Adevěrul, iunie 1908 (Anul 21, nr. 6735-6764)
1908-06-01 / nr. 6735
ilumina cu Î lume *1008 —„O asemenea atitudine a unei părți din opinia publică ar puteri să aibă cele mai grave consecința“. Comentariile în Germania Germania numai liniștită nu e și „Tageblatt" își exprimă astfel temerile : „Există la curtea din Petersburg și în armată un partid puternic, care ar deschide bucuros calea urei împotriva noastră. întâlnirea de la Reval nu va fi prilejul de convenții noul între cele două țări, dar țarul se va duce în Engliteza în vara asta, iar călătoria lui Wilhelm al II-lea a fost dezmințită. Toate astea fac ca întrevederea de la Reval să nu dea impresia unei situații înfloritoare a politicei noastre străine". Acest ziar se ocupă cu deosebire, ca și mai toate celelalte, de chestia macedoniană în care Germania ar fi silită să aleagă între menținerea concertului "european și prietenia ei pentru sultan — și el închee astfel: „La noi, ca și în Austria, se poate manifesta bucuria pentru menținerea concertului puterilor. Se face față unui joc unit. Articolele pe cari le găsim, în ziarele aliatei noastre, Italia, și nu in cele cari sunt ostile triplicei, arată lămurit deplasările de forțe cari il’au operat'*. Impresiunea în Englitera Presa din Londra protestează destul de moale contra ideilor unei alianțe noul. impresiunea care ese din această atitudine e, că Englitera nu visează să-și creeze noul prieteni cu prețul unor noul vrășmași; ea dorește ,,să rămîe pe un picior de egală prietenie cu toate puterile, în așa fel ca să poată în orice moment să arunce în balanță greutatea înrîurirea el, de partea în care vrea, in interesul pacei“. Numai ziarul „Out-Lock'* ține un limbagiu echivoc, care lasă loc bănuelilor. In acest ziar se vorbește de întrevederea de la Reval ca de o întilnire simbolică cu rezultate de cea mai înaltă importanță. i* , mm-Fără îndoială, nu-i încă modmentul de-a spune cuvîntul definitiv asupra sensului acestei întrevederi, cu asupra importanței ei! Pînă in prezent, telegramele sunt foarte puțin semnificative asupra acestui punct. Ceea ce știm e că se protestează deoparte — și putem crede că cu sinceritate — și că pe de alta se aprobă, ceea ce poate fi un rezultat calculat, cerut de interese politice. Sensul și importanța întrevedere de la Reval le vom vedea târziu de tot, prin forța evenimentelor. Curierul spectacolelor . ■ Sîmbată 31 Maiți Grădina Rașca. Trupa de artiști ai teatrului național joacă: ■ „La răcoare", comedie în 3 acte. Grădina Ambasadori. Trupa de operete va juca: „Visul unui vals“, 1 operetă în 3 acte, iretă în 3 acte. PARCUL OTETELISANU.— Concert dat de orchestra Strauss. GRADINA TERASĂ a Berăriei ți Restaurantului „La Carpați". In toate serile dela 7—12 si jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurant á la carte si preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei bere ( la Pilsen din fabrica Czell. Grădina Teatrului Pathé Frères, bulev. Elisabeta vis-a-vis de Café Bulevard). Reprezentațiuni cinematografice în fiecare seară. V Condamnat pentru insultă contra regelui BUZĂU, 30 Mai.—In ziua de 14 Februarie 1908, țiganul Ștefan Iordache Bivolaru, geambaș din Ploești, veni în comuna Glodeanu-Sărat din județul Buzau pentru a-și scoate un extract dupăactul săui de naștere, fiind născut in această comună. Fiind ora 12 și jumătate, primarul comunei spuse lui Bivolaru să vină mai tirziu, întrucit era ora mesei și primarul urma sa plece acasă. In adevăr, primarul părăsi localul primăriei unde rămase ajutorul sau împreună cu Ștefan Iordache Bivolaru.Nu trecu insă mult, și geambașul țigan care era cam amețit de băutură, observînd atârnate in localul primăriei două tablouri ale regelui și reginei, începu să profereze la adresa suveranilor tot soiul de insulte și expresiuni triviale. Ajutorul de primar al comunei Glodeanu,Sărat, surprins de această atitudine a țiganului Bivolaru, dresă imediat un procesverbal pe care îl înaintă parchetului de Buzäu. Parchetul a deschis atunci conform art. 77 combinat cu 294 cod. penal, acțiune publică geambașului Ștefan Iordache Bivolaru și în ziua de 26 Mai tribunalul de Buzau a judecat acest proces care a fost urmărit cu orecare interes de public. S’au ascultat în ședință un număr de martori, din lepozițiile cărora a reieșit în adevăr că Ștefan Iordache Bivolaru a proferat insulte la adresa regelui, dar că in momentele acelea, era turmentat. Tribunalul a condamnat pe Bivolaru la trei luni închisoare. Sandu CARTI ȘI REVISTE A apărut „Biblioteca Politică*’ No. 4, tratând despre Lascar Catcurgiu. Prețul 30 bani. Barbaria unei mame din focșani FOCȘANI, 30 Mai.