Adevěrul, februarie 1908 (Anul 21, nr. 6619-6647)

1908-02-01 / nr. 6619

tineri 1 Februarie 1908 Serviciul medical e compus din : ș­ase­­ medici, ș­apte chirurgi, patru farma­ciști, un oculist, un dantist, un medic care aplică cloroformul în timpul ope­rațiunilor și un droghist. Serviciul religios se compune dintr-un decan, un capelan, Un organist, este un capelan și este un organist pentru fie­­care din cele trei castele, doi capelani suplimentari și noua preoți. In cancelaria ordinier sunt numai douăzeci și doi funcționari. Ar fi pu­țini, dacă serviciul ar funcționa în ade­văr, ordinele cele mari au însă servi­ciul lor separat. Marele equer este contele de Gra­­nard, care are în serviciul său un e­­cuyer al coroanei, un ecuyer mareșal, nouăzeci și patru ecuyeri de serviciu, patru pagi de onoare, opt intendenți ai grajdurilor, doi­spre­zece funcționari, ș­ase controlori și ș­ase veterinari. In sfîrșit, departamentul milosteniei, sub direcțiunea marchizului d'Exeter, se compune din: un mare lord, un a­­jutor, un secretar și un ajutor de se­cretar. In total, funcționarii palatului sînt un număr de 455. Servitorii palatului Nu am vorbit încă de servitori. Cînd am zis „portari“ am înțeles tot „func­ționari“, căci aceștia sunt cei cari con­trolează porțile de două ori pe an. E­­cuatenii de serviciu sunt apoi personaje cari au în armată gradul de cel puțin locotenent-colonel, ca ecugeni Bint și generali și amirali, cari poartă marea cruce, sau alte ordine. Pagii sunt gentilomi, ușierii cari des­chid și închid ușile apartamentelor din reședințele regale sunt ofițeri superiori, fii de lorzi și cel puțin căpitani in ac­tivitate. Aristocrația britanică are cele mai curioase funcțiuni cîte­odată, astfel există un „păzitor al lebedelor de pe Tamúsa“. Servitori adevărați sunt opt sute la Saint-Jam­es Palace și la Buckingham­ Palace; cinci sute la Windsor, trei sute la Balmoral și o sută la Sandringham. Regele trebue deci să dea leasă la 1750 persoane, funcționari și servitori Venitul regelui Cum ar putea regele să plătească toate aceste lefuri ? El primește o listă civilă de 11 mi­lioane 750 mii lei pe an, la care se adaugă dotațiuni pentru principi și prin­cipese : 625.000 lei pentru ducele de Connaught, o jumătate de milion pen­tru principele de Walles; 250.000 lei pentru soția principelui; 150.000 lei pentru principesa Cristian de Schlesi­­vig Holstein, 150.000 lei pentru prin­cipesa Luiza, pentru ducesa de Edim­­burg, pentru ducesa d’Albany, pentru principesa Biatrice, pentru duc­sa de Mecklemburg-Strelitz și pentru fiecare din cele trei fiice ale reginei. Regele trebuie însă să plătească din caseta sa casa reginei care numără vre-o două­zeci și opt funcționari și doamne de onoare. Cu multă ordine și atențiune, tot ar putea să-și aranjeze cheltui­lile, dar printr’o tradițiune“înstituită de mama sa, regele Eduard trebuie să dea, locuință, luminat și încălzit la 268 persoane în reședințele regale, să pună ori­cînd la dispoziția oricui o trăsură și un cal ce aparțin serviciului coroanei. Risipa Reginei Victoria Reg­ina Victoria care era bunătatea personificată, descoperise un mijloc si­gur pentru a asigura soarta protejaților și. După ce semna un brevet de ecuger, sau altă funcție pentru un colonel sărac, care nu avea de­cât solda lui, ii mai dedea și alte avantaje. Astfel, afară de o nouă leafă, colone­lul se bucura gratuit de locuința, încăl­­zit, luminat, furaj pentru cal, etc. Tot așa se făcea și­ cu civilii,—sunt și acum mulți doctori cari își fac vizitele pe la clienți în trăsuri de ale curței. Regele insă s’a hotărit să pună ordine. De altfel proectele de economie ale regelui vor căpăta aprobarea tuturor celor dezinteresați. Privilegiile ce se acordau făcuse prea mulți geloși la curte, prea multe dușmănii, între cei cari se bucurau de privilegii și cei cari le doreau. După ce regele va reduce personalul său de la curte și lefurile ce le acordă, se vor găsi persoane cari să protesteze. In curînd însă totul se va uita și toți se vor obișnui cu noua stare de lucruri. Jak. Curierul spectacolelor La noi In Capitală. — Reamintim cititori­lor noștri că Sîmbătă 2 Febr. orele 9 seara va avea loc în sala Ateneului un prea frumos concert dat de d ra Ma­tilda Zabourowsky o talentată soprană, cu bine-voitorul concurs al d-rei Eu­frosina Abramescu, al d-­oi George Pa­vel violonist, și Theodor Fuchs pianist. In provincie. — Botoșani. Simpaticul și iubitul artist, Niculescu-Buzea, însoțit de o excelentă trupă de operetă, va da 3 reprezentații în orașul Botoșanii cu piesele Moștenitorii veseli la 1 Februa­rie. De-ași fi rege la 2 Februarie și Mehmet Marafet. Se prevede un mare succes. — ASTĂZI,­ 31 Ianuarie 1908 — Teatrul Național. — Se