Adevěrul, ianuarie 1908 (Anul 21, nr. 6591-6618)
1908-01-01 / nr. 6591
Marți 1 Ianuarie 1908 * MARELE MAGAZINE _ AU BOH MARCHE — alexandru Casan — Str. Lipscani 60—68 Mulțumește onorea pe clientele pentru concursul dat și fit exprimă sincere felicitări cu ocazia anului nou 1908. _____ M. CATULESCU - DUICAMBA -STR. LIPSCANI 10. — (Panai) Urează ani mulți și fericiți onor. sale clientele cu ocazia Anului Nou 1908 1 Colectura principală D. Sandbrand & Co. București, str Carol No. 78 Urează, cu ocazia anului nou 1108. onor. săi clienți, fericire și prosperitate, precum și șansă mare de cîștig. ■ Colectura principală „ISVORUL DE AUR“ Str. Cîmpineanu 14 urează onor. sale clientele cu ocazia anului nou 1908, multă fericire și mari șanse de cîștig. Așini CORSETIERA București, strada Regală 5 (sub Hotel Regal) Aduce viile mulțumiri onor. sale clientele, pentru concursul dat și felicită călduros cu ocazia Anului nou 1908 , magazinul JOCKEY-CLUB KristaiH Di. K. MiMn Calea Victoriei No. 120 BUCUREȘTI Felicită călduros cu ocazia anului Nou 1908, vechia și credincioasa sa clientelă. ■ MAGAZINUL LA „CARMEN SYLVA“ ESKENASIA BENVENISTI Str. Lipscani 66, București Mulțumește onor. sale clientele pentru concursul dat și îi exprimă sincere felicitări cu ocaziuriea — ANULUI NOU 1908 — ■ft.M. BHEYER Fii POSTAVARIA MODERNA Str. Lipscani No. 53 POSTAVARIA GENERALA la „Orașul Berlin“ — Str. Lipscani No. 1rt — Urează ani mulți și fericiți onor. sale clientele cu ocazia ANULUI NOU 1908 " De anul Nou 1908 Marele Bazar cu Mobile „LA CENTRALA“ — Str. Carol 62 — urează onor. săi clienți toate fericirile. DE ANUL NOU 1908 Theodor Radiron — B-dul Elisabeta No. 9 bis — urează ani mulți și fericiți onor, sale clientele precum și amicilor și ^cunoscuților săi. Frații CZELL Proprietarii fabricei de bere E. LUTHER, L sor au onoarea de a prezenta, cu ocazia anului nou, amicilor și clienților cele mai sincere felicitări. Cu ocazia Anulul Nou an ai onoratei noastre clientele ANI MULȚI ȘI FERICIȚI Friedman & Silbe rétéin Magazin de Manufactură și Galanterie Galați, 1 ianuarie 1908 la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp. București 8tr. Baragiorgalcl 18 Urează prea onor. sale clientele, amicilor și cunoscuților sai ani mulți și fericiți, cu ocazia — ANULUI NOU 1908 — D. G. DIAMANDI — DROSUNST — Urează ani mulți și fericiți onor. sale clientele cu ocazia ANULUI NOU 1908 1 Direcțiunea Hotelului „High-Liffe“ București, Calea Victoriei 65 mulțumește onor. sale clientele pentru concursul dat și urează fericire și prosperitate cu ocazia Anului Nou 1908 Farmacia Curței Regale Fraților KONYA * —IASI Are onoarea prezenta amicilor și clienților cele mai sincere felicitări cu ocazia Anului nou — 1908 — VANRAM 53 | I Sănătate ________ 1 Viață lungă ________ Fericirea ________ | 1908 I și Prosperitate 1 Mulțumim estendherneffri pentru întoriiarea D iar fl-îroșini să nu ne uite în cursul anulul viitor D-na și D na ADOLPHE, GRÜNBERG proprietarii magazinului de mărunțișuri și noutăți .■ „LA RULETA” București. PIAȚA SV S. D. FARCHY Fropristarul raapinsuni „la PflPB SRL“ Strada Lipscani 74-76 Urează ani mulți și fericiți onoratei sale clientele cu ocazia ANULUI NOU 1908 mm „Fortuna“ COLECTURA PRINCIPALĂ A loteriei Regatului Romín București, str. Lipscani Ro. 18 prezintă cu ocazia anului nou 1908 onor. sale clientele sincerile felicitări, urîndu-î mari panse de cîștig. fiLă 1IGÍ BIBIBAluBSIPB Calea Victoriei No. 21 | ■ [UNK]»« . ^»Palatul American“ /LROVICA i Urează o no săî clienți fericite Str. Șelari No. 3 și prosperitate cu ocazia 4 MAOAZIKOJ. ^ HOJl Dllliiia H Will Ji Mi G. I. STOENESCU ! „La Steaua Verde“ ..La Plosca de a«r“ din str- T^scani A'° 2S Urează onor, sale clientele și amicilor cele mai sincere felicitări de cu ocazia * - ANUL NOU 1908 - Anului nou 1908 i I .......