Adevěrul, ianuarie 1908 (Anul 21, nr. 6591-6618)

1908-01-01 / nr. 6591

Marți 1 Ianuarie 1908 * MARELE MAGAZINE _ AU BOH MARCHE — alexandru C­asan — Str. Lipscani 60—68 Mulțumește onor­­ea p­e clientele pentru concursul dat și fit exprimă sincere felicitări cu ocazia anului nou 1908. _____­ M. CATULESCU - DUICAMBA -STR. LIPSCANI 10. — (Panai) Urează an­i mulți și fericiți onor. sale clientele cu ocazia Anului Nou 1908 1 Colectura principală D. Sandbrand & Co. București, str Carol No. 78 Urează, cu ocazia anului nou 11­08. onor. săi clienți, fericire și prosperitate, precum și șansă mare de cîștig. ■ Colectura principală „ISVORUL DE AUR“ Str. Cîm­pineanu 14 urează onor. sale clientele cu oca­zia anului nou 1908, multă fericire și mari șanse de cîștig. Aș­i­ni CORSETIERA București, strada Regală 5 (sub Hotel Regal) Aduce viile mulțumiri onor. sale clientele, pentru concursul dat și felicită călduros cu ocazia Anului nou­ 1908 , magazinul JOCKEY-CLUB KristaiH Di. K­. MiMn Calea Victoriei No. 120 BUCUREȘTI Felicită călduros cu ocazia anu­lui Nou 1908, vechia și credin­cioasa sa clientelă. ■ MAGAZINUL LA „CARMEN SYLVA“ ESKENASI­A BENVENISTI Str. Lipscani 66, București Mulțumește onor. sale clientele pen­tru concursul dat și îi exprimă sin­cere felicitări cu ocaziuriea — ANULUI NOU 1908 — ■ft.M. BHEYER Fii POSTAVARIA MODERNA Str. Lipscani No. 53 POSTAVARIA GENERALA la „Orașul Berlin“ — Str. Lipscani No. 1rt — Urează ani mulți și fericiți onor. sale clientele cu ocazia ANULUI NOU 1908 " De anul Nou 1908 Marele Bazar cu Mobile „LA CENTRALA“ — Str. Carol 62 — urează onor. săi clienți toate fe­ricirile. DE ANU­L NOU 1908 Theodor Radiron — B-dul Elisabeta No. 9 bis — urează ani mulți și fericiți onor, sale clientele precum și amicilor și ^cunoscuților săi. Frații CZELL Proprietarii fabricei de bere E. LUTHER, L sor au­ onoarea de a prezenta, cu oca­zia anului nou, amicilor și cli­enților cele mai sincere felicitări. Cu ocazia Anulul Nou a­n a­i onoratei noastre clientele ANI MULȚI ȘI FERICIȚI Friedman & Silbe rétéin Magazin de Manufactură și Galanterie Galați, 1 ianuarie 1908 l­a Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp. București 8tr. Baragiorgalcl 18 Urează prea onor. sale clientele, amicilor și cunoscuților sai ani mulți și fericiți, cu ocazia — ANULUI NOU 1908 — D. G. DIAMANDI­­ — DROSUNST — Urează ani mulți și fericiți onor. sale clientele cu ocazia ANULUI NOU 1908 1 Direcțiunea Hotelului „High-Liffe“ București, Calea Victoriei 65 mulțumește onor. sale clientele pentru concursul dat și urează fe­ricire și prosperitate cu ocazia Anului Nou 1908 Farmacia Curței Regale Frațil­o­r KONYA * —IASI Are onoare­a prezenta amicilor și clienților cele mai sincere fe­licitări cu ocazia Anului nou — 1908 — VA­NRAM 53 | I Sănătate ________ 1 Viață lungă ________ Fericire­a ________ | 1908 I și Prosperitate 1 Mulțumim estendh­er­neffri pentru întoriiarea D iar fl-î­roșini să nu ne uite în cursul anulul viitor D-na și D na ADOLPHE, GRÜNBERG proprietarii magazinului de mărunțișuri și noutăți .■ „LA RULETA” București.­­ PIAȚA SV S. D. FARCHY Fropristarul raapinsuni „la PflPB SRL“ Strada Lipscani 74-76 Urează ani mulți și fericiți o­­noratei sale clientele cu ocazia ANULUI NOU 1908 mm „Fortuna“ COLECTURA PRINCIPALĂ A loteriei Regatului Romín București, str. Lipscani Ro. 18 prezintă cu ocazia anului nou 1908 onor. sale clientele sincerile felicitări, urîndu-î mari panse de cîștig. fiLă 1IGÍ BIBIB­AluBSIPB Calea Victoriei No. 21 |­­ ■­ [UNK]»« . ^»Palatul American“ /LROVICA i Urează o no­ săî clienți fericite Str. Șelari No. 3 și prosperitate cu ocazia 4 MAOAZIKOJ. ^ HOJl Dllliiia H Will Ji Mi G. I. STOENESCU ! „La Steaua Verde“ ..La Plosca de a«r“ din str- T^scani A'° 2S Urează onor, sale clientele și ami­cilor cele mai sincere felicitări de cu ocazia * - ANUL NOU 1908 - Anului nou 1908 i I .......