Adevěrul, martie 1908 (Anul 21, nr. 6648-6678)
1908-03-01 / nr. 6648
Simbătă 1 Martie 1908 ""Tridina 1 „High-Life“ din Galați Situată în centrul orașului, cea mai frumoasă și bine aranjată grădină de vară din țară. Avînd scenă specială de zid cu decoruri bogate, Se Închiriază iepea pentru concerte, reprezentații teatrale etc. Angajamente parțiale și pentru tot sesonul verei. Pentru orice informații a se adresa proprietarei, fi D-nei Sophie Const Serg ger, Galați, Hotel Conti-firicane . Circul Sidoli.—In toate serile reprezentarii date de circul Cesar Sidoli. Teatrul da variază!» Imperial.— (Cîmpineancu 16): in toate serile reprezentatiuni pentru familii. Debutul renumiților comici francezi Henri Pohl și Chanel, a simpaticului cupletist român Emil Dumitrescu, cu concursul Piticului Ciocio, număr de adevărată surpriză, și al celorlalți artiști. Intrarea liberă. Grădina de iarnă, a berăriei și restaurantului „La Carpați“. In toate sprite:dela 7—12 jum. și Duminicile dela 5—7 d. a. Concertul Strauss. Restaurantul a la carte și preț fix 1.604 teluri. Specialitatea casei bere à la Pilsen din fabrica Czell-In străinătate PARIS. — La Comedia Franceză trebuia să se pună în repetiție zilele astea. Le gout du vice de Henry, Lavedan, cum însă artistul Le Baron trebue să plece intr’un turneu, se crede că autorul Va cere amintirea piesei sale lăsînd locul unei piese de Brieux.— Interview cu generalul Papricoff Ministrul afacerilor străine al Bulgariei — Prin telefonele la corespondentul nostru — Misiunea agentului bulgar din Constantinopol: Joncțiunea liniilor ferate bulgărești cu cele turcești: -Guvernul bulgar și bandele din Macedonia. —Discursul lui Sir Edouard Grey:-Chestia guvernatorului creștin pentru Macedonia Sofia, 29 Februarie 1908 Alaltăieri v'am comunicat comentariile cari s’au acut în lumea politică de aci, în jurul sosirei neașteptate a agentului bulgar din Constantinopole, care era pusă în legătură cu demersurile făcute de guvernul bulgar pe lingă Poartă, spre a obține adesiunea Turciei la joncțiunea căilor ferate bulgare cu cele turcești, prin punctele: Kiustendil-Kumanova. Adăugam că Bulgaria consideră această adesiune ca o compensație pentru construirea liniilor sandiocală și Dunărea-Adriatica. * Erî, un redactor al ziarului „Dnevnik“ a intervievat pe ministrul de interne al Bulgariei, generalul Paprikoff, care, în chestia sosirea agentului diplomatic al Bulgariei la Sofia, i-a declarat următoarele: Pentru amatorii de artă Trei violine vechi italiene, tablouri de maeștri antici, între cari finul atribuit lui Murillo, picturi moderne italiene, elvețiene și norvegiene, toate cu preț sub valoarea lor reală, sunt de vînzare. Amatorii de a profita de această unică ocaziune, sunt rugați a se prezenta la Hotel Continental, cazul al Hl-lea, camera No. 51, între 3—5 d. p. " Generalul Papricoff — Eu—după cum vă închipuit!— vreau să mă pun în curent cu toate chestiunile cari preocupă politica noastră externă, de aceea am chemat aci pe agentul diplomatic din Constantinopol. Cu d-sa am avut, mai multe convorbiri mai mult pentru a fi luminat mai bine, fiindcă citirea dosarelor cere mult timp, și eu vreau să aflu mai repede stadiul chestiunilor pendinte. — Sosirea lui Gheșeff n’o fi deloc în legătură cu chestia joncțiunea căilor noastre ferate cu cele turcești ? — Este adevărat că atît eü personal cât și consiliul de miniștri ne-am ocupat de această chestiune. Dar Bulgaria nu trebue încă să-șî facă iluzii despre favorabila ei rezolvare. Este știut că Austria, Rusia, Serbia și Grecia au asaltat pe Sultan cu cererile lor pentru construcțiuni de căi ferate în Turcia. Iată de ce cred că nu î momentul să ne prezentăm și noi acum deocamdată. Cu toate acestea noi lucrăm și vom profita de prima ocazie favorabilă ce ni se va prezenta, ca să obținem de la Sultan satisfacerea dorinței noastre. Eu personal nu mă vom odihni pînă ce nu vom vedea această chestie rezolvată, fiindcă pentru noi are o mare importanță comercială și strategică. * In ce privește comentariile cari au provocat discursul ministrului afacerilor străine al Angliei, relativ la numirea unui guvernator creștin în Macedonia, generalul Papricoff a spus: — Este adevărat că în parlamentul englez s’a ridicat această chestie, care, în treacăt fie zis, s'a mărginit la discuții umanitare și fără de rezultat practic pentru cauza macedoneană. In această chestie, guvernul bulgar este silit să joace rolul unui simplu spectator. Eu însă nu cred in numirea unui guvernator-general creștin în Macedonia, pînă cînd această chestie nu va fi îmbrățișată cu însuflețire de toate puterile, ceea ce, recunosc, este greu. In al doilea rînd, chiar de s’ar ajunge la o anumită înțelegere între puteri, va fi nevoe ca această idee să fie pusă în practică cu sinceritate, fiindcă Sultanul de rugăminți și de complimente nu vrea să știe. Afară de asta, Turcia zice: Eu am guvernator pe Hilmi Pașa și nu recunosc, nici un fel de Macedonie: am numai vilaele și