—Aci face mare senzație, un caz de barbarie petrecut zilele acestea. O copilă de 6 ani a locotenentului Marinescu, a fost bătută groaznic de mama ei vitregă, în timpul lipsei locotenentului, care era plecat în concentrare la Hagienî. Fetița de o inteligentă precoce, a fost legată de mîini și de picioare și lovită crunt cu o varga groasă de lemn de gutui la tălpi și la mîini. Apoi a fost urzicată cu urzici pe tot corpul și lăsată flămîndă zile întregi. Copila, care se află intr’o stare de compătimit, a fost adăpostită de o femee miloasă, necunoscută ei, din strada Clementei No. 9. Este imposibil de conceput o astfel de barbarie din partea unei femei. Cazul a fost anchetat de poliție, care a înștiințat oficial parchetul și pe procurorul general. Amănunte urmează. _ B* Alegerile pentru Camera de comerț In Capitală Un comitet compus din membri ai Camerei de comerț și industrie din București, în frunte cu domnul G. G. Assan, în dorința de a înlătura amestecul politicii în alegerile de la Cameră de comerț care vor avea loc Duminică 1 Iunie a. c., a întocmit următoarea listă: Assan G. G., făină uleiuri; Angelescu dr. N. I., farmacie; Bedițeanu G. coloniale; Blank M., bancă; Botez M. tinighigerie; Boambă, petrol; Christescu I., fringherie; Dobrescu Th., architect; Dumitrescu- Militari I., coloniale; Eftimiu G. M., bancă; Furnică D. Z. coloniale; Grigoriu C., tăbăcărie; Hagi Theodorachy D., cărămidărie; Ionescu Al. I., cereale; Ioanin G., coloniale; Ionescu Elefterie, restaurant; Melic Grigorie G. Croitorie; Muller Oscar, articole de lux; Negreanu Pavel, tăbăcărie; Nicolau G. C., bijuterie; Niculescu I. Luca P., manufactură; Niculescu Th. agent de schimb ;Niculescu I. Luca P. manufactură; Petrescu P., tîmplărie ;Prager Sigmund blănărie; Socec Ion I. V., librărie; Staicovici B. D., conserve; Steriu C., bancă; Zanne N., bazalt. Noua listă a comercianților din Giurgiu GIURGIU 30 Mai.— In urma consfătuirei care a avut loc la clubul comercial, comercianții giurgiuveni au schimbat lista candidaților la Camera de comerț, alcătuind-o in modul următor: D-niî: Grigore Manolescu, Grigore Marinescu, Preda Anastasescu și Mihnea Iliescu. Liberalii au lăsat lista așa cum a fost alcătuită întîiu, adică cu d-nii: Ioan Popescu, Mihail Pascali, Petre Drăgănescu și Mitiță Păsculescu. Clubul comercial a lansat azi pe piață un apel către toți comercianții giurgiuveni, prin care Îi îndeamnă să voteze lista comercianților propuși de clubul comercial, listă formată fără a se avea în vedere culoarea politică a comercianților. Printre comercianți domnește mare fierbere.—Idem . Mîine se va efectua alegerea a zece membri ai Camerei de comerț, pe o perioadă de trei ani. Pe lîngă lista propusă de „Cercul comercial și industrial“, pe care am comunicat-o la timp, Va lupta în aceste alegeri, și o a doua listă, compusă din d-ni: Nae Nedelcovici, Ghiță Stoenescu, Petre Minculescu, pescar, Procopie Negulescu, măcelar, G. Bărbulescu, chiristigiu, Stelian Țepeș, brașovean, C. Z. Ghiculescu, băcan, D. Dumitrescu, tipograf,3. Ionescu, pielar și dr. Nicolae Stanciu Stănescu. Aceste candidaturi s’au fixat ori, în urma consfătuire! ce a urmat între comercianti și industriași. Școala de subofițeri După cum s,a anunțat el a decis înființarea pe ziua de 1 Iunie a unei școli preparatorii pentru subofițeri. Școala va avea și o secțiune pentru pregătirea meseriașilor de cari are nevoe armata. Candidații trebue să fie în etata de 16 18 ani, să fie romînî, să fie absolvenți ai cursului primar și bine dezvoltați. Corurile de înscriere se trimit depozitelor de recrutare. Fiii de militari și copiii de trupă, vor fi preferați. Durata cursurilor va fi de 2 ani, pentru școala preparatorii de subofițeri și de trei ani pentru școala de meseriași militari. Anu școlar va începe de la 1 Septembrie și se va termina la 30 Iunie. Personalul școalei se va compune din : un maior, comandantul școalei, un căpitan, ajutor de comandant, un căpitan sau locotenent comandat de companie de elevi, etc. Uniforma elevilor va fi acea a soldaților de infanterie, cu un șiret galben la guler ; pe epoleți elevii șoalei de subofițeri, vor purta inițialele S. P. S.,iar elevii școalei de meserii militare literele S. M. înscrierile se vor începe la cursul lunii iulie. O biserică romînească la Viena Societatea romînă -ortodoxă- jubiliară-imperială din Viena, urmărește planul de a construi în acel oraș o biserică ortodoxă română și să inființeze o comunitate la fel. Cu prilejul serbărilor jubilare in Austria, societatea a început activitatea sa in această privința și a mai pus de gând ca după terminarea bisericei în chestiune să clădească un mare internat pentru studenții români de pretutindeni. Serviciul nostru divin se oficiază deocamdată la o mică capelă, care s’a sfințit cu ocazia primirei membrilor consiliului comunal din București. Lângă capela în chestiune se află instalată o odae ca școala, unde preotul dă copiilor români, în fiecare Sîmbătă instrucție de limba și literatura romînă. Președintele societății d. Alexandru Lupu general pensionar luptă cel dintâi pentru aducerea la îndeplinirea acestui proect. Societatea face apel la toțî banii romîni ca să-i dea ajutor pentru această nobilă întreprindere. Comisia III.