—— Colectura Principală FELIX GRAN­It Comp. Biroul central de vânzare al Loteriei Reg. ----------------- Român ---------------­București. — Str. Academiei No. 1. — București Urează. Onor. sef clienți, cu ocazia Anului­ Nou 1908, toate fericirile, precum și cele MAI MARI ȘANSE de CÂȘTIG Siiin Smu­ls S­tar­­tSagasin i­ b­lânării din București, str. Covaci 1 felicită pe onor. clienți, avizîndu-i tot odată de marea reducțiune de pre­țuri la diversele blănării utile pentru cadouri de anul nou 1908­ M. RUBENS Proprietarul Magazinului de Pălării 28, CALEA VICTORIEI. 28 — BUCUREȘTI — Urează ani mulți și fericiți ono­ratei sale clientele cu ocazia ANULUI NOU 1908 M. ȘMILOVICI Proprietarul magazinelor cu Haine de Dame „La Principesa Ma­ria“, București, Lipscani 22 și 27. „La Parisi­ana“ Iași, Ștefan­ cel- Mare 18, urează ani mulți și fericiți revlnzătorilor și clienților săi din toată țara, cu prilejul Anulul nod 1908. éD­l și D-na Rosenthal - COASETIERI -București, str. Sf. Apostoli 24 Mulțumesc onor, clientele pentru concursul ce le-au dat și le exprimă sincere felicitări cu­­ ocaziunea Anului Nou 1908 Da Anul Nou 1808 Compluarul general­­ DE OPTICA -CALEA VICTORIEI Nb 104 Urează onor­ săi clienți ani mulți și fericiți. CAM­OL 4% € ©. Optician­ Instrumente și aparate de chirurgie București, Calea Victoriei, No.­­78 urează ani mulți și fericiți Onor. lor clientele cu ocazia Anului Nou 1988 Fr. Breehm, S­sor — OPTICIAN — Fabrică, de instrumente de chirurgie mecanică de prec­­­siune București, Calea Victoriei 76 Felicită onorata sa clientelă cu oca­zia Anului Nou 1908. ANTREPRETORUL Hotelului Regal — București — Urează onor. sale clientele cu o­­cazia Anului Nou 1908, cele mai sincere felicitări. A­M. BERTHEIL proprietarul croitoriei Lumea Elegantă, str. Regală No. 5 prezintă onor. sale clientele cu ocazia Anului Nou 1908 sincere urări de fericire la­ Marea întrunire socialistă din Corală — Prefectul Atanasiu înfierat de sindicaliști__ Aspectul sălel ,,Uniunea socialistă din Rominia“,a or­ganizat pentru ole, la orele 3 d. a., o grandioasă întrunire de protestare îm­potriva samavolniciilor de la Galați. Peste 3000 de muncitori, bărbați, femei și copii populau vasta sală a cercului ,,Rominia Muncitoare“ din calea­ Victo­riei No. 41. Nelipsiții agenți polițienești mișunați prin sală iar forțe­le de ser­genți erau concentrați ca de obicei­. Deschiderea ședinței Ședința s’a deschis la orele 4 d. a. Co­rul cercului a intonat, cu mult entuzi­asm mai multe imnuri revoluționare. Presidează d. M. Gh. Bujor. Dinpursuî d lui M. Gh Bujor D. M. Gh. Bujor spune că la Galați se pettrec cele mai mari samavolnicii cari trebue înfierate cu cea din urmă ener­gie. Oratorul descrie evenimentele petre­­cute în acel oraș cum și persecuțiunile îndreptate împotriva muncitorilor gălă­­țeni de către prefectul ^.I­anasiu. Vor­bește de arestarea studentului M. Iones­­cu, a muncitorilor Andrei Ionescu, Ma­­rincovici și Traian Demetrescu. Aceștia vor fi dați judecăței pentru ați țâre la revoltă. Acești­ muncitori au dat o vie dovadă de conștiința lor socialistă și au înfierat actele de banditism prefec­­torial ale prefectului Atanasiu. Cel din­ții, orator al întrunirei din Galați,a vor­­bit, de legile schiloade date de guvern ță­­ranimeii. Așa­dar, primul lor strigăt n’a fost că li s’a răpit libertatea individuală ci strigătul de protestare a fost în fa­voarea țăranimei asuprite. D. M. Gh. Bujor dă citire moțiune­ în­trunii rei ‘de la Galați, pe care azistmu­l o salută cu numeroase și frenetice a­­plauze. In toate orașele muncitorimea e prigonită. . Astfel este la Cîmpina și în alte părți. Trebue să luăm măsurile ca să înceteze această batjocoră a mun­citorilor. Discursul d lui Ghristescu D-sa spune că la Galați un guverna­tor căzăcesc oprește muncitorilor drep­turile lor garantate de constituție. In acel oraș, prefectul face abuz de putere și uzează de puteri discreționare. Mun­citorimea din Capitală se unește cu pro­testul tovarășilor ei din Galați pentru a veșteji purtarea samavolnică a guver­natorului de la Galați, a falsului demo­crat Atanasiu. Mai rau ca în Rusia, e la noi, căci de am cuteza să mergem la țară, am fi puși între baionete și sib­lu­l în pușcării. Noi vrem să dăm țarei o organizație și de aceia avem dreptul să ne spunem cuvîntul. Oratorul citează un articol din ,, A­de­verul" în care se spune că să nu să pună stavilă democrației, căci altfel muncito­­­rii vor rupe zăgazurile și vor merge îna­­inte. Țăranii împușcați, munciorii ex­pulzați sau închiși, martiri ai demo­crației, aceștia dovedesc că mișcarea de­mocratică e puternică, e neînvinsă. Muncitorimea, va merge înainte pentru că e cauza poporului muncitor în mâi­nile ei, procesul claselor stăpînitoare. (Aplauze). Raiul claei stăpînitoare stă pe iadul clă­sei muncitoare. Dar trebue să rupem făgașurile acestui iad, pentru că avem drept la viață, la trai bun și noi. Pentru un portofoliu ministerial, Atanasiu se pleacă in fața tuturor, ca un lacheu nemernic, pentru a fi plă­cut ciocoilor. Dar să știe prefectul Ata­­nasiu că el s’a­ urcat pe spezele clasei muncitoare din Galați și s’a vîndut pen­tru o batistă de parâng.. I­ar ,tot, aceiași muncitorime îl va spulbera­ de pe arena publică a orașului. Galați și aceast­ă în scurtă vreme. Oratorul protestează împotriva prigo­­­nirilor brigăzei din Cîmpina care scoate din pline de muncitori. Discursul d lui N. T. Carpen D-sa spune că legile să admitem că se mai pot călca pentru că la noi se fa­brică ușor. Dar Constituția, legea legi­lor ? Spun­e că prefectul Atanasiu nu nu­mai a călcat Constituția dar și-a bătut chiar joc de ea pentru că a dat ordo­nanța de oprire a întrunirilor tocmai în baza art. 26 din Constituție, dare dă cel mai larg drept, cetățenilor de a se întruni. Oratorul dă citire ordonanței prefectu­lui Atanasiu și spune că prefectul e ți­nut să distrugă mișcarea socialistă- Spu­ne că ar trebui dat judecăței Contencio­sului administrativ care să anuleze or­donanța. Dar oratorul își exprimă te­merea că prefectul de Covurlui va călca și deciziunea Contenciosului adminis­trativ. D. Filipescu arată toate ilegalitățile și prigonirile îndreptate de actualul gu­vern împotriva socialiștilor și își ex­primă indignarea împotriva tuturor a­­cestor samavolnicii­. Aduce omagii d-lui N. T. Carpen pen­tru călduroasa apărare ce a luat celor 9 muncitori condamnați, punted în lu­mină, în fața justiției, sentimentele înalte ale muncitorilor socialiști. Ter­mină, spunînd că datoria muncitorilor e să sumene și la sate sămîntra­ socializ­­mului care însemne­ază dezrobirea tutu­ror. (Aplau­zie). Discursul dl­ui Al. Constantinescu D-sa e primlit cu aplauze la tribună. Oratorul spune că se șoptește că poli­ția a avut la dispoziție 60.000 lei pentru a distrug­e mișcarea sindicală din Ga­lați. Cu greva de la Goetz s’a cheltuit— se zice—aproape un milion lei pentru înnăbușiriea mișcărei muncitorești din Galați. Oratorul își bate joc de falsul patrio­­tism al guvernanților de azi cari răpesc muncitorilor ori­ce drept de a-și spune și ei cuvîntul în țara lor. Numește pe prefectul de Covurlul M. S. Vladimir al Covurluiului ș­i spune că ar fi spus co­­misiune­ de muncitori: Țin să văd Și cîteva picături de singe sindicalist pe stradele Galațiului. Spune că s’a dat o ordonanță prin care se cere urmărirea fiecărui muncit. un chip individual. Vorbind de expulzări, spune, de ca­. lui Anagnoste, că românii presupuși grec sun­t expulzați ca socialiști, dar grecii de la guvern nu pot fi expulzați. Sunt acte oficiale că Anagnoste e român. A­­rată cazul fiecărui expulzat în parte și aduce sincere omagii d-lui dr. C. Ra­­kowski. Propune darea în judecată a prefec­tului Atanasiu pentru anu­larea ordo­­nanței sale de către Contenciosul aduni,­nnxicativ. Dacă pînă­ după conferință muncitorii vor fi ținuți în închisoare. Va merge o delegație din Capitală ca să țină o întrunire de protestare în acel oraș. D. M. Gh. Bujor citește rezoluțiunile congresului din Arad ne privire la pri­gonirile din România. Moțiunea e primită­ cu vil aplauze de muncitori. Spune apoi că socialiștii nu fac operă de trădare ci fac adevărat patriotism. Datorul expune cazul unui soldat mort, acum cîteva zile la reg. 4 roșiori din Capitală, din pricina bătăiî ce a suferit de la mai m­ulți superiori. Medi­cul regimentului a cerut anchetă dar anchetă nu s-a făcut. O patrulă s’a dus la casa soldatului Tudorache Ion și a spus familiei sale că e