 Decembrie. ----—aasBE& ^­tepin­ liiiulfoni CAMERA — Ședința dela 30 Noembrie — Ședința se deschide la orele 2:15 p. m., sub preșidenția d-lui M. Ferechide. Sunt prezenți 94 d-nn deputați. Pe banca ministerială se află d-niî : Spiru Haret, V. G. Morțun și Tom­a Stelian. D. C­ laica depune un proect de lege, din inițiativă parlamentară, pentru regularea raporturilor dintre proprietari și săteni.D-sa mai roagă pe d. președinte al Adunărei să intervină pe lîngă d. ministru de domenÜ, spre a i se pune la dispoziție un tablou de proprietățile statului date în arendă cu începere de la anul 1870 până astăzi, în județeie : Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița, Ilfov și R.­Sărat. Pe lângă aceasta, d. Iarca mai cere un tablou de toate contractele încheiate cu prilejul acelor arendări cuprinzînd numele arendașilor și con­­dițiunile stipulate. Camera trece în secțiuni și se ridică ședința publică la orele 2.25 m„ anu­n­­țîndu-sa cea viitoare pentru mîine la o­­rele 2 p. m. SENATUL Ședința de la 30 Noembrie 1907 Ședința se deschide la orele 2 și 40 minute. d. Al. Nicolaide, vicepreședinte ocupă fotoliul preșidențial. Răspund la apel 65 domni senatori. Pe banca ministerială se află d. An­ton Carp. D. ministru al domeniilor înaintează Senatului pro actul de lege prin care se prelungește convenția comercială cu Turcia. Mai înaintează proectul pentru rati­ficarea tratatului comercial cu Bul­garia. Cere urgența pentru amîndouă pro­­ectele și Senatul încuviințează Ședința se ridică la orele 2 și 55 «toate* ..........."x­­­.­1­ 8 lîl Tratativele dintre guvern și opoziție De la clubul conservator.—Consfătuirea dela consiliul de miniștrii.—împăcarea d lor Take Ionescu și Fili­pescu.— Capitularea guvernului. Situația d-lui Ionel Brătianu. — Atitudinea partizanilor unor reforme înaintate.­ Cum se co­mentează capitularea Se știe că d. Carp a convocat încă de Miercuri pe deputații și se­natorii conservatori la o consfătuire. Convocarea a lansat o înainte de a se fi făcut de guvern propunerea de înțelegere. La această consfătuire șeful con­servatorilor a comunicat că în urma propunerei guvernului se va trata între opoziție și guvern modificarea legei tocmelilor agricole. Dar scopul convocărei, a declarat d. Carp, a fost altul și anume de a se lua avizul asupra unei acțiuni extra-parlament­are mai energice, bine înțeles dacă nu se va putea stabili un acord cu guvernul. In acest caz șeful conservatorilor a propus convocarea unei întruniri publice în Capitală a partidului con­servator, cu delegațiuni, pentru ziua de Duminică 9 Decembrie. Șeful conservatorilor a uiai de­clarat că va cere guvernului să-șî formuleze în scris concesiunile cari le poate face asupra refor­m­elor. La consiliul de miniștrii Seara la orele 9, s’au întrunit în sala consiliului de miniștrii, toți miniștrii: d-nii Ferichide, Em. Porumbaru, G. Panu, V. Missir, M. Orleanu, Al. Dju­vara, Cociaș și Alimăneșteanu, adică biroul Camerei și delegații la legea tocmelilor: d-nii P. Poni, Costescu-Comăneanu, C. Cli­­mescu și Nicolaide din biroul Senatului. Din partea opozițiunei au­ fost la această consfătuire d-nii P. P. Carp, Take Ionescu, G. Gr. Cantacuzino, Ioan Lahovary, Al. Marghiloman și Nicu Filipescu. Discuțiunea s-a mărginit nu­mai asupra chestiunei pășunatu­­lui și părerile au fost foarte îm­părțite.