— Școala No. 9 de băeti („Poenaru"), d-niî. P. Iliescu, seu, prezident; preotul N. Antonescu Gh. Cimpinescu, membri; Comisia IV.—Școala No. 6 de băeti („Poenari“) d-niî. P. Iliescu, președinte; M. Niculescu, I. Dumitriu și M. Rădulescu membri. Comisia V.—Școala No. 3 de băeți („Cuiba cu barză“), d-niî: Ilie Popescu președinte; G. N. Corlescu, Gh. Negulescu și N. Grigoriu, membri. Institutele private Școala luterană de băeți.—M. Mihăilescu, președinte; Dima Cristescu El. Ștefanopol și Eugeniu Gardfian, membre. Școala catolică de băutî.—(Calea Călărași) d-nil. V. Mircea, președinte; Dragomir Petrescu, Eliza Niculescu și Anastasiu Gherasim, membri. Școala italiană.—D-nil; V. Florinescu, președinte; Alexandrina Ștefănescu, Eufrosina Tzigara și Victoria Anastasiu, membre. Institutul Thicrin. — Gherasim Grozescu, președinte; Ana Bunescu, membră. Școala catolică.— (Str. Fintînei): N. Haris, președinte; Aurelia Marin, Maria C. Atanasiu, membre. Școla armenească.—V. Nestorescu, președinte; Atena Mavromati, membră: Institutul Pompilian.—M. Ionescu, președinte; Elena Șoiculescu, membră. Demisia dizidenților liberali din Iași * .= * 1 — Textul demisiei — Iași, 30 Mai fi.—Azi după amiază, dizidenții liberali aui înaintat d-lui Stere, noul președinte al clubului liberal, demisiunea lor din acest club in termenii următori .Constatând că de un timp încoace principiile admirabile ale partidului liberal, grație unei nefericite directive greșite, sunt nesocotite și sacrificate, iar în locul lor tinde să se introducă dezbinarea și vrajba ce periclitează cauza salutară a liberalismului, către care rămânem strânși uniți, mai jos semnații vă rugăm să primit demisiunea noastră din clubul liberal din Iași“. „Semnat!: Gh. Șendrea, maior Gh. Ionescu, N. G. Paraschivescu, N. Gh. Climeecu, I. G. Lupescu, Nicolaide, Handoca, Tintorescu si Ro* pală*". In acest moment am intilnit pe un simpatic prieten intim al d-lui Stere. La Întrebarea mea dacă d. Stere primește președinția clubului — deoarece se zvonise prin oraș că d-sa n’ar primi această demnitate — simpaticul prieten al d-lui Stere mi-a comunicat că de îndată ce comitetul de la centru va aproba alegerea făcută, d. Stere va primii prezidenția clubului din Iași și ci se va pune îndată pe lucru. ________ Dan Comisiaiiile examinatoare Dintruntâmintul urinar Ministerul instrucțiunei publice, a numit următoarele comisiuni pentru examenele elevilor pregătiți în particular din Capitală: Pentru fete Comisiunea I.— Școala No. 9 (Sf. Vineri) : d-na Smaranda Cratzian, președintă; Cecilia T. Iliescu Elisa Constantinescu și Maria Albu, membre: Comisiunea II.— Școala de fete No. 2 (Lucaci) d-nele: Maria C. Barcan președintă; Paulina N. Hariș, Ioana Partenie și Elena Scărlâtescu, membre. Comisiunea III.— Școala No. 12 („Clementa“), d-nele: Maria I. Müller, președintă; El. C. Dumitrescu Paulina Elinescu și Emilia Gabrielescu, membre. Comisiunea IV. — Școala No. 6 („Poenaru“), d-ndlo: Eufrosina Țînțăreanu președintă; El. Argintaru, Ec. Zaicariu și Eliza Chelaru, membre. Comisia V.— Școala No. 11 („Cuiba cu barză") Lucreția Stătescu, președintă: Laura Gheorghiu Elena Fotescu, Maria Boldescu membre. Comisia VI.—Școala de fete No. 14 („Foișor“); Ec. Cernescu președintă; Florica Ghiea, Aurelia Marinescu și Virginia Ionescu membre. Pentru băeti Comisia 1.—Școala No. 1 de băeti (General Adrian), d-niî: G. Teodorescu, președinte; G. Stoenescu, Gabriel Niculescu, C. Șulescu membri. Comisia N.—Școala No. 10 de băetî („Lucacî"), d-niî. N. Niculescu președinte; I. Vulcănescu, G. Antonescu Vasile Longhin, membri. ^TiEe^areraa** ^ .