—— Colectura Principală FELIX GRANIt Comp. Biroul central de vânzare al Loteriei Reg. ----------------- Român ---------------București. — Str. Academiei No. 1. — București Urează. Onor. sef clienți, cu ocazia Anului Nou 1908, toate fericirile, precum și cele MAI MARI ȘANSE de CÂȘTIG Siiin Smuls StartSagasin i blânării din București, str. Covaci 1 felicită pe onor. clienți, avizîndu-i tot odată de marea reducțiune de prețuri la diversele blănării utile pentru cadouri de anul nou 1908 M. RUBENS Proprietarul Magazinului de Pălării 28, CALEA VICTORIEI. 28 — BUCUREȘTI — Urează ani mulți și fericiți onoratei sale clientele cu ocazia ANULUI NOU 1908 M. ȘMILOVICI Proprietarul magazinelor cu Haine de Dame „La Principesa Maria“, București, Lipscani 22 și 27. „La Parisiana“ Iași, Ștefan cel- Mare 18, urează ani mulți și fericiți revlnzătorilor și clienților săi din toată țara, cu prilejul Anulul nod 1908. éDl și D-na Rosenthal - COASETIERI -București, str. Sf. Apostoli 24 Mulțumesc onor, clientele pentru concursul ce le-au dat și le exprimă sincere felicitări cu ocaziunea Anului Nou 1908 Da Anul Nou 1808 Compluarul general DE OPTICA -CALEA VICTORIEI Nb 104 Urează onor săi clienți ani mulți și fericiți. CAMOL 4% € ©. Optician Instrumente și aparate de chirurgie București, Calea Victoriei, No.78 urează ani mulți și fericiți Onor. lor clientele cu ocazia Anului Nou 1988 Fr. Breehm, Ssor — OPTICIAN — Fabrică, de instrumente de chirurgie mecanică de precsiune București, Calea Victoriei 76 Felicită onorata sa clientelă cu ocazia Anului Nou 1908. ANTREPRETORUL Hotelului Regal — București — Urează onor. sale clientele cu ocazia Anului Nou 1908, cele mai sincere felicitări. AM. BERTHEIL proprietarul croitoriei Lumea Elegantă, str. Regală No. 5 prezintă onor. sale clientele cu ocazia Anului Nou 1908 sincere urări de fericire la Marea întrunire socialistă din Corală — Prefectul Atanasiu înfierat de sindicaliști__ Aspectul sălel ,,Uniunea socialistă din Rominia“,a organizat pentru ole, la orele 3 d. a., o grandioasă întrunire de protestare împotriva samavolniciilor de la Galați. Peste 3000 de muncitori, bărbați, femei și copii populau vasta sală a cercului ,,Rominia Muncitoare“ din calea Victoriei No. 41. Nelipsiții agenți polițienești mișunați prin sală iar forțele de sergenți erau concentrați ca de obicei. Deschiderea ședinței Ședința s’a deschis la orele 4 d. a. Corul cercului a intonat, cu mult entuziasm mai multe imnuri revoluționare. Presidează d. M. Gh. Bujor. Dinpursuî d lui M. Gh Bujor D. M. Gh. Bujor spune că la Galați se pettrec cele mai mari samavolnicii cari trebue înfierate cu cea din urmă energie. Oratorul descrie evenimentele petrecute în acel oraș cum și persecuțiunile îndreptate împotriva muncitorilor gălățeni de către prefectul ^.Ianasiu. Vorbește de arestarea studentului M. Ionescu, a muncitorilor Andrei Ionescu, Marincovici și Traian Demetrescu. Aceștia vor fi dați judecăței pentru ați țâre la revoltă. Acești muncitori au dat o vie dovadă de conștiința lor socialistă și au înfierat actele de banditism prefectorial ale prefectului Atanasiu. Cel dinții, orator al întrunirei din Galați,a vorbit, de legile schiloade date de guvern țăranimeii. Așadar, primul lor strigăt n’a fost că li s’a răpit libertatea individuală ci strigătul de protestare a fost în favoarea țăranimei asuprite. D. M. Gh. Bujor dă citire moțiune întrunii rei ‘de la Galați, pe care azistmul o salută cu numeroase și frenetice aplauze. In toate orașele muncitorimea e prigonită. . Astfel este la Cîmpina și în alte părți. Trebue să luăm măsurile ca să înceteze această batjocoră a muncitorilor. Discursul d lui Ghristescu D-sa spune că la Galați un guvernator căzăcesc oprește muncitorilor drepturile lor garantate de constituție. In acel oraș, prefectul face abuz de putere și uzează de puteri discreționare. Muncitorimea din Capitală se unește cu protestul tovarășilor ei din Galați pentru a veșteji purtarea samavolnică a guvernatorului de la Galați, a falsului democrat Atanasiu. Mai rau ca în Rusia, e la noi, căci de am cuteza să mergem la țară, am fi puși între baionete și siblul în pușcării. Noi vrem să dăm țarei o organizație și de aceia avem dreptul să ne spunem cuvîntul. Oratorul citează un