­­ D. Ionel Brătianu a repetat că consimte a renunța la sancțiunea pusă obligativității cu privire la izlazuri, dar dacă până la 1 Martie viitor proprietarii nu vor fi dat prin bună­­voe izlazurile comunale, guvernul va veni printr-o lege să restabilească sancțiunea din actualul proect. Ministrul de interne, afirmă, li­nii, ar fi declarat că alte concesii nu va mai face. * Cu toate acestea, mai teresă, d-sa ar fi acceptat o propunere a d-lui Ion Lahovary de a se constitui iz­lazurile prin arendări pe perioade de cele zece ani, în cursul cărora co­muna să fie datoare a cumpăra iz­lazul arendat, iar proprietarii obli­gați a încheia asemenea contracte pînă la 1 Martie viitor, în caz con­trar guvernul fiind în drept a im­pune proprietarilor servitutea de pă­­șunat. Propunerea d-lui Lahovary însă, e considerată ca personală a d-sale, nu ca venită din partea delegației conservatoare însărcinată a trata mo­dificările din proectul tocmelilor a­­gricole și de­ aceea d. Carp a cerut ca ea să fie formulâtd în scris și va fi cercetată de d-sa și ceilalți frun­tași conservatori. * După două ore de vii dezba­teri, asupra modului cum tre­­buesc modificate articolele pri­vitoare la islazuri, d. Carp a cerut să se aleagă o comisiune care să dea o nouă redactare aj proectului, căci într’o consfătuire așa de numeroasă nu se va putea a­­junge la nici o înțelegere. Din comisiune fac parte trei liberali și anume: d-nii E. Cos­­tinescu, Ionel Brătianu și Al. Djuvara și trei conservatori, d-nii Take Ionescu, Al. Marghiloman și Nicu Filipescu. Comisiunea aceasta se va în­truni chiar astăzi, înainte de a se aduna toți cei con­­vocați, cum au sosit d nii Take Io­­nescu și Nicu Filipescu și-ai­ dat mina și au schimbat cîte­va cuvinte caii denotă că ambii fruntași con­servatori au restabilit de azi îna­inte vechile lor raporturi amicale. Se știe că pină aseară d-nii Take Ionescu și Nicu Filipescu nu ’și vorbeau, împăcarea această aflîndu­se ime­diat în cercurile politice a produs senzație. ar Azi dimineață va avea loc o cons­fătuire intimă între d-nii Tak­e Io­­nescu, Nicu Filipescu și Mișu Can­­tacuzio. * Atitudinea d lui Spiru Ha­ret este ostilă unei comune conlucrări cu conservatorii la alcătuirea definitivă a re­formelor. Sunt temeri in cercurile li­berale, că­ci­ Haret va provoca o criză ministerială. * In cercurile politice cedarea aceasta a guvernului de a-și modifica partea cea mai prin­cipală din toate reformele sale în sensul cerut de opoziție, se consideră ca o rușinoasă­ ca­pitulare. In special e viu discutată situațiunea ce-și creiază în partid și față­ de opozițiune d. Ionel Brătianu. îst O mare agitație domnește în gruparea generoșilor și brătie­­ni și triior. Miercuri și eri au­ avut loc con­sfătuiri la cari au­ luat parte vreo 40 de deputați. S’a criticat cu vehemență atitu­dinea guvernului și s-a ales o co­­misiune de trei deputați și anume d-nii dr. Țurcanovici, Sassu și G. Mîrzescu cari să comunice d-lui Ionel Brătianu că dacă se cedează în chestia pășunatului ei vor vota contra proectului. Asemenea d. Ionel Brătianu a fost avizat de cîțîva prefecți, în­tre cari și d. Atanasin de la Co­­vurluiu, că vor fi siliți să se re­tragă dacă se va ceda în chestia izlazurilor. In fruntea mișcării generoșilor se află d-nii G. Stere și Al Ra­­dovici. * „Generoșii“ n­u se sfiesc a declara în gura mare că renunțarea la sanc­țiunea dată obligativitățea în chestia islazurilor este desființarea întregu­lui proect. Și de notat e că conser­vatorii încearcă a obține și desfiin­țarea însăși a­ obligativităței. Cei mai tineri și mai nouî dintre generoși cred că ministrul d­e interne nu va trece peste ei și spun că este neauzit să se cedeze cînd sînt în par­lament majorități compacte strîns u­­nite în jurul actualelor proecte. înc­­e de altă parte se crede că d. Ionel Brătianu, pentru a nu fi silit să cedeze prea mult, a indicat el însuși conducătorilor generoșilor tac­tica de a se opune oricărei concesii, spre a putea avea astfel o contra­­presiune la presiunea exercitată de conservatori. Cită vreme d­in­ Stere, Radovici, Orleanu nu vor eși pe față, acțiu­nea generoșilor n’are sorți de a exer­cita vreo înrîurire. E de prevăzut că d. Ionel Bră­tianu va face un apel la eî, să se sacrifice PC, altarul