Adevěrul, martie 1908 (Anul 21, nr. 6648-6678)

1908-03-01 / nr. 6648

Simbătă 1 Martie­­ 1908 ""T­ridina 1 „High-Life“­ din Galați Situată în centrul orașu­­­­lui, cea mai frumoasă și bine aranjată grădină de vară din țară. Avînd scenă specială de zid cu decoruri bogate, Se Închiriază ie­pe­a pentru concerte, reprezen­­­­tații teatrale etc. Angaja­mente parțiale și pentru tot sesonul verei. Pentru ori­ce informații a se adresa proprietarei, fi D-nei Sophie Const Ser­­g ger, Galați, Hotel Conti-­fi­ricane . Circul Sidoli.—In toate serile re­­prezentarii date de circul Cesar Si­doli. Teatrul da variază!» Imperial.— (Cîmpineancu 16): in toate serile re­­prezentatiuni­ pentru familii. Debu­tul renumiților comici francezi Henri Pohl și Chanel, a simpaticu­lui cupletist român Emil Dumitrescu, cu concursul Piticului Ciocio, nu­măr de adevărată surpriză, și al ce­lorlalți­ artiști. Intrarea liberă. Grădina de iarnă, a berăriei și res­taurantului „La Carpați“. In toate sprite:dela 7—12 jum. și Duminicile dela 5—7 d. a. Concertul Strauss. Restaurantul a la carte și preț fix 1.60­4 teluri. Specialitatea casei bere à la Pilsen din fabrica Czell-In străinătate PARIS. — La Comedia Franceză trebuia să se pună în repetiție zilele astea. Le gout du vice de Henry, Lavedan, cum însă artis­tul Le Baron trebue să plece in­­t­r’un turneu, se crede că autorul Va cere amintirea piesei sale lă­­sînd locul unei piese de Brieux.— Interview cu generalul Papricoff Ministrul afacerilor străine al Bulgariei — Prin telefon­ele la corespondentul nostru — Misiunea agentului bulgar din Constantinopol: Joncțiunea liniilor ferate bulgărești cu cele turcești: -Guvernul bulgar și bandele din Macedonia. —Discursul lui Sir Edou­ard Grey:-Chestia guvernatorului creștin pentru Macedonia Sofia, 29 Februarie 1908 Alaltăieri v'am comunicat co­mentariile cari s’au­­ acut în lumea politică de aci, în jurul sosirei nea­șteptate a agentului bulgar din Constantinopole, care era pusă în legătură cu demersurile făcute de guvernul bulgar pe lingă Poartă, spre a obține adesiunea Turciei la joncțiunea căilor ferate bulgare cu cele turcești, prin punctele: Kiu­­stendil-Kumanova. Adăugam că Bulgaria consideră această adesiune ca o compensație pentru construirea liniilor­ sandio­­cală și Dunărea-Adriatica. * Erî, un redactor al ziarului „Dnevnik“ a intervievat pe mini­strul de interne al Bulgariei, gene­ralul Paprikoff, care, în chestia so­sirea agentului diplomatic al Bulga­riei la Sofia, i-a declarat următoa­rele: Pentru amatorii de artă Trei violine vechi italiene, tablo­uri de maeștri antici, între cari fi­nul atribuit lui Murillo, picturi mo­derne italiene, elvețiene și norvegi­ene, toate cu preț sub valoarea lor reală, sunt de vînzare. Amatorii de a profita de această unică ocaziune, sunt rugați a se prezenta la Hotel Continental, ca­zul al Hl-lea, camera No. 51, între 3—5 d. p. " Generalul Papricoff — Eu—după cum vă închipuit!— vreau să mă pun în curent cu toa­te chestiunile cari preocupă politica noastră externă, de aceea am che­mat aci pe agentul diplomatic din Constantinopol. Cu d-sa am avut, mai multe convorbiri mai mult pen­tru a fi luminat mai bine, fiindcă citirea dosarelor cere mult timp, și eu vreau să aflu mai repede stadiul chestiunilor pendinte. — Sosirea lui Gheșeff n’o fi deloc în legătură cu chestia joncțiunea căilor noastre ferate cu cele tur­cești ? — Este adevărat că atît eü perso­nal cât și consiliul de miniștri ne-am ocupat de această chestiune. Dar Bulgaria nu trebue încă să-șî facă iluzii despre favorabila ei re­­zolvare. Este știut că Austria, Ru­sia, Serbia și Grecia au asaltat pe Sultan cu cererile lor pentru con­­strucțiuni de căi ferate în Turcia. Iată de ce cred că nu­ î momentul să ne prezentăm și noi acum de­o­cam­dată. Cu toate acestea noi luc­răm și vom profita de prima ocazie favorabilă ce ni se va prezenta, ca să obținem de la Sultan satisfacerea dorinței noastre. Eu personal nu mă vom­ odihni pînă ce nu vom­ ve­dea această chestie rezolvată, fiind­că pentru noi are o mare importan­ță comercială și strategică. * In ce privește comentariile cari au provocat discursul ministrului a­­facerilor străine al Angliei, relativ la numirea unui guvernator creștin în Macedonia, generalul Papricoff a spus: — Este adevărat că în parlamen­tul englez s’a ridicat această ches­tie, care, în treacăt fie zis, s'a măr­ginit la discuții umanitare și fără de rezultat practic pentru cauza macedoneană. In această chestie, guvernul bulgar este silit să joace rolul unui simplu spectator. Eu însă nu cred in numirea unui guverna­­tor-general creștin în Macedonia, pînă cînd această chestie nu va fi îmbrățișată cu însuflețire de toate puterile, ceea ce, recunosc, este greu. In al doilea rînd, chiar de s’ar ajunge la o anumită înțelegere între puteri, va fi nevoe ca această idee să fie pusă în practică cu sinceri­tate, fiindcă Sultanul de rugăminți și de complimente nu vrea să știe. Afară de asta, Turcia zice: Eu am guvernator pe Hilmi Pașa și nu recunosc, nici un fel de Mace­donie: am numai vilaele și nimic