articol din ,, Adeverul" în care se spune că să nu să pună stavilă democrației, căci altfel muncitorii vor rupe zăgazurile și vor merge înainte. Țăranii împușcați, munciorii expulzați sau închiși, martiri ai democrației, aceștia dovedesc că mișcarea democratică e puternică, e neînvinsă. Muncitorimea, va merge înainte pentru că e cauza poporului muncitor în mâinile ei, procesul claselor stăpînitoare. (Aplauze). Raiul claei stăpînitoare stă pe iadul clăsei muncitoare. Dar trebue să rupem făgașurile acestui iad, pentru că avem drept la viață, la trai bun și noi. Pentru un portofoliu ministerial, Atanasiu se pleacă in fața tuturor, ca un lacheu nemernic, pentru a fi plăcut ciocoilor. Dar să știe prefectul Atanasiu că el s’a urcat pe spezele clasei muncitoare din Galați și s’a vîndut pentru o batistă de parâng.. Iar ,tot, aceiași muncitorime îl va spulbera de pe arena publică a orașului. Galați și această în scurtă vreme. Oratorul protestează împotriva prigonirilor brigăzei din Cîmpina care scoate din pline de muncitori. Discursul d lui N. T. Carpen D-sa spune că legile să admitem că se mai pot călca pentru că la noi se fabrică ușor. Dar Constituția, legea legilor ? Spune că prefectul Atanasiu nu numai a călcat Constituția dar și-a bătut chiar joc de ea pentru că a dat ordonanța de oprire a întrunirilor tocmai în baza art. 26 din Constituție, dare dă cel mai larg drept, cetățenilor de a se întruni. Oratorul dă citire ordonanței prefectului Atanasiu și spune că prefectul e ținut să distrugă mișcarea socialistă- Spune că ar trebui dat judecăței Contenciosului administrativ care să anuleze ordonanța. Dar oratorul își exprimă temerea că prefectul de Covurlui va călca și deciziunea Contenciosului administrativ. D. Filipescu arată toate ilegalitățile și prigonirile îndreptate de actualul guvern împotriva socialiștilor și își exprimă indignarea împotriva tuturor acestor samavolnicii. Aduce omagii d-lui N. T. Carpen pentru călduroasa apărare ce a luat celor 9 muncitori condamnați, punted în lumină, în fața justiției, sentimentele înalte ale muncitorilor socialiști. Termină, spunînd că datoria muncitorilor e să sumene și la sate sămîntra socializmului care însemnează dezrobirea tuturor. (Aplauzie). Discursul dlui Al. Constantinescu D-sa e primlit cu aplauze la tribună. Oratorul spune că se șoptește că poliția a avut la dispoziție 60.000 lei pentru a distruge mișcarea sindicală din Galați. Cu greva de la Goetz s’a cheltuit— se zice—aproape un milion lei pentru înnăbușiriea mișcărei muncitorești din Galați. Oratorul își bate joc de falsul patriotism al guvernanților de azi cari răpesc muncitorilor orice drept de a-și spune și ei cuvîntul în țara lor. Numește pe prefectul de Covurlul M. S. Vladimir al Covurluiului și spune că ar fi spus comisiune de muncitori: Țin să văd Și cîteva picături de singe sindicalist pe stradele Galațiului. Spune că s’a dat o ordonanță prin care se cere urmărirea fiecărui muncit. un chip individual. Vorbind de expulzări, spune, de ca. lui Anagnoste, că românii presupuși grec sunt expulzați ca socialiști, dar grecii de la guvern nu pot fi expulzați. Sunt acte oficiale că Anagnoste e român. Arată cazul fiecărui expulzat în parte și aduce sincere omagii d-lui dr. C. Rakowski. Propune darea în judecată a prefectului Atanasiu pentru anularea ordonanței sale de către Contenciosul aduni,nnxicativ. Dacă pînă după conferință muncitorii vor fi ținuți în închisoare. Va merge o delegație din Capitală ca să țină o întrunire de protestare în acel oraș. D. M. Gh. Bujor citește rezoluțiunile congresului din Arad ne privire la prigonirile din România. Moțiunea e primită cu vil aplauze de muncitori. Spune apoi că socialiștii nu fac operă de trădare ci fac adevărat patriotism. Datorul expune cazul unui soldat mort, acum cîteva zile la reg. 4 roșiori din Capitală, din pricina bătăiî ce a suferit de la mai mulți superiori. Medicul regimentului a cerut anchetă dar anchetă nu s-a făcut. O patrulă s’a dus la casa soldatului Tudorache Ion și a spus familiei