va juca : „Enigma“ piesă în 2 acte de Pani Hor­­vieu și „Prilejul“, comedie în 2 acte de Daniel Riche. Teatrul Lyric. — Trupa de sub conducerea d-nei și d-lui Sturdza și a d-lui Mărculescu va juca „Un fiu­ na­tural“ piesă de Dumas. Teatrul de varietăți Berek­a Basi­­lescu, str. Doamnei. Direcțiunea Mitică Georgescu. In fie­care seară reprezen­tatem pentru familii. Debutul cunos­cutului comic S. Bernardo. Duetul D’arco, Del­ Melly, comicul Iulian și altor artiști. Intrarea liberă. Restaurantul Creangă. — Str. A­­cadem­iei No. 30. Bucătărie aleasă și va­riată. Be la 7—1 noapte» concert pentru familii „Banda Roșie“ sub conducerea neîntrecutului Alex. Ciolac. Dejun, fix Menu ales cu lei 2 25. Teatrul Boulevard. — In toate se­rile cinematograf al soc. „Romino-A­­m­ericane". Teatrul de varietăți Imperial. — (Cîmpineanu 16) in toate serile repre­­zi­ntațiuni pentru familii. Debutul renu­miților comici francezi Henri Polii și Channel, a simpaticului cupletist român Emil Dum­itrescu, cu concursul Piticu­lui Cicero, număr de adevărată sur­priză și celor­lalți artiști. Intrarea li­beră. Circul Sidoli. — la toate serile reprezentații date de circul Cesar Si­­doli. Ni se comunică faptul că au incorect și necinstit editor a pus în vînzare Noua lege a monopolului circiumelor, vînzind-o ca și cum ar fi fost votată de corpurile legiuitoare. Vestim publicul, că pînă în prezent a­­ceastă lege nu s­a votat decît de către Senat și că la Cameră a fost modificată. Ea nu va fi votată decît după 15 fe­­bruarie. Spre știință dar, pentru ca cititorii noștri să nu se păcălească. Telegrame Evenimente internaționale Viena. — Delegațiunea austriacă ur­mează discuțiunea asupra bugetului a­­facerilor străine. Paris.—„Figaro“ continuă campania întreprinsă în contras Austro-Ungariei pe tema liniei ferate din Balcani. Milano.—„Persoveranza“ declară că discursul baronului d’A­­ hrenthal e o dovadă de armonia dintre Austria, Ita­lia și Rusia. Ne­w York. — Soției arhimisionarului Pierpont- Morgan ii s’au furat bijuterii de mare valoare. Eger (Boemia).—Profesorul de religie Ddrling pedepsind grav pe o elevă, a­­aceasta s-a îmbolnăvit și a murit. Constantinopol.—Turcia și Persia și-au rechemat pe reprezentanții lor respec­tivi. Budapesta.—Delegații unguri au vi­zitat academia consulară din Viena. Paris.—La desvelirea monumentului lui Scheurer-Kestner a asistat și pre­ședintele Fam­eres, cum și fostul preșe­dinte Loubet. Se comentează mult discursul pe care Clémenceau l-a ținut cu­ această ocazie. Budapesta.—Profesorul Adalbert Stef­­ter a fost pălmuit de un anume Iosef Liebenhofer, din cauza unei femei. Petersburg.—Se acreditează din ce în ce zvonul că Duma va fi dizolvată. Paris. — Coquetin-Cadet a fost atins de alienație mintală. Agram.— La alegerea pentru Landta­­gul din Croația sunt 13 partizani ai bantuul cont, baronul Rauch, Budapesta.—Banul Croației a declarat că știrile relative la situația din Croa­ția sunt exagerate. Vien .­—Atacurile din presa franceză contra discursului lui d’Aehreuthal sunt datorite influenței ruse. Lisabona.­­­ In finul noului cabinet portughez s’au născut neînțelegeri. Dinamită într’o biserică Constantinopole, 30 ianuarie.— Depeșa din Van, spun că s’au descoperit acolo în biserica armeană un mare număr de lăzi conținînd puști, cartușe, dinamită. Soldații scoțând din biserică lăzile con­fiscate, au­ fost atacați de revoluționari armeni. O luptă serioasă a izbucnit a­­tunci în cursul căreia soldații ar fi făcut ca dinamita să explodeze. Întreg cartie­rul arm­­c ar fi sărit în aer și chiar și împrej.. .­urile ar fi suferit stricăciuni pe urma groaznicei explozii. Numărul uciși­lor ar fi mare. Din Maroc Tetam­, 30 ianuarie.—Curierii poștali englezi francezi, spanioli și germani au fost arestați și li s'a confiscat toată co­respondența scrisă în limba arabă pe par­cursul între Tanger și Teluan. Paris, 30 Ianuarie.­—Generalul d’Amade telegrafiază că a ocupat Ouledsaid fără rezistență­­­­ fioasă. Nu a fost nici un ră­nit. Caidul tribului Inza'o a făcut act de supunere francezilor. Din Reichstagul german Berlin, 30 ianuarie.­La comisiunea budgetary a Reichstagului, secretarul de stat Schoen a declarat, că nu este vorba cîtuși de puțin în chestiunea aranjamentului privitor la Baltica, să se creeze o „mare clausum” ci numai să se mențină status quo și de făgăduiala reală a statelor interesante să nu se strice ac­tuala stare de lucru, și aceasta, a zis d. de Schoen, va constitui un moment esen­țial în consolidarea păcei generale. Situația în Maroc Tanger, 30 Ianuarie.—O scrisoare din Mazagan din 9 Februarie st. v. anunță că un detașament de trupe al lui Abd-el-Aziz, cantonat la Mazagan a luat localitatea Azemman și forturile învecinate cari erau ocupate pînă atunci de partianii de ai lui Hafid. Nu se știe dacă s'a dat vre-o luptă. Dieta Finlandei Helsingfors 30 ianuarie.