Adevěrul, februarie 1908 (Anul 21, nr. 6619-6647)
1908-02-01 / nr. 6619
tineri 1 Februarie 1908 Serviciul medical e compus din : șase medici, șapte chirurgi, patru farmaciști, un oculist, un dantist, un medic care aplică cloroformul în timpul operațiunilor și un droghist. Serviciul religios se compune dintr-un decan, un capelan, Un organist, este un capelan și este un organist pentru fiecare din cele trei castele, doi capelani suplimentari și noua preoți. In cancelaria ordinier sunt numai douăzeci și doi funcționari. Ar fi puțini, dacă serviciul ar funcționa în adevăr, ordinele cele mari au însă serviciul lor separat. Marele equer este contele de Granard, care are în serviciul său un ecuyer al coroanei, un ecuyer mareșal, nouăzeci și patru ecuyeri de serviciu, patru pagi de onoare, opt intendenți ai grajdurilor, doisprezece funcționari, șase controlori și șase veterinari. In sfîrșit, departamentul milosteniei, sub direcțiunea marchizului d'Exeter, se compune din: un mare lord, un ajutor, un secretar și un ajutor de secretar. In total, funcționarii palatului sînt un număr de 455. Servitorii palatului Nu am vorbit încă de servitori. Cînd am zis „portari“ am înțeles tot „funcționari“, căci aceștia sunt cei cari controlează porțile de două ori pe an. Ecuatenii de serviciu sunt apoi personaje cari au în armată gradul de cel puțin locotenent-colonel, ca ecugeni Bint și generali și amirali, cari poartă marea cruce, sau alte ordine. Pagii sunt gentilomi, ușierii cari deschid și închid ușile apartamentelor din reședințele regale sunt ofițeri superiori, fii de lorzi și cel puțin căpitani in activitate. Aristocrația britanică are cele mai curioase funcțiuni cîteodată, astfel există un „păzitor al lebedelor de pe Tamúsa“. Servitori adevărați sunt opt sute la Saint-James Palace și la Buckingham Palace; cinci sute la Windsor, trei sute la Balmoral și o sută la Sandringham. Regele trebue deci să dea leasă la 1750 persoane, funcționari și servitori Venitul regelui Cum ar putea regele să plătească toate aceste lefuri ? El primește o listă civilă de 11 milioane 750 mii lei pe an, la care se adaugă dotațiuni pentru principi și principese : 625.000 lei pentru ducele de Connaught, o jumătate de milion pentru principele de Walles; 250.000 lei pentru soția principelui; 150.000 lei pentru principesa Cristian de Schlesivig Holstein, 150.000 lei pentru principesa Luiza, pentru ducesa de Edimburg, pentru ducesa d’Albany, pentru principesa Biatrice, pentru ducsa de Mecklemburg-Strelitz și pentru fiecare din cele trei fiice ale reginei. Regele trebuie însă să plătească din caseta sa casa reginei care numără vre-o douăzeci și opt funcționari și doamne de onoare. Cu multă ordine și atențiune, tot ar putea să-și aranjeze cheltuilile, dar printr’o tradițiune“înstituită de mama sa, regele Eduard trebuie să dea, locuință, luminat și încălzit la 268 persoane în reședințele regale, să pună oricînd la dispoziția oricui o trăsură și un cal ce aparțin serviciului coroanei. Risipa Reginei Victoria Regina Victoria care era bunătatea personificată, descoperise un mijloc sigur pentru a asigura soarta protejaților și. După ce semna un brevet de ecuger, sau altă funcție pentru un colonel sărac, care nu avea decât solda lui, ii mai dedea și alte avantaje. Astfel, afară de o nouă leafă, colonelul se bucura gratuit de locuința, încălzit, luminat, furaj pentru cal, etc. Tot așa se făcea și cu civilii,—sunt și acum mulți doctori cari își fac vizitele pe la clienți în trăsuri de ale curței. Regele insă s’a hotărit să pună ordine. De altfel proectele de economie ale regelui vor căpăta aprobarea tuturor celor dezinteresați. Privilegiile ce se acordau făcuse prea mulți geloși la curte, prea multe dușmănii, între cei cari se bucurau de privilegii și cei cari le doreau. După ce regele va reduce personalul său de la curte și lefurile ce le acordă, se vor găsi persoane cari să protesteze. In curînd însă totul se va uita și toți se vor obișnui cu noua stare de lucruri. Jak. Curierul spectacolelor La noi In Capitală. — Reamintim cititorilor noștri că Sîmbătă 2 Febr. orele 9 seara va avea loc în sala Ateneului un prea frumos concert dat de d ra Matilda Zabourowsky o talentată soprană, cu bine-voitorul concurs al d-rei Eufrosina Abramescu, al d-oi George Pavel violonist, și Theodor Fuchs pianist. In provincie. — Botoșani. Simpaticul și iubitul artist, Niculescu-Buzea, însoțit de o excelentă trupă de operetă, va da 3 reprezentații în orașul Botoșanii cu piesele Moștenitorii veseli la 1 Februarie. De-ași fi rege la 2 Februarie și Mehmet Marafet. Se prevede un mare succes. — ASTĂZI, 31 Ianuarie 1908 — Teatrul