nimic mai mult... Ceva mai mult, articolul 24 al tratatului din Berlin prevede un guvernator-general pentru Macedonia, cum a fost odată cu Creta, și ar fi foarte justă aplicarea lui, fiindcă însemnează un pas spre autonomia Macedoniei. #Redactorul a mai întrebat pe ministru , ce crede despre micșorarea banditismului în Macedonia. — Cauza acestei acalmii a bandelor este în legătură cu sezonul. Bandele nu vor înceta de a se forma și în viitor, în general insa se observă o tendință spre înfrînarea lor, și asta este tocmai tendința noastră. Noi ne vom sili din toate puterile pentru a distruge bandele pe cît va depinde de noi. Aceasta cu atît mai mult, cu cât voim să se distrugă legenda formată în străinătate, că noi am fi dînd concursul la formarea lor. In general noi ne vom ocupa, însă, în mod serios cu chestia macedoneană, fără a face zgomot, ci cu intenția ca să reușim la ceva. Este adevărat că bande se vor ivi și în viitor, dar ele vor fi locale. Ele vor fi opera organizatiunei interne, asupra căreia noi nu putem avea nici o influență. Declaratiunile de mai sus ale d-lui Papricoff au făcut o adîncă impresie în lumea politică de aci, și ele sunt comentate în mod felurit. Corespondent .Vatra Luminoasă regina Elisabeta” In soc. regionale s'au mai înscris următoarele persoane: Din orașul Pitești: N. I. Micescu, N. E Dmuitrescu, S. Popescu, E. Ionescu, C. N. Ionescu, M. Lazăr fiu, S. Dumitrescu, Em. Popescu, C. Dumitrescu, A. Gheorghiu, S. Popescu, A. Vasiliu, T. Trifonescu, N. N. Bobanu, I. Bucurescu, Gr. T. Coandă, N. Bobeș, I. Bădulescu, A. Demetrescu, D. Axente, I. S Penciu, A. P. Suciu, T. I. Comăneanu, E. Schiel, C. T. Gheorghiu, A. Steriade, N. Anastasiu, T. Teodorescu, D. Popescu, C. S. Panciu, P. Stănescu, I. Cernea, Th. Teodorescu, M. L. Marenco, Nic. Brînzeu, 1 Aslan, I. T. Purcăreanu, A. Dima, G. Șerbănescu, S Kower, I. Slamalin, I. L. Avram, T. Filipescu, I. Hirsch, col. C Spiroiu, maior C. Verner, I. Mtndru, M . Vasiliu, 1 Lang, St. Martinescu, loan Hie. C Ghenea, E. I. lonescu, T Cerchez, P Nicolau, I. N. Rădulescu, C. Ghenea, C. Cap,L. Steinberg, I. Hotter, A. Lăzărescu, Ch. Vărtoacă V. Russu V. Vestemianu M. T. Căprescu, D. I. Ghimpu, V. Mîndru, Gr. I. Demetrescu, P. G. Demetrescu, A. Fbstiropol, Th. Stoenescu, N. D. Popescu, I. Zaharia, V. T. Vălsănescu, V. Popescu, H. Bănescu, V. C. Dumitrescu, P. C. Fraceu, F. M. Selvier, F. Marenco, A. Kower, C. Marenco, M. M. Sommer, V. Bessel, L. Feldman, A. Lehrer, N. Schafranek, G. Maritoniano, L. Schweizer, S. Schweizer, W. Binder, D. Mincescu, I. E. Marinescu, N. Rosenthal, S. Rosazza, dr. Reichstadt, M. Fodor, G. Gange, M. Apostolescu, C. T. Ionescu, L. Turcu, I. Popescu, I. F. Schwartz, D. Vasiliu, M. Iliescu, Grigoriu, I. Reindt, F. Zaharias, P. Kower, N. N. I. Micescu, H. Sattler, A. Amzistn, I. Dinestul, A. Dumitrescu, M. Zamfirescu, A A.Berger, A. Constantinescu, D. Kosmok. Etablissement Edision Baluri Mascate In fiecare : Marți, Joi, Simbătă și Duminică CASA DE SCHIMB IT. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 29 Feb. 1308 Cump. Vind 4°/oiiRenta amor 1903 esna. 91 50 92 25 4o/J . „ 1905 a. b 91 50 92 26 40/.,i Rentă internă 90— 90 50 4 °|o| emig. eamn. But. 1903 87 50 88 25 4 °|J . , 1906 87 50 . 88 25 50/. . . jud. 100 25 100 75 41/2 „ i „ 92 50 985"|o 8cr. Func. rural 99— 99 50 4 °|o „ » „ 87 75 88 50 5 °/o . .. urb. Bu. 98 — 98 50 Vo » » lașî 95 50 96 25 Ac. R. Națională 40 30 — 40 50 — „ . Agricolă 425 435 — „ . Sc Buc. 140— 150 — Cor. val. austr. 106 — 107 50 Mărci germane 124 50 126 50 Banc. franceze 101 50 102 — „ italiene 101 102 — rubl. hSrtii 267 — 270 — Plătesc fără scazămînt capcanele de rentă 4 la sută și 5 la sulă Ext. și cele Cu scadență pe 1 Aprilie 1008 Dr. Eraclie Sterian Specialist in Boale interne și sifilitice Vechiü medic al Eforiei Spit. Civile Consult dela 10-13 și «lela 5-7 $tr. Bibescu-Vodă No. 22 Dinul Konya Tonic, nutritiv și reconstituant Cu principiile conținute în Kola, Coca, Cuarana și Cacao reunite. INRICA'fIUNI: Debilitate, Anemie, Chlorosa, Hipocondrie. Afecțiuni cardiace, Maladii nervose,Convalescența. Prețul Buteliei Lei 4.50 A se cere pretutindene la Farm, și Droguerii cu marca „Fortuna“ depusă și semnătura. Unde nu se găsește se trimete contra ramburs prin depozitul general. Farmacia Curții Ilegale lir. FRAȚII KOtVYA, lași Institutul Medical de fiico- ElBGK Bî er Biie Dr. Erdreich Str. Italiană 4 (colț Bul. Carol) = Băî igieni CB= Instalație specială pentru tratamentul boalelor : nervose, reumatice, artritice, paralizii, boale de stomac. Consultații medicale Se primesc și ci fiva bolnavi interni B.i.i.oran cu concursul Artiștilor Teatrului National din București va juca Strigoii CRAIOVA 3 KS. ția Bleșea. R.-VALGER 4 brama Thüringer. PSRAPAIR MARTIE. Biletele uAft ftlmL 3 de vinzare la Brandușaru. PiȚCqiG MARTIE. Biletele de ruL^il U vînzare la Agenția Manolescu. CONSTANȚA 7 la Hagi. Gheorghe BIEMI est S’A MUTAT șm Viena VIII. Kocîsgutsse No. 93 Consultațiuni cu celebritățile medicale,specialiștii din facultatea de medicină și de la Viena. Temes. 