­­ Agenția Wes­­tnik comunică următoarele: Sesiunea die­tei a fost deschisă. Guvernatorul general al Filandei a dorit bună venire deputaților în numele împăratului. Președintele Die­tei a răspuns spunînd că poporul­­ filand­ez așteaptă cu nerăbdare realiarea reformelor Președintele spune încă că de la închide­rea ultimei sesiuni a Dietei s’au produs evenimente care au produs vii neliniști în populațiunea frlande­ză: unul din locurile cele mai înalte ale Olandei a fost încredin­țat unei persoane care a contribuit mult a introduce din nou în țară regimul care fusese revocat cu abla generozitate de îm­părat în urma manifestului său din 1905. Președintele încheie exprimînd sentimen­te de omagiu și devotament pentru împă­rat. Procesul îngtului de mo­nede sîrbești Budapesta, 30 ianuarie.—Acum cîtî­va oră guvernul sîrb a comandat la monetă­­ria statului din Budapesta, dinari în va­loare de 1 milion și jumătate. La 21 Fe­bruarie 1905 monedele sîrbești au fost ex­pediate în buloae la Budapesta. După ajungerea lor la destinație se con­­itată, despariția unui butoi. Ancheta reuși să găsească pe hot abia după doi ani în persoana mașnistului Da­niel Kovacs, care a vîndut banii serbești bijuterului Josef Yanza pentru 200 co­­roa­ne Astăzi camera de punere sub acuzare a condamnat pe Kovacs la doui ani închi­soare și pe bijutier la un an.­ ­Agitația directorilor de Operă Londra, 30 Ianuarie.—Din New­ York se anunță că aseară a avut loc o consfătui­re a directorilor de operă pentru a se dis­cuta chestia înființărei unei Uniuni in­ternaționale a directorilor de operă, a că­rei misiune să fie a obține o scădere a o­­norarilor artiștilor, cari au devenit impo­sibile. Spania și atacurile maro­cane Madrid, 30 ianuarie.­Ziarul „El Mun­do“ spune că d. Maura, președintele con­siliului, ar fi expus în consiliul de mi­niștrii tinut­ari o comunicațiune a gu­vernului francez cerînd ca Spania să par­ticipe mai activ la afacerile Marocane trimițînd contingențe cari să intre mai mult în acțiune decît pînă acum. Afară de directorii de operă din America au fost repreentați și directorii din Londra Munich, Roma și Paris. Manifestație slovacă pen­tru unguri Budapesta, 30 Ianuarie.­Se anunță din Rosenberg că acolo a avut loc Du­minică o întrunire a 200 de slovaci pa­trioți unguri. Întrunirea a fost foarte animată și s-a terminat întonîndu-se imnul național ungar. Tratativele dintre Austro- Ungaria și Serbia Viena, 30 ianuarie.­Factorii condu­cători ai tratativelor pentru indicerea unei convenții comerciale între Austro- Ungaria și Serbia au reușit să înlăture și ultim­ile greutăți. Se speră acum că pînă în două trei zile se va putea ajunge la o hotărire decisivă.. Cu toate că agrarienii austriaci și unguri au ridicat protestări în contra aprobărei importului de vite și carne din Serbia se speră că aceste protestări vor rămîne fără succes. * Budapesta, 30 ianuarie. — Societatea agrară ungară a adoptat în ședința de ori o resoluție prin care protestează în contra admiterea importului de vite din Serbia și invită guvernul ca nu a­­corde Serbiei concesiuni în această direcție. Asupra rechemării prințu­lui Urusov Paris, 30 ianuarie. — Ziarului „Le Matin“ i se anunță că prințul Urusov, ambasadorul rus din Viena, nu va fi rechemat, fiind,­că el nu se putea opune la planurile baronului Aerenthal. Se crede însă și amb­asadorul rus din Constantinopol va fi rechemat pentru că nu a fost destul de tare și nu a rezistat intrigilor austriace față de Poartă- Serbările jubilare din Aus­tria Viena, 30 ianuarie.— împăratul Frantz Josef ar fi cerut ca serbările jubilare să aibă mai mult un caracter umanitar. El ar fi cerut ca să se renunțe la proec­­tul de a se organiza o expoziție, și suma destinată pentru o asemenea în­treprindere să se întrebuințeze în sco­puri caritabile. Se mai asigură că intru aceasta îm­păratul ar fi fost îndemnat de către medici cari se tem de consecințele ener­­vării prea mari a împăratului. O bandă de falsificatori de bancnote Budapesta, 30 ianuarie.­S’a dovedit că negutorul evreu Abraham Húsz, care a fost spînzurat Luni a făcut parte dintr’o bandă de îndrăzneți falsificatori de bancnote. Această bandă cuprindea un mare număr de membrii. Banda avea un reprezentant la Londra care schimba bancnotele de 50 de coroane. Banda falsifica numai astfel de bancnote. La procesul ce s’a intentat falsifica­torilor sunt 30 de acuzați și 200 de martori. S’a găsit la Abraham Husz bancnote false în valoare de peste 100.000 co­roane, înainte ca poliția să aibă dovada că Abraham Husz făcea parte din banda de falsificatori, acesta a fost con­damnat la moarte pentru omorul și jefuirea din Petrova și executat. Un ziar vienez asupra re­­organizărei armatei româ­nești Viena, 30 ianuarie.