mai mult... Ceva mai mult, artico­lul­ 24­ al tratatului din Berlin pre­vede un guvernator-general pentru Macedonia, cum a fost odată cu Creta, și ar fi foarte justă aplicarea lui, fiindcă însemnează un pas spre autonomia Macedoniei. #­Redactorul a mai întrebat pe mi­nistru , ce crede despre micșorarea banditismului în Macedonia. — Cauza acestei­ acalmii a ban­delor este în legătură cu sezonul. Bandele­ nu vor înceta de a se for­ma și în viitor, în general insa se observă o tendință spre înfrînarea lor, și asta este tocmai tendința noastră. Noi ne vom sili din toate puterile pentru­ a distruge bandele pe cît va depinde de noi. Aceasta cu atît mai mult, cu cât voim să se distrugă legenda formată în străinătate, că noi am fi dînd concursul la formarea lor. In general noi ne vom ocupa, în­­să, în mod serios cu chestia mace­doneană, fără a face zgomot, ci cu intenția ca să reușim la ceva. Este adevărat că bande se vor ivi și în viitor, dar ele vor fi locale. Ele vor fi opera organizatiunei interne, asupra căreia noi nu putem avea nici o influență. Declaratiunile de mai sus ale d-lui Papricoff­ au făcut­ o adîncă impresie în lumea politică de aci, și ele sunt comentate în mod felurit. Corespondent .Vatra Luminoasă regina Elisabeta” In soc. regionale s'au mai înscris următoarele persoane: Din orașul Pitești: N. I. Micescu, N. E Dmuitrescu, S. Popescu, E. Io­­nescu, C. N. Ionescu, M. Lazăr fiu­, S. Dumitrescu, Em. Popescu, C. Du­­mitrescu, A. Gheorghiu, S. Popescu, A. Vasiliu, T. Trifonescu, N. N. Bo­­banu, I. Bucurescu, Gr. T. Coandă, N. Bobeș, I. Bădulescu, A. Deme­­trescu, D. Axente, I. S Penciu, A. P. Suciu, T. I. Comăneanu, E. Schi­el, C. T. Gheorghiu, A. Steriade, N. Anastasiu, T. Teodorescu, D. Pope­scu, C. S. Panciu, P. Stănescu, I. Cernea, Th. Teodorescu, M. L. Ma­­renco, Nic. Brînzeu, 1 Aslan, I. T. Purcăreanu, A. Dima, G. Șerbăne­­scu, S Kower, I. Slamalin, I. L. A­­vram, T. Filipescu, I. Hirsch, col. C Spiroiu, maior C. Verner, I. Mtn­­dru, M . Vasiliu, 1 Lang, St. Mar­­tinescu, loan Hie. C Ghenea, E. I. lonescu, T Cerchez, P Nicolau, I. N. Rădulescu, C. Ghenea, C. Cap,L. Steinberg, I. Hotter, A. Lăzărescu, Ch. Vărtoacă V. Russu V. Veste­­mianu M. T. Căprescu, D. I. Ghim­­pu, V. Mîndru, Gr. I. Demetrescu, P. G. Demetrescu, A. Fbstiropol, Th. Stoenescu, N. D. Popescu, I. Zaha­­ria, V. T. Vălsănescu, V. Popescu, H. Bănescu, V. C. Dumitrescu, P. C. Fraceu, F. M. Selvier, F. Marenco, A. Kower, C. Marenco, M. M. Som­mer, V. Bessel, L. Feldman,­ A. Leh­rer, N­. Schafranek, G. Maritoniano, L. Schweizer, S. Schweizer, W. Bin­der, D. Mincescu, I. E. Marinescu, N. Rosenthal, S. Rosazza, dr. Reich­stadt, M. Fodor, G. Gange, M. Apos­­tolescu, C. T. Ionescu, L. Turcu, I. Popescu, I. F. Schwartz, D. Vasiliu, M. Iliescu, Grigoriu, I. Reindt, F. Zaharias, P. Kower, N. N. I. Mices­cu, H. Sattler, A. Amzistn, I. Dines­tul, A. Dumitrescu, M. Zamfirescu, A­­­ A.Berger, A. Constantinescu, D. Kosmok. Etablissement Edision B­aluri M­ascate In fie­care : Marți, Joi, Simbătă și Duminică CASA DE SCHIMB IT. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 29 Feb. 1308 Cump. Vind 4°/oiiRenta amor 1903 esna. 91 50 92 25 4o/J . „ 1905 a. b 91 50 92 26 40/.,­i Rentă internă 90— 90 50 4 °|o| emig. eamn. But. 1903 87 50 88 25 4 °|J . , 1906 87 50 . 88 25 50/. . . jud. 100 25 100 75 41/2 „ i „ 92 50 98­­5"|o 8cr. Func. rural 99— 99 50 4 °|o „ » „ 87 75 88 50 5 °/o . .. urb. Bu. 98 — 98 50 Vo »­­ » lașî 95 50 96 25 Ac. R. Națională 40 30 — 40 50 — „ . Agricolă 425 435 — „ . Sc Buc. 140— 150 — Cor. val. austr. 106 — 107 50 Mărci germane 124 50 126 50 Banc. franceze 101 50 102 — „ italiene 101­­ 102 — rubl. hSrtii 267 — 270 — Plătesc fără scazămînt capcanele de rentă 4 la sută și 5 la sulă Ext. și cele Cu scadență pe 1 Aprilie 1008 Dr. Eraclie Sterian Specialist in Boale interne și sifilitice Vechiü medic al Eforiei Spit. Civile Consult dela 10-13 și «lela 5-7 $tr. Bibescu-Vodă No. 22 Dinul Konya Tonic, nutritiv și reconstituant Cu principiile conținute în Kola, Coca, Cuarana și Cacao reunite. INRICA'fIUNI: Debilitate, Anemie, Ch­lorosa, Hipocon­­drie. Afecțiuni cardiace, Ma­ladii nervose,­­Convalescența. Prețul Buteliei Lei 4.50 A se cere pretutindene la Farm, și Droguerii cu marca „Fortuna“ depusă și semnă­tura. Unde nu se găsește se trimete contra ramburs prin depozitul general. Farmacia Curții Ilegale lir. FRAȚII KOtVYA, lași Institutul Medical de fiico- ElBGK­ Bî er Biie Dr. Erdreich Str. Italiană 4 (colț Bul. Carol) = Băî igieni CB= Instalație specială pentru tratamentul boalelor : nervose, reumatice, artritice, paralizii, boale de stomac. Consultații medicale Se primesc și ci fi­va bolnavi interni B.i.i.oran cu concursul Artiștilor Teatrului National din Bu­curești va juca Strigoii CRAIOVA 3 KS. ția Bleșea. R.-VALGER 4 bram­a Thüringer. PSRAPAI­R MARTIE. Biletele uAft ftlmL 3 de vinzare la Bran­dușaru. PiȚCqi­­G MARTIE. Biletele de ru­L^il U vînzare la Agenția Manolescu. CONSTANȚA 7 la Hagi. Gheorghe BIEMI est S’A MUTAT­­ șm Viena VIII. Kocîsgutsse No. 93 Consultațiuni cu celebritățile me­­­­dicale,specialiștii din facultatea de medicină și de la Viena. Temes. 