75.10 Ocaziyne I>ș vînzare la Craiova imobil compus din 3 corpuri de clădiri, cu curte și grădină, 3200 m. p. evaluate 58,000 lei, se vinde cu 35,000. Liberă , de orice sarcină. A se adresa. C. renișta, strada Amărarei 4, Craiova. _________ km. di-cit atunci cînd joncțiunea s'ar face [a Gruia. lații de ce și din acest punct de vedere, chestia nu poate fi aranjata decit în favoarea joncțiunei liniilor jla Gruia, mai cu seamă că, de astădată, pentru unele motive de ordin economic și politic, Serbia nu va consimți ca joncțiunea să se facă la T.Sevon Claduva. Nu mai rămine, deci, decit ca proectul doljenilor să ia cu mai repede ființă în interesul produselor noastre agricole și industriale, ca și in interesul civilizațiunei pe care o reprezentăm la porțile Clientului. Curierul spectacolelor ASTAZI, 29 FEBRUARIE 1908 Emabliesment Edison: Balurile Mascate vor urma regulat în fiecare Marți, Joi, Sîmbătă și Duminică. Teatrul Bulevard.—In toate serile cinematograf al soc. „Romîno-Ame DIN BULGARIA Direcția statisticei din Bulgaria a publicat un buletin din care rezultă că în luna Septembrie anul trecut, Bulgaria a importat pentru 11.873.685 lei și a exportat pentru 13.260.955 lei, deci a exportat îrn plus suma de lei ,1.387.320. . Importul de la 1 Ianuarie 1907 și pînă la sfîrșitul lui Septembrie a fost de lei 92.809.553, iar exportul de 102.638.687, adică a exportat mai mult decit importat 3.829.134 lei. Rezultă deci că balanța comercială a Bulgariei pe primele trei trimestre ale anului trecut s’a soldat în favorul ei. Cu ocazia schimbare! de guvern care a avut loc, nu de mult, în Bulgaria, principele Ferdinand înainte de a însărcina partidul democrat cu formarea cabinetului, s’a consfătuit cu șefii și fruntașii celorlalte partide, afară de Ghesoff, șeful partidului naționalist și cunoscutul moștenitor al celor 18 mi Evenimente internaționale Londra—Eri s’a încercat la Barcelona un atentat contra regelui Spaniei. Londra.— După dorința perechei engleze, Falberes va veni în Anglia împreună cu soția sa, Viena.—Trasarea liniei dela Landrak va începe în Aprilile din patru parte deodată. Agram.—Eri s'a deschis Landtagul în mijlocul unei vii agitații. Madrid—Regele Spaniei s'a reîntors aci. Londra.—„Times" continuă campania sa pe tema scrisoarei împăratului Wilhelm. Paris.—Bancherul Maurice Galley a dat faliment. Paris.— S'a hotărit amnistierea celor condamnațe cu ocazia revoltei din sudul Franței. Paris.—S'a oferit d-lui Brisson un mare banchet. Dresda.—Polițiștii din Dresda au început să învețe limba esperanto. Biarritz.—Se află că regele Eduard a părăsit proectul unei plimbări pe Mediterana. Londra.—S’a remis puterilor nota, engleză prin care se propune un guvernator pentru Macedonia. Varșovia—Toselli a dat un concert la Varșovia; j s’au făcut mari neajunuri. Berlin.—S’a descoperit un nou complot contra șahului". Innsbruck.— Regele Saxoniei va vizita la Gries pe principesa Anania Monica Roma.— D. Tittoni, ministrul de externe, a ținut în Cameră un discurs, prin care spune că Italia dorește ameliorarea situației în Macedonia, Paris.—Se spune că Mulay Nafid ar fi sperat pace.. .. . ■ Proecte de reforme militare Reangajarea gradelor inferioare — Proctul d-lui ministru de războiu — lată testul proectului depus de i d. ministru de razboiu la Cameră, cu privire la modificarea unor articole din legea de reangajare a gradelor inferioare. Art. I. — Subofițerii, caporalii1 sau brigadierii si soldații cari, după terminarea serviciului militar obligatoriu sub arme. impus de legea recrutarei, vor fi găsiți folositori armatei, pot contracta reangajări de serviciu pe termenele si in condițiunile legei de față. Art. 2. __ Reangajările se fac după expirarea termenului de serviciu, impus de legea recrutării și numai pentru cei recrutați pentru întregul termen de serviciu sub f arme. Reangajările se fac pe termen de doi ani cel puțin și cinci ani cel mult, și se noi preîno pînă la virsta de 46 ani. Ele se pot primi azt la sfîrșitul celui din urmă an de serviciu sub arme, cit și in timpul concediului și rezervei. La reangajările pentru 2 ani cel puțin sunt admiși subofițerii de front precum și subofițerii caporalii și soldații muzicanți, meseriași sau lucrători de orice categorie Aceste reangajări dau dreptul, peste solda si hrana prevăzută in buget, la un supliment de soldă 15 lei pe lună In a doua reangajare, dacă ea , este de cel puțin trei ani, suplimentul de soldă va fi de 20 lei pe lună, iar în a treia reangajare și în cele următoare, suplimentul de soldă va fi de 30 lei pe lună, dacă a doua reangajare a fost de 3 ani. Art. 3.—Subofițerii de administrație și subofițerii guarzi de artilerie și geniu se pot reangaja pe termene de cite cel puțin 2 ani, însă fără drept la suplimentele de soldă prevăzute la art 2 și 4. Art. 4.