­Ziarului „Polli­­tisch« Correspondenz“ i se comunică din București că nu corespunde adevă­rului știrea că ministrul de război ș­ A­­verescu are i­b­nțitunea de a prezenta Camerei un proect de lege pentru re­ducerea serviciului militar de la 3 ani la doui. Adevărul este că ministrul de räzboiu în motivarea proectului sau pentru re­organizarea armatei va propune micșo­rarea timpului serviciului militar în in­teresul întărirea cadrelor permanente ale armatei. Proeotul se află actualmente în mîi­­nile regelui. Moartea unui scriitor ungur Budapesta, 30 ianuarie. — Tamas Szana, literat, critic teatral și fost di­rector al teatrului Urania, a încetat din viața în etate de 65 ani. Sărbătorirea d­rului Koch B­rlin, 30 ianuarie.­Societatea­ me­dicilor a oferit in astă seară un mare banchet pentru sărbătorirea profesorului d­r Albert Koch, în marea sală a ope­rei reg­ale. La 29 de mese au luat loc celebritățile medicale. Au luat parte și guvernatorii coloniilor din Africa de Est și Noua Guinea. Lojele erau pline de daune cari au venit în număr mare D-rul Koch a fost primit la s­unetul mu­zicei și a unor aplauze de un en­tuziasm indescriptibil, teneala de a înlătura cu orice preț asemenea conflicte. Berlin, 30 Ianuarie.­In cercuri com­­petente se anunță că baronul Aerenthal își trimisese expozeți, înainte de a-l rosti, guvernelor din Petersburg și Berlin. Guvernul german a răspuns asigu­­rînd că vede cu ochi buni construirea liniei balcanice. Germania nu a inter­venit însă intru nimic în această afa­cere și nici n’a făcut vreun demers pe lingă Sultan în favoarea Austriei. Ae­renthal a început singur tratativele și le-a dus pînă la capăt. ”Ii Viena, 30 ianuarie. — Semi-oficiosul „Pol. Corr.“ află din Constantinopol că sultanul punînd în studiu chestia construirea liniei ferate balcanice a ad­mis întregul proces. Despre o călcare a dreptului popoarelor nu poate fi vorba, de­oare­ce prin art. 25 a trata­tului de la Berlin i s-a conferit Aus­triei acest drept de care ea face­m­ astă­zi. Prin urmare nu poate fi vorba de conflicte serioase pe această temă, mai ales cînd se cunoaște scopul a­­cestei linii pentru dezvoltarea economică a Turciei și a relațiilor comerciale cu Europa. Complicațiuni serioase m chestia balcanică — Conflictul austro rus — Viena. 30 Ianuarie. — Din sorginte indiscutabilă se anunță că articolele din „Le Temps“ și „Novoie Vremia“, în cin­stia construirei liniei Bosnia-Mitro­­vița, nu prezintă atîta gravitate cît li s'a atribuit. In aceste articole trebue căutată influența unor anumite cercuri din Petersbu­g, dar cu toate acestea la Viena se crede că construirea acestei linii nu este o încălcare a nici unui drept. In ce privește Germania, se anunță din Berlin că construirea acestei linii pe care o anunța pu baronul Aehrenthal, prin expozeu, Austro Ungaria a avut dreptul să o construiască încă acum 30 de ani. • Petersburg­, 30 Ianuarie—Atacu­rile din presa franceză contra Au­stro-Ung­ariei sunt datorite influen­ței rusești. Un colaborator al zia­rului „Betsoh“ a avut o convorbire cu reprezentantul unei puteri d­rept interesate in Balcani. Acesta l-a declarat că in © bestia reformelor din Ia­acedonia au izbucnit grave neînțelegeri între puteri. Austro Ungaria pare dispusă că la schimbul unei bune concesiuni a liniei ferate din Balcani să renunțe la ce­­rea de reforme serioase ,forțările celorlalte puteri se iz­besc de rezistența Forței susținută de Austria și Germania. Despre consecințele grave cari se anață că ar urma de aici, se crede că un conflict serios nu va izbucni totuși deoarece puterile își dau­os Evenimentele din Portugalia Lisabona, 30 ianuarie.—Regele Manuel a primit în audienă specială deputaiuni și cîteva asociațiuni și corporaț­iuni din Lisabona cari i-au prezentat adeziunea și simpatia lor. Regele a produs asupra lu­­turor o impresie din cele mai bune. * Sevila, 30 Ianuarie.—Regimentul mixt de geniu va pleca astăzi la Marchica, lo­calitate care a fost părăsită de trupele imperiale acum de curînd și care a rămas neapărată.* Madrid, 30 Ianuarie.— Ministrul de in­terne, eșind de la consiliul de miniștrii, a desmințit știrea cum că o schimbare s-ar fi produs în politică și a desmințit că Spa­nia ar fi primit o notă din partea Franției în chestiunea Marocului, precum au pre­tins cîteva ziare.* Madrid, 30 Ianuarie.