armoniei în par­tid ! La nevoe, e posibil să se a­­gite și o vacanță în guvern, deși generoșii știu că la prima vacanță ministerială, d. Al. Djuvara va fi preferat. Două atitudini sunt urmărite acum de generoși : acelea ale d-lor V. O. Morțun și Spiru Haret Mulți dintre „generoși“ sunt gata a urma pe d. Haret în căzin cînd acesta s’ar opune cu energie capi­tulărei în chestia reformelor. * Acuma mai toți generoșii recu­nosc că d-nii Ionel Brătianu și Morțun știau că vor trebui să ca­pituleze, atunci cînd au cerut să se închidă discuția și să nu mai vor­bească nici d. Stere, care ar fi an­gajat și mai mult pe guvern și ma­joritate față de actualele proecte. D. Stere vede cam tîrziu cît de puțin prevăzător a fost cînd s’a în­voit a cere chiar d-sa cuvîntul pen­tru închiderea discuției! * Ceea ce se afirmă pretu­tindeni este că evenimen­tul la ordinea zilei se da­­torește în primul loc inter­­vențiunei regelui care a im­pus guvernului o comună conlucrare, cel puțin la re­forma sa principală. Ultimele audiențe acor­date de rege­­­lor Take Ionescu, Marghiloman și G. Cantacuzino, au determinat și partidul conservator să trateze cu guvernul liberal asupra stabilirea unui acord în ce privește numai pro­ectul tocmelilor agricole. Se vede că regele a ce­rut aceasta guvernului în mod imperios. R. x. .Bella Cameră, Mister și conspirație! Generoșii vin la Cameră foarte gravă și misterioși. Prin diferite colțuri se văd gru­puri mici de brătieniști, cari discută cu o vie animație capitularea guver­nului. D. Filipescu are o convorbire a­­nimată cu d. Haret. Un deputat din vechile cadre es­­clamă : — Uite că s’a împăcat și cu bro­șura lui Haret. * D. Carp are o lungă convorbire cu d. Cociaș. * D-nii Stere și Al. Radovici se arată foarte agitați și fac o propagandă discretă printre generoși. D. Morțun se retrage în culoare cu d. N. Filipescu cu care are o convorbire de vreo 15 minute. * D. Iarca a întreprins o adevărată goană pentru a găsi 7 deputați să-i semneze propunerea în chestia a­­grară, privitor la tocmelile agricole. După mari inzistențe a convins pe d-nil: Iorga, Graur și Tănase Ghe­­orghiu de la Iași. Fericit, că și-a pu­tut aduna numărul reglementat de deputați, a depus azi pe biroul Ca­merei proectul său.I. C. Ionel Brătianu a lipsit de la Cameră. Probabil pentru a nu fi asediat de generoși.* fia, Camera vine știrea că la con­sfătuirea fie azi dimineață s’a dis­cutat mai mult în jurul propunerei făcută aseară de­­ Ion Lahovary și că pînă acum nu s’a luat încă nici o hotărîre definitivă. Camera a trecut apoi în secțiuni. ORA 4 Mersul tratativelor Tratativele dintre guvern și par­tidul conservator continuă cu mare activitate. In vr­emile 24 de ore au avut loc numeroase conciliabule și întruniri în ambele tabere. Iată cîteva nouă amănunte pre­cise asupra celor stabilite pînă a­­cum, precum și asupra celor ce ur­m­ează a se mai face în cursul zi­lei de azi. Uz .­­ . .. In consiliul de miniștri cari s'au ți­nut aseară la ministerul de interne, și la care au luat parte și membrii opozi­țieî, sa căzut de acord în modul urmă­tor în chestia izlazurilor. Comunele să fie autorizate a arenda, pe timp de 12 ani, terenuri ■pentru iz­lazuri ; acelea cari vor avea mijloace vor putea să le și cumpere. Pentru proprietari nu se va prevede obligativitatea nici de a arenda nici de a vinde porțiunile necesare. Ambele par­tide își vor lua însă obligația morală de a interveni pe lângă proprietari ca să facă arendările sau vînzările cuvenite.