dezertor, pentru a ascunde moartea lui. Bătaia a suferi­t-o pentru că a refuzat de a da mită unui superior. Oratorul spune că comanda de onoare a acestui regiment o are principesa Ma­ria și că soldatul ucis prin bănie era un muncitor tîmplar, învinuit de anti­­m­ilitarizm, îndeamnă pe muncitori la organizare și la luptă. D. Bujor dă apoi citire turnătoarei moțiuni: MOȚIUNE Muncitorii din Capitală, adunați în ziua de 30 Decembrie, în localul cercu­lui „Rominia Muncitoare“, spre a dis­cuta cu privire la faptele nelegiuite săr­vîrșite față de muncitori de administra­ția gălățeană, înfierează cu cea mai mare energie samavolnicia polițienească a prefectului de Covurlui, care în disprețul or­cărei legi și or cărui drept, încâlcind iarăși prescripțiile constituționale, a suprimat dreptul de întruniri și de asociație pen­tru muncitorii gălățeni. Avînd în vedere că toate acestea nu sînt datorite numai renegatizmului și materializmului slugarnic față de stă­­pîni, a prefectului de Covurlui, ci că sunt expresia sistemului nostru de gu­vernare încoronat de reacțiunea libe­rală . Protestează în contra măsurilor autori­tare venite de sus, in contra ordinilor date de ministerul de interne pentru prigonirea muncitorilor în țara întreagă Demaschează în fața țărei întregi pe guvernul și partidul de la putere—re­prezentant al intereselor claselor stăpî­nitoare—ca pe vrăjmașul cel mai înver­șunat al libertății publice—vrăjmaș care după ce a înecat astă primăvară în singe țărănimea întreagă—după ce a arestat , condamnat și expulzat pe munci­tori, acum suprimă dreptul de întrunire, dreptul de comunicație, secretul scriso­rilor și toate manifestările drepturilor înscrise în legi. Ei declară că sunt gata să ia toate măsli­nie pe cari le vor impune înprejurările și tactica de luptă a muncitorimei socia­liste, spre a ridica un uragan de protes­tare, din pepturile milioanelor de obij­­­duiți din țară. Ei declară că nu vor in­­ceta­ sa lupte pentru cucerirea­­ drepturilor înscrise în legi, însă călcate în picioare —și că e gata să dea tot sprijinul nece­sar tovarășilor gălățeni în lupta lor pen­tru libertate. Muncitorimea conștientă face apel la întreaga clasă muncitoare din țară de a da tot concursul organizațiilor sindicale și socialiste pentru ca prin unire, ener­gie și hotărîre de­ luptă a tuturor salar­iaților să zdrobească, forma oligarhică, cinică și parazitară a guvernarei poli­­ticianizmului nostru.­­ Intruunirea se închee la orele 7 seara, după ce corul intonează diferite imnuri din repertoriul socialist. Muncitorii se despart apoi în liniște, dovedind­­ inuti­litatea forțelor polițienești concentrate în vederea acestei întruniri. Leontin Iliescu Cum sunt exploatați țăranii -Rapitd­ unui medic veterinar— Proectul d-l ui Furtună. — Fondurile serviciului veterinar.—Necesitatea taxei pentru tăere. — Gum­ sunt speculați țăranii. — Cum s’ar fixa noua taxă? Proectul d-lui Furtună De curînd, a eșit de sub tipar proec­tul întocmit de d. dr. I. St. Furtună, inspectorul general și șeful serviciului veterinar civil, cu privire la reorgani­zarea serviciului nostru veterinar. A­­cest proect a fost, înaintat d-luî prof. dr Cantacuzino, care sa supus examinărei comisiunei veterinare și a consiliului superior de epizotii pentru a-i da forma definitivă. Proectul d-lui Furtună—de­­și, după câte nu se afirmă, nu reprezintă decât revendicările imediate ale corpului veterinar—totuși a entuziasmat pe mulți medici veterinari cari s-au și grăbit a-și înfățișa vederile lor asupra proec­­tului în chestiune sub formă de rapoarte înaintate direcțiunei generale a servi­ciului sanitar. Printre aceste rapoarte, este unul mai interesant,­ raportul d-lui Th. Lupașcu, medic veterinar al jude­țului Tecuciu, raport asupra căruia vom stîrni în articolul prezent. D. Lupașcu afirmă că, prin proectul d-lui Furtună, serviciul veterinar va intra pe calea trebuincioasă țarei, pu­­tîndu-se, astfel, mări cîmpul de activi­tate al medicului veterinar, spre înflo­rirea economiei rurale, prin îmbunătă­țirea și întreținerea vitelor. Rămîne ca sus citatul proect să se pună în aplicare