— La reangajările pe 5 bani sunt admiși numai subofițerii cu aptitudini pentru instructorii cari se constată printr'un examen teoretic și practic, dacă reangajarea se face în alt corp decit acela în care a servit candidatul, sau dacă cererea de reangajare este făcută după o întrerupere a serviciului mai mare de 2 luni. Subofițerii reangajați în aceste condițiuni se numesc „plutonieri" , și au dreptul, peste solda și hrana prevăzută în buget pentru ei, la un supliment de soldă de: 50 lei pe lună, în prima reangajare ; 60 lei pe lună, în a doua reangajare, 70 lei pe lună, în a treia reangajare și cele următoare. Aceste suplimente sunt supuse la rețineri de 5 la sută în profitul casei dotatiunei pastel. La art. 5 se adaogă următorul aliniat: „Soldele acestor subofițeri vor fi supuse lq. aceeași reținere de 5 la sută <^și nfcuplimenteflie soldă ale plutonierilor, atit pe timpul serviciului militar obligatoriu cit și pe timpul reangajarelor". Art. 11.—Plutonierii au dreptul a locui in cazarmă, deosebit de trupă. Plutonierii însurați mai au dreptul la rația de pîine în natură, pentru soție și copii, hotárîndu-se cantitatea de comandantul de corp. i 1 Cînd localul nu permite a se da locuință separată celor însurați, li se va aloca în natură combustibilul pentru fiertul hranei și pentru încălzit, precum și luminatul. 1 Plutonierii însurați pot însă, și , cînd se dispune de local în cazarmă, a locui afară, bucurîndu-se de drepturile de mai sus. Celelalte art. din legea de la 2 ■ Martie 1906 rămîn neschimbate. I legea de inaltare ia armați —Modificările propuse de d. general Averescu — In legea pentru înaintarea în armată, decretată sub No. 1014 din 2 Martie 1906, se introduc următoarele modificări: „Art. 3.—Nimeni nu poate fi numit caporal sau brigadier de nu a servit sub arme ca soldat, cel puțin patru luni și nu a trecut cu succes un examen practic și teoretic după " un regulament stabilit". „Art. 4.—Nimeni nu poate fi sub- ofițer de nu a servit sub arme, în gradul de caporal sau brigadier, cel puțin patru luni și nu a trecut cu succes un examen practic și teoretic după un regulament, stabilit". La finele articolului 5 se adaugă următorul aliniat: ,,e) Tinerii cu termenul redus de serviciu sub arme, admiși a trece examenul de ofițeri în rezervă, pot, dacă reușesc la examen, să fie numiți sublocotenenți în armata activă, în condițiunile ce se vor stabili prin regulamentul legei de față". „Art. 7.—Nimeni nu poate fi înaintat căpitan de nu a avut trei ani în gradul de locotenent, din cari cel puțin două ani în serviciul efectiv la trupă". I „Art. 8.— Nimeni nu poate fi mai vital maior de nu a servit cel puțin cinci ani în gradul de căpitan. Din acești cinci ani, trebue să aibă cel puțin două ani, ca comandant efectiv la companie, baterie sau escadron. Căpitanii absolvenții ai școalei superioare de războiu din țară, sau a uneia din străinătate, cari îndeplinesc condițiunile de aptitudine și stagiu la trupă, prevăzute de legea asupra serviciului de stat-major, spre a fi înaintați în acest serviciu, trebuesc să aibă cel puțin un an ca comandant de companie, baterie sau escadron. Cei din serviciul sanitar, medicii și veterinarii, trebuesc să aibă cel puțin două ani la trupă, iar farma■ci știg cel puțin un an într’un laborator de chimie al armatei". I „Art. 9.—Nimeni nu poate fi înaintat locotenent-colonel de nu a avut cel puțin doi ani în gradul de maior și acest timp în serviciul eectiv la trupă. ■ Pentru ofițerii de stat-major și adjutanții regali, este de rigoare numai condițiunea de vechime". „Art. 10.—Nimeni nu poate fi înaintat colonel, de nu a avut cel puțin două ani în gradul de locotenent- colonel și un serviciu efectiv de trei ani la trupă, ca ofițer superior. Ofițerii de stat-major, precum și adjutanții, regali, pentru înaintarea la gradul de colonel, trebuesc să aibă un stagiu de două ani la trupă. "Ca ofițer superior" „Art. 11.—Nimeni nu poate fi înaintat general de brigadă de nu a avut cel puțin patru ani în gradul de colonel, din cari doui ani ca comandant sau însărcinat cu conducerea unui regiment, dacă nu a comandat sau condus deja regiment in gradul de locotenent-colonel. Pe lingă condițiunile de mai sus, un colonel, spre a fi înaintat general de brigadă, trebue să poseadă aptitudini și capacitate pentru conducerea celor trei arme combinate. Aceste calități se vor constata cu ocazia concentrărilor anuale și manevre, vor fi obligatorii pentru Înaintare și vor face obiectul unui raport special al comandantului corpului de armată, care va fi supus comitetului inspectorilor generali". „Art. 18.