­­ Cumpărările se vor face prin Casa rurală. Dacă nu se va cădea de acord asupra prețurilor proectul prevede un ar­bitru și anume : comitetul central agricol în care intră și magistrații. •1. După cum am spus s’a ales o comisiune compusă din d-nii : Ionel Brătianu, Costinescu și Djuvara, din partea liberalilor, și d nii : Take Ionescu, Marghiloman și Filipescu din partea conservatorilor, care să redacteze punctele aceste cari ur­mează a se introduce în proect. D. F. P. Carp nu s’a pronunțat încă pînă acum. D-sa a declarat că să vadă mai întîi­ redacțiunea a­­cestor modificări și atunci se va pronunța. Azi dimineață comisiunea liberală s’a întrunit la d. Emil Costinescu acasă. A fost de față și d. Sturdza și întregul comitet executiv pentru a ratifica înțelegerea cu opoziția. La orele 11 s’a întrunit apoi la d. Marghiloman comisiunea de șase și s’a ocupat cu redactarea puncte­lor din proectul tocmelilor asupra cărora urmează a se stabili acordul. La orele 9 seara va avea loc la ministerul de interne o nouă con­sfătuire, la care se va discuta în mod definitiv proectul redactat. * Cu privire la atitudinea gene­roșilor iată ce aflăm din sursă pozitivă : Azi dimineață generoșii s’au în­trunit la d. Stere și au luat ur­mătoarea hotărîre: Imediat ce guvernul va anunța în Cameră înțelegerea între par­tide, mai mulți dintre ei să ia cu­vîntul și să critice acest pas al partidului liberal. Ei vor căuta să restabilească vechile proecte prin­­amendamentele pe cari le vor pro­pune. In urma propunere­ d-lui Stere ei vor cere introducerea servituței nu numai pentru izlazuri, ci chiar și pentru pămînturile de hrană— ceea ce nu fusese prevăzut în pro­ectul guvernului. E vorba ca generoșii să se nu­mere în Cameră. Ei speră să poată întruni 30 de voturi în jurul amendamentelor lor. ulti­m­ In jurul asasinări lui Sarafoff Nouă amănunte Sarafoff și comitetele macedonene Viena, 30 Noembrie. — Iacă din 1905 comitetul revoluționar din Sa­lonic îl condamnase la moarte pe Sarafoff, pentru că cheltuise mari sume de bani de ai macedonenilor. Condamnarea aceasta a fost co­municată comitetelor revoluționare din M’onastir și Uski­rb, dar n’a fost întărită da către ele. S’a dis­ SYLVA - hhmm- EBBMABT ZAMFIRESCU — CIRCĂITATE DE DIRERT NE­ÎNTRECUTE ----- pus atunci deschiderea unor noui cercetări. Acum­­ câțiva ani Sarafoff a fost din nou acuzat de fraudă, dar el a reușit să se justifice în fața con­gresului macedonean care s-a ținut la Sofia. Ultimii ani ai lui Sarafoff Viena, 30 Noembrie. — In lu­mea politică Sarafoff era considerat ca un om isprăvit politicește. Acum 10 ani el a organizat răscoala din Mace­onia, dar acum el își perduse tot prestigiul deoarece risipise mari sume de bani și vărsase foarte mult singe, fără ca pe urma activitatea lui să se vadă vreun folos. Asasinarea lui se datorește parti­dului radical macedonean care de mult se agita în­potriva lui. Presimțirile surorei lui Sa­­ rafof, Sofia, 30 Noembrie.— Șe anunță următorul amănunt caracteristic : Sora lui Sarafof bănuia de mult că Panița ar avea intențiuni duș­mănoase față de fratele ei. Ea i-a spus într-o zi lui Sarafoff să se pă­zească de Panița. Sarafoff i-a răs­puns ca să nu aibă nici o teamă deoarece el e încredințat de leali­tatea lui Panița. O dezmințire Madrid, 30 Noembrie.—Ziarele dez­mint că regele AlfonS ar fi rostit cu­­vintele ce ii atribue ziarele în privința sănătății împăratului Wilhelm. Jefuirea unui tren Fans, 30 Noembrie.­Ziarele află din Madrid că în stațiunea Gara lîngă Va­lencia un tren de marfă ar fi fost atacat de 4 bandiți, cari au amenințat cu re­volverul pe impiegații trenului și au dis­părut apoi cu casa, care cuprindea 12 mii pesetas. Aclamarea regelui­ Portu­galiei Li­sabona, 30 Noembrie. — Re­gele Carlos trecînd în revistă tru­pele corpurilor expediționare, cari se înapoiau­ din Africa a­ fost obiec­tul unor aclamațiuni călduroase din partea întregei populațiuni. Greva din Bordeaux Bordeaux, 30 Noembrie.