spre mulțumirea celora cari îl doresc. ADEVERUL A A PRIX FIXE FRAȚII HALAIS București, No 41, Strada Lipscani, No. 41 — TRUSOURI pentru MIRELE Rodhi fientru I­unți balur --------------- CADOURI PE mW SĂRBĂTORI -------------— Sidurile serviciului veterinar inte­­npașcu nu crede însă că fondu­­r pntin întrate în proect, sînt suficiente rep­rod­uc ări'tarea de ferme, cumpărarea sare ia mÂ>l °r­ a medicamentelor nece­­sarre d-sa­ S spitalul etc. pentru că— lvni­i,­ nara­­ate acestea cer bani mulți mai cu Cîteva1- începe experiența iu­te erit ar fi &dete din tai­ â de și mul­te toate posturii S’ar pune în practică tehnic săi se debitorii veterinar zop­a se putea ajunge­­ e re?ultetitit dorit la cele arătate prin­­„eri " Fiindui ar putea fi de 3 sau 4 m­^de lei Acest împrumut s’ar amortizalTM3 Vpi,ftul cî i-a­r aduce vânzările de l1? Tf"1,“ tîr­­guri, fie prin safe sau V 11 e'pntru tăere, pri punerea unei rgȚ' p Necesitatea taxei perifi­cere Raportul motivează impune: „„„„ tei taxe indirecte in chipul urm, in ocaziunea târgurilor de vi?r­e­ale sau săptămînale din mai mu, calități din țară. în diversele sen ce am avut, am văzut petrecîndu-se .și multe abuzuri la vizarea biletelor proprietate a vitelor vîndute, abuzui practicate de agenții comunali în comu­­nele rurale și, în comunele urbane, du agenții polițienești, însărcinați cu viza­rea biletelor de proprietate. In ce constă aceste abuzuri? Ori de cite ori vânzăto­rul sau cumpărătorul se prezentă la­­chioșcul comunal spre vizare, agenții sus arătați, pe­­ngă taxa comunei obi­cinuită, mai luați și, alti bani cari, de multe ori, nutreceau taxa de vizare, dindu-i în schimb, un bilet de loterie pentru zidirea unei biserici sau a unei școli, sau mici, broșuri cari ar interesa intructiva, pe sătean Cum sunt speculați țăranii Cu atîta însă nu s-a termina­t această vînzare facultativă și obligatoare­ de cele mai multe ori, biletele fiind fără valoare, adeseori expirate, ne mai putted servi la nimic. Dar ce știe săteanu și ce să zică el cind știe că, odată ce i se pretinde, tre­­bue să plătească și pentru aceste lu­cruri. Posesorii acestor bilete, părăsind chioșcul, privesc culoarea lor, arun­cîn­du-le cu dispreț, unii ruptendu-le și ne­voind să-șî mai bată capul cu rostul lor. Agenții, obicinuiți c­u aceasta, stau la pîndă, adunînd biletele aruncate, pe caii a doua zi sau mai tîrziu, se vînd din nou, cu prețul pe jumătate, sub mo­tiv că au mai rămas puține de vîndut. Mai adaugă că agenții de multe ori, în­casează suprataxe fără a mai da ceva în schimb. Fapte de acestea, sunt sigur că au fost observate de către toți medii­­ci­ veterinari din țară. Contra acestor traficuri, nimeni nu s’a revoltat, nici cumpărătorii, nici pu­blicul, nici autoritățile superioare. Vizitatorii tîrgurilor de vite s’au o­­bicinuit și cu­ vor cere agenții atît vor plăti cei interesați, ceea ce-î face să întrebe: Ci­ am de plată?—dar anume pentru ce plătesc, nu se interesează. Am auzit, de multe ori, pe săteni zicînd în ironie. ..Face să dai o taxă și mai mare, cind se știe că, de pe urma do­bitocului vîndut, din ceea ce ia co­­munil, să poarte și de grija lor, măcar în ce pr­ivește pășunatul". Astfel de lucruri petrecîndu-se în tîr­­gurile­ de vite, propun ca, alături de taxa comunei,­statul să pună, de ase­menea, o taxă echivalentă, care să se plătească de către vânzător, taxa comu­nei rămiteînd în sarcina cumpărătoru­lui. Venitul acestei taxe se va destina fondului mai sus pomen­it. Cum s’ar fixa noua taxă In acest scop, trebue studiată statis­­tica vitelor vîndute în anii trecuți la tîrgurile de vite. Se va adăoga 15—20 la sută, adică numărul celor vîndute, afară de­­ timpul iarmaroacelor, spre a se vedea totalul aproximativ. Rezul­tatul va fi că venitul are să fie sufi­cient pentru amortizarea capitalului im­prumutat, pentru înființarea unui fond destinat servici­ului zootehnic. Mai departe, d. Lu­pașcu examinează toate celelalte puncte din proectul d-lui Furtună, vorbind și despre premiile ce sunt de acordat crescătorilor de vite. Noi am ținut să punem în deplină lu­mină Ch.,pui sălbatic în care