„^Șfefâi^îâi Sîi^Sâti POLITICA IN PROVINCIE Demonstrația dizidenței liberale din Iași —In furat alegere d-lui Stere ocupîndu ne de alegerea d-lui C. Stere ca președinte al clubului liberal din Iași spuneam ieri că ne credeam bine informați, atunci cînd afirmam că, imediat ce d. Stere va fi ales, membrii dizidentei liberale vor demisiona din club. Și după cum se vede, am fost bine informați. Intr'adevăr, ori după amiazi, s'a prezintat noului președinte al clubului liberal ieșean următoarea demisie, pe care o reproducem textual: „Constatind că de la un timp încoace principiile și aspirațiile partidului liberal grație unei nefericite directive greșite, s<nnt nesocotite și sacrificate, iar in locul lor tinde să se introducă dezbinarea și vrajba ce periclitează cauza salutară a liberalismului, către care rămînem strînși uniți, mai jos semnații vă rugăm a primi demisiunea noastră din clubul liberal din Iași“. Această demisie e semnată de d-niî Iorgu Șendrea, maior Gh. Ionoscn, N. G. Paraschivescn, N. Gh. Climescu, I. G. Lupescu, Nicolaide, Handoca, Timorescu și Ropală. In primul loc se impune o interesantă constatare. Demisia colectivă a dizidentei e semnată numai de către nouă clubiști, deși se anunța că cel puțin 20 de liberali ieșeni, urmează pe d. Iorgu Șendrea în mișcarea d-sale contra d-lui Stere. Dar scăderea aceasta simțitoare, și bruscă a numărului celor cari formau pînă eri dizidenta liberală, scade cu mult efectul demisiei colective din club, mai ales că in afară de d. Iorgu Șendrea și Nicolaide, ceilalți șapte comptau prea mult în politica liberală de la Iași. Să fie acesta efectul majoritatei remarcabile a clubului care s'a manifestat fățiș pentru d. Stere atît cu ocazia complectării comitetului executiv, cit și cu prilejul alegerea noului președinte? Ori au găsit dizidenții liberali că, în urma majorității întrunită de d. Stere la alegerea d-sale, o acțiune protivnică nu ar duce pentru moment, la nici un rezultat, și atunci, au rărit rândurile dizidenților? Și într’Un caz și ln altul, deocamdată, d. Stere și amicii d-sale sînt acei cari au învins. Aceasta nu înseamnă însă, că succesul e definitiv și că, mai curînd sau mai tirziu, nu s'ar putea forma o dizidență care să fie și mai bine organizată și, în acest caz, să dea cu mai mult succes lupta împotriva d-lui Stere. Totul, va depinde, însă, de atitudinea pe care o va avea d. Stere față de club, totul depinde de politica pe care o va urma d. Stere și de directiva pe care noul președinte va înțelege s’o dea partidului. Dacă această politică și această directivă vor intra în vederile majoritatea clubului și dacă va răspunde speranțelor pe cari tineretul liberal ieșean le-a pus în d-sa atunci cînd Ta ales președinție în acest caz o dizidență serioasă va fi evitată și d. Stere va putea lucra în liniște. Altfel, va avea și d-sa soarta d-lui P. Ponica ridicase în ultimul timp, împotriva politicei d sale jumătate din numărul membrilor clubului liberal din Iași, T * Să revenim la demisia celor nouă. Orîcît ar fi aceștia de puțini, sînt totuși nouă membri cari au demisionat din club. Care e rostul acestor demisii cari au însoțit alegerea d-lui Stere? D. Iorgu Șendrea și cei opt amici cari au rămas în jurul d-sale speră că, prin demisia aceasta colectivă, vor influența asupra centrului și vor face să se întîrzie, cel puțin, ratificarea alegere d-lui Stere. Aceștia speră să dovedească centrului păci. Stere nu are simpatiile întregului partid dela Iași, și că, atîta timp cît va fi d-sa președinte, vor fi vecinie nemulțumiți. Tactica aceasta se pare a fi greșită. Căci, ce înseamnă nouă membri, dintre care numai doi aveau oarecare importanță, și, totuși, nu prea multă, în partidul liberal ieșan, cînd o mare majoritate și-a spus cuvîntul ei? Centrul nu va putea ține seamă de această demonstrație pentru că, atunci, ar fi să intre în conflict cu întreg clubul de la Iași. Deocamdată demisiile acestea rămîn o simplă demonstrație ostilă d-lui Stere și, atîta tot, Sanda Vrancea Moartea suspectă a fostului casier Milcu Autopsia cadavrului La ora 6 seara, din ordinul d-lui proc. Neagu, d-rul Toma Voiculescu a făcut autopsia cadavrului fostului casier loan Milcu In prezența d-lui procuror Niciu, a judelui instructor, d. Stelicescu, a d-lor doctori Schina și Mețulescu și a d-lui Stericu, directorul prefecturei de poliție.Tăindu-se corpul, s’a constatat o puternică congestie cerebrală. Craniul era puțin umflat. Procedeimiu se la disecarea pectorală, s’a constatat că în direcția plămînului drept lipsește o coastă. Rectul era plin de lichid, din cauza diareei pe care o avusese Mercuri seara fostul casier. Raportul medical conchide că moartea a provenit dintr-o congestie edem cerebrală, apoi edem pulmonară. Medicii au extras bucăți de rinichi, ficat, și splină, care împreună cu stomacul și intestinele au fost puse in borcane și trimise institutului medico-legal din București. Analiza și autopsia s'a făcut în curtea spitalului Filantropic. Mîine are loc îngroparea cadavrului. Maria Tempel in curtea căreia Milcu a fost lovit de congestie cerebrală, a fost declarată arestată și condusă provizoriu in localul prefecturei poliției.