­Ziarul „Imparcial" critică acțiunea franceză în Maroc pe care o socotește ne­autorizată de actul din Al­­gesires. Tactica franceză va­­ eseita tot mai mult ura Marocanilor. „Imparcial" a­­rată că drepturile Franței și ale Spanie nu sunt de Iel analoage Spania voește nu nu­mai să trăiască în pace cu regiunile înve­­cinînd localitățile ce are în Maroc dar vrea să sporească influența sa în Maroc printr’o politică de aventuri. loiformatism­ii Alte știri telegrafice Budapesta, 31 Ianuarie. — Paznici au surprins astă noapte în stația Stanbruch lingă Budapesta, 3 indivizi cari Sncer­­­ci­ ü să jefuiască un vagon. In stația Óbuda, necunoscuți făcători de rele, au jefuit întregul conținut al unui vagon încărcat cu pînzeturi, în va­loare de mii de lei. Poliția este în urmărirea hoților. 4 ÎS­Budapesta, 31 Ianuarie. — Delegatul ungur Carol Kmety, în urma discursu­lui pe care l-a rostit în delegație des­pre situația polonezilor, a primit din partea președintelui clubului polonez, Globimbski, deputat, o telegramă, de mulțumire pentru atitudinea sa bărbă­tească. Telegrama este semnată de 80 deputați polonezi. Km­ety a mai primit numeroase tele­grame din Polonia. Budapesta, 31 Ianuarie.­­ Curtea cu juri a judecat azi un interesant proces de presă. Servitoarea Suzana Mező era acuzată că a calomniat pe stăpânul ei într-un ziar muncitoresc. Curtea cu juri a achitat pe acuzată. Budapesta, 31 Ianuarie. — Produce mare senzație o scrisoare deschisă în contra partidului kosanthist, publicată într’un ziar din Cluj de către deputatul independent Franz Wesseberg. • Viena, 31 Ianuarie. — Din Constanti­nopol se anunța că profesorul turc din monastir Yachau Haim­ Efendi și nota­bilul albanez Fehim-bey, au fost exilați dovedindu-ne raporturile lor secrete cu bandele grecești.­­H­* Moartea bătrînului Manoliu-T­ețcanu Ni se scrie din Dorohoiu . La Zvorîștea, la locuința sa, a de­cedat loan Manoliu-Tețcanu, tatăl d-lui prefect de Dorohoiu. Manoliu. Defunctul era în vrîstă de 75 ani, era un vechi liberal și multă vreme a fost deputat și senator. Inmormintarea se va face la Zvorîș­tea, moșia fraților Manoliu, pentru care au plecat­­ mulți­ prieteni și cunoscuți ai d-lui prefect Manoliu, ca să asiste la înmormintare. D. prefect Manoliu a aflat despre moartea tatălui d-sale ța cabinetul dela palatul administrativ, cînd s’au prezentat mulți d-nî aducîndu’l condoleanțe, prin­tre cari era și d. D. P. Moruzi, fostul prefect al Capitalei. „ADEVERUL“ Sociei, anonimii pe acțiuni capital 402.009 lei CONVOCARE Domnii acționari sunt convocați a se întruni în adunare generală ordinară și extraordinară in ziua de 1 Martie 1908 ora 10 a. m. în palatul societăței str. Sărindar 11. Ordinea zilei : In ce privește adunarea generală ordinară : 1) Ascultarea raportului consiliu­lui de administrație și al censorilor. 2) Aprobarea bilanțului gestiu­nea anului 1907 încheiat în ziua de 31 Decembrie acel an. 3) Alegerea administratorilor, censorilor și censorilor supleanți, al căror mandat expiră. In ce privește adunarea generală extraordinară: Modificarea art. 15—26, 30 — 31, 33—37 și 39 din statutele societăței. Pentru a putea lua parte la a­­dunare, d-niî acționari vor trebui să depună acțiunile lor la direcția societăței cu cel puțin 10 zile îna­inte de adunarea generală, adică pînă la 19 Februarie 1908 orele 5 p. m. Consiliul de administrație București, 31 ianuarie 1908 Se știe că d-nul prim ministru D. Sturdza, nemulțumit de felul cum e alcătuit proectul Casei rurale, re­fuză categoric de a se arăta la Ca­meră evitînd orice discuții în a­­ceastă privință. D nul Ionel Brătianu, pe cît, se af­i­mă, ar fi comunicat d-lu­ Sturdza că d­acă nu revine asupra hotărîrii sale de a rămîne în grevă, atunci nu va mai veni nic­i d sa pe la Cameră, răspunzînd astfel cu grevă contra grevă, mai ales că actualul mi­nistru de interne a mai practicat acest fel de armă de luptă contra d­lui Sturdza. Cu privire la acest fapt dăm mai jos mai multe amănunte : “ S’a revocat ordinul de transferare a d-lui Alex. Zugravescu, rămînînd a-șî continua serviciul la administrația fi­nanciară de Vileea. Pe ziua de 1 Febr. c. vor începe a funcționa, în întreaga țară, comisiunile de prefacere a contribuțiunilor directe. Partidul liberal și chestia țără­nească desfătatu­rile unui fost magistrat în afacerea Kogălniceanu, de Toma Dragu doctor în drept de la Paris. Fost judecă­tor supleant la tribunalul Vlașca O bro­șură I—8 de 29 de pag. București Tipo­grafia Speranța. Prețul 30 bani. De vînzare la toate librăriile și depozitarii de ziare din țară. Sîmbătă seara, 2 Februarie, va avea loc obicinuita întrunire la cercul „Ro­­mînia Muncitoare“. In comuna Roșu, jud. Ilfov, s’au pus bazele unor bănci populare cu un ca­pital de lui 850.­­Miercuri 30 Ianuarie a apărut No. 5 din revista „Săptiîmîna“ cu următorul sumar : I Colegiu unic. 2. Oamenii și animalele la circ. 3. Raissuri razziază partizani. 