Național. — Se va juca : „Enigma“ piesă în 2 acte de Pani Horvieu și „Prilejul“, comedie în 2 acte de Daniel Riche. Teatrul Lyric. — Trupa de sub conducerea d-nei și d-lui Sturdza și a d-lui Mărculescu va juca „Un fiu natural“ piesă de Dumas. Teatrul de varietăți Bereka Basilescu, str. Doamnei. Direcțiunea Mitică Georgescu. In fiecare seară reprezentatem pentru familii. Debutul cunoscutului comic S. Bernardo. Duetul D’arco, Del Melly, comicul Iulian și altor artiști. Intrarea liberă. Restaurantul Creangă. — Str. Academiei No. 30. Bucătărie aleasă și variată. Be la 7—1 noapte» concert pentru familii „Banda Roșie“ sub conducerea neîntrecutului Alex. Ciolac. Dejun, fix Menu ales cu lei 2 25. Teatrul Boulevard. — In toate serile cinematograf al soc. „Romino-Americane". Teatrul de varietăți Imperial. — (Cîmpineanu 16) in toate serile reprezintațiuni pentru familii. Debutul renumiților comici francezi Henri Polii și Channel, a simpaticului cupletist român Emil Dumitrescu, cu concursul Piticului Cicero, număr de adevărată surpriză și celorlalți artiști. Intrarea liberă. Circul Sidoli. — la toate serile reprezentații date de circul Cesar Sidoli. Ni se comunică faptul că au incorect și necinstit editor a pus în vînzare Noua lege a monopolului circiumelor, vînzind-o ca și cum ar fi fost votată de corpurile legiuitoare. Vestim publicul, că pînă în prezent această lege nu sa votat decît de către Senat și că la Cameră a fost modificată. Ea nu va fi votată decît după 15 februarie. Spre știință dar, pentru ca cititorii noștri să nu se păcălească. Telegrame Evenimente internaționale Viena. — Delegațiunea austriacă urmează discuțiunea asupra bugetului afacerilor străine. Paris.—„Figaro“ continuă campania întreprinsă în contras Austro-Ungariei pe tema liniei ferate din Balcani. Milano.—„Persoveranza“ declară că discursul baronului d’A hrenthal e o dovadă de armonia dintre Austria, Italia și Rusia. New York. — Soției arhimisionarului Pierpont- Morgan ii s’au furat bijuterii de mare valoare. Eger (Boemia).—Profesorul de religie Ddrling pedepsind grav pe o elevă, aaceasta s-a îmbolnăvit și a murit. Constantinopol.—Turcia și Persia și-au rechemat pe reprezentanții lor respectivi. Budapesta.—Delegații unguri au vizitat academia consulară din Viena. Paris.—La desvelirea monumentului lui Scheurer-Kestner a asistat și președintele Fameres, cum și fostul președinte Loubet. Se comentează mult discursul pe care Clémenceau l-a ținut cu această ocazie. Budapesta.—Profesorul Adalbert Stefter a fost pălmuit de un anume Iosef Liebenhofer, din cauza unei femei. Petersburg.—Se acreditează din ce în ce zvonul că Duma va fi dizolvată. Paris. — Coquetin-Cadet a fost atins de alienație mintală. Agram.— La alegerea pentru Landtagul din Croația sunt 13 partizani ai bantuul cont, baronul Rauch, Budapesta.—Banul Croației a declarat că știrile relative la situația din Croația sunt exagerate. Vien .—Atacurile din presa franceză contra discursului lui d’Aehreuthal sunt datorite influenței ruse. Lisabona. In finul noului cabinet portughez s’au născut neînțelegeri. Dinamită într’o biserică Constantinopole, 30 ianuarie.— Depeșa din Van, spun că s’au descoperit acolo în biserica armeană un mare număr de lăzi conținînd puști, cartușe, dinamită. Soldații scoțând din biserică lăzile confiscate, au fost atacați de revoluționari armeni. O luptă serioasă a izbucnit atunci în cursul căreia soldații ar fi făcut ca dinamita să explodeze. Întreg cartierul armc ar fi sărit în aer și chiar și împrej.. .urile ar fi suferit stricăciuni pe urma groaznicei explozii. Numărul ucișilor ar fi mare. Din Maroc Tetam, 30 ianuarie.—Curierii poștali englezi francezi, spanioli și germani au fost arestați și li s'a confiscat toată corespondența scrisă în limba arabă pe parcursul între Tanger și Teluan. Paris, 30 Ianuarie.—Generalul d’Amade telegrafiază că a ocupat Ouledsaid fără rezistență fioasă. Nu a fost nici un rănit. Caidul tribului Inza'o a făcut act de supunere francezilor. Din Reichstagul german Berlin, 30 ianuarie.La comisiunea budgetary a Reichstagului, secretarul de stat Schoen a declarat, că nu este vorba cîtuși de puțin în chestiunea aranjamentului privitor la Baltica, să se creeze o „mare clausum” ci numai să se mențină status quo și de făgăduiala reală a statelor interesante să nu se strice actuala stare de lucru, și aceasta, a zis d. de Schoen, va constitui un moment esențial în consolidarea păcei generale. Situația în Maroc Tanger, 30 Ianuarie.