— Xam. # Examenul administratorilor de plăși In vederea examenului de aptitudine și capacitate pentru funcțiunea de administratori de plăși s'a dispus urrmătoarele: Examenul se va tine in localul Consiliului Activ Permanent bulevardul Carol, piața Rosetti; in zilele de 3 și 4 Iunie se vor verifica cererile și actele însoțitoare; în ziua de 5 Iunie la ora 9 dimineața se va afișa în localul I Consiliului tabloul general al celor admiși la examen împărțiți în serii de cîte 20 candidați; în zilele de 5, 6, 7, 9 și 10 Iunie de la orele 3—6 p. m. vor avea loc probele scrise, pe serii. In zilele de 11, 12 și 13 Iunie se vor examina și nota probele scrise iar în ziua de 14 Iunie ora 9 dimineața se va afișa în localul Consiliului listă candidaților admiși pentru proba orală împărțiți în serii de cite 5 candidați. In zilele de 16, 17, 18, 19, 20, 21 și 23 Iunie dela orele 9—12 a. m. și dela 3—6 p. m. va avea loc proba orală pe serii. In zilele de 24 și 25 se va face clasificarea candidaților reușit! la examenul conform art. 20 din regulament. învățătorii bulgari la T.-Măgurele T.-Măgurele, 31 Maî. — Mîine dimineață un grup de 140 învățători bulgari va înapoia corpului didactic din localitate vizita făcută la 21 Aprilie. Ele vor depune două coroane pe mormintul „Independenței". Va avea loc o serbare școlară și reprezentarea piesei , Crai nou" în onoarea lor. Marți dimineața cu un tren special din gara locală pornește la Curtea de Argeș, împreună cu corpul didactic urban și revizorul școlar Victor Protopopescu. Amănunte detaliate trimet prin poștă Violeta Congresul ziariștilor romîni din Transilvania D. dr. A. Murășanu, directorul „Gazetei Transilvaniei“, a trimis redacțiunilor ziarelor partidului național român din Transilvania următoarea adresă: „Voi este cunoscut că In urma Infiintărei fondului jubilat al „Gazetei Transilvaniei", destinat pentru ajutorarea și sprijinirea ziariștilor și scrriitorilor romîni din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, ne-am văzut indemnați pe temeiul manifestatiunilor de sinopatie și încredere din partea presei și a publicului nostru, a lua hotarirea să invităm foile noastre nationale la o consfătuire in scopul de a ne înțelege asuptra modalității cum s'ar putea afla, in împrejurările de azi o intre, buinlare mai bună și mai puterivilă a fondului jubilar amintit»— „Viind a ne împlini promisiunea ce am făcut o in public piin coloanele „Gazetei", venim a va ruga, să binevoiți a trimite vn reprezentam al mult prețuitei d-v. foi la consfătuirea intimă ce o conchiemăm in scopul arătat pe ziua de Insuiti a Posăsiilor noastre (1 (I) Iunie 1908) la Brașov, In localul redacțiunei „Gazele î“ (Piața A o. so) la orele 8 a. m. Moartea senatorului Nicu Albu Azi dimineață la orele 8, după o lungă suferință, a încetat din viață la sanatoriul Sf. Elisabeta din Capitală, senatorul Nicu Albu, șeful liberalilor din județul Neamț. Prin moartea lui Nicu Albu, partidul liberal perde pe unul din cei mai populari și mai iubiți fruntași din Moldova. Om de inimă și de caracter, luptător care făcea mari sacrificii în politică, administrator din cei mai pricepuți, om bun și drept, temut dar respectat de adversarii săi politici,—iată cine a fost Nicu Albu. Deși avea atîtea frumoase și prețioase calități, el n'a rîvnit măriri, n’a ieșit din starea lui de acțiune politică locală, ceea ce însă nu-l făcea mai puțin apreciat în cercurile liberale conducătoare. Pentru pietreni, moartea lui Nicu Albu este o lovitură mare, căci el a fost cel mai puternic sprijinitor al intereselor județului și orașului și lui se datorește aproape tot ce s’a făcut mai de seamă in Neamț și Peatra. # Clubul tinerimea din Capitală, al cărui membru fondator a fost, cum și clubul liberal, au arborat drapele negre. La înmormîntare vor lua parte numeroase delegatiuni din Moldova și d. Emil Costinescu, ministru de finanțe, bun amic al defunctului, care, în timpul din urmă, conducea acțiunea politică din Neamț, împreună cu Nicu Albu. Astă seară corpul defunctului senator Nicu Albu va fi transportat la Piatra Neamț Inmormintarea se va face Marti. Nicu Albu Cota apei pe Dunăre Coland ie raport ea efiigiul PORTURILE —— ---------— AbsCrHbil In lina de In iim de 19 tdații 30 Main T.-Severin . 2.96 2.85 In scad. Calafat. . . . 3.12 3.00 Bechet. . . . 3.28 3.05 » T.-Măgurele 3.07 2.89 Giurgiu . . . 4.05 3.80 „ Oltenița. . . 418 3.98 „ Călărași. . . 3.98 3.82 C.-Vodă . . . 4.45 4 38 G.-Ialomiței 4.63 4.58 * Galați____ 3.89 3.85 Tulcea------- 2.44 2 43 Cum e vremea Zb țară Sîmbătă 31 Mare.