4. Săptămâna. Au apărut: Cîteva cuvinte asupra industriei noastre petrolifere, cu o scrisoare că­tre d. Const. Mille, de George T. Geor­giad]’, avocat. O broșură în 8 de 17 pag. Floești, tip. Lumina. Die neueren Ansichten über die Entstehung des Erdöles von O. Bö­gler. O broșură în 8 de 67 pag. Berlin. Discurs relativ la legea judecăto­riilor de ocoale, rostit în ședința Ca­merei dela 21 Decembrie 1907, de Titu D. Frumușeanu, deputat de Gorj. O bro­­­­șură în 8 de 54 de pag. București. Tip. I Statului. * I Tribunalul juridic studențesc va ține Sîmbătă 2 Februarie orele 2 p. m., în palatul universităței, sala 5, ședința sa obicinuită, avînd la ordinea zilei jude­carea a opt procese, cu următoarele spețe: divorț, daune interese, succe­siune, pr­oprire, etc. Vor vorbi d-ui: Demetru Economu, V. Băltenoiul, Filip Chefner, I. Mănoi, lt. Darie, Șt. Ungureanu, N. Grassiani. S-a făcut, pe ziua de 1 Februarie a. c., următoarea mișcare în serviciul exterior al finanțelor : D. Andrei Călinescu,licențiat în drept, actual șef de birou cl. I, din direcția Datoriei publica și d. Ioan Filipescu, li­cențiat în drept, actual subșef de birou­ cl. II, la serviciul exterior al finanțelor, au fost mutați în administrația Ilfov , primul, în locul d-lui Popescu, licențiat în drept, actual subșef de secție cl. I, și al doilea în locul d-lui Frăsineanu, actual subșef de secție. Le Temps din Paris, în numărul pri­mit­ori, publică următoarele : „La concursul care a avut loc­uri la ministerul de interne în vederea admisi­­bilităței la funcțiunile de medici șefi și medici ajutori în azilul de alienați, o fe­­mee a luat parte pentru prima oară la examene, pe cari le-a trecut, de alminteri, cu succes. Această femee e d-ra Rescal, romîncă, naturalizată franceză și deja in­ternă într’unul din azilele noastre“. E vorba de d-șoara Constanța Pascal (iar nu Rescal, cum din eroare scrie ziarul parizian) care și-a făcut primele studii de medicină, vreo doi ani, în Bu­curești ca stagiară la clinica d-lui prof. Stoicescu. Trecînd la facultatea de medicină din Paris, d-ra Pascal s’a relevat imediat ca una din cele mai serioase studente , a trecut cu deosebit succes examenul de externat și apoi de internat la cel mai de seamă azil de alienați. Acum a reușit la concursul de medic la un spital de alienați. D. L. Voinea, licențiat in drept, di­rectorul biroului de informațiuni admi­nistrative al ziarului „Adevarul“, se pune la dispozițiunea publicului din intrea­ga țară, pentru a procura prin birou ce conduce informațiuni de orice natură. Lămuriri în orice chestiune militară și de recrutare cu privire la dreptul ce fiecare ar avea la serviciul cu termen redus, cu schimbul, la scutire de armată, chestiuni de supușenie străină, etc. Se arată actele legale ce fiecare trebue să producă pentru a-și dovedi drepturile. Se rezolvă numai pe cale legală orice afacera militară și se îndeplinește de birou pe lîngă autoritățile respective toate formalitățile necesare în acest scop. A se feri pe adresa: L. Voinea, li­cențiat în drept, directorul biroului de information­ al ziarului „Adevăr­ul“, București, Sărindar 11. De vorbit per­sonal la orele 8—11 dim. și 5—7 p. m. la birou. Artiști romii­ la Paris Sîmbătă aceasta are loc la Paris un mare concert dat de Societé des Soi­rées d’Art. Aceste concerte cunoscute sub numele de „Concerts Barrau“ sunt adevărate evenimente pentru lumea muzicală din Paris. La concertul de Sîmbătă publicul muzical din Capitala Franței va avea să aplaude și doui artiști romîni. D. Enescu, de mult socotit printre cei d’întîî artiști din Paris, va inter­preta o sonată a d-lui Stan Golestan, un tînăr compozitor care ’șî-a cîștigat și el un nume și stima cercurilor mu­zicale din Paris. Sonata pentru vioară și piano se compune din trei părți: 1) Introduc(ia Lento-Allegro Vivo. 2) Adagio molto expresivo și 3) Recitativo Fanlasia-Alle­­gro delicata. Va mai cînta la acest concert d. Pla­­maondon de la Operă, d-șoara Lily Las­­kine cunoscuta harfistă și pianistul Maurice Dumesnil. Vom publica la vreme o dare de seamă. Mspii­ imis și votul­ universal — Convorbire cu d. C Nacu — D. Panu continuă să agite prin scris ideia introducere! colegiului unic. Intr’unul din articolele sale a­­supra acestei chestiuni, d-sa amin­tește că la 18­84, cînd s’a modificat Constituția și s’au format cele trei colegii, C. A. Rosetti era pentru co­legiul unic cu mai mulți dintre li­beralii de seamă, între cari era și­ d. C. Nacu. Pornind de la această amintire a d-lui Panu, am căutat să văd pe d. Nacu și să-l întreb ce părere are azi în privința reformei electorale. D. Nacu a fost vădit impresionat în bine cînd i-am­ amintit de acțiu­­unea d-sale politică de la 1848 și mi-a spus: — E drept că am fost