75.10 O­caziyne I>ș vînzare la Craiova imobil compus din 3 corpuri de clădiri, cu curte și grădină, 3200 m. p. evaluate 58,000 lei, se vinde cu 35,000. Liberă , de ori­ce sarcină. A se adresa. C. renișta, strada Amă­­rarei 4, Craiova. _________ km. di-cit atunci cînd joncțiunea s'ar face [a Gruia. lații de ce și di­n acest punct de vedere, chestia nu poate fi aranjata decit în favoarea joncți­­unei liniilor jla Gruia, m­ai cu seamă că, de astădată, pentru unele motive de ordin economic și politic, Serbia nu va consimți ca joncțiunea să se facă la T.­Se­­von­ Claduva. Nu mai rămine, deci, decit ca proectul doljenilor să ia cu­ mai repede ființă în interesul produ­selor noastre agricole și indus­triale, ca și in interesul civili­zați­unei pe care o reprezentăm la porțile Clientului. Curierul spectacolelor ASTAZI, 29 FEBRUARIE 1908 Emabliesment Edison: Balurile Mascate vor urma regulat în fiecare Marți, Joi, Sîmbătă și Duminică. Teatrul Bulevard.—In toate serile cinematograf al soc. „Romîno-Ame­ DIN BULGARIA Direcția statisticei din Bulgaria a publicat un buletin din care re­zultă că în luna Septembrie anul trecut, Bulgaria a importat pentru 11.873.685 lei și a exportat pen­tru­­ 13.260.955 lei, deci a exportat îrn plus suma de lei ,1.387.320. . Importul de la 1 Ianuarie 1907 și pînă la sfîrșitul lui Septembrie a fost de lei 92.809.553, iar exportul de 102.638.687, adică a exportat mai mult decit importat 3.829.134 lei. Rezultă deci că balanța comer­cială a Bulgariei pe primele trei trimestre ale anului trecut s’a sol­dat în favorul ei.­­ Cu ocazia schimbare! de gu­vern care a avut loc, nu de mult, în Bulgaria, principele Ferdinand înainte de a însărcina partidul de­mocrat cu formarea cabinetului, s’a consfătuit cu șefii și fruntașii celorlalte partide, afară de Ghesoff, șeful partidului naționalist și cu­noscutul moștenitor al celor 18 mi­ Evenimente internaționale Londra—Eri s’a încercat la Bar­celona un atentat contra regelui Spaniei. Londra.— După dorința perechei engleze, Falberes va veni în Anglia împreună cu soția sa, Viena.­—Trasarea liniei dela Land­­rak va începe în Aprilile din patru parte deodată. Agram.—Eri s'a deschis Landta­­gul în mijlocul unei vii agi­tații. Madrid—Regele Spaniei s'a reîn­tors aci. Londra.—„Times" continuă cam­pania sa pe tema scrisoarei împă­ratului Wilhelm. Paris.—Bancherul Maurice­ Galley a dat faliment. Paris.— S'a hotărit amnistierea celor condamnațe cu ocazia revoltei din sudul Franței. Paris.—S'a oferit d-lui Brisson un mare banchet. Dresda.—Polițiștii din Dresda au început să învețe limba esperanto. Biarritz.—Se află că regele Edu­ard a părăsit proectul unei plimbări pe Mediterana. Londra.—S’a remis puterilor no­ta, engleză prin care se propune un guvernator pentru Macedonia. Varșovia—Toselli a dat un con­cert la Varșovia; j s’au făcut mari neajunuri. Berlin.—S’a descoperit un nou complot contra șahului". Innsbruck.— Regele Saxoniei va vizita la Gries pe principesa Ana­nia Monica Roma.— D. Tittoni, ministrul de externe, a ținut în Cameră un dis­curs, prin care spune că Italia do­rește ameliorarea situației în Mace­donia, Paris.—­Se spune că Mulay N­afid ar­ fi sperat pace.. .. . ■ Proecte de reforme militare Reangajarea gradelor inferioare — Proctul d-lui ministru de războiu — lată testul proectului depus de i d. ministru de razboiu la Cameră, cu privire la modificarea unor­ articole din legea de reangajare a­­ gradelor inferioare. Art. I. — Subofițerii, caporalii1 sau brigadierii si soldații cari, după terminarea serviciului mili­tar­ obligatoriu sub arm­e. impus de legea recrutarei, vor fi găsiți folositori armatei, pot contracta reangajări de serviciu pe terme­­­­nele si in condițiunile legei de­ față. Art. 2. __ Reangajările se fac­­ după expirarea termenului de ser­­­­viciu, impus de legea recrutării și numai pentru cei recrutați pentru­­­ întregul termen de serviciu sub f arme. Reangajările se fac pe termen de doi ani cel puțin și cinci ani cel mult, și se noi preîno­ pînă la virsta de 46 ani. Ele se pot primi azt la sfîrșitu­­l celui din urmă an de serviciu sub arme, cit și in timpul concediului­­ și rezervei. La reangajările pentru 2 ani cel puțin sunt admiși subofițerii de front precum și subofițerii capo­ralii și soldații muzicanți, mese­riași sau lucrători de orice cate­gorie Aceste reangajări dau dreptul, peste solda si hrana prevăzută in buget, la un supliment de soldă 15 lei pe lună In a doua reangajare, dacă ea , este de cel puțin trei ani, suplimen­tul de soldă va fi de 20 lei pe lu­nă, iar în a treia reangajare și în cele următoare, suplimentul de sol­dă va fi de 30 lei pe lună, dacă a doua reangajare a fost de 3 ani. Art. 3.—Subofițerii­­ de adminis­trație și subofițerii guarzi de arti­lerie și geniu se pot reangaja pe ter­­­­mene de cite cel puțin 2 ani, însă­­ fără drept la suplimentele de soldă prevăzute la art 2 și 4.­­ Art. 4.