este spe­culată naivitatea țăranului de către a­­­ceia cari sunt chemați a face gospodăria sa șa,e. admi­nistrația publică care t­re­bui să fie pururea nepărtinitoare. A­supra mijloacelor de îmbunătățire a gos­podăriei animale de sate vom mai rarei cind vom descrie, și partea finală a ra­portului interesant al d-lui medic ve­terinar al județului Tecuciu. Așa­dar—nu punem încă punct, ficte, pînă la sesizarea serviciului siguranță central. Astăzi ins­­ectorii de poliție vor întruniți din toni, spre a se fix­i mod d­iiuitiv personalul nouilor circuit cripțil. — Ț. Soarta expulzaților realii în Ungari Poliția ungară luând măsuri cont spionilor polițienești romnîn­ Budapesta, 30 Deceni.—Din Braș se comunică, că din cauza isprăvii spionilor polițienești romini la Braș e probabil să se ivească un conflict î­tre guvernul român și cel ungur. Acum cîteva zile soția expulzatul Crhebhard, care e născută în Romín voi să se reîntoarcă în patrie pentru n­ trece acolo sărbătorile Crăciu­nulu a plecă la Predeal unde prezența­­tul de naștere fu lăsată de poliția de ranița ungară să treacă in Rominia. Aci însă funcționarul român o între­g este soția expulzatului Ghebha ' "prezenta un tablou­ cuprinzînd i togiile atututor expulzaților cu ac­­țiunhI1 Rakovski la mijloc. Femtz ,jt.clară că este într'ader soția expiatului și atunci funcționa "»Io îi ti­ne el nu poate s»0 la sB intre în țar Soția lui Gebhard reîntorcîndu-se teritoriul ublir și fiind întrebata o iția ungara asupra motivului re­toarcere! povesti,ele intîmplate. Poliția de 1 gran­is încheiă on pro­ cibal care fu inaiat poliției de E­șov. Aci Ghebh&rd fu la poliție întrebat asupra cauzei­ și împrejuri pr­in care a fost expiat, Ghebhr a declarat că a fost expi­rat peste g­riță cu pașaport fals sub numele Lazăr Pincu. Șeful poliției din Brașov a înche apoi un proces-verbal pe care l’a m­u­tat ministrului de interne ulias 1 drassy la Budapesta, comunicin­ în celași timp că la Brașov se afl­aur roși expulzați pe ca­le nelegală on ] in­ini­a și că zilnic sosesc acolo a­re secreți și spioni polițienești romîni. Zilele trecute a fost arestat și tos peste graniță spionul polițienesc Ș­e­rescu. Poliția din Brașov a interveni lângă Gkebhard și tovarășii săi ca să notițe imediat ce vor avea cunoșt de sosirea vre­unui spion polițienes­­min pentru a mijloci ast­fel aresa și expulzarea lui, deoarece legile care nu tolerează ca poliția secretă mină să-și constitue filială la­­ Brașov. Acum cîteva zile a fost din nou­ spion polițienesc român la Brașov o dindu-se drept expulzat a invite .în vara Jve­rarie. u­de Ta <i­n voind să se intereseze de expulzaț! mini și fleică ’aceștia nu au cumva­tenția d­e a se­ reîntoarce în țară. Gi­rard, pricepînd însă cursa, a părăsit agent din vreme. . ADEVĂRATA JI­mpAnIE.RXSUEZA Marca BINET din Reims Băutura Aristocrației Universale Noua împărțire a comisariatelor D. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, a întrunit aseară pe toți ins­pectorii, pentru a stabili numărul co­misariatelor de poliție și a introduce cîteva îmbunătățiri în serviciul exterior. S’a convenit ca numărul circumscrip­țiilor să fie redus la 30, din 42 care funcționează astăzi. La va mări, prin urmare, rata fiecărei circumscripții. Personalul celor 12 comisariate des­ființate, se vor împărți după nevoe, la nouăle circumscripții. Vom avea astfel, două categorii de comisari : șefi și a­­jutori. Pe­­ngă aceasta, s-a mai hotărît în­ființarea a șase mici servicii de sigu­ranță, cari vor funcționa pe­­ngă fiecare inspectorat de poliție. Ele vor fi con­duse de câte un subcomisar, care va a­­vea îndatorirea să facă primele inves­­tigațiuni, în materie de crime și de­ Moartea docto­­­­rului Oncea . Erî dimineață a încetat din v, la locuința sa din Capitală, doctorul Onceacius Trofet, medic primar al județi Ilfov, fost inspector general sâni­tar fost subdirector al serviciului , sânit Astăzi,, la orele 2 d. a., are loc îin mintare­ a defunctului la cimitirul Vineri. ; Funcționarii direcțiune­ generali serviciului. Sanitar vor depune pe n miniul­ regretatului o frumoasă corp» de flori naturale cu inscripție—Su­o condolențe familiei. j • Pomul de Crăciun al soc. „Sprijinit La asociația femeilor române „Spi­nul“ cu sediul in strada Barbu Cal­giu, a continuat ora, Intre orele 2 ș p. m. serbar­ea pomului da Crăciun împărțirea de obiecte la copiii me­brelor h sărmane ale societăței. Au toistat la această serbare : d Emma1 Al.’ Boldim­an, pri­zidenta soc­rățel, d na dr. I. CantacuzinO, d-na Sion, d-ra dr. Virginia Alexandrei d-na Voinov, d d-na Băicoianu, d-ra I Ștefăn­toole, d-n­a Dragu­, d-na Lu Neamțp, r c dra Agathidos, d-na Eli d na 'Arbore, d-rdo 5 Popovici, Sar Fotto DUj’Bossi­e, precum și foarte cu persoa%e din societatea bucuri­șteană Cap’S cuvîntarea ocazională a d- Luiza Iffeamțu, care a vorbit des: „Insem­nătatea sărbătorilor Crăciunuli s’a procedat la împărțirea obiectelor D-nele din comitet au distribuit 200 de­ copii de al membrelor săli ale societății, sau după recomanda d-nelor caritabile, îmbrăcăminte, un ril și­­ bombonerii, ținîndu-ne seamă gradul de sărăcie șl fiecărui copil. in FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ NEAMUL CRIMEI — CEI TREI BORGIA — Roman de aventuri extraordinare și de crime celebre I ' XLI -vi. INTILNIREA K'f „Voî veni și­ eu cu d-ta; voi întări­­ afirmările d-tale și, fără îndoială vei fi salvat. — Vrei să vii la Monteforte? întrebă toatele Alma. Așa­dar mă veî însoți? — Da, te voî însoți și voî lupta, dhe­smî va fi îngăduit, în rînd­urile arma­tei d-tale, ca să vă ajut să bateți puțin pe acest Cesar, care mi se pare că are nevoie de o lecție. — Ah! cavalere, exclamă contele Al­ma, pot să-ți spun că într’adevăr mi-am scăpat și­ viața și onoarea. „Dar, adăogă el cu o oarecare nesigu­ranță, dacă cei doi trimeși ai papei vor fi f­o ii văzuți în Monteforte în convor­biri suspecte cu mine? — In acest caz vei spune ceiace ră­­mîn­e bine hotărît, că ai pornit, într’o recunoaștere secretă,că acei tineri te-au atras prin ademeniri neîntemeiate, că odată afară din Monteforte, te-aui ră­pit cu forța și că din momentul în care ai putut scăpa de dînșii, n’am făcut asta de­cit să te întorci să ias comanda armatelor d-tale. „In orice caz, partea aceasta nu tre­buie să te îngrijească, căci nu ea e e­­sențială. „împrejurările ne vor dicta aceia ce va trebui să afirmăm mai cu siguranță în momentul necesar. — Ai dreptate, cavalere... de ce nu te-am cunoscut de mai de mult! In cursul nopței lăsară caii sa fie o­­dih­nească, iar­ a doua zi de la ora opt de dimineață fură iar la drum. Trecură printre două șiruri de munți și se găsiră de­odată pe un platou. Contele Alma se opri și în­tinzînd bra­țul spre o grămadă de case albe cari se zărea la o depărtare de vreo leghe, în strălucirea soarelui de miazăzi, pro­nunță: *— Monteforte 1 XLIII PRINȚESA MANFREDX La vederea cetățiiei Monteforte, Bar­gastens pălise. Numai cind fu în fața orașului Primeveres, în­țelese cit de mare, de enorm e locul pe care fata îl ocupă în inima lui. Simți că-i coprinde un fior la gîndul că s’ar găsi în fața eî și se cutremură de frică, el, care nici odată nu se temu­se de nimic. — Viața mea o să se hotărască astăzi i se gîndi cavalerul. „Prima ei privire pentru mine, vor fi zorile speranței pe care nu îndrăzn­­nesc s’o prăznuesc, sau o condamnare mai îngrozitoare de­cit aceia cu care am fost lovit de Bo­rgia. Dar zbuciumul lui se potoli îndată și cu tonul cel mai firesc din lume apu­­se contelui Alma. A! asta e reședința d-tale, d-le conte! Frumos oraș! — Dar despre fortificații, ce zici? — Cred că cu asemenea redute poți ține piept la douăzeci de mii de oa­meni. — Există totuși o parte slabă. — Da, o văd. E defileul pe care mer­gem noi și prin care se poate încerca o surprindere. — Da și pe aci a încercat Cesar un a­­salt. — Și a fost respins? — Cu mare greutate , răspunse conte­le cu un oftat, Haide, cavalere, încă o bună fugă de cal , intrăm In Monte­forte. Unde vei fi aclamat, Iți răspund eu. Contele Alma își scutură capul și c­u o bruscă hotărîre se repezi In galop, urmat de Ragastens. Ragastans își fixă bine în minte tre­cerile cele mai grele din defileul, care la dreapta și l­a stingă