alături cu Rosetti la 1884, cerînd colegiul unic, în locul celor trei colegii cari s’au dovedit a nu fi corespuns așteptă­rilor. Dar că n'am demisionat din Constituantă, cum a făcut Rosetti și cei­lalți, cărora pe lingă că nu le con­venea felul reformei electorale cu cele trei colegii de Cameră, nu le convenea nici guvernul lui Ion Bratianu. — Dar azi mai sînteți pentru co­legiul unic, am întrebat eu pe d. Nacu, cu convingerea că vom­ avea un răspuns afirmativ, întru­cît d-sa, prin discursul rostit în Senat asu­pra legei în­vielilor agricole, a făcut încă odată dovadă că e un demo­crat convins și dintre cei mai îna­intați. — Azi, ’mi-a ’răspuns d. Nacu, azi nu mai sunt pentru colegiul li­nie. Apoi văzîndu-mă contrariat de de­clarația d-sale, a zîmbit și a com­plectat fraza . — Azi nu maî sunt pentru cole­giul unic, dar sunt pentru votul universal. Colegiul unic era bun la 1884, așa cred eu, azi însă socotesc că e nevoe de votul universal. Și văzînd ca mă bucur de evo­luția firească a spiritului sau, d. Nacu a continuat să’șî facă profe­sia de credință : — Sunt pentru votul universal, cu scrutinul pe listă, și secret și cu votarea pe circumscripțiuni, așa ca orășenii să nu fie amestecați cu ță­ranii Cum d. Nacu era grăbit, n’am mai insistat cu întrebările mele,— dar ,fără să vreau m’am gândit la toți aceia nari odinioară—și nu e tocmai mult de atunci—agitau che­stia introducerea votului universal, iar azi nu se agită nici măcar pen­tru colegiul unic. C. Dem. D. C. Nacu Proclamația „prensulul“ „Prensul“ Griguță Cantacuzino n’a bine-voit a acorda, pînă acum, nici un interview, — probabil de frică ca nu cumva simpaticul avo­cat d. Ilvuță Ionescu să nu-i răs­pundă, la rîndul său, printr’un senzațional interview în „Adevĕrul“. In schimb însă „prensul“ a lan­sat în județul Olt o proclamație care ne-a fost imediat trimisă de către mai mulți alegători . Iată această faimoasă proclam­ație : Stimate Domn, A fi aflat probabil și d-v. că d. Take Ionescu, fost ministru de finance, a pă­răsit partidul conservator pentru a forma o grupare deosebită tot sub firma con­servatoare. Pantru a nu fi induși în eroare, credem de datoria noastră a vă desluși cari sunt pretinsele idei ale d­lui Take Ionescu. In realitate causa retragerei d-lui Take Ionescu, este înlăturarea din partea d-lui P. F. Carp, șeful partidului conserva­tor, din conducerea partidului, a elemen­telor ne­curate cari ’l înconjoară pe d. Take Ionescu și desființarea cu desă­­vîrșire a grupulețelor personale cari a­­duc numai zizaniî în sînul partidului și ’1 împerică de atîțî ani de a gu­verna. Ga­idei d. Take Ionescu voește a des­ființa reprezentația proprietății și cole­giile independente al proprietarilor, făcînd un singur colegiu la cari vor vota toți alegătorii de la col. I, TI. și III la o Mită și înecînd cu chipul acesta perso­nalitatea fie­cărui alegător de la cole­giile I și II în mulțimea alegătorilor de la col. TU ©ari sunt în­totdeauna zestrea administrației. De altfel nu ne surprinde ideile d-lui Take Ionescu, care nu-și dă seama de importanța clasei proprietarilor, temelia statului și pavăza naționalitaței noastre, de­oarece d-sa n’a fost și nu este proprietar. Navem nevoe a vă arăta mai mult ridicolul acestei încercări a unui singur om contra întregului partid și a marei majorități a fruntașilor partidului con­servator, carii vor forma In viitor guvernul. Primiți va rog stimate domn, asigu­rarea stimei mele. Grigore Gh. Cantacuzino Șeful­ conservatorilor din Olt Asupra acestui important docu­ ADEVERITI­­ ment, asupra stilului și asupra fon­dului, vom consacra un articol spe­cial, căci merită­­ Delepsia clipsu­lu­i tîftis­­m­aii la IM Cgsübcií — Ministrul de finanțe a amenințat pe comercianți cu împușcarea­. Se știe că ultimul congres al cîrciu­­marilor a delegat o comisiune compusă din opt comercianți de băuturi spir­toase, ca să se prezinte d-lui Dimitrie Sturdza, președintele consiliului de­ miniștri și să­-i comunice că comercian­ții de bău­turi spirtoase din toată țara cer retragerea proectului pentru mo­nopolizarea circiumelor. Comisiunea a cerut audiență primu­lui ministru chiar în ziua congresului. Cererea comercianților care compuneau delegația a fost însă respinsă de pri­mul ministru, care s’a mărginit să le trimită vorbă că dacă vor să comunice cu d­­­ă scrie pe hîrtie tot ce au de spus. Deși i­m­punsul acesta nu convenea cîrciumarilor, totuși delegația s’a re­întors la congres și căutînd să liniș­tească mulțimea din sală, a declarat că se vor supune dorinței d-lui Sturdza și-i vor înainta un memoriu în care vor fi trecute toate doleanțele negus­torilor. D. Emil Costinescu intervine imediat după congres, cînd delegația tocmai începuse să lucreze