— La reangajările pe 5 bani sunt admiși numai subofițerii­­ cu aptitudini pentru instructori­i cari se constată printr'un examen­­ teoretic și practic, dacă reangaja­­­­rea se face în alt corp decit acela­­ în care a servit candidatul, sau dacă cererea de reangajare este fă­­­­cută după o întrerupere a servi­­­­ciului mai mare de 2 luni.­­ Subofițerii reangajați în aceste condițiuni se numesc „plutonieri" , și au dreptul, peste solda și hrana prevăzută în buget pentru ei, la un supliment de soldă de: 50 lei pe lună, în prima reanga­jare ; 60 lei pe lună, în a doua reanga­ja­re, 70 lei pe lună, în a treia reanga­jare și cele următoare. Aceste suplimente sunt supuse la rețineri de 5 la sută în profitul ca­sei dotatiunei pastel. La art. 5 se adaogă următorul a­­liniat: „Soldele acestor subofițeri vor fi supuse lq. aceeași reținere de 5 la sută <^și nfcuplimentefl­­ie soldă ale plutonierilor, atit pe timpul serviciului militar obligatoriu cit și pe timpul reangajare­­lor". Art. 11.—Plutonierii au dreptul­­ a locui in cazarmă, deosebit de tru­­­­pă.­­ Plutonierii însurați mai au drep­­­­tul la rația de pîine în natură,­­ pentru soție și copii, hotárîndu-se­­ cantitatea de comandantul de corp. i 1 Cînd localul nu permite a se da locuință separată celor însurați,­­ li se va aloca în natură combusti­bilul pentru fiertul hranei și pen­­­­tru încălzit, precum și luminatul. 1 Plutonierii însurați pot însă, și , cînd se dispune de local în cazar­­­­mă, a locui afară, bucurîndu-se de­­ drepturile de mai sus. Celelalte art. din legea de la 2 ■ Martie 1906 rămîn neschimbate. I legea de inaltare ia armați —Modificările propuse de d. general Averescu — In legea pentru înaintarea în ar­­­­mată, decretată sub No. 1014 din 2 Martie 1906, se introduc următoare­­­­le modificări:­­ „Art. 3.—Nimeni nu poate fi nu­mit caporal sau brigadier de nu a­­ servit sub arme ca soldat, cel puțin­­ patru luni și nu a trecut cu succes un examen practic și teoretic după " un regulament stabilit".­­ „Art. 4.—Nimeni nu poate fi sub-­­ ofițer de nu a servit sub arme, în gradul de caporal sau brigadier, cel puțin patru luni și nu a trecut cu succes un examen practic și teore­tic după un regulament, stabilit". La finele articolului 5 se adaugă următorul aliniat: ,,e) Tinerii cu termenul redus de serviciu sub arme, admiși a trece e­­xamenul de ofițeri în rezervă, pot, dacă reușesc la examen, să fie nu­miți sublocotenenți în armata acti­vă, în condițiunile ce se vor stabili prin regulamentul legei de față". „Art. 7.—Nimeni nu poate fi îna­intat căpitan de nu a avut trei ani în gradul de locotenent, din cari cel­­ puțin două ani în serviciul efectiv­­ la trupă". I „Art. 8.— Nimeni nu poate fi m­a­­i vital maior de nu a servit cel puțin cinci ani în gradul de căpitan. Din acești cinci ani, trebue să aibă cel puțin două ani, ca comandant efec­tiv la companie, baterie sau esca­­dron. Căpitanii absolvenții ai școalei superioare de războiu din țară, sau a uneia din străinătate, cari înd­e­­­­plinesc condițiunile de aptitudine și­­ stagiu la trupă, prevăzute de legea asupra serviciului de stat-major, spre a fi înaintați în acest serviciu, trebuesc să aibă cel puțin un an ca comandant de companie, baterie sau escadron. Cei din serviciul sanitar, medicii­­ și veterinarii, trebuesc să aibă cel­­ puțin două ani la trupă, iar farma­■­ci știg cel puțin un an într’un labo­­­rator de chimie al armatei". I „Art. 9.—Nimeni nu poate fi îna­­­­intat locotenent-colonel de nu a a­­­vut cel puțin doi ani în gradul de maior și acest timp în serviciul e­­­­ectiv la trupă. ■ Pentru ofițerii de stat-major și­­ adjutanții regali, este de rigoare nu­mai condițiunea de vechime". „Art. 10.—Nimeni nu poate fi înaintat colonel, de nu a avut cel puțin două ani în gradul de locote­nent- colonel și un serviciu efectiv de trei ani la trupă, ca ofițer supe­­­­rior.­­ Ofițerii de stat-major, precum și­­ adjutanții, regali, pentru înaintarea la gradul de colonel, trebuesc să­­ aibă un stagiu de două­ ani la trupă. "Ca ofițer superior" „Art. 11.—Nimeni nu poate fi înaintat general de brigadă de nu a avut cel puțin patru ani în gradul de colonel, din cari doui ani ca co­mandant sau însărcinat cu conduce­rea unui regiment, dacă nu a co­mandat sau condus deja regiment in gradul de locotenent-colonel. Pe lingă condițiunile de mai sus, un colonel, spre a fi înaintat gene­ral de­­ brigadă, trebue să poseadă aptitudini și capacitate pentru con­ducerea celor trei arme combinate. Aceste calități se vor constata cu ocazia concentrărilor anuale și ma­nevre, vor fi obligatorii pentru Îna­intare și vor face obiectul unui ra­port special al comandantului cor­pului de armată, care va fi supus comitetului inspectorilor generali". „Art. 18.—Căpitanii, pe lângă con­dițiunile prescrise prin art. 8 pre­cedent, pentru ca să poată înainta la gradul de maior, trebuesc mai vi­ții să reușească și la un examen in conditiunile mai jos arătate.