—Lucră­torii companiei de gaz și electrici­tate însărcinată cu iluminarea ora­șului, s’au pus în grevă. A­icis Se aduce la cunoștința publică, că ultimul lor scos la tragerea clasei a 6-a a eșit cu un cîștig de Lei 200, așa că conform §­IO aliniat­ 5 din regulamentul planului,cele trei premii de Lei 500 000, Lei 250 000 și Lei 100.000, Total Lei 850.000, s’au im­părțit în 34 premii egale a Lei 25,000 fie­care și s’au­ atribuit ultimelor 34 loturi eșite la sorți. Direcțiunea Generală A Loteriei Privileg, pe Clase a Regatului Român 0r EMU­STEM Specialist fu­loase interne și sifilitice Vechiu medic al Eforiei spitalelor civile Consultațiile dela 10—12 $2 dela 5—7 Str. Bibescu-Vodă, io. 22 mmm Maria P. Demetriade, soție, Lucia P Dem­etriade, f­icfi. Lucia G. Demetriade' mamă, profesor d­r. C. Severeanu, Elena Gr. C. Severeanu, socru, maior C. G. Demetriade cu familia, profesor dr.­ g­ Demetriade cu familia, docol.-colonel Sch­ilat G. Demetriade cu familia ingi­ner Paul G. Demetriade cu familia, frați, doctor și E'iaa N. Racoviceanu- I­­cești cu copiii, doctor G. Severeanu, u­șoara Margareta Severeanu, și fara I­­. C . general Brătianu, Paianu, P.eșo­­tanu­, Djngara, Savopol, Maimarolu, Mi­­s­ticiu,­ Călim­a­tu, etc., au­ durerea să va facă cunoscut pierderea Locotenentului-Comandor Petre G. Demetriade Directorul marinei din ministerul de război si, în etate de­­ 10 ani. Comandor al ordinelor: Coroana Prusiei 1 Frantz-Iosef, Sfîntul Stanislas, Mauri­­ci­u și Lăzu­­r, Ofier al ordinelor: Coroana Romînieî și Legiunea de onoare. Cavaler al ordinelor: Steaua Rominiei și Xakova, și medaliat cu medaliile : ju­bilară, de 21> ani de serviciu și pentru bărbăție și credință. Decedat după o scurtă suferință 1* 29 Noembrie, ora 12 din zi. Inmormintarea va avea loc la 1 De­cembrie, ora 2 p. m. Convoiul va porni de la Biserica­ Albă (Calea Victoriei) la cimitirul Bellu­. Rudele, camarazii și prietenii sunt legați să considere aceasta ca invi­tație. ETABLISSEMENT EDISON Teatru CESER Cea mai elegantă și mai mare între­prindere în Arta Cinematografică Astăzi Vineri 30 Noembrie Program cu totul schimbat O EROINĂ de 4 ani și alte multe tablouri începutul la orele 9 seara precis —1 Teatrul Boutard- Eforie Vineri 3 ® Noembrie orele 9 seara ULTIMA MARE REPREZENTARE m SALA EFORIEI a Teatrului Pat dé Frires-Paris Cea mai mare casă Cinematografică din Hune Senses cotes. Propia spleniri de remarcat Tari afară - Slabi la casă Mare tablou comic foarte huzlia Ghinion în aventuri Mîine Sîmbătă 1 Decembrie prima reprezentație în CIRCUL SIDOLI. BOALE LUMEȘTI (Sifilis, scurgeri, râul, pers :­utrelle) ——^r---—: vinde­că: D-rul GIUNFELD 217 Calea Moșilor 217 110. MartiLSCD DENTIST De la Facultatea din Paris — 11 bis STRABA REGALA 11 bis — FARA PANGLICI SLUbLUA mașina care scrie este Cele thr! mari distrncțiuni la Expoziți k dm kline­­ ffilST II. Ii Casele uni fir connt au adoptat’o M. Rohan, Galați București. 71. Calea Victoriei. «KAMWS MATGASSIVS »U LOUVRE ......— PARIS ===== Expoziția Montăților de Iarnă Marile Magazine Louvre din Paris expediază gratis și franc, colecțiunile lor complecte de mostre din toate stofele, precum și cataloagele lor de mode, devizuri, informații, etc; e de ajuns a se face o cerere prin scrisoare francază pe adresa următoare : M. le Ch­esteur des Grands itângasins du Lesere, a Paris Comandele de la 50 lei în sus, plătite anticipativ, se pot expedia franco de transport și vamă în toată țara, adăugînduse un plus de 30 la sută la va­loarea totală a facturei. Se exceptează­ mobilele, paturile, articolele de menagiu și în general toate o­­biectele mari și grele tari se expediază franco numai pînă la frontiera fran­ceză ; reexpediția se face sub îngrijirea noastră în condițiunile cele mai avanta­­gioase pentru onor, clientelă. Birou de comande, mostre, informații și reexpediție AGENȚIA DIN BUCUREȘTI, CALEA VICTORIEI 86 a Casa Regală Toate Ministerele Prefecturile Regimentele

Next