sale că e dezertor, pentru a ascunde moartea lui. Bătaia a suferit-o pentru că a refuzat de a da mită unui superior. Oratorul spune că comanda de onoare a acestui regiment o are principesa Maria și că soldatul ucis prin bănie era un muncitor tîmplar, învinuit de antimilitarizm, îndeamnă pe muncitori la organizare și la luptă. D. Bujor dă apoi citire turnătoarei moțiuni: MOȚIUNE Muncitorii din Capitală, adunați în ziua de 30 Decembrie, în localul cercului „Rominia Muncitoare“, spre a discuta cu privire la faptele nelegiuite sărvîrșite față de muncitori de administrația gălățeană, înfierează cu cea mai mare energie samavolnicia polițienească a prefectului de Covurlui, care în disprețul orcărei legi și or cărui drept, încâlcind iarăși prescripțiile constituționale, a suprimat dreptul de întruniri și de asociație pentru muncitorii gălățeni. Avînd în vedere că toate acestea nu sînt datorite numai renegatizmului și materializmului slugarnic față de stăpîni, a prefectului de Covurlui, ci că sunt expresia sistemului nostru de guvernare încoronat de reacțiunea liberală . Protestează în contra măsurilor autoritare venite de sus, in contra ordinilor date de ministerul de interne pentru prigonirea muncitorilor în țara întreagă Demaschează în fața țărei întregi pe guvernul și partidul de la putere—reprezentant al intereselor claselor stăpînitoare—ca pe vrăjmașul cel mai înverșunat al libertății publice—vrăjmaș care după ce a înecat astă primăvară în singe țărănimea întreagă—după ce a arestat , condamnat și expulzat pe muncitori, acum suprimă dreptul de întrunire, dreptul de comunicație, secretul scrisorilor și toate manifestările drepturilor înscrise în legi. Ei declară că sunt gata să ia toate măslinie pe cari le vor impune înprejurările și tactica de luptă a muncitorimei socialiste, spre a ridica un uragan de protestare, din pepturile milioanelor de obijduiți din țară. Ei declară că nu vor inceta sa lupte pentru cucerirea drepturilor înscrise în legi, însă călcate în picioare —și că e gata să dea tot sprijinul necesar tovarășilor gălățeni în lupta lor pentru libertate. Muncitorimea conștientă face apel la întreaga clasă muncitoare din țară de a da tot concursul organizațiilor sindicale și socialiste pentru ca prin unire, energie și hotărîre de luptă a tuturor salariaților să zdrobească, forma oligarhică, cinică și parazitară a guvernarei politicianizmului nostru. Intruunirea se închee la orele 7 seara, după ce corul intonează diferite imnuri din repertoriul socialist. Muncitorii se despart apoi în liniște, dovedind inutilitatea forțelor polițienești concentrate în vederea acestei întruniri. Leontin Iliescu Cum sunt exploatați țăranii -Rapitd unui medic veterinar— Proectul d-l ui Furtună. — Fondurile serviciului veterinar.—Necesitatea taxei pentru tăere. — Gum sunt speculați țăranii. — Cum s’ar fixa noua taxă? Proectul d-lui Furtună De curînd, a eșit de sub tipar proectul întocmit de d. dr. I. St. Furtună, inspectorul general și șeful serviciului veterinar civil, cu privire la reorganizarea serviciului nostru veterinar. Acest proect a fost, înaintat d-luî prof. dr Cantacuzino, care sa supus examinărei comisiunei veterinare și a consiliului superior de epizotii pentru a-i da forma definitivă. Proectul d-lui Furtună—deși, după câte nu se afirmă, nu reprezintă decât revendicările imediate ale corpului veterinar—totuși a entuziasmat pe mulți medici veterinari cari s-au și grăbit a-și înfățișa vederile lor asupra proectului în chestiune sub formă de rapoarte înaintate direcțiunei generale a serviciului sanitar. Printre aceste rapoarte, este unul mai interesant, raportul d-lui Th. Lupașcu, medic veterinar al județului Tecuciu, raport asupra căruia vom stîrni în articolul prezent. D. Lupașcu afirmă că, prin proectul d-lui Furtună, serviciul veterinar va intra pe calea trebuincioasă țarei, putîndu-se, astfel, mări cîmpul de activitate al medicului veterinar, spre înflorirea economiei rurale, prin îmbunătățirea și întreținerea vitelor. Rămîne ca sus citatul proect