—Timpul se menține pretutindeni răcoros, mai cu seamă peste noapte, cind in mare parte a țărei temperatura s’a coborit sub plus 10 grade, ajungind la plus 6 grade la munte și in unele localități din nordul Moldovei. Cea mai ridicată temperatură din cursul zilei a fost plus 26 grade la Armășești (Ialomița) și la Alexandria. Era după amiază a plouat pe alocuri în Moldova și in mare parte, a Munteniei mai cu seamă în regiunea dealurilor, unde ploaia a fost repede, din din unele părți cantități de apă de peste 20 milimetri. La Slatina și Tg.Jiul a căzut și grindină. De astă noapte cerul s’a înseninat in toată țara, vintul suflă slab de la N și NV în Moldova, iar în restul țărei din direcțiuni diferite. Barometrul aproape staționar. Presiunea atmosferică este în mijlociu către 766 mm. in Muntenia, iar în Moldova către 768 mm. A plouat la: Balș 7 mm., Constantinești 8, Drăgănești 3, Titu 13, Bilciurești 6, Hirja 3, Petroasa 25, Știrbei 12, Roman 2, Tg.Ocna â. B.Sărat 4, Cîmpina 23, Rucăr 5, Cîmpulung 3, Tîrgoviște 5, București 1, Roșiori 1, Caracal 1, Slatina 48, Găești 25, Tg.Jiu 20, Craiiova 2, Baia 6, Potlogi 24, Buzești 30, Bezdeadu 8, Chiojdeni 3 și Drajna 3 mm. apă. ..am*.'....*, ADEVERI» - FARA PLATA Acordăm Gratis, tuturor acelora cari se vor abona de azi la DIMINEAȚA, participarea la Loteria Regatului Român, a cărei tragere este la 7 Iulie 1908 1500 cîștiguri în suma de Lei 136.950 cișligul cel mare au cărui cel mai norocos este it. Lei 60.000 — afară de multe alte cîștiguri Abonații pe un an primesc Gratis 14 Los cl. I. Abonații pe 6 luni primesc Gratis 118 Los cl. Aceste locuri sunt cumpărate de la Colectura principală FELIX GRAND Comp. ftinioul central de vinzare al Loteriei Regatului Român — București, Str. Academiei Noi — Fiecare Abonat poate continua sau nu jocul la celelalte clase, după dorință Toți abonații vechi și noi mai participă la premii in valoare de peste Lei 25000 care se compun din: DOUA CORPURI din CASE In strada Teilor, 208 LIBERE DE ORICE SARCINĂ Toate camerile complect mobilate și montate de Marele Bazar eu Mobile Marco Dattelkremer» La Centrala“ Strada Carol, No. 62 DOUA POLIțl de ASIGURARE pe VIAȚA (ZESTRE) in valoare de LEII 4000 A Soc. de Asigurare „IdRIiOLA» D OUA TRUSOURI în valoare de LEI IlOO lucrate in Atelierele Speciale de Trusouri pentru Mirese ale Casei □ar K0RAUS & SOCACIU aAATU RODITĂ“ — Calea Victoriei No. 3400 MASINA de SCRIS „STOEWER“ cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc, în valoare de LEI 700 de la magazinul .KOSMOS casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pentru toate sisteme de Mașini de scris Multiplicat, etc., Biroul Ie copiat nete, București, Str. Smirdan, 49 O MAȘINA DE CUSUT SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricațiune garantată, din Imbros BINI KT Bill ARI R1 București, Bulev. Elisabeta o Magazinul I- IV. WhittIKttHK (lingă Băile Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horclogerie LEON WESBLUTH. București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, în rețele pe margini — UN ELEGANT PORT-UMBRELE DE BRONZ de la — INDUSTRIA MFTEMCI HÂRCII — —SOCIETATE IN COMANDITĂ— Bulevardul Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expuse O BICICLETA 100 ABONAMENTE la Ziarul „ADEVERUL“ Costul Abonamentului: Pe un an Le! 20, dind dreptul la 15 Cupoane de participare la premii; Pe 6 luni Le! 11, dînd dreptul la 7 Cupoane ; Pe 3 luni Lei 6, dind dreptul la 2 Cupoane. Escursiunea comercianților la Constantinopol IV Pe Bosfor.—Pe coasta Aziei mici—^.In apele măre de Marmara.— In insula Principa Duminică de dimineața e o vreme splendidă. Soarele s’a înălțat vesel pe cer, atmosfera e clară, căldura dulce, — vremea cea mai potrivită, pentru călătorie. Toți escursioniștii ne-am dat întilnire pe podul de peste Cornul de aur unde ne aștepta un vapor drăguț al serviciului din Bosfor. Ajungem pe vapor, ne ocupăm locuri și împreună cu noi merge și un taraf de lăutari romîni care s’a stabilit de mai mult timp la Constantinopol. Peste puțin timp vaporul se pune în mișcare. Avem ca țintă insula Prinkipo, unde trebue să rămînem pînă seara. Dar organizatorii escursiunii ne-au rezervat și altă plăcere. Vaporul, înainte de a lua drumul spre minunata insulă, trebue să ne poarte prin Bosfor, de-a lungul ambelor maluri. Cînd aflăm de această dispoziție, tresaltări de bucurie. Vaporul pornește încet, plutește de-a lungul țărmului european. Lăutarii încep să evite romanțe vechi romînești, cari înduioșează pe escursioniști și-î predispun la veselie. Mult acompaniază cu vocea pe cîntărețul tarafului. Dulcea melodie a Steluței răsună pe Bosfor. Locuitorii caselor de pe țărm es la ferestre $î ne salută cu entusiasm, agitînd batistele în aer. Femeile sînt tot așa de entuziaste ca și bărbații. Se pare că acești oameni, deși nu-î cunoaștem, ne-ar fi vechi prieteni, cari ne salută călduros ca la o revedere după o lungă despărțire. Plutim încet de-a lungul țărmului. Apa e