—O scrisoare din Mazagan din 9 Februarie st. v. anunță că un detașament de trupe al lui Abd-el-Aziz, cantonat la Mazagan a luat localitatea Azemman și forturile învecinate cari erau ocupate pînă atunci de partianii de ai lui Hafid. Nu se știe dacă s'a dat vre-o luptă. Dieta Finlandei Helsingfors 30 ianuarie. Agenția Westnik comunică următoarele: Sesiunea dietei a fost deschisă. Guvernatorul general al Filandei a dorit bună venire deputaților în numele împăratului. Președintele Dietei a răspuns spunînd că poporul filandez așteaptă cu nerăbdare realiarea reformelor Președintele spune încă că de la închiderea ultimei sesiuni a Dietei s’au produs evenimente care au produs vii neliniști în populațiunea frlandeză: unul din locurile cele mai înalte ale Olandei a fost încredințat unei persoane care a contribuit mult a introduce din nou în țară regimul care fusese revocat cu abla generozitate de împărat în urma manifestului său din 1905. Președintele încheie exprimînd sentimente de omagiu și devotament pentru împărat. Procesul îngtului de monede sîrbești Budapesta, 30 ianuarie.—Acum cîtîva oră guvernul sîrb a comandat la monetăria statului din Budapesta, dinari în valoare de 1 milion și jumătate. La 21 Februarie 1905 monedele sîrbești au fost expediate în buloae la Budapesta. După ajungerea lor la destinație se conitată, despariția unui butoi. Ancheta reuși să găsească pe hot abia după doi ani în persoana mașnistului Daniel Kovacs, care a vîndut banii serbești bijuterului Josef Yanza pentru 200 coroane Astăzi camera de punere sub acuzare a condamnat pe Kovacs la doui ani închisoare și pe bijutier la un an. Agitația directorilor de Operă Londra, 30 Ianuarie.—Din New York se anunță că aseară a avut loc o consfătuire a directorilor de operă pentru a se discuta chestia înființărei unei Uniuni internaționale a directorilor de operă, a cărei misiune să fie a obține o scădere a onorarilor artiștilor, cari au devenit imposibile. Spania și atacurile marocane Madrid, 30 ianuarie.Ziarul „El Mundo“ spune că d. Maura, președintele consiliului, ar fi expus în consiliul de miniștrii tinutari o comunicațiune a guvernului francez cerînd ca Spania să participe mai activ la afacerile Marocane trimițînd contingențe cari să intre mai mult în acțiune decît pînă acum. Afară de directorii de operă din America au fost repreentați și directorii din Londra Munich, Roma și Paris. Manifestație slovacă pentru unguri Budapesta, 30 Ianuarie.Se anunță din Rosenberg că acolo a avut loc Duminică o întrunire a 200 de slovaci patrioți unguri. Întrunirea a fost foarte animată și s-a terminat întonîndu-se imnul național ungar. Tratativele dintre Austro- Ungaria și Serbia Viena, 30 ianuarie.Factorii conducători ai tratativelor pentru indicerea unei convenții comerciale între Austro- Ungaria și Serbia au reușit să înlăture și ultimile greutăți. Se speră acum că pînă în două trei zile se va putea ajunge la o hotărire decisivă.. Cu toate că agrarienii austriaci și unguri au ridicat protestări în contra aprobărei importului de vite și carne din Serbia se speră că aceste protestări vor rămîne fără succes. * Budapesta, 30 ianuarie. — Societatea agrară ungară a adoptat în ședința de ori o resoluție prin care protestează în contra admiterea importului de vite din Serbia și invită guvernul ca nu acorde Serbiei concesiuni în această direcție. Asupra rechemării prințului Urusov Paris, 30 ianuarie. — Ziarului „Le Matin“ i se anunță că prințul Urusov, ambasadorul rus din Viena, nu va fi rechemat, fiind,că el nu se putea opune la planurile baronului Aerenthal. Se crede însă și ambasadorul rus din Constantinopol va fi rechemat pentru că nu a fost destul de tare și nu a rezistat intrigilor austriace față de Poartă- Serbările jubilare din Austria Viena, 30 ianuarie.— împăratul Frantz Josef ar fi cerut ca serbările jubilare să aibă mai mult un caracter umanitar. El ar fi cerut ca să se renunțe la proectul de a se organiza o expoziție, și suma destinată pentru o asemenea întreprindere să se întrebuințeze în scopuri caritabile. Se mai asigură că intru aceasta împăratul ar fi fost îndemnat de către medici cari se tem de consecințele enervării prea mari a împăratului. O bandă de falsificatori de bancnote Budapesta, 30 ianuarie.S’a dovedit că negutorul evreu Abraham Húsz, care a fost spînzurat Luni a făcut parte dintr’o bandă de îndrăzneți falsificatori de bancnote. Această bandă cuprindea un mare număr de membrii. Banda avea un reprezentant la Londra care schimba bancnotele de 50 de coroane. Banda falsifica numai astfel de bancnote. La procesul ce s’a intentat falsificatorilor sunt 30 de acuzați și 200 de martori. S’a găsit la Abraham Husz bancnote false în valoare de peste 100.000 coroane, înainte ca poliția să aibă dovada că Abraham Husz făcea parte din banda de