să se pună în aplicare spre mulțumirea celora cari îl doresc. ADEVERUL A A PRIX FIXE FRAȚII HALAIS București, No 41, Strada Lipscani, No. 41 — TRUSOURI pentru MIRELE Rodhi fientru Iunți balur --------------- CADOURI PE mW SĂRBĂTORI -------------— Sidurile serviciului veterinar intenpașcu nu crede însă că fondur pntin întrate în proect, sînt suficiente reproduc ări'tarea de ferme, cumpărarea sare ia mÂ>l °r a medicamentelor necesarre d-sa S spitalul etc. pentru că— lvnii, naraate acestea cer bani mulți mai cu Cîteva1- începe experiența iute erit ar fi &dete din tai â de și multe toate posturii S’ar pune în practică tehnic săi se debitorii veterinar zopa se putea ajunge e re?ultetitit dorit la cele arătate prin„eri " Fiindui ar putea fi de 3 sau 4 m^de lei Acest împrumut s’ar amortizalTM3 Vpi,ftul cî i-ar aduce vânzările de l1? Tf"1,“ tîrguri, fie prin safe sau V 11 e'pntru tăere, pri punerea unei rgȚ' p Necesitatea taxei perificere Raportul motivează impune: „„„„ tei taxe indirecte in chipul urm, in ocaziunea târgurilor de vi?reale sau săptămînale din mai mu, calități din țară. în diversele sen ce am avut, am văzut petrecîndu-se .și multe abuzuri la vizarea biletelor proprietate a vitelor vîndute, abuzui practicate de agenții comunali în comunele rurale și, în comunele urbane, du agenții polițienești, însărcinați cu vizarea biletelor de proprietate. In ce constă aceste abuzuri? Ori de cite ori vânzătorul sau cumpărătorul se prezentă lachioșcul comunal spre vizare, agenții sus arătați, pengă taxa comunei obicinuită, mai luați și, alti bani cari, de multe ori, nutreceau taxa de vizare, dindu-i în schimb, un bilet de loterie pentru zidirea unei biserici sau a unei școli, sau mici, broșuri cari ar interesa intructiva, pe sătean Cum sunt speculați țăranii Cu atîta însă nu s-a terminat această vînzare facultativă și obligatoare de cele mai multe ori, biletele fiind fără valoare, adeseori expirate, ne mai putted servi la nimic. Dar ce știe săteanu și ce să zică el cind știe că, odată ce i se pretinde, trebue să plătească și pentru aceste lucruri. Posesorii acestor bilete, părăsind chioșcul, privesc culoarea lor, aruncîndu-le cu dispreț, unii ruptendu-le și nevoind să-șî mai bată capul cu rostul lor. Agenții, obicinuiți cu aceasta, stau la pîndă, adunînd biletele aruncate, pe caii a doua zi sau mai tîrziu, se vînd din nou, cu prețul pe jumătate, sub motiv că au mai rămas puține de vîndut. Mai adaugă că agenții de multe ori, încasează suprataxe fără a mai da ceva în schimb. Fapte de acestea, sunt sigur că au fost observate de către toți mediici veterinari din țară. Contra acestor traficuri, nimeni nu s’a revoltat, nici cumpărătorii, nici publicul, nici autoritățile superioare. Vizitatorii tîrgurilor de vite s’au obicinuit și cu vor cere agenții atît vor plăti cei interesați, ceea ce-î face să întrebe: Ci am de plată?—dar anume pentru ce plătesc, nu se interesează. Am auzit, de multe ori, pe săteni zicînd în ironie. ..Face să dai o taxă și mai mare, cind se știe că, de pe urma dobitocului vîndut, din ceea ce ia comunil, să poarte și de grija lor, măcar în ce privește pășunatul". Astfel de lucruri petrecîndu-se în tîrgurile de vite, propun ca, alături de taxa comunei,statul să pună, de asemenea, o taxă echivalentă, care să se plătească de către vânzător, taxa comunei rămiteînd în sarcina cumpărătorului. Venitul acestei taxe se va destina fondului mai sus pomenit. Cum s’ar fixa noua taxă In acest scop, trebue studiată statistica vitelor vîndute în anii trecuți la tîrgurile de vite. Se va adăoga 15—20 la sută, adică numărul celor vîndute, afară de timpul iarmaroacelor, spre a se vedea totalul aproximativ. Rezultatul va fi că venitul are să fie suficient pentru amortizarea capitalului imprumutat, pentru înființarea unui fond destinat serviciului zootehnic. Mai departe, d. Lupașcu examinează toate celelalte puncte din proectul d-lui Furtună, vorbind și despre premiile ce sunt de acordat crescătorilor de vite. Noi am ținut să punem în deplină lumină Ch.,pui