la memo­riul pe care urm­a ca să-l înmînte pri­mului ministru, doi dintre delegați au primit vizita unui trimis al d-lui Emil Costinescu, care spuse că ministrul de finanțe l-a însărcinat să le spună că-i invită pentru a doua zi la orele 11 la d-sa acasă. Cei doi membri din delegație au adus aceasta la cunoștința celorlalți și a doua zi la orele 11 întreaga delegație s’a prezentat la ministrul de finanțe, acasă. Audiența la ministrul de finanțe D. Emil Costinescu a invitat pe co­mercianți în vestibul, unde după cîte­va momente și-a făcut și d-sa apariția. Comercianții cari aveau misiunea să comunice că toți negustorii din țară cer retragerea legei, și-au­ îndeplinit datoria, arătînd ministrului de finanțe că legea este în conflict cu constituția și că dacă guvernul vrea cu ori­ce preț să facă monopol, nu are de­cît să monopolizeze alcoolul, dar să lase li­beră vînzarea băuturilor cari consti­­tuesc producțiunea țarei noastre. D. Emil Costinescu le-a declarat a­­tunci, că comercianții nu au dreptul să judece legile guvernului și că în guvern și parlament sunt destui oameni price­puți cari să-și dea seama dacă o lege este bună sau nu. Protestarea­ comercianților. — Minis­trul le amenință cu împușcarea. La auzul acestor cuvinte, comer­cianții au protestat și au spus d-lui ministru de finanțe că într’o țară constituțională ca a noastră ori­ce cetățean are dreptul de a judeca actele unui guvern și mai ales cînd acesta din urmă comite acte din acele cari asupresc o clasă în­treagă de oameni, cum este legea pentru monopolizarea vînzărei bău­turilor. Comercianții au mai spus d-lui ministru de finanțe că față de răs­punsul ce li s’a dat ei nu se pot de­clara mulțumiți și vor continua a­­gitația mai departe. D. Emil Costinescu se ridică­­ atunci de pe scaunul sau și aro,simțînd ca degetul spuse : — Vreți să vă agitați f Eî bine, pu­teți s­ă faceți. Să știți însă că avem să vă împușcăm ca pe țărani. Aceste cuvinte au îndîrjit într’atîta pe comercianți în dil unul dintre ei, un bătrîn comerciant, din Ploești care a luat parte în războiul pentru inde­pendență, s-a sculat și dînsul în pici­oare și pe același ton a răspuns d-lui Emil Costinescu : „ Dacă ași fi ministru, mi-ar fi ru­șine să pronunț asemenea cuvinte. Ați ajuns să vă lăudați că ați omorit țăra­nii, ca și cînd aceasta vă face onoare. Nu vrem să insistăm asupra acestui lu­cru. Șocat însă că nu e demn, ca după ce ați stăruit să venim aici să ne ame­nințați cu împușcarea. Să știi d-te ministru că de astă dată nu mai aveți de a face cu țăranii ci cu orășenii și să ferească­­ D- ’zeă să aveți de a face cu ei. D. Emil Costinescu s’a sculat a­­unci furios de pe scaun și ame­­nind cu degetul a plecat din vesti­bul sprijinindu-se în baston. 0 •wrT’q Scena aceasta este absolut exactă. Ea ne-a fost povestită de către o parte din cei cari au asistat la ea și unul din comercianți ne-a declarat: — Nu am voit să vă spunem toate acestea din primul moment, pentru că spntem mai patrioți de­cit ministrul de finanțe și știm ce efect ar fi produs în­tre comercianții cari au­ asistat la con­gres. Dacă însă o spunem astăzi, este pentru că amenințările ministrului tre­­buesc cunoscute de toată lumea și mai ales de capul statului, care trebue să cunoască actele ce săvîrșesc aceia, pe cari el ii pune să ne guverneze. Al. Tifescu B. Telegrame din țară BRAILA, 30 ianuarie. Azi la o­­rele 4 s’au întrunit în localul clubului din str. Gulești, un număr însemnat de membrii ai partidului conservator demo­crat și în urma unei lungi discuții s’a expediat d-lui Take Ionescu următoarea telegramă : D-lui Take Ionescu, deputat „Membrii partidului conservator din Brăila, intruniindu-se azi la clubul con­servator, profită de acest fericit pri­lej, pentru a vă saluta cu dragoste și devotament nestrămutat, urîndu-vă de­plin succes pentru triumful ideilor con­servatoare democratice“. Telegrama aceasta a fost semnată în­tre alți de d-nii: Christache 8­uli­o­ti, mare proprietar, Al. Suiioti, mare proprietar, A­. Răși­­canu­, fost deputat, avocat, Panait Dru­­gescu, comerciant, fost­ consilier comu­nal, Ilie Covac, fost ajutor de primar, L. Siniana, comerciant, P. Veron, mare proprietar, Banl, P. Ciony, fost ajutor de primar, avocat, Grigore Varlam, Pandele Buzoianu, farmacist, Lascăr Ur­­neSescu, profesor, Gh. Ioanițm, Stelian Doiciu, proprietar, D. Constantinescu, proprietar, Nae Niculesc­u, funcționar, Al. Teodorescu, fost subprefect, Al. Ar­­delea, farmacist, Pan­­ait Alexiu, co­­merciant, Neaga Teodorescu, arendaș, T. Vartic, apărător, Ion G. Grădișteanu, proprietar, Constantin Vasilescu, Alena D. Tisea, proprietar, preotul Bej­an E­­năchescu, D. Bogdănescu, avocat, Marin Curoiu, comerciant.—­Rol«.

Next