liniștită și atât de limpede, că putem număra pietrile la adincime de zece metri. Admirăm casele vechi din portul Constantinopolului, apoi vilele moderne construite în Terapia și în celelalte orășele de pe marginea Bosforului. Ne minunează frumusețea parcurilor cochete ce înconjură mai fiecare vilă. Casele din aceste orășele, ca și cele din Constantinopol, sunt așezate în amfiteatru natural pe coaste și înconjurate cu ziduri puternice. Multe vile de pe țărm au înaintea lor băi instalate sistematic. Plutimd astfel în cea mai plăcuta dispoziție sufletească, timp de aproape două ore, pînă ce ajungem aproape la eșirea din Bosfor. Atunci vaporul se întoarce și iată-ne plutind de astadalâ pe țărmul asiatic al Bosforului. Privim vechiul orășel Scutari, dăm toată atenția largului cimitir musulman, unde se înalță mii de, petre funerare, construite srn formă conică. Trecem prin fața orașului Moda, construit europenește, cu vile minunate și strade largi și curate. Ajungem în dreptul orașului Fanaracht, în majoritate locuit de greci, oraș de asemenea nou și modern. Astfel eșim din apele străvezii ale Bosforului și începem a pluti pe marea de Marmara, care leagă Bosforul cu marea Mediterană. Din largul, acestei mări Stambulul n se arată ca o frumusețe din povești. Minaretele moscheelor superb în aer, cele șeapte turnuri ale vechei închisori se ridică amenințătoare, iar în depărtare de-abia se zărește orășelul San-Stefano. După puțin timp iată-ne aproape de insula Prinkipo, cea mai principală din cele șapte insule ale mărci de Marmara. In portul insulei sunt cîteva vapoare de pasageri, mai multe șeici și corăbii, cu pînze și un număr foarte mare de ■ bărci frumos construite și împodobite. Vaporul acostează la ponton, iar noi ne coborîm în cea mai perfectă ordine, trecem prin vama portului și intrăm în oraș. Drumul principal e foarte curat, casele sunt în cea mai mare parte luxos construite, cu o bogăție rară de ornamente și picturi murale. In jurul fiecărei case, sunt grădini cu chiparoși, smochini, lămîi și măslini. Florile abundă. Crinii și garoafele mai ales fac deliciul ochilor. Mirosul lor îmbălsămează calea și determină pe călători să se creadă intr'o lume neobișnuită. După ce urcăm puțin, ne găsim în fața principalelor hoteluri Calipso și Giacomo, cu terase pe malul măreî. In fața hotelurilor staționează numeroși greci și armeni cu măgăruși frumos împodobiți, pe 92 FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ MIZERIILE EPOLETULUI - ROMANUL UNUI OFIȚER SARAC — PARTEA INTAIA Dragostea unei lucrătoare ICAP. LXII Focul Aruncînd jos pumnalul Insîngerat, Blachecotte luă în brațe pe femeea stăpînului său și dispăru printre flăcări. In momentul cind se îndeplinea această dramă sinistră, un automobil se oprea lingă gara Orleans. Doi oameni se aflau înăuntru: d-rul Rubin și d. Brevannes. Amindoi păreau în prada unei preocupări. — In repet, spunea Brevannes, că pentru mine nu e nici o îndoială în această privință. Nevastărea a găsit mijlocul să comunice cu căpitanul Lancelin, care e întrucîtva al doilea exemplar al blestematului Ferbach și, fără îndoială, eî prepară împreună vreun plan de fugă, pentru ca nemernica aceea să se poată duce la amantul ei. — Dragă prietene, cred că deocamdată n’avem de ce ne tulbura. Iți garantez că o fugă nu-i cu putință. Cînd mă duc la Paris, nu las cheile nimănuia, nici chiar . Claudine, despre care, de altfel, cred că pot răspunde ca de mine. — Ai dreptate, Rubin, căci dacă femeea mea ar izbuti cîndva să fugă, te-așî face răspunzător pe d-ta. — Habar n’am în privința asta! — Eu insă am afirmă cu un ton tăetor manufacturierul, care părea că fierbe intr’o mînie febrilă. Iți repet, telegrama aceea e dintre cele mai semnificative și neliniștitoare. Ar fi trebuit de mai de mult să fiu la Paris, dar a fost neghiobia șofeurului meu care a răsturnat pe drum căruța unui țăran și era cut pe aci să ne dea gata pe amindoi. După ce automobilul a stătu puțin în fața gării, își reluă drumul spre Fontenay-aux-Roses. După ce trecură de Bagneux, conductorul făcu o oprire aproape bruscă. — Ce el făcu d-rul Rubin scoțînd capul afară, căci automobilul era acoperit ca un cupeu. — Iar a pleznit vreun cauciuc! ăsta mi-e norocul! mormă! industriașul. — Nu, e foc! replică șofeurul. — Foc! exclamă Rubin privind zarea, care părea iluminată ca un lrioș foc bengal. Apoi, pălind, adăugă. — E la mine! arde casa mea de sănătate ! — Ce spui! strigă Brevannes care îngălbeni și el. • Focul e la mine! Da, da, la mine! Șofeur, cu toată viteza! Și lăsindu-se să cadă pe scaunul din trăsură. Rubin spuse însoțitorului sau: — Da, ai dreptate, nu te înșeli, Brevannes! Soarta e împotriva noastră! —Crezi, întrebă