—Căpitanii, pe lângă condițiunile prescrise prin art. 8 precedent, pentru ca să poată înainta la gradul de maior, trebuesc mai viții să reușească și la un examen in conditiunile mai jos arătate.. Autorizarea de a se prezenta la examen este dată de ministrul de razboiu, în urma cererei pe calea erarhică și pe baza recomandatiunei favorabile a tuturor șefilor erarhici. Căpitanii de infanterie și de cavalerie vor trece un examen practic pe teren și un teren variat, înaintea unei comisiuni compusă din toți comandanții erarhici titulari ai candidatului Examenul va consista din rezolvarea unei teme tactice și din o relațiune scrisă asupra modului cum a fost rezolvată cu observațiuni critice. Căpitanii din armele și serviciile speciale vor trece un examen teoretic și practic înaintea unei comisiuni compusă din inspectorul armei sau serviciului, ca președinte, și doi ofițeri superiori din specialitatea candidatului, ca membri numiți de minister. Regulamentul legei de față va hotărî amănuntele acestor examene. Reușita la examen nu dă căpitanilor decit dreptul de a putea fi propuși la înaintare la vechime sau alegere dacă sunt apreciați și sub toate celelalte raporturi, de șefii în drept că merită această disticțiune. Gradul de maior se va da în proporție de doar la alegere și unul la vechime”. „Art. 22.— Pentru ca un ofițer superior sau general să poată primi un comandament, inclusiv de la cel de regiment în sus, trebue să fie anume recomandat de către șeliierarhicî și admis de comitetul inspectorilor generali. Vor putea opinia asupra , admiterea, numai inspectorii mai mari sau mai vechi în grad decît ofițerul propus. Condițiunile de admitere se vor hotărî prin regulamentul legei de față. Ofițerii admiși pentru a primi un comandament superior pot fi măriți sau eliminați, în limitele dispozițiunilor din alin. 2 de sub art. 26 următor: „Art. 23.— Pentru ca un ofițer să poată înainta, fie la alegere, fie la vechime, trebue să figureze pe tabloul de înaintare, în baza propunerilor șefilor erarhici. Tablourile de înaintare se vor stabili doar ministrul de razboiu, după p. .Alcon a poat recogingeri unile din memoriile ofițerilor și van luat avizul inspectorilor generali, adunați sub preșidentiați. Ofițerii vor fi înscriși în aceste tablouri după rîndul ce an în anuarul armatei, afară de căpitani, pentru cari se va observa și rîndul seriei de ■examen” „Art. 24.— Ofițerii de stat-major concură la înaintare cu ofițerii din arma lor. Eî vor înainta și la locurile vacante din serviciile de stat-major cari le sînt exclusiv rezervate, oricare le-ar fi rîndul de înaintare pe tabloul armei lor, dacă sînt propuși de șeful statului-major general al armatei pe un tablou special, pe care vor fi înscriși la rîndul vechime. Acest tablou special va fi supus comitetului inspectorilor generali”. „Art. 25.— Tablourile de înaintare, după ce sînt supuse aprobarea M. S. Regelui, devin obligatorii pentru înaintare pînă la întocmirea altor tablouri. Ele vor fi întocmite de aceea numai pentru numărul de vacanțe probabile în cursul unui an. Acest număr va fi comunicat comitetului inspectorilor generali, la întrunirea lor”. La finele art. 26 se adaogă următorul aliniat: „Ofițerul eliminat în trei ani consecutivi, este trecut din oficiu în poziție de retragere prin decret regal, bazat pe raportul ministrului de războiu, în urma avizului comitetului inspectorilor generali ai armatei”. „Art. 27.—Toate gradele de ofițeri sunt date de M. S.Regele, în urma unui raport al ministerului de războiu. Vechimea de înaintare se va determina prin numărul decretului și prin ordinea înscrierea ofițerilor în decret.Vechimea pentru gradele de caporal sau brigadier și subofițer datează din ziua ordinului de zi de înaintare. Vechimea soldaților datează din ziua sosirelor sub drapel”. „Art. 33.—In timp de pace, nu se poate da un grad peste complectul bugetar, nici nu se acordă grade onorifice. Nu se poate de asemenea da un grad superior celui corespunzător funcțiunei”. „Art. 39:-Ofițerul de pioneri concură la înaintare cu ofițerii de infanterie. Ofițerii de pionieri și din geniu pot depune examenul pentru gradul de maior, atît în infanterie, cît și în geniu. După înaintare însă la acest grad, ei rămîn în arma pentru care au depus examenul” icoane lăsate poporului bulgar de cunoscutul filantrop Evloghie Gheorghieff, decedat în București. In semn de protestare contra prințului care Ta ignorat, partizanii lui Gheșeff din toată Bulgaria îî trimet adrese de îmbărbătare acoperite cu sute de semnături. Ziarele amicelui au mers chiar pină acolo în cit au publicat o telegramă din București în care se spune că regele Carol primind în audiență pe un scriitor bulgar, între altele s-a spus că „Bulgaria posedă in d. Gheșoff un bărbat de stat, care ar face onoare oricărei alte târî”, Si non e vero, e bien trovalo. Informatiuni 9 Ziarele oficioase anunțând Liniștea domnește in toată tara și că, cu toate acestea se continuă a se lua măsurile preventive pe cari le-am anunțat Comitetul executiv al conservatorilor carpiști se va întruni mîine la orele 5 d. a. Se va discuta asupra alegerei de la Iași și se vor lua hotărîri in vederea intrunirei ce se va ține in capitala Moldovei înainte de acea alegere. Eli s'a declarat vacant locul de senator de la colegiul I de Vaslui, în urma numirei d-lui maior G Văleanu, ca inspector agricol. Alegerea se va face în cursul lunei Aprilie. Ni se comunică din Sculeni