falsificatori, acesta a fost condamnat la moarte pentru omorul și jefuirea din Petrova și executat. Un ziar vienez asupra reorganizărei armatei românești Viena, 30 ianuarie.Ziarului „Pollitisch« Correspondenz“ i se comunică din București că nu corespunde adevărului știrea că ministrul de război ș Averescu are ibnțitunea de a prezenta Camerei un proect de lege pentru reducerea serviciului militar de la 3 ani la doui. Adevărul este că ministrul de räzboiu în motivarea proectului sau pentru reorganizarea armatei va propune micșorarea timpului serviciului militar în interesul întărirea cadrelor permanente ale armatei. Proeotul se află actualmente în mîinile regelui. Moartea unui scriitor ungur Budapesta, 30 ianuarie. — Tamas Szana, literat, critic teatral și fost director al teatrului Urania, a încetat din viața în etate de 65 ani. Sărbătorirea drului Koch Brlin, 30 ianuarie.Societatea medicilor a oferit in astă seară un mare banchet pentru sărbătorirea profesorului dr Albert Koch, în marea sală a operei regale. La 29 de mese au luat loc celebritățile medicale. Au luat parte și guvernatorii coloniilor din Africa de Est și Noua Guinea. Lojele erau pline de daune cari au venit în număr mare D-rul Koch a fost primit la sunetul muzicei și a unor aplauze de un entuziasm indescriptibil, teneala de a înlătura cu orice preț asemenea conflicte. Berlin, 30 Ianuarie.In cercuri competente se anunță că baronul Aerenthal își trimisese expozeți, înainte de a-l rosti, guvernelor din Petersburg și Berlin. Guvernul german a răspuns asigurînd că vede cu ochi buni construirea liniei balcanice. Germania nu a intervenit însă intru nimic în această afacere și nici n’a făcut vreun demers pe lingă Sultan în favoarea Austriei. Aerenthal a început singur tratativele și le-a dus pînă la capăt. ”Ii Viena, 30 ianuarie. — Semi-oficiosul „Pol. Corr.“ află din Constantinopol că sultanul punînd în studiu chestia construirea liniei ferate balcanice a admis întregul proces. Despre o călcare a dreptului popoarelor nu poate fi vorba, deoarece prin art. 25 a tratatului de la Berlin i s-a conferit Austriei acest drept de care ea facem astăzi. Prin urmare nu poate fi vorba de conflicte serioase pe această temă, mai ales cînd se cunoaște scopul acestei linii pentru dezvoltarea economică a Turciei și a relațiilor comerciale cu Europa. Complicațiuni serioase m chestia balcanică — Conflictul austro rus — Viena. 30 Ianuarie. — Din sorginte indiscutabilă se anunță că articolele din „Le Temps“ și „Novoie Vremia“, în cinstia construirei liniei Bosnia-Mitrovița, nu prezintă atîta gravitate cît li s'a atribuit. In aceste articole trebue căutată influența unor anumite cercuri din Petersbug, dar cu toate acestea la Viena se crede că construirea acestei linii nu este o încălcare a nici unui drept. In ce privește Germania, se anunță din Berlin că construirea acestei linii pe care o anunța pu baronul Aehrenthal, prin expozeu, Austro Ungaria a avut dreptul să o construiască încă acum 30 de ani. • Petersburg, 30 Ianuarie—Atacurile din presa franceză contra Austro-Ungariei sunt datorite influenței rusești. Un colaborator al ziarului „Betsoh“ a avut o convorbire cu reprezentantul unei puteri drept interesate in Balcani. Acesta l-a declarat că in © bestia reformelor din Iaacedonia au izbucnit grave neînțelegeri între puteri. Austro Ungaria pare dispusă că la schimbul unei bune concesiuni a liniei ferate din Balcani să renunțe la cerea de reforme serioase ,forțările celorlalte puteri se izbesc de rezistența Forței susținută de Austria și Germania. Despre consecințele grave cari se anață că ar urma de aici, se crede că un conflict serios nu va izbucni totuși deoarece puterile își dauos Evenimentele din Portugalia Lisabona, 30 ianuarie.—Regele Manuel a primit în audienă specială deputaiuni și cîteva asociațiuni și corporațiuni din Lisabona cari i-au prezentat adeziunea și simpatia lor. Regele a produs asupra luturor o impresie din cele mai bune. * Sevila, 30 Ianuarie.—Regimentul mixt de geniu va pleca astăzi la Marchica, localitate care a fost părăsită de trupele imperiale acum de curînd și care a rămas neapărată.* Madrid, 30 Ianuarie.— Ministrul de interne, eșind de la consiliul de miniștrii, a desmințit știrea cum că o schimbare s-ar fi produs în politică și a desmințit că Spania ar fi primit o notă din partea Franției în chestiunea Marocului, precum au pretins cîteva ziare.