­. Autorizarea de a se prezenta la examen este dată de ministrul de razboiu, în urma cererei pe calea e­­rarhică și pe baza recomandatiunei favorabile a tuturor șefilor erarhici. Căpitanii de infanterie și de ca­valerie vor trece un examen practic pe teren și un teren variat, înaintea unei comisiuni compusă din toți comandanții erarhici titulari ai can­didatului Examenul va consista din rezolvarea unei teme tactice și din o relațiune scrisă asupra mo­dului cum a fost rezolvată cu obser­­vațiuni critice. Căpitanii din armele și serviciile speciale vor trece un examen teore­tic și practic înaintea unei com­i­­siuni compusă din inspectorul ar­mei sau serviciului, ca președinte, și doi ofițeri superiori din specia­litatea candidatului, ca membri numiți de minister. Regulamentul legei de față va hotărî amănuntele acestor exame­ne. Reușita la examen nu dă căpita­nilor decit dreptul de a putea fi pro­puși la înaintare la vechime sau a­­legere dacă sunt apreciați și sub toate celelalte raporturi, de șefii în drept că merită această disticțiune. Gradul de maior se va da în pro­porție de doar la alegere și unul la vechime”. „Art. 22.— Pentru ca un ofițer superior sau general să poată primi un comandament, inclusiv de la cel de regiment în sus, trebue să fie a­­nume recomandat de către șelii­e­­rarhicî și admis de comitetul inspec­torilor generali. Vor putea opinia asupra , admite­­rea, numai inspectorii mai mari sau mai vechi în grad decît ofițerul propus. Condițiunile de admitere se vor hotărî prin regulamentul legei de­­ față. Ofițerii admiși pentru a primi un comandament superior pot fi măriți sau eliminați, în limitele disp­oziți­­unilor din alin. 2 de sub art. 26 următor: „Art. 23.— Pentru ca un ofițer să poată înainta, fie la alegere, fie la vechime, trebue să figureze pe ta­­­bloul de înaintare, în baza propune­rilor șefilor erarhici. Tablourile de înaintare se vor sta­bili doa­r ministrul de razboiu, după­­ p. .Alcon a poat recogingeri unile din memoriile ofițerilor și van luat avizul inspectorilor generali, adu­nați sub preșidentia­­ți. Ofițerii vor fi înscriși în aceste tablouri după rîndul ce an în anuarul armatei, a­­fară de căpitani, pentru cari se va observa și rîndul seriei de ■examen” „Art. 24.— Ofițerii de stat-major concură la înaintare cu ofițerii din arma lor. Eî vor înainta și la locurile va­cante din serviciile de stat-major cari le sînt exclusiv rezervate, ori­care le-ar fi rîndul de înaintare pe tabloul armei lor, dacă sînt propuși de șeful statului-major general al armatei pe un tablou special, pe ca­re vor fi înscriși la rîndul vechime­. Acest tablou special va fi supus co­mitetului inspectorilor generali”. „Art. 25.— Tablourile de înainta­re, după ce sînt supuse aprobarea M. S. Regelui, devin obligatorii pen­tru înaintare pînă la întocmirea al­tor tablouri. Ele vor fi întocmite de aceea nu­mai pentru numărul de vacanțe pro­babile în cursul unui an. Acest nu­măr va fi comunicat comitetului inspectorilor generali, la întrunirea lor”. La finele art. 26 se adaogă urmă­torul aliniat: „Ofițerul eliminat în trei ani con­secutivi, este trecut din oficiu în po­ziție de retragere prin decret regal, bazat pe raportul ministrului de răz­boiu, în urma avizului comitetului inspectorilor generali ai armatei”. „Art. 27.—Toate gradele­ de ofi­țeri sunt date de M. S.Regele, în ur­ma unui raport al ministerului de războiu. Vechimea de înaintare se va de­termina prin numărul decretului și prin ordinea înscrierea ofițerilor în decret.­Vechimea pentru gradele de capo­ral sau brigadier și subofițer da­tează din ziua ordinului de zi de înaintare. Vechimea soldaților datează din ziua sosire­­lor sub drapel”. „Art. 33.—In timp de pace, nu se poate da un grad peste complectul bugetar, nici nu se acordă grade­ onorifice. Nu se poate de asemenea da un grad superior celui corespunzător funcțiunei”. „Art. 39:-Ofițerul de pioneri con­cură la înaintare cu ofițerii de in­fanterie. Ofițerii de pionieri și din geniu pot depune examenul pentru gradul de maior, atît în infanterie, cît și în geniu. După înaintare însă la acest grad, ei rămîn în arma pentru care au depus examenul”­ icoane lăsate poporului bulgar de cunoscutul filantrop Evloghie Ghe­­orghieff, decedat în București. In semn de protestare contra prințului care Ta ignorat, partizanii lui Gheșeff din toată Bulgaria îî tri­met adrese de îmbărbătare acope­rite cu sute de semnături. Ziarele amice­lui au mers chiar pină acolo în cit au publicat o te­legramă din­ București în care se spune că regele Carol primind în audiență pe un­ scriitor bulgar, în­tre altele s-a spus­ că „Bulgaria po­sedă in d. Gheșoff un bărbat de stat, care ar face onoare oricărei alte târî”, Si non e vero, e bien trovalo. Informatiuni 9 Ziarele oficioase anunțâ­nd Li­niștea domnește in toată tara și că, cu toate acestea se continuă a­­ se lua măsurile preventive pe cari le-am anunțat­ Comitetul executiv al conserva­torilor carpiști se va întruni mîine la orele 5 d. a. Se va discuta asupra alegerei de la Iași și se vor lua hotărîri in vederea intrunirei ce se va ține in capitala Moldovei înainte de acea alegere. Eli s'a­ declarat vacant locul de senator de la colegiul I de Vas­lui, în urma numirei d-lui maior G Văleanu, ca inspector agricol. Alegerea se va face în cursul