că modul de procedare al proprietarului moșiei Stlnca (Iași) d. D. Greceanu este menit a da loc la mari nemulțumiri printre săteni. Intr’adevăr, contrar nouei legi d. Greceanu refuză de a da țăranilor pămînt numai pe bani ci pretinde ca în schimbul fiecărei fălci ei să î pășiască cite 40 prăjini. Societatea Leonida C ie a furnizat d-lui H. Moser, industriaș din București un automobil „Darracq" de 12 cai putere. D. inginer I. Barbareu, șeful serviciului de marcare din ministerul de finanțe, se află la Huși pentru infințarea unui post de marcare a obiectelor prețioase, în acel oraș, de acolo va trece la Iași pentru ca să aleagă, din noul local al antrepozitelor vamale, camerele necesare pentru instalarea mai confortabilă a serviciului de marcare. Noul local al vămei Constanța va fi iluminat cu electricitate, după planurile alcătuite de d. arhitect I. Pompilian. Comisiunea disciplinară a ministerului de finanțe, va judeca la 15 Martie,pe d- G. Ropală, controlor la serviciul de marcare. Concertul vestitului pianist Iriedman va fi Luni 17 Martie. Cum de la Sauer n’am avut ocazia să admirăm alt mare maestru al clavirului, publicul se grăbește a și reține locurile la agenția* Jeder, îndemnat de renumele lui Friedman și de succesele pe care renumitul artist le a obținut, la Paris și la Viena mai cu seamă. Concursul pentru ocuparea definitivă a posturilor de medici veterinari de județ, zonă și punct de observație care se tine Sîmbătă 1 Martie a. c. va avea loc în localul școalei veterinare la ora 1 p. m. deoarece la direcțiunea sanitară nu e încăpere, suficientă. In comunele Popești-Conduratu și Dudești (Ilfov) s’a înființat, o grădină de copii cu începere dela 15 Februarie. Primarul comunei Drăgășani (Vîlcea), a fost revocat. D. Dumitru Ionescu a fost numit vice-președinte al comisiunei interimare a comunei urbane Urziceni, (Ialomița). D. Mihail I. Ghica a fost confirmat în funcțiunea de primar și I. Bordianu în aceea de ajutor de primar în comuna Herța din Dorohoi. Consiliul general al județului Ilfov a fost autorizat ca în actuala sesiune , extraordinară, să se ocupe și cu chestiunea votărei unui împrumut pentru noul construcțiuni de localuri de școale rurale în județ. „Monitorul Oficial“ de azi publică decretul prin care colegiul al II-lea electoral pentru consilierii județeni de Suceava e convocat pentru 17 Martie, pentru a alege 2 consilieri, iar colegiul I e convocat pentru 19 Martie pentru a alege și el 2 consilieri. Duminică 2 Martie, la orele 9 dimineața, in sala Eforiei, va avea loc un mare meeting al muncitorilor, ca protestare în contra corporațiilor. Meetingul e organizat de comisiunea generală a sindicatelor din Rominia. D-niu Sturdza si Mortun au plecat la Craiova spre a asista la înmormîntarea regretatului Al. Nicolai d. D. C. V. Gheorghiu, consilier județean al județului Botoșani ne informează că d. Eugen Totoescu, ales membru în consiliul comunal din Hîrlău, și probabil viitor primar, nu e cetățean român, tatăl d-sale fiind supus austriac pe vremuri. Consfătuirea conservatorilordemocrați din tur. de Negro Conservatorii democrați din culoarea de negru au început seria de întruniri pe suburbii. Aseară a avut loc o consfătuire a cetățenilor din suburbia Cetea-nouă, al cărei șef este d. căpitan I. Ionescu. Au luat parte un mare număr de cetățeni, fruntași. D. Barbu Păltineanu, șeful Capitalei, a ținut o frumoasă cuvîntare, arătînd aspirațiunile curate ale partidului de sub șefia d-lui Take Ionescu, care este partidul dreptăței și al cinstei politice. Au mai vorbit d-niî. N. Gosăcescu, căpitan Ionescu, colonel Cocea și Teodor Speranță. Consfătuirea care a avut loc în casare d-lui avocat Ioan V. Stoian din bulev. Pake No. 26, s’a terminat la orele 10 și jumătate seara.—T. RREVERUL în jurul interpelarei asupra teatrului Situatiunea d-lui Procopiu. — Un interview cu d. Davila. — Un articol al d-lui P. diade. Interpelarea asupra Teatrului National n’a pus numai pe d. Haret într’o situațiune critică, slăbindu-i autoritatea, dar a mai creat între d-sa și d. Procopiu, care a intervenit în discuție, o situațiune imposibilă. In adevăr, d. Procopiu este numit de d Haret reprezentant al ministerului instrucțiunei în comitetul teatral In această calitate, d. Procopiu a luat cuvintul în Cameră și a apărat gestiunea d-lui Davila. Or, ministrul instrucțiune!, în răspunsul sau, a înlăturat spusele representantuluĭ sau in comitetul teatral, i-a respins chiar cifrele statistice spunînd că n’are încredere în ele și s’a raliat în totul la spusele interpelatorului care a atacat direcția teatrului. Cu alte cuvinte, d. Haret n’a blamat numai pe d. Davila, dar și pe d. Procopiu, reprezentantul acreditat al ministrului în comitetul teatral. Al cui reprezentant mai e, deci, azi, d. Procopiu în comitetul teatral? 