* Madrid, 30 Ianuarie.Ziarul „Imparcial" critică acțiunea franceză în Maroc pe care o socotește neautorizată de actul din Algesires. Tactica franceză va eseita tot mai mult ura Marocanilor. „Imparcial" arată că drepturile Franței și ale Spanie nu sunt de Iel analoage Spania voește nu numai să trăiască în pace cu regiunile învecinînd localitățile ce are în Maroc dar vrea să sporească influența sa în Maroc printr’o politică de aventuri. loiformatismii Alte știri telegrafice Budapesta, 31 Ianuarie. — Paznici au surprins astă noapte în stația Stanbruch lingă Budapesta, 3 indivizi cari Sncerci ü să jefuiască un vagon. In stația Óbuda, necunoscuți făcători de rele, au jefuit întregul conținut al unui vagon încărcat cu pînzeturi, în valoare de mii de lei. Poliția este în urmărirea hoților. 4 ÎSBudapesta, 31 Ianuarie. — Delegatul ungur Carol Kmety, în urma discursului pe care l-a rostit în delegație despre situația polonezilor, a primit din partea președintelui clubului polonez, Globimbski, deputat, o telegramă, de mulțumire pentru atitudinea sa bărbătească. Telegrama este semnată de 80 deputați polonezi. Kmety a mai primit numeroase telegrame din Polonia. Budapesta, 31 Ianuarie. Curtea cu juri a judecat azi un interesant proces de presă. Servitoarea Suzana Mező era acuzată că a calomniat pe stăpânul ei într-un ziar muncitoresc. Curtea cu juri a achitat pe acuzată. Budapesta, 31 Ianuarie. — Produce mare senzație o scrisoare deschisă în contra partidului kosanthist, publicată într’un ziar din Cluj de către deputatul independent Franz Wesseberg. • Viena, 31 Ianuarie. — Din Constantinopol se anunța că profesorul turc din monastir Yachau Haim Efendi și notabilul albanez Fehim-bey, au fost exilați dovedindu-ne raporturile lor secrete cu bandele grecești.H* Moartea bătrînului Manoliu-Tețcanu Ni se scrie din Dorohoiu . La Zvorîștea, la locuința sa, a decedat loan Manoliu-Tețcanu, tatăl d-lui prefect de Dorohoiu. Manoliu. Defunctul era în vrîstă de 75 ani, era un vechi liberal și multă vreme a fost deputat și senator. Inmormintarea se va face la Zvorîștea, moșia fraților Manoliu, pentru care au plecat mulți prieteni și cunoscuți ai d-lui prefect Manoliu, ca să asiste la înmormintare. D. prefect Manoliu a aflat despre moartea tatălui d-sale ța cabinetul dela palatul administrativ, cînd s’au prezentat mulți d-nî aducîndu’l condoleanțe, printre cari era și d. D. P. Moruzi, fostul prefect al Capitalei. „ADEVERUL“ Sociei, anonimii pe acțiuni capital 402.009 lei CONVOCARE Domnii acționari sunt convocați a se întruni în adunare generală ordinară și extraordinară in ziua de 1 Martie 1908 ora 10 a. m. în palatul societăței str. Sărindar 11. Ordinea zilei : In ce privește adunarea generală ordinară : 1) Ascultarea raportului consiliului de administrație și al censorilor. 2) Aprobarea bilanțului gestiunea anului 1907 încheiat în ziua de 31 Decembrie acel an. 3) Alegerea administratorilor, censorilor și censorilor supleanți, al căror mandat expiră. In ce privește adunarea generală extraordinară: Modificarea art. 15—26, 30 — 31, 33—37 și 39 din statutele societăței. Pentru a putea lua parte la adunare, d-niî acționari vor trebui să depună acțiunile lor la direcția societăței cu cel puțin 10 zile înainte de adunarea generală, adică pînă la 19 Februarie 1908 orele 5 p. m. Consiliul de administrație București, 31 ianuarie 1908 Se știe că d-nul prim ministru D. Sturdza, nemulțumit de felul cum e alcătuit proectul Casei rurale, refuză categoric de a se arăta la Cameră evitînd orice discuții în această privință. D nul Ionel Brătianu, pe cît, se afimă, ar fi comunicat d-lu Sturdza că dacă nu revine asupra hotărîrii sale de a rămîne în grevă, atunci nu va mai veni nici d sa pe la Cameră, răspunzînd astfel cu grevă contra grevă, mai ales că actualul ministru de interne a mai practicat acest fel de armă de luptă contra dlui Sturdza. Cu privire la acest fapt dăm mai jos mai multe amănunte : “ S’a revocat ordinul de transferare a d-lui Alex. Zugravescu, rămînînd a-șî continua serviciul la administrația financiară de Vileea. Pe ziua de 1 Febr. c. vor începe a funcționa, în întreaga țară, comisiunile de prefacere a contribuțiunilor directe. Partidul liberal și chestia țărănească desfătaturile unui fost magistrat în afacerea Kogălniceanu, de Toma Dragu doctor în drept de la Paris. Fost judecător supleant la tribunalul Vlașca O broșură I—8 de 29 de pag. București Tipografia Speranța. Prețul 30 bani. De vînzare la toate librăriile și depozitarii de ziare din țară. Sîmbătă seara, 2 Februarie, va avea loc obicinuita întrunire la cercul „Romînia Muncitoare“. In comuna Roșu, jud. Ilfov, s’au pus bazele unor bănci populare cu un capital de lui 850.Miercuri 30 Ianuarie a apărut No. 5 din revista „Săptiîmîna“ cu următorul sumar : I Colegiu unic. 2. Oamenii și animalele la circ. 3. Raissuri razziază partizani. 