susținea blocuri enorme de stînci. Acuma auzeau lămurit zgomotul c­iu­­dat car­e venea din oraș răsunetul fan­farelor și al goarnelor. — Ce o fi însemnând asta? murmură contele îngălbenind. — O și vedem noi­, curaj, morbleu! prezintă-te ca un șef de armată care se întoarce din expediție, nu ca un fu­gar pocăit! Firea molatică a contelui primi aces­te vorbe violente și brutale­ ca o lovi­tură de bici. — Pardieu! mormăi­el, ai dreptate! După un minut, contele se înfățișă la poarta din Monteforte unde se sfîrșia defileul. Soldații cari făceau garda la podul de peste șanț, îl p­riviră încremenin­țî. Ofițerul corpului cu e gardă păru chiair zăpăcit cu totul» Ragastens merse drept spre acest­ ofi­țer. — El! bine, făcu el, îți pierrzî capul! Stăpînul d-tale Alteța Sa contele Alma se Întoarce, după ce a făcut o primej­dioasă recunoaștere în care aproape era să-și lase șa viața. Ce aștepți ca să-i dai onorurile? Vorbele astea cari explicau lipsa con­telui și era o mustrare violentă, pentru atitudinea ofițerului, făcu asupra ac­es­­tuia un efect pe care Ragastens și-l în­chipuise. încredințat, ca și toată lumea, că con­tele Alma părăsise Montefortul ca să fugă la Roma, ofițerul nu înțelese la început nimic din întorcerea neaștep­tată a contelui. Lămurirea dată cu atîta dibăcie de Ragastens produse asupra lui o schim­­bare "imediată. — Alteță, borborosi el, iartă-ne. Sur­priza... bucuria... eram așa de neli­niștiți! Și el se grăbi ca să pue în ordine pe cei douzeci de oameni pe cari îi coman­da. — Spune-le o vorbă, șopti Ragastens contelui. — D-le, zise contele ofițerului, iți era nebăgarea de seamă din pricina știrilor bune pe capi le aduc. „Soldați, am putut să recunosc for­țele­ dușmanului, n’am voit să las grija aceasta nimănui. Curaj și încredere! Sîntem cel mai tari ! Vom învingeJ. ^ — Trăiască contele! strigară într’un sin­gur glas soldații. Se sfârșise. Contele Alma, cuprins de speranță față de ușurința cu care lu­crurile se implineau, făcu un semn lui Ragastens. — D-le, făcu acesta către ofițer, bine­­voește a escorta pe Alteța Sa pînă la palat, . Și fiindcă ofițerul privea cu mirare pe acest străin care dădea ordine, con­tele adăugă: — Ascultă pe aghiotantul meu dom­nule. Ofițerul salută și se grăbi să-șî ali­nieze oamenii. — Camarade, făcu Ragastens aplec­în­­­du-se spre dinsul, ascultă-mă pe mine în toate și răspund­ea de norocul du­­mitale. Ofițerul pricepu că se petrece ceva neobicînuit și că numai o supunere oar­bă îi poate asigura norocul. Se hotărî repede, se puse în capul oa­menilor săi cu sabia scoasă și porni strigînd: — Trăiască Alteța Sa! Onoare conte­lui Alma'!" Mica trupă înaintă spre palat și în­cepu a fi escortată de soldați și de oa­meni din popor în haine de sărbătoare, cari cu toți! strigau: „trăiască contele“ fără să prea știe de ce, du­pă cum cu o oră mai înainte ar fi strigat la fel. ..la moarte“. . .Vestea sosirei contelui Alma ,s­e gâs­pîndise cu iuțeala fulgerului. Mulții află , că contele făcuse o recunoaș­­a dușmanului, că’și primejduise viața ea îl aclama: — te’ți spusesem­. eu ? murmură Ra, tens­ voios. ' ' I ' — Al dreptatei: cavalere... dar ce seamn­^i fanfarele aetea și haifleTe­a, de sfu­btitodie? j In acest, moment Cortegiul cat’fse,' mase în jurul scoptelui Aliu­ț,’ ajti în piața cea mare a­ palatului. In aceiași clipă pe o altă stifida, la­ uielea pe piațătun­ alt Cortegiu strălucitor, mai Stylomotos, dirt car­e juase până la­ urechile contelui și a Ragastens o l­ustă sțelamație. f. — Trăiască șeripi n­o­st­ru prințul M­eredi!­o'n,care tinerei prințese Manfri Ragastens se ridică pe scări. La cincizeci de pași de dînsul, dim de mulțimea văluroasă, ii aparii ,chip alb •intr’o­­ d­asurä somptuoasă. Era Paâmeyere­i . El o văzu lămur­it. Lingă, ea văzu prințul Manfredi ,uimbitor, fericit, si tind, înțelesei.. . Prințesa Manfredi, pe care nnpițiipe saluta cu­ aclamările sale, era fiica c­­elui Alma­ Ragastens simțit că i se lași un 1 pe ochi și trebui să facă o mare sforț ca să nu cadă. Totul se dărîna în rai lui. Totul ce făcuse, nu mai acum de nici un folos. , „ ^ (Va urma 73

Next