11 va înlocui ministrul? Va demisiona d-sa? Iată chestiunea care se discută azi în cercurile guvernamentale. * Mai mult, D. Procopiu mai are și calitatea de director al oficiosului francez al guvernului. Și in această calitate, d. ministru de instrucție l’a aruncat peste bord și între d. Procopiu și d.Iorga n’a stat o clipă la îndoială și s’a raliat la atacurile d-luî Iorga, respingînd apărarea d-lui Procopiu. Astfel d. Haret a fost mult mai crud cu amicul său politic și reprezentantul numit chiar de d-sa in comitetul teatral decit cu însuși d. Davila. Căci pe d. Davila, de care nu Ta numit d-sa, a declarat că nu-l schimbă, dar pe d. Procopiu pe care Ta numit d-sa. Ta maltratat așa fel că Ta făcut să nu mai poată sta în comitetul teatral. Căci părerea e unanimă că d. Procopiu, cu demnitate, nu maî poate sta in comitetul teatral. . . Dar să vedeți, că nu e numai atît. D. Procopiu mai are o calitate — ceea ce dovedește că e un om plin de calități. Mai are calitatea de președinte al „Sindicatului ziariștilor". Dr. d. Davila in răspunsul sau de apărare la atacul d-lui Panu, și-a adus aminte și de presă și a maltratat-o mai rau decît pe tinerii autori despre cari spunea că trimit piese în stil de bucătăreasă, a spus că e Incultă de rea credință și n’are ce învăța deja ea. Ei bine, nu-i așa că cel mai indicat să ia apărarea d-lui Davila era președintele „Sindicatului ziariștilor?" De aceea se vede că a și făcut-o d. Procopiu, rămînînd acum să se explice și cu ziariștii membri ai„Sindicatului". Caracteristica situațiunei însă este următoarea: Maî întîî, d. Panu, care era de față la ședința Carneaiu, cînd s’a dezvoltat interpelarea,ia intervenit și n’a zis nici un Cuvînt, deși drsâ ’a dat primul atac. L’a lăsat pe d. Procopiu să se afle în treabă! Tar un alt membru în comitetul teatral, d. I. Saita, care e de asemenea în Cameră, văzînd balamucul general, s’a ținut de o parte și cu bunul simț obicinuit, și-a înaintat demisia din acest comitet. Nu mai rămâne decât ca d. Haret să numească în locul vacant, pe d. Iorga!.... Asupra interpelărei din Cameră d. Davila, directorul Teatrului, a acordat un interview „Ordine!” în care spune că d. Iorga a făcut personalități la adresa d-sale și că nu-l iartă fiindcă la 13 Martie 1906 n’a căzut victima „Mutismului naționalist“. D. Davila adaugă însă: „m’aüertat alții de vinovăția aceasta și-mi ajunge". Directorul Teatrului spune apoi că s’a ocupat de ridicarea materială a actorilor, că a început să dea loc pieselor originale cari se pot menține și că vrea să facă din Teatru un templu al artei. — Aveți cunoștință de legea nouă pe care d. Haret a spus că o va, depune în curînd? a fost întrebat d. Davila. —• Da, am fost consultat de mai multe persoane însărcinate de d. Haret, să adune material pentru noua lege, a răspuns d-sa. Mărturisesc, că nu sunt de părerea d-lui Haret, în ceea ce privește desființarea societăței dramatice. Principiile legei de la 1877, cari erau utopice la acea epocă, sunt astăzi baza cea mai solidă pentru un Teatru Național. Cu foarte mici modificări această lege poate dăinui încă ani îndelungați. Asemenea sînt de părere că direcția Teatrului, trebue să rămîe la Teatru, iar nicidecum să fie transportata la minister. Teatrul este o meserie specială, care nu poate fi făcută decît de un specialist, care cală să fie în același timp și un om al artei și un negustor. Afară numai dacă s’ar atribui Teatrului Național, reprezentarea unui anumit repertoriu și în cazul acesta, tot personalul n’ar putea fi decît funcționari ai Statului, cari nu s’ar preocupa cîtușî de puțin de partea comercială a reprezentatiunilor. In cazul acesta, statul ar trebui să prevadă o subventiune de cel puțin 300.000 lei pe an, peste cheltuelile actuale, pentru necesitățile reprezentatiunilor Teatrului National. Această încercare unică în felul ei, în istoria lumei, ar fi incontestabil foarte interesantă. D. . Davila mai fiind întrebat care sunt intențiunile sale pe viitor, a răspuns:— Să-mi văd de treabă ca și pînă acum. . Iar în ce privește piesele originale, a spus că pentru a ajunge la un număr egal de reprezentații de piese românești și de piese traduse, nu eu nevoe nici de legi, nici de organizații nouî, ci de piese originale bune scrise de autori cu talent. D. Pompiliu Eliade, care a voit să ia cuvîntul cu ocazia interpelăreî,dar care în urma consultărei d-lui Haret, a renunțat, publică azi un articol, într’un ziar guvernamental, prin care:—după ce cu drept cuvînt persiflează sfaturile d-lui Iorga de a se alege piese străine de ale lui Goppée, de a nu se juca „Enigma”, care e o piesă de valoare, sau de a nu se juca „Manasse”, fiindcă acest „cap de operă” și-a permis să-i scrie un evreu ca Ronetti-Roman,—arată că și d. Torga și d. Davila reprezintă puncte de vedere extreme. D-sa crede că piesele de reprezentat la Teatrul Național ar trebui examinate de.... Academie, sau de facultatea de litere, iar funcția de director-administrator să fie despărțită de aceea de „regisor”, adică să rămîn d. Davila regisor, iar ministrul să numească un administrator, care să se ocupe de alegerea pieselor, de „numirea, răsplătirea sau