4. Săptămâna. Au apărut: Cîteva cuvinte asupra industriei noastre petrolifere, cu o scrisoare către d. Const. Mille, de George T. Georgiad]’, avocat. O broșură în 8 de 17 pag. Floești, tip. Lumina. Die neueren Ansichten über die Entstehung des Erdöles von O. Bögler. O broșură în 8 de 67 pag. Berlin. Discurs relativ la legea judecătoriilor de ocoale, rostit în ședința Camerei dela 21 Decembrie 1907, de Titu D. Frumușeanu, deputat de Gorj. O broșură în 8 de 54 de pag. București. Tip. I Statului. * I Tribunalul juridic studențesc va ține Sîmbătă 2 Februarie orele 2 p. m., în palatul universităței, sala 5, ședința sa obicinuită, avînd la ordinea zilei judecarea a opt procese, cu următoarele spețe: divorț, daune interese, succesiune, proprire, etc. Vor vorbi d-ui: Demetru Economu, V. Băltenoiul, Filip Chefner, I. Mănoi, lt. Darie, Șt. Ungureanu, N. Grassiani. S-a făcut, pe ziua de 1 Februarie a. c., următoarea mișcare în serviciul exterior al finanțelor : D. Andrei Călinescu,licențiat în drept, actual șef de birou cl. I, din direcția Datoriei publica și d. Ioan Filipescu, licențiat în drept, actual subșef de birou cl. II, la serviciul exterior al finanțelor, au fost mutați în administrația Ilfov , primul, în locul d-lui Popescu, licențiat în drept, actual subșef de secție cl. I, și al doilea în locul d-lui Frăsineanu, actual subșef de secție. Le Temps din Paris, în numărul primitori, publică următoarele : „La concursul care a avut locuri la ministerul de interne în vederea admisibilităței la funcțiunile de medici șefi și medici ajutori în azilul de alienați, o femee a luat parte pentru prima oară la examene, pe cari le-a trecut, de alminteri, cu succes. Această femee e d-ra Rescal, romîncă, naturalizată franceză și deja internă într’unul din azilele noastre“. E vorba de d-șoara Constanța Pascal (iar nu Rescal, cum din eroare scrie ziarul parizian) care și-a făcut primele studii de medicină, vreo doi ani, în București ca stagiară la clinica d-lui prof. Stoicescu. Trecînd la facultatea de medicină din Paris, d-ra Pascal s’a relevat imediat ca una din cele mai serioase studente , a trecut cu deosebit succes examenul de externat și apoi de internat la cel mai de seamă azil de alienați. Acum a reușit la concursul de medic la un spital de alienați. D. L. Voinea, licențiat in drept, directorul biroului de informațiuni administrative al ziarului „Adevarul“, se pune la dispozițiunea publicului din intreaga țară, pentru a procura prin birou ce conduce informațiuni de orice natură. Lămuriri în orice chestiune militară și de recrutare cu privire la dreptul ce fiecare ar avea la serviciul cu termen redus, cu schimbul, la scutire de armată, chestiuni de supușenie străină, etc. Se arată actele legale ce fiecare trebue să producă pentru a-și dovedi drepturile. Se rezolvă numai pe cale legală orice afacera militară și se îndeplinește de birou pe lîngă autoritățile respective toate formalitățile necesare în acest scop. A se feri pe adresa: L. Voinea, licențiat în drept, directorul biroului de information al ziarului „Adevărul“, București, Sărindar 11. De vorbit personal la orele 8—11 dim. și 5—7 p. m. la birou. Artiști romii la Paris Sîmbătă aceasta are loc la Paris un mare concert dat de Societé des Soirées d’Art. Aceste concerte cunoscute sub numele de „Concerts Barrau“ sunt adevărate evenimente pentru lumea muzicală din Paris. La concertul de Sîmbătă publicul muzical din Capitala Franței va avea să aplaude și doui artiști romîni. D. Enescu, de mult socotit printre cei d’întîî artiști din Paris, va interpreta o sonată a d-lui Stan Golestan, un tînăr compozitor care ’șî-a cîștigat și el un nume și stima cercurilor muzicale din Paris. Sonata pentru vioară și piano se compune din trei părți: 1) Introduc(ia Lento-Allegro Vivo. 2) Adagio molto expresivo și 3) Recitativo Fanlasia-Allegro delicata. Va mai cînta la acest concert d. Plamaondon de la Operă, d-șoara Lily Laskine cunoscuta harfistă și pianistul Maurice Dumesnil. Vom publica la vreme o dare de seamă. Mspii imis și votul universal — Convorbire cu d. C Nacu — D. Panu continuă să agite prin scris ideia introducere! colegiului unic. Intr’unul din articolele sale asupra acestei chestiuni, d-sa amintește că la 1884, cînd s’a modificat Constituția și s’au format cele trei colegii, C. A. Rosetti era pentru colegiul unic cu mai mulți dintre liberalii de seamă, între cari era și d. C. Nacu. Pornind de la această amintire a d-lui Panu, am căutat să văd pe d. Nacu și să-l întreb ce părere are azi în privința reformei electorale. D. Nacu a fost vădit impresionat în bine cînd i-am amintit de acțiuunea d-sale politică de la 1848 și mi-a spus: — E