sălbatic în care este speculată naivitatea țăranului de către aceia cari sunt chemați a face gospodăria sa șa,e. administrația publică care trebui să fie pururea nepărtinitoare. Asupra mijloacelor de îmbunătățire a gospodăriei animale de sate vom mai rarei cind vom descrie, și partea finală a raportului interesant al d-lui medic veterinar al județului Tecuciu. Așadar—nu punem încă punct, ficte, pînă la sesizarea serviciului siguranță central. Astăzi insectorii de poliție vor întruniți din toni, spre a se fixi mod diiuitiv personalul nouilor circuit cripțil. — Ț. Soarta expulzaților realii în Ungari Poliția ungară luând măsuri cont spionilor polițienești romnîn Budapesta, 30 Deceni.—Din Braș se comunică, că din cauza isprăvii spionilor polițienești romini la Braș e probabil să se ivească un conflict ître guvernul român și cel ungur. Acum cîteva zile soția expulzatul Crhebhard, care e născută în Romín voi să se reîntoarcă în patrie pentru n trece acolo sărbătorile Crăciunulu a plecă la Predeal unde prezențatul de naștere fu lăsată de poliția de ranița ungară să treacă in Rominia. Aci însă funcționarul român o întreg este soția expulzatului Ghebha ' "prezenta un tablou cuprinzînd i togiile atututor expulzaților cu acțiunhI1 Rakovski la mijloc. Femtz ,jt.clară că este într'ader soția expiatului și atunci funcționa "»Io îi tine el nu poate s»0 la sB intre în țar Soția lui Gebhard reîntorcîndu-se teritoriul ublir și fiind întrebata o iția ungara asupra motivului retoarcere! povesti,ele intîmplate. Poliția de 1 granis încheiă on pro cibal care fu inaiat poliției de Eșov. Aci Ghebh&rd fu la poliție întrebat asupra cauzei și împrejuri prin care a fost expiat, Ghebhr a declarat că a fost expirat peste griță cu pașaport fals sub numele Lazăr Pincu. Șeful poliției din Brașov a înche apoi un proces-verbal pe care l’a mutat ministrului de interne ulias 1 drassy la Budapesta, comunicin în celași timp că la Brașov se aflaur roși expulzați pe cale nelegală on ] ininia și că zilnic sosesc acolo are secreți și spioni polițienești romîni. Zilele trecute a fost arestat și tos peste graniță spionul polițienesc Șerescu. Poliția din Brașov a interveni lângă Gkebhard și tovarășii săi ca să notițe imediat ce vor avea cunoșt de sosirea vreunui spion polițienesmin pentru a mijloci astfel aresa și expulzarea lui, deoarece legile care nu tolerează ca poliția secretă mină să-și constitue filială la Brașov. Acum cîteva zile a fost din nou spion polițienesc român la Brașov o dindu-se drept expulzat a invite .în vara Jverarie. ude Ta <in voind să se intereseze de expulzaț! mini și fleică ’aceștia nu au cumvatenția de a se reîntoarce în țară. Girard, pricepînd însă cursa, a părăsit agent din vreme. . ADEVĂRATA JImpAnIE.RXSUEZA Marca BINET din Reims Băutura Aristocrației Universale Noua împărțire a comisariatelor D. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, a întrunit aseară pe toți inspectorii, pentru a stabili numărul comisariatelor de poliție și a introduce cîteva îmbunătățiri în serviciul exterior. S’a convenit ca numărul circumscripțiilor să fie redus la 30, din 42 care funcționează astăzi. La va mări, prin urmare, rata fiecărei circumscripții. Personalul celor 12 comisariate desființate, se vor împărți după nevoe, la nouăle circumscripții. Vom avea astfel, două categorii de comisari : șefi și ajutori. Pengă aceasta, s-a mai hotărît înființarea a șase mici servicii de siguranță, cari vor funcționa pengă fiecare inspectorat de poliție. Ele vor fi conduse de câte un subcomisar, care va avea îndatorirea să facă primele investigațiuni, în materie de crime și de Moartea doctorului Oncea . Erî dimineață a încetat din v, la locuința sa din Capitală, doctorul Onceacius Trofet, medic primar al județi Ilfov, fost inspector general sânitar fost subdirector al serviciului , sânit Astăzi,, la orele 2 d. a., are loc îin mintare a defunctului la cimitirul Vineri. ; Funcționarii direcțiune generali serviciului. Sanitar vor depune pe n miniul regretatului o frumoasă corp» de flori naturale cu inscripție—Suo condolențe familiei. j • Pomul de Crăciun al soc. „Sprijinit La asociația femeilor române „Spinul“ cu sediul in strada Barbu Calgiu, a continuat ora, Intre orele 2 ș p. m. serbarea pomului da Crăciun împărțirea de obiecte la copiii mebrelor h sărmane ale societăței. Au toistat la această serbare : d Emma1 Al.’ Boldiman, prizidenta socrățel, d na dr. I. CantacuzinO, d-na Sion, d-ra dr. Virginia Alexandrei d-na Voinov, d d-na Băicoianu, d-ra I Ștefăntoole, d-na Dragu, d-na Lu Neamțp, r c dra Agathidos, d-na Eli d na 'Arbore, d-rdo 5 Popovici, Sar Fotto DUj’Bossie, precum și foarte cu persoa%e din societatea bucurișteană Cap’S cuvîntarea ocazională a d- Luiza Iffeamțu, care a vorbit des: „Insemnătatea sărbătorilor Crăciunuli s’a procedat la împărțirea obiectelor D-nele din comitet au distribuit 200 de copii de al membrelor săli ale societății, sau după recomanda d-nelor caritabile, îmbrăcăminte, un ril și bombonerii, ținîndu-ne seamă gradul de sărăcie șl fiecărui copil. in FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ NEAMUL CRIMEI — CEI TREI BORGIA — Roman de aventuri extraordinare și de crime celebre I ' XLI -vi. INTILNIREA K'f „Voî veni și eu cu d-ta; voi întări afirmările d-tale și, fără îndoială vei fi salvat. — Vrei să vii la Monteforte? întrebă toatele Alma. Așadar mă veî însoți? — Da, te voî însoți și voî lupta, dhesmî va fi îngăduit, în rîndurile armatei d-tale, ca să vă ajut să bateți puțin pe acest Cesar, care mi se pare că are nevoie de o lecție. — Ah! cavalere, exclamă contele Alma, pot să-ți spun că într’adevăr mi-am scăpat și viața și onoarea. „Dar, adăogă el cu o oarecare nesiguranță, dacă cei doi trimeși ai papei vor fi fo ii văzuți în Monteforte în convorbiri suspecte cu mine? — In acest caz vei spune ceiace rămîne bine hotărît, că ai pornit, într’o recunoaștere secretă,că acei tineri te-au atras prin ademeniri neîntemeiate, că odată afară din Monteforte, te-aui răpit cu forța și că din momentul în care ai putut scăpa de dînșii, n’am făcut asta decit să te întorci să ias comanda armatelor d-tale. „In orice caz, partea aceasta nu trebuie să te îngrijească, căci nu ea e esențială. „împrejurările ne vor dicta aceia ce va trebui să afirmăm mai cu siguranță în momentul necesar. — Ai dreptate, cavalere... de ce nu te-am cunoscut de mai de mult! In cursul nopței lăsară caii sa fie odihnească, iar a doua zi de la ora opt de dimineață fură iar la drum. Trecură printre două șiruri de munți și se găsiră deodată pe un platou. Contele Alma se opri și întinzînd brațul spre o grămadă de case albe cari se zărea la o depărtare de vreo leghe, în strălucirea soarelui de miazăzi, pronunță: *— Monteforte 1 XLIII PRINȚESA MANFREDX La vederea cetățiiei Monteforte, Bargastens pălise. Numai cind fu în fața orașului Primeveres, înțelese cit de mare, de enorm e locul pe care fata îl ocupă în inima lui. Simți că-i coprinde un fior la gîndul că s’ar găsi în fața eî și se cutremură de frică, el, care nici odată nu se temuse de nimic. — Viața mea o să se hotărască astăzi i se gîndi cavalerul. „Prima ei privire pentru mine, vor fi zorile speranței pe care nu îndrăznnesc s’o prăznuesc, sau o condamnare mai îngrozitoare decit aceia cu care am fost lovit de Borgia. Dar zbuciumul lui se potoli îndată și cu tonul cel mai firesc din lume apuse contelui Alma. A! asta e reședința d-tale, d-le conte! Frumos oraș! — Dar despre fortificații, ce zici? — Cred că cu asemenea redute poți ține piept la douăzeci de mii de oameni. — Există totuși o parte slabă. — Da, o văd. E defileul pe care mergem noi și prin care se poate încerca o surprindere. — Da și pe aci a încercat Cesar un asalt. — Și a fost respins? — Cu mare greutate , răspunse contele cu un oftat, Haide, cavalere, încă o bună fugă de cal , intrăm In Monteforte. Unde vei fi aclamat, Iți răspund eu. Contele Alma își scutură capul și cu o bruscă hotărîre se repezi In galop, urmat de Ragastens. Ragastans își fixă bine în minte trecerile cele mai grele din defileul, care la dreapta