lunei Aprilie. Ni se comunică din Sculeni că modul de procedare al proprieta­rului moșiei Stlnca (Iași) d. D. Greceanu­ este menit a da loc la mari nemulțumiri printre să­teni. Intr’adevăr, contrar nouei legi d. Greceanu refuză de a da țăranilor pămînt numai pe bani ci pretinde ca în schimbul fie­că­­rei fălci ei să­ î pășiască cite 40 prăjini. Societatea Leonida­­ C­ ie a fur­nizat d-lui H. Moser, industriaș din București un automobil „Darracq" de 12 cai putere. D. inginer I. Barbareu, șeful serviciului de marcare din mi­nisterul de finanțe, se află la Huși pentru infințarea unui post de m­arcare a obiectelor prețioa­se, în acel oraș, de acolo va tre­ce la­ Iași pentru ca să aleagă, din noul local al antrepozitelor vamale, camerele necesare pen­tru instalarea mai confortabilă a serviciului de marcare. Noul local al vămei Constanța va fi iluminat cu electricitate, după planurile alcătuite de d. arhitect I. Pompilian. Comisiunea disciplinară a mi­nisterului de finanțe, va judeca la 15 Martie,­­pe d- G. Ropală, controlor la serviciul de marcare. Concertul vestitului pianist Ir­ied­man va fi Luni 17 Martie. Cum de la Sauer n’am avut ocazia să admirăm alt mare maestru al cla­virului, publicul se grăbește a și reține locurile la agenția* Jeder, îndemnat de renumele lui­­ Fried­man și de succesele pe care renu­mitul artist le a obținut, la Paris și la Viena mai cu seamă. Concursul pentru ocuparea defi­nitivă a posturilor de medici vete­rinari de județ, zonă și punct de observație care se tine Sîm­bătă 1 Martie a. c. va avea loc în localul școalei veterinare la ora 1 p. m. deoarece la direcțiunea sanitară nu e încăpere, suficientă. In comunele Popești-Conduratu și Dudești (Ilfov) s’a înființat, o gră­dină de copii cu începere dela 15 Februarie. Primarul comunei Drăgășani (Vîl­­cea), a fost revocat. D. Dumitru Ionescu a fost numit vice-președinte al comisiunei inte­rimare a comunei urbane Urziceni, (Ialomița). D. Mihail I. Ghica a fost confir­mat în funcțiunea de primar și I. Bordianu în aceea de ajutor de pri­mar în comuna Herța din Dorohoi. Consiliul general al județului Il­fov a fost autorizat ca în actuala sesiune , extraordinară, să se ocupe și cu chestiunea votărei unui îm­prumut pentru noul construcțiuni de localuri de școale rurale în ju­deț. „Monitorul Oficial“ de azi publică decretul prin care colegiul al II-lea electoral pentru consilierii jude­țeni de Suceava e convocat pentru 17 Martie, pentru a alege 2 consili­eri, iar colegiul I e convocat pentru 19 Martie pentru a alege și el 2 consilieri. Duminică 2 Martie, la orele 9 di­mineața, in sala Eforiei, va avea loc un mare meeting al muncitori­lor, ca protestare în contra corpora­țiilor. Meetingul e organizat de comisi­unea generală a sindicatelor din Rominia. D-niu Sturdza si Mortun au ple­cat la Craiova spre a asista la în­­mormîntarea regretatului Al. Nico­­lai d. D. C. V. Gheorghiu, consilier ju­dețean al județului Botoșani ne in­formează că d. Eugen Totoescu, a­­les membru în consiliul comunal din Hîrlău, și probabil viitor pri­mar, nu e cetățean român, tatăl d-sale fiind supus austriac pe vre­muri. Consfătuirea conservatorilor­democrați din tur. de Negro C­­onservatorii democrați din cu­loarea de negru au început seria de întruniri pe suburbii. Aseară a avut loc o consfătuire a cetățenilor din suburbia Cetea-nouă, al cărei șef este d. căpitan I. Ionescu. Au luat parte un mare număr de cetățeni, fruntași. D. Barbu Păltineanu, șeful Capi­talei, a ținut o frumoasă cuvîntare, arătînd aspirațiunile curate ale partidului de sub șefia d-lui Take Ionescu, care este partidul dreptăței și al cinstei politice. Au mai vorbit d-niî. N. Gosăce­­scu, căpitan Ionescu, colonel Cocea și Teodor Speranță. Consfătuirea care a avut loc în casare d-lui avocat Ioan V. Stoian din bulev. Pake No. 26, s’a terminat la orele 10 și jumătate seara.—T.­ RREVERUL în jurul interpelarei asupra teatrului Situatiunea d-lui Procopiu. — Un interview cu d. Davila. — Un articol al d-lui P. diade. Interpelarea asupra Teatrului Na­tional n’a pus numai pe d. Haret într’o situațiune critică, slăbindu-i autoritatea, dar a mai creat între d-sa și d.­ Procopiu, care a intervenit în discuție, o situațiune imposibilă. In adevăr, d. Procopiu este numit de d Haret reprezentant al minis­terului instrucțiunei în comitetul teatral In această calitate, d. Pro­­copiu a luat­ cuvintul în Cameră și a apărat gestiunea d-lui Davila. Or, ministrul instrucțiune!, în răspunsul sau, a înlăturat spusele representantuluĭ sau in comitetul teatral, i-a respins chiar cifrele sta­tistice spunînd că n’are încredere în ele și s’a raliat în totul la spuse­­­le interpelatorului care a atacat di­­­recția teatrului. Cu alte cuvinte, d. Haret n’a bla­mat numai pe d. Davila, dar și pe d. Procopiu, reprezentantul acredi­tat al ministrului în comitetul te­atral. Al cui reprezentant mai e, deci, azi, d. Procopiu în comitetul teatral? 