drept că am fost alături cu Rosetti la 1884, cerînd colegiul unic, în locul celor trei colegii cari s’au dovedit a nu fi corespuns așteptărilor. Dar că n'am demisionat din Constituantă, cum a făcut Rosetti și ceilalți, cărora pe lingă că nu le convenea felul reformei electorale cu cele trei colegii de Cameră, nu le convenea nici guvernul lui Ion Bratianu. — Dar azi mai sînteți pentru colegiul unic, am întrebat eu pe d. Nacu, cu convingerea că vom avea un răspuns afirmativ, întrucît d-sa, prin discursul rostit în Senat asupra legei învielilor agricole, a făcut încă odată dovadă că e un democrat convins și dintre cei mai înaintați. — Azi, ’mi-a ’răspuns d. Nacu, azi nu mai sunt pentru colegiul linie. Apoi văzîndu-mă contrariat de declarația d-sale, a zîmbit și a complectat fraza . — Azi nu maî sunt pentru colegiul unic, dar sunt pentru votul universal. Colegiul unic era bun la 1884, așa cred eu, azi însă socotesc că e nevoe de votul universal. Și văzînd ca mă bucur de evoluția firească a spiritului sau, d. Nacu a continuat să’șî facă profesia de credință : — Sunt pentru votul universal, cu scrutinul pe listă, și secret și cu votarea pe circumscripțiuni, așa ca orășenii să nu fie amestecați cu țăranii Cum d. Nacu era grăbit, n’am mai insistat cu întrebările mele,— dar ,fără să vreau m’am gândit la toți aceia nari odinioară—și nu e tocmai mult de atunci—agitau chestia introducerea votului universal, iar azi nu se agită nici măcar pentru colegiul unic. C. Dem. D. C. Nacu Proclamația „prensulul“ „Prensul“ Griguță Cantacuzino n’a bine-voit a acorda, pînă acum, nici un interview, — probabil de frică ca nu cumva simpaticul avocat d. Ilvuță Ionescu să nu-i răspundă, la rîndul său, printr’un senzațional interview în „Adevĕrul“. In schimb însă „prensul“ a lansat în județul Olt o proclamație care ne-a fost imediat trimisă de către mai mulți alegători . Iată această faimoasă proclamație : Stimate Domn, A fi aflat probabil și d-v. că d. Take Ionescu, fost ministru de finance, a părăsit partidul conservator pentru a forma o grupare deosebită tot sub firma conservatoare. Pantru a nu fi induși în eroare, credem de datoria noastră a vă desluși cari sunt pretinsele idei ale dlui Take Ionescu. In realitate causa retragerei d-lui Take Ionescu, este înlăturarea din partea d-lui P. F. Carp, șeful partidului conservator, din conducerea partidului, a elementelor necurate cari ’l înconjoară pe d. Take Ionescu și desființarea cu desăvîrșire a grupulețelor personale cari aduc numai zizaniî în sînul partidului și ’1 împerică de atîțî ani de a guverna. Gaidei d. Take Ionescu voește a desființa reprezentația proprietății și colegiile independente al proprietarilor, făcînd un singur colegiu la cari vor vota toți alegătorii de la col. I, TI. și III la o Mită și înecînd cu chipul acesta personalitatea fiecărui alegător de la colegiile I și II în mulțimea alegătorilor de la col. TU ©ari sunt întotdeauna zestrea administrației. De altfel nu ne surprinde ideile d-lui Take Ionescu, care nu-și dă seama de importanța clasei proprietarilor, temelia statului și pavăza naționalitaței noastre, deoarece d-sa n’a fost și nu este proprietar. Navem nevoe a vă arăta mai mult ridicolul acestei încercări a unui singur om contra întregului partid și a marei majorități a fruntașilor partidului conservator, carii vor forma In viitor guvernul. Primiți va rog stimate domn, asigurarea stimei mele. Grigore Gh. Cantacuzino Șeful conservatorilor din Olt Asupra acestui important docu ADEVERITI ment, asupra stilului și asupra fondului, vom consacra un articol special, căci merită Delepsia clipsului tîftismaii la IM Cgsübcií — Ministrul de finanțe a amenințat pe comercianți cu împușcarea. Se știe că ultimul congres al cîrciumarilor a delegat o comisiune compusă din opt comercianți de băuturi spirtoase, ca să se prezinte d-lui Dimitrie Sturdza, președintele consiliului de miniștri și să-i comunice că comercianții de băuturi spirtoase din toată țara cer retragerea proectului pentru monopolizarea circiumelor. Comisiunea a cerut audiență primului ministru chiar în ziua congresului. Cererea comercianților care compuneau delegația a fost însă respinsă de primul ministru, care s’a mărginit să le trimită vorbă că dacă vor să comunice cu dă scrie pe hîrtie tot ce au de spus. Deși impunsul acesta nu convenea cîrciumarilor, totuși delegația s’a reîntors la congres și căutînd să liniștească mulțimea din sală, a declarat că se vor supune dorinței d-lui Sturdza și-i vor înainta un memoriu în care vor fi trecute toate doleanțele negustorilor. D. Emil Costinescu intervine imediat după congres, cînd delegația tocmai