ca In friguri fabricantul, că ați dat foc dușmanii noștri ca să scape pe femeea mea? — Nu știu nimic, nu pot spune nimic, sunt ca nebun. — O! dacă o fi așa, o să-mi plătească ei! — In orice caz, reluă d-rul Rubin cu un accent teribil, pot să-țî afirm un lucru. Dacă oamenii aceștia au crezut că o să scape pe d-na Brevannes dînd foc casei, s'au înșelat râu. — Crezi? — Da, căci ei n’au făcut decît să-î pregătească un rug, să-î sape mormintul într'un cuptor. Automobilul nu se rostogolea, devora spațiul. Cu cît se apropiau, cu atît se putea îndoi mai puțin de întinderea catastrofei. Focul nu numai că cuprinsese pavilionul ocupat de d-na Brevannes, ci se întinsese pe brid și la celelalte clădiri. Nutrite de țlnt, flăcările se înălțau în văzduh, și la fiecare prăbușire de acoperiș, imense jerbe luminoase izbucneau frumoase ca un buchet de focuri de artificii . Focul izbucnise cu o așa repeziciune, că orice ajutoare erau sosite prea tirziu. Veniseră pompierii din Sceaux, dar, lucru extraordinar, toate rezervele de apă care alimentau casa erau goale și numai cu apa din pompe nu se putea face nimic. O mină criminală aranjase totul, era vădit. Mina asta, știm, era a lui Blanchecölle. El făcuse lucrurile cu o dibăcie mare. O mulțime compactă de curioși înconjurau focarul incendiului. Rubin și Brevannes, sărind jos din automobil, avură mare greutate ca să pătrundă in curte. Aci se aflau doi-trei servitori, cari își zmulgeau părul cu disperare. — Sunt accidente de persoane? întrebă Rubin. — Nu, d-le, nu cred, făcu unul din infirmieri. Cel puțin noi am izbutit să scoatem pe bolnavele din serviciul nostru. .. Ele au fost duse la spitalul din Sceaux. —Bine, văd că v’ați făcut datoria!relui Rubin. Și cu o, voce pe care se încerca s’o facă sigură, întrebă de Claudina. — Da, da, unde e Claudina? repetă Brevanos cu o mare irilație. — Ne-a cerut cheile ca să dea drumul nebunei, care era închisă în pavilion, explică infirmierul. — Da, pe urmă?,stărui dorul care părea foarte nerăbdător să știe mai departe. — N’am putut să-i dau cheile, d-e doctor, căci nu se aveam. — Atunci? — Atunci a început să țipe și a vrut să se repeadă, spre pavilion. Noi am vrut s’o împedecăm, căci fapta asta era o nebunie. Ca să scoată pe nebună ar fi trebuit să treacă printr’o întreagă pînză de flăcări. „Dar în acest moment, un individ pe care nu-l cunoaștem, s’a repezit cu un revolver in mină, strigînd: — „Loc, foci .Șt findcă bolnavii noștri strigau ajutor și cum focul se întindea tot mai tare în chip curios, noi Tam lăsat să treacă și pe urmă nu fam mai văzut. — Un om cu un revolver, făcu d. Brevannes la urechea d-rului. Ce-ți spuneam eu!, — Eî trebue să fi pierit! suspină Rubin. Abiata Claudia! — Dacă am merge să vedem? propuse manufacturierul. ! — Prin jăraticul ăsta? Ar fi o nebunie, nu ne-ar lăsa nici pompierii să trecem. Să așteptăm ! Venise și poliția. Comisarul întreba pe oamenii casei, iar aceștia, cu capul pierdut, räspundeau alandala. Unii afirmau că focul începuse în atenansele pavilionului. Alții pretindeau, din potrivă, că izbucnise la bucătării. In sfîrșit, mai circula o a treia versiune, care spunea că se aprinsese totul deodată și că acoperișurile și zidurile fuseseră unse de mai înainte cu gaz. Un fapt sigur era că rareori se văzuse un foc care să cuprindă totul dintr'o dată și toți erau de acord că atunci cînd izbucniseră flăcările, se produseseră mai multe explozii în locuri diferite, provocând astfel un incendiu, general. Comisarul de poliție era lămurit.Focul se datorește, desigur, văilor făcători, murmură el. Vintul se potolise. Pompierii izbutiseră să aducă apă de la un rîuleț, care curgea la vreo cinci sute metri depărtare de casa de sănătate. Flăcările se stingeau pe rînd, și in curînd rămase un imens focar de jăratec, care se înegri treptat și se stinse apoi cu totul într'un strat gros de cenușe. Cînd se iviră primele luciri ale dimineței, Rubin și Brévannes putură să-șî facă loc printre dărimărturi. Casa d-rului nu mai era decit niște ruine arse. Numai zidurile se mai țineau la picioare. Cei doi oameni înaintau cu băgare de seamă. Primele lor cercetări se îndreptară spre pavilionul unde fusese închisă d-na Brévannes. Dar fiind că nu puteau trece prin subterana care era plină de dărâmături de tot felul, intrată prin fereastra din parter, ale cărei zăbrele fuseseră zmulse și topite de căldură, înăuntru le fu aproape imposibil să se orienteze, intr'atîta incendiul își îndeplinise opera lui de nimicire și ruină. Aproape nimica nu mai rămăsese din clădirea aceea somptuoasă: totul, totul dispăruse in groaznicul focar. Pe alocurea, podelele se prăbușiseră. Dezastrul era imens, nu se mai putea repara. * (Va urma) )