și la stingă susținea blocuri enorme de stînci. Acuma auzeau lămurit zgomotul ciudat care venea din oraș răsunetul fanfarelor și al goarnelor. — Ce o fi însemnând asta? murmură contele îngălbenind. — O și vedem noi, curaj, morbleu! prezintă-te ca un șef de armată care se întoarce din expediție, nu ca un fugar pocăit! Firea molatică a contelui primi aceste vorbe violente și brutale ca o lovitură de bici. — Pardieu! mormăiel, ai dreptate! După un minut, contele se înfățișă la poarta din Monteforte unde se sfîrșia defileul. Soldații cari făceau garda la podul de peste șanț, îl priviră încremenințî. Ofițerul corpului cu e gardă păru chiair zăpăcit cu totul» Ragastens merse drept spre acest ofițer. — El! bine, făcu el, îți pierrzî capul! Stăpînul d-tale Alteța Sa contele Alma se Întoarce, după ce a făcut o primejdioasă recunoaștere în care aproape era să-și lase șa viața. Ce aștepți ca să-i dai onorurile? Vorbele astea cari explicau lipsa contelui și era o mustrare violentă, pentru atitudinea ofițerului, făcu asupra acestuia un efect pe care Ragastens și-l închipuise. încredințat, ca și toată lumea, că contele Alma părăsise Montefortul ca să fugă la Roma, ofițerul nu înțelese la început nimic din întorcerea neașteptată a contelui. Lămurirea dată cu atîta dibăcie de Ragastens produse asupra lui o schimbare "imediată. — Alteță, borborosi el, iartă-ne. Surpriza... bucuria... eram așa de neliniștiți! Și el se grăbi ca să pue în ordine pe cei douzeci de oameni pe cari îi comanda. — Spune-le o vorbă, șopti Ragastens contelui. — D-le, zise contele ofițerului, iți era nebăgarea de seamă din pricina știrilor bune pe capi le aduc. „Soldați, am putut să recunosc forțele dușmanului, n’am voit să las grija aceasta nimănui. Curaj și încredere! Sîntem cel mai tari ! Vom învingeJ. ^ — Trăiască contele! strigară într’un singur glas soldații. Se sfârșise. Contele Alma, cuprins de speranță față de ușurința cu care lucrurile se implineau, făcu un semn lui Ragastens. — D-le, făcu acesta către ofițer, binevoește a escorta pe Alteța Sa pînă la palat, . Și fiindcă ofițerul privea cu mirare pe acest străin care dădea ordine, contele adăugă: — Ascultă pe aghiotantul meu domnule. Ofițerul salută și se grăbi să-șî alinieze oamenii. — Camarade, făcu Ragastens aplecîndu-se spre dinsul, ascultă-mă pe mine în toate și răspundea de norocul dumitale. Ofițerul pricepu că se petrece ceva neobicînuit și că numai o supunere oarbă îi poate asigura norocul. Se hotărî repede, se puse în capul oamenilor săi cu sabia scoasă și porni strigînd: — Trăiască Alteța Sa! Onoare contelui Alma'!" Mica trupă înaintă spre palat și începu a fi escortată de soldați și de oameni din popor în haine de sărbătoare, cari cu toți! strigau: „trăiască contele“ fără să prea știe de ce, după cum cu o oră mai înainte ar fi strigat la fel. ..la moarte“. . .Vestea sosirei contelui Alma ,se gâspîndise cu iuțeala fulgerului. Mulții află , că contele făcuse o recunoașa dușmanului, că’și primejduise viața ea îl aclama: — te’ți spusesem. eu ? murmură Ra, tens voios. ' ' I ' — Al dreptatei: cavalere... dar ce seamn^i fanfarele aetea și haifleTea, de sfubtitodie? j In acest, moment Cortegiul cat’fse,' mase în jurul scoptelui Aliuț,’ ajti în piața cea mare a palatului. In aceiași clipă pe o altă stifida, la uielea pe piațătun alt Cortegiu strălucitor, mai Stylomotos, dirt care juase până la urechile contelui și a Ragastens o lustă sțelamație. f. — Trăiască șeripi nostru prințul Meredi!o'n,care tinerei prințese Manfri Ragastens se ridică pe scări. La cincizeci de pași de dînsul, dim de mulțimea văluroasă, ii aparii ,chip alb •intr’o dasurä somptuoasă. Era Paâmeyerei . El o văzu lămurit. Lingă, ea văzu prințul Manfredi ,uimbitor, fericit, si tind, înțelesei.. . Prințesa Manfredi, pe care nnpițiipe saluta cu aclamările sale, era fiica celui Alma Ragastens simțit că i se lași un 1 pe ochi și trebui să facă o mare sforț ca să nu cadă. Totul se dărîna în rai lui. Totul ce făcuse, nu mai acum de nici un folos. , „ ^ (Va urma 73