11­ va înlocui ministrul? Va demi­siona d-sa? Iată chestiunea care se discută azi în cercurile guvernamentale. * Mai mult, D. Procopiu mai are și calitatea de director al oficiosului francez al guvernului. Și in această calitate, d. ministru de instrucție l’a aruncat peste bord și între d. Procopiu și d.Iorga n’a stat o clipă la îndoială și s’a raliat la atacurile d-luî Iorga, respingînd apărarea d-lui Procopiu. Astfel d. Haret a fost­ mult mai crud cu amicul său politic și repre­zentantul numit chiar de d-sa in comitetul teatral decit cu însuși d. Davila. Căci pe d. Davila, de care nu Ta numit d-sa, a declarat că nu-l schimbă, dar pe d. Procopiu pe care Ta numit d-sa. Ta maltratat așa fel că Ta făcut să nu mai poată sta în comitetul teatral. Căci părerea e u­­nanimă că d. Procopiu, cu demnita­te, nu maî poate sta in comitetul teatral. . . Dar să vedeți, că nu e numai a­­tît. D. Procopiu mai are o calitate — ceea ce dovedește că e un om plin de calități. Mai are calitatea de pre­ședinte al „Sindicatului ziariștilor". Dr. d. Davila in răspunsul sau de apărare la atacul d-lui Panu, și-a­ adus aminte și de presă și a mal­tratat-o mai rau decît pe tinerii au­tori despre cari spunea că trimit piese în stil de bucătăreasă, a spus că e Incultă de rea credință și n’a­re ce învăța deja­­ ea. Ei bine, nu-i așa că cel mai in­dicat să ia apărarea d-lui Davila e­­ra președintele „Sindicatului ziariș­tilor?" De aceea se vede că a și făcut-o d. Procopiu, rămînînd acum să se explice și cu ziariștii membri ai­­„Sindicatului". Caracteristica situațiunei însă es­te următoarea: Maî întîî, d. Panu, care era de față la­­ ședința Carne­ai­u, cînd s’a dezvoltat interpelarea,ia interve­nit și n’a zis nici un Cuvînt, deși drsâ ’a dat primul atac. L’a lăsat pe d. Procopiu să se afle în treabă! Tar un alt membru în comitetul teatral, d. I. Saita, care e de ase­­­menea în Cameră, văzînd balamu­cul general, s’a ținut de o parte și cu bunu­l simț obicinuit, și-a îna­intat demisia din acest comitet. Nu mai rămâne decât ca d. Haret să numească în locul vacant, pe d. Iorga!.... Asupra interpelărei din Cameră d. Davila, directorul Teatrului, a a­­cordat un interview „Ordine!” în care spune că d. Iorga a făcut per­sonalități la adresa d-sale și că nu-l iartă fiindcă la 13 Martie 1906 n’a căzut victima „Mutismului naționa­list“. D. Davila adaugă însă: „m’aü­ertat alții de vinovăția aceasta și-mi ajunge". Directorul Teatrului spune apoi că s’a ocupat de ridica­rea materială a actorilor, că a în­ceput să dea loc pieselor originale cari se pot menține și că vrea să facă din Teatru un templu al artei. — Aveți cunoștință de legea nouă pe care d. Haret a spus că o va, de­pune în curînd? a fost întrebat d. Davila. —• Da, am fost consultat de mai multe persoane însărcinate de d. Haret, să adune material pentru­ noua lege, a răspuns d-sa. Mărturisesc, că nu sunt de părerea d-lui Haret, în ceea ce privește des­ființarea societăței dramatice. Principiile legei de la 1877, cari erau utopice la acea epocă, sunt as­tăzi baza cea mai solidă pentru un Teatru Național. Cu foarte mici modificări această lege poate dăinui încă ani îndelun­gați. Asemenea sînt de părere că di­recția Teatrului, trebue să rămîe la Teatru, iar nicidecum să fie tran­sportata la minister. Teatrul este o meserie specială, care nu poate fi făcută decît de un specialist, care cală să fie în ace­lași timp și un om al artei și un negustor. Afară numai dacă s’ar a­­tribui Teatrului Național, reprezen­tarea unui anumit repertoriu și în cazul acesta, tot personalul n’ar pu­tea fi de­cît funcționari ai Statului, cari nu s’ar preocupa cîtușî de pu­țin de partea comercială a reprezen­­tatiunilor. In cazul acesta, statul ar trebui să prevadă o subventiune de cel puțin 300.000 lei pe an, peste cheltuelile actuale, pentru necesită­țile reprezentatiunilor Teatrului Na­tional. Această încercare unică în felul ei, în istoria lumei, ar fi incontes­­tabil foarte interesantă. D. . Davila mai fiind întrebat care sunt intențiunile sale pe viitor, a răspuns:­­— Să-mi văd de treabă ca și pînă acum. . Iar în ce privește piesele origina­le, a spus că pentru a ajunge la un număr egal de reprezentații de pie­se românești și de piese traduse, nu eu nevoe nici de legi, nici de organi­zații nouî, ci de piese originale bune scrise de autori cu talent. D. Pompiliu Eliade, care a voit să ia cuvîntul cu ocazia interpelă­­reî,­dar care în urma consultărei d-lui­ Haret, a renunțat, publică azi un articol, într’un ziar guverna­mental, prin care:—după ce cu drept cuvînt persiflează sfaturile d-lui Iorga de a se alege piese străine de ale lui Goppée, de a nu se juca „E­­nigma”, care e o piesă de valoare, sau de a nu se juca „Manasse”, fiindcă acest „cap de operă” și-a permis să-i scrie un evreu ca Ro­­netti-Roman,—arată că și d. Torga și d. Davila reprezintă puncte de ve­dere extreme. D-sa crede că piesele de reprezentat la Teatrul Național ar trebui examinate de.... Academie, sau de facultatea de litere, iar func­ția de director-administrator să fie despărțită de aceea de „regisor”, a­­dică să rămîn d. Davila regisor, iar ministrul să numească un adminis­trator, care să se ocupe de alegerea pieselor, de „numirea, răsplătirea sau