pedepsirea" artiștilor, etc. Regisorul să se ocupe de direcția materială, de scaune, decor, repetiții. # Cum se vede soluțiile nu lipsesc, dar ceea ce se discută deocamdată e situatiunea și autoritatea diferiților factori, in urma interpelărea. „Adevénit” In țară, Ploești, 29 ffebruarie întrunirea chelnerilor sindicaliști. — Chelnerii sindicaliști s’au întrunit orî dimineață, in localul sindicatelor unite. Au vorbit d-ni: I. Marinescu, C. Haimasohn, Simon, N. Mihăescu și M. Nicolescu. Oratorii au îndemnat pe colegii lor să fie cît se poate de solidari. Această solidaritate se impune mnaî cu deosebire acum, cînd numărul chelnerilor a progresat ,și concurența e foarte mare, din partea chelnerilor clandestini. La sfirșit, adunarea a aprobat ca sindicatul din Ploaști să se afilieze la cel din București. Judiciare. Parchetul a dat ordonanța definitivă în misterioasa afacere din comuna Cocorăști Grind, în care e acuzat individul Avram G. Băicoianu, că a asasinat pe mătușa sa, Maria G. Dragomir. Procesul se va judeca în sesiunea Curtea cu juri din Martie. — Din corespondențele noastre anterioare, cititorii cunosc împrejurările cum s’a sîrvîrșit o înfiorătoare crimă, în satul Băltești, pendinte de comuna Podenii-Vechi. Indivizii G. Antonescu, Alexandrina G. Antonescu, G. Ionescu și Stelian Toader, au omorît pe circiumarul Dumitru Alexandrescu Fiștoc. Crima a fost descoperită tocmai după un interval de un an, grația energicelor cercetări întreprinse de d-nii I. Cireșeanu, judecător de instrucție și N. Păunescu, procuror. Ordonanța definitivă în această afacere, a fost de lă ora și înaintată.Camerei de punere sub acuzare, spre a se putea, judeca în sesiunea de iarnă a Curtea cu juri. Accident.—Individul Stan Vasile, vizitiu la d. Cătălin Paraschivescu, a dat erî cu trăsura peste femeea Maria Ilie Ioan, din comuna Mălăești, gănind’o gr»VPacienta a fost transportată la spitalul „Boldescu“. * # Mișcarea în armată Treceri în rezervă Au fost trecute în rezervă din oficiu, pentru atingerea limitei de vîrstă. ,pe ziua de 1 Aprilie următorii d-nî ofițeri: Intendentul Mihăiță D. dela comandamentul corpului 4 la acel comandament. Locot colonel Cerchez G., Comandantul reg. Rovine 26, în acelașî regiment. Adjunctul cl. I. Poenaru Pandele din minister, la corpul 3. Căpitanui Miriculescu Ion din reg. M- Viteazu 6 în reg. 4 Ilfov 21; Nicolae At. din reg. Teleorman 20 în reg. 3 Dîmbovița 22; Sturdza Teodor din reg. 6 Tecuci 24 în Putna 10; Lerescu. Titu din reg. Teleorman 20 în reg. Muscel 30; Popescu Istrati din reg. Buzău 8 în reg. Prahova 7; Buznea Andrei din reg. Siret. 11 în reg. Roman 14; Dondoe G din reg. 1 Mehedinți în reg. Dolj 1; Vasilescu N. din reg. Olt, 3 in reg. Vilceă 2; adjunctul cl. II Gonta C. dela divizia I-a la corpul I. Administratorii cl. I Miciulescu Cristea din reg. Putna 10, la corpul I și Savescu G. dela școala de razboiu la corpul I; înaintări In armată Au fost înaintați la gradul de sublocotenent în rezervă în artilerie, pe ziua de 1 Martie 1908 următorii subofițeri plutonieri: Emilian D. din reg. 10 artilerie în același; Peșacov Vladimir din reg. 1 artilerie în același; Pavelescu Decebal din reg 3 în 8 artilerie; Rizescu Ion din reg. 1 cetate în același și Teișeanu Georgescu Al. din reg. 1 în același. Demisii și disponibilități S’a primit demisia din armată a d-lor colonel Paleologu D., comandantul reg. 8 Dragoș 29 și locot Plopșcoreanu G., din reg. 5 Călărași. D. căpitan Dinceanu Simion din reg. 5 roșiori a fost trecut în disponibilitate pe ziua de 10 Februarie 1908 pentru infirmități. D. căpitan Rusescu D. din reg. 3 artilerie, în disponibilitate pentru caz de boală, pe ziua de 20 Februarie. D. subst. Ghica A. N. din reg. 10 artilerie a fost trecut în retragere pentru infirmități. D- subit. Pîrligras Ștefan, din rezervă a fost șters din controalele armatei pe ziua de 7 Ianuaie pentru că a devenit preot. Concedii S’a acordat o prelungire de concedii de un an și șase luni d-lui lt. Anastasiu Cezar de la institutul geografic, care se află în Germania. S’a acordat un concediu de 60 zile d-lui căpitan Eremia G. din reg. 11 artilerie. Hrisn îl amentele la Casa rurală Asupra amendamentelor pe cari carpiștii din Senat le propun la proectul Casei rurale, d. Panu face prin „Săptămîna“ aceste reflecțiuni: „Mi se spune că amendamentul d-lui Marghiloman este reluat la Senat, și că chiar urmează oarecare tratative cu guvernul. In aceasta s'ar părea că consistă deocamdată veleitățile de șicană la o lege admisă deja in principiu de toată lumea si votată de unul din corpurile legiuitoare., — — „Se intelege că acceptarea amendamentului, adus în discuție acum la Senat, ar fi cam tardiv, căci el ar pune pe Cameră într'o situație cam delicată. Guvernul trebuia să se gîndească acum trei săptămîni, dacă propunerea d-lui Marghiloman e acceptabilă, și in acest caz s’o accepte. Guvernele nu trebue să prea abuzeze de obediența Parlamentului. Dar în fine chestia nu are mare importanță în sine“.,