începuse să lucreze la memoriul pe care urma ca să-l înmînte primului ministru, doi dintre delegați au primit vizita unui trimis al d-lui Emil Costinescu, care spuse că ministrul de finanțe l-a însărcinat să le spună că-i invită pentru a doua zi la orele 11 la d-sa acasă. Cei doi membri din delegație au adus aceasta la cunoștința celorlalți și a doua zi la orele 11 întreaga delegație s’a prezentat la ministrul de finanțe, acasă. Audiența la ministrul de finanțe D. Emil Costinescu a invitat pe comercianți în vestibul, unde după cîteva momente și-a făcut și d-sa apariția. Comercianții cari aveau misiunea să comunice că toți negustorii din țară cer retragerea legei, și-au îndeplinit datoria, arătînd ministrului de finanțe că legea este în conflict cu constituția și că dacă guvernul vrea cu orice preț să facă monopol, nu are decît să monopolizeze alcoolul, dar să lase liberă vînzarea băuturilor cari constituesc producțiunea țarei noastre. D. Emil Costinescu le-a declarat atunci, că comercianții nu au dreptul să judece legile guvernului și că în guvern și parlament sunt destui oameni pricepuți cari să-și dea seama dacă o lege este bună sau nu. Protestarea comercianților. — Ministrul le amenință cu împușcarea. La auzul acestor cuvinte, comercianții au protestat și au spus d-lui ministru de finanțe că într’o țară constituțională ca a noastră orice cetățean are dreptul de a judeca actele unui guvern și mai ales cînd acesta din urmă comite acte din acele cari asupresc o clasă întreagă de oameni, cum este legea pentru monopolizarea vînzărei băuturilor. Comercianții au mai spus d-lui ministru de finanțe că față de răspunsul ce li s’a dat ei nu se pot declara mulțumiți și vor continua agitația mai departe. D. Emil Costinescu se ridică atunci de pe scaunul sau și aro,simțînd ca degetul spuse : — Vreți să vă agitați f Eî bine, puteți să faceți. Să știți însă că avem să vă împușcăm ca pe țărani. Aceste cuvinte au îndîrjit într’atîta pe comercianți în dil unul dintre ei, un bătrîn comerciant, din Ploești care a luat parte în războiul pentru independență, s-a sculat și dînsul în picioare și pe același ton a răspuns d-lui Emil Costinescu : „ Dacă ași fi ministru, mi-ar fi rușine să pronunț asemenea cuvinte. Ați ajuns să vă lăudați că ați omorit țăranii, ca și cînd aceasta vă face onoare. Nu vrem să insistăm asupra acestui lucru. Șocat însă că nu e demn, ca după ce ați stăruit să venim aici să ne amenințați cu împușcarea. Să știi d-te ministru că de astă dată nu mai aveți de a face cu țăranii ci cu orășenii și să ferească D- ’zeă să aveți de a face cu ei. D. Emil Costinescu s’a sculat aunci furios de pe scaun și amenind cu degetul a plecat din vestibul sprijinindu-se în baston. 0 •wrT’q Scena aceasta este absolut exactă. Ea ne-a fost povestită de către o parte din cei cari au asistat la ea și unul din comercianți ne-a declarat: — Nu am voit să vă spunem toate acestea din primul moment, pentru că spntem mai patrioți decit ministrul de finanțe și știm ce efect ar fi produs între comercianții cari au asistat la congres. Dacă însă o spunem astăzi, este pentru că amenințările ministrului trebuesc cunoscute de toată lumea și mai ales de capul statului, care trebue să cunoască actele ce săvîrșesc aceia, pe cari el ii pune să ne guverneze. Al. Tifescu B. Telegrame din țară BRAILA, 30 ianuarie. Azi la orele 4 s’au întrunit în localul clubului din str. Gulești, un număr însemnat de membrii ai partidului conservator democrat și în urma unei lungi discuții s’a expediat d-lui Take Ionescu următoarea telegramă : D-lui Take Ionescu, deputat „Membrii partidului conservator din Brăila, intruniindu-se azi la clubul conservator, profită de acest fericit prilej, pentru a vă saluta cu dragoste și devotament nestrămutat, urîndu-vă deplin succes pentru triumful ideilor conservatoare democratice“. Telegrama aceasta a fost semnată între alți de d-nii: Christache 8ulioti, mare proprietar, Al. Suiioti, mare proprietar, A. Rășicanu, fost deputat, avocat, Panait Drugescu, comerciant, fost consilier comunal, Ilie Covac, fost ajutor de primar, L. Siniana, comerciant, P. Veron, mare proprietar, Banl, P. Ciony, fost ajutor de primar, avocat, Grigore Varlam, Pandele Buzoianu, farmacist, Lascăr UrneSescu, profesor, Gh. Ioanițm, Stelian Doiciu, proprietar, D. Constantinescu, proprietar, Nae Niculescu, funcționar, Al. Teodorescu, fost subprefect, Al. Ardelea, farmacist, Panait Alexiu, comerciant, Neaga Teodorescu, arendaș, T. Vartic, apărător, Ion G. Grădișteanu, proprietar, Constantin Vasilescu, Alena D. Tisea, proprietar, preotul Bejan Enăchescu, D. Bogdănescu, avocat, Marin Curoiu, comerciant.—Rol«.