pedepsirea" artiștilor, etc. Re­gisorul să se ocupe de direcția ma­­terială, de scaune, decor, repetiții. # Cum se vede soluțiile nu lipsesc, dar ceea ce se discută deocamdată e situatiunea și autoritatea diferiților factori, in urma interpelărea. „Adevénit” In țară, Ploești, 29 ff­ebruarie întrunirea chelnerilor sindicaliști. — Chelnerii sindicaliști s’au întrunit orî dimineață, in localul sindicatelor unite. Au vorbit d-ni: I. Marinescu, C. Haima­soh­n, Simon, N. Mihăescu și M. Nico­­lescu. Oratorii au îndemnat pe colegii lor să fie cît se poate de solidari. Această­­ solidaritate se impune mnaî cu deosebire acum, cînd numărul chelnerilor a pro­gresat ,și concurența e foarte­­ mare, din partea chelnerilor clandestini. La sfirșit, adunarea a aprobat ca sindicatul din Ploaști să se afilieze la cel din București. Judiciare.­ Parchetul a dat ordonan­ța definitivă în misterioasa afacere din comuna­ Cocorăști Grind, în care e a­­cuzat individul Avram G. Băicoianu, că a asasinat pe mătușa sa, Maria G. Dragomir. Procesul se va judeca în sesiunea Curtea cu juri din Martie. — Din corespondențele noastre an­­terioare, cititorii cunosc împrejurările cum s’a sîrvîrșit o înfiorătoare crimă, în satul Băltești, pendinte de comuna Poden­ii-Vechi. Indivizii G. Antonescu, Alexandrina G. Antonescu, G. Ionescu și Stelian Toader, au omorît pe circiumarul Du­mitru Alexandrescu Fiștoc. Crima a fost descoperită tocmai după un interval de un an, grația energicelor cercetări întreprinse de d-nii I. Cire­­șeanu, judecător de instrucție și N. Păun­escu, procuror. Ordonanța definitivă în această afa­cere, a fost de lă ora și înaintată.Came­rei de punere sub acuzare, spre a se putea, judeca în sesiunea de iarnă a Curtea cu juri. Accident.—Individul Stan Vasile, vi­zitiu la d. Cătălin Paraschivescu­, a dat erî cu trăsura peste femeea Maria I­­lie Ioan, din comuna Mălăești, gănind’o gr»V­Pacienta a fost transportată la spi­talul „Boldescu“. * # Mișcarea în armată Treceri în rezervă Au fost trecute în rezervă din oficiu, pentru atingerea limitei de vîrstă. ,pe ziua de 1 Aprilie următorii d-nî ofițeri: Intendentul Mihăiță D. dela co­mandamentul corpului 4 la acel comandament. Locot colonel Cerchez G., Co­mandantul reg. Rovine 26, în a­­celașî regiment. Adjunctul cl. I. Poenaru Pan­dele din minister, la corpul 3. Căpitanui Miriculescu Ion din reg. M- Viteazu 6­ în reg. 4 Ilfov 21; Nicolae At. din reg. Teleor­man 20 în reg. 3 Dîmbovița 22; Sturdza Teodor din reg. 6 Tecuci 24 în Putna 10; Lerescu. Ti­tu din­ reg. Teleorman 20 în reg. Muscel 30; Popescu Istrati din reg. Bu­zău 8 în reg. Prahova 7; Buznea Andrei din reg. Siret. 11 în reg. Roman 14; Dondoe G din reg. 1 Mehedinți în reg. Dolj 1; Vasiles­­cu N. din reg. Olt, 3 in reg. Vilceă 2; adjunctul cl. II Gonta C. dela divizia I-a la corpul I. Administratorii cl. I Miciules­­cu Cristea din reg. Putna 10, la corpul I și Savescu G. dela școa­la de razboiu la corpul I; înaintări In armată Au fost înaintați la gradul de sublocotenent în rezervă în arti­lerie, pe ziua de 1 Martie 1908 următorii subofițeri plutonieri: Emilian D. din reg. 10 artilerie în același; Peșacov Vladimir din reg. 1 artilerie în același; Pave­­lescu Decebal din reg 3 în 8 arti­lerie; Rizescu Ion din reg. 1 ce­tate în același și Teișeanu Geor­­gescu Al. din reg. 1 în același. Demisii și disponibilități S’a primit demisia din armată a d-lor colonel Paleologu D., co­mandantul reg. 8 Dragoș 29 și locot­ Plopșcoreanu G., din reg. 5 Călărași. D. căpitan Dinceanu Simion din reg. 5 roșiori a fost trecut în dis­ponibilitate pe ziua de 10 Februa­rie 1908 pentru infirmități. D. căpitan Rusescu D. din reg. 3 artilerie, în disponibilitate pen­tru caz de boală, pe ziua de 20 Februarie. D. subst. Ghica A. N. din reg. 10 artilerie a fos­t trecut în retra­gere pentru infirmități. D- subit. Pîrligras Ștefan, din rezervă a fost șters din controa­lele armatei pe ziua de 7 Ianuai­e pentru că a devenit preot. Concedii S’a acordat o prelungire de con­­cedii de un an și șase luni d-lui lt. Anastasiu Cezar de la institu­tul geografic, care se află în Ger­mania. S’a acordat un concediu de 60 zile d-lui căpitan Eremia G. din reg. 11 artilerie. Hrisn îl amentele la Casa rurală Asupra amendamentelor pe cari car­piștii din Senat le propun la proectul Casei rurale, d. Panu face prin „Săptămîna“ aceste reflecțiuni: „Mi se spune că amendamentul d-lui Marghiloman este reluat la Senat, și că chiar urmează oare­care tratative cu­ guvernul. In a­­ceasta s'ar părea că consistă deo­camdată veleitățile de șicană la o lege admisă deja in principiu de toată lumea si votată de unul din corpurile legiuitoare., — — „Se in­telege că acceptarea a­­mendamentului, adus în discuție acum la Senat, ar fi cam tardiv, căci el ar pune pe Cameră într'o situație cam delicată. Guvernul treb­uia să se gîndească acum trei săptămîni, dacă propunerea d-lui Marghiloman e acceptabilă, și in acest caz s’o accepte. Guvern­ele nu trebue să prea abuzeze de o­­bediența Parlamentului. Dar în fine chestia nu are mare impor­tanță în sine“.,

Next