Adevěrul, iunie 1908 (Anul 21, nr. 6735-6764)

1908-06-01 / nr. 6735

ilumina cu Î lume *1008 —„O asemenea atitudine a unei părți din opinia publică ar puteri să aibă cele mai grave consecința“. Comentariile în Germania Germania numai liniștită nu e și „Tageblatt" își exprimă astfel temerile : „Există la curtea din Peters­burg și în armată un partid pu­ternic, care ar deschide bucuros calea urei împotriva noastră. întâlnirea de la Reval nu va fi prilejul de convenții noul între cele două țări, dar țarul se va duce în Engliteza în vara asta, iar călătoria lui Wilhelm al II-lea a fost dezmințită. Toate astea fac ca întrevederea de la Reval să nu dea impresia unei situații înflori­toare a politicei noastre străine"­. Acest ziar se ocupă cu deose­bire, ca și mai toate celelalte, de chestia macedoniană în care Ger­mania ar fi silită să aleagă între menținerea concertului "european și prietenia ei pentru sultan — și el închee astfel: „La noi, ca și în Austria, se poate manifesta bucuria pentru menținerea concertului puterilor. Se face față unui joc unit. Arti­colele pe cari le găsim, în zia­rele aliatei noastre, Italia, și nu in cele cari sunt ostile triplicei, arată lămurit deplasările de forțe cari il’au operat'*. Impresiunea în Englitera Presa din Londra protestează destul de moale contra ideilor u­­nei alianțe noul. impresiunea care ese din a­­ceastă atitudine e, că Englitera nu visează să-și creeze noul prieteni cu prețul unor noul vrășmași; ea dorește ,,să ră­­mîe pe un picior de egală priete­nie cu toate puterile, în așa fel ca să poată în orice moment să arunce în balanță greutatea înrîu­­rirea el, de partea în care vrea, in interesul pacei“. Numai ziarul „Out-Lock'* ține un limbagiu echivoc, care lasă loc bănuelilor. In acest ziar se vor­bește de întrevederea de la Re­val ca de o întilnire simbolică cu rezultate de cea mai înaltă importanță. i* ,­­ mm-Fără îndoială, nu-i încă mod­mentul de-a spune cuvîntul de­finitiv asupra sensului acestei în­trevederi, cu asupra importanței ei! Pînă in prezent, telegra­mele sunt foarte puțin semnifica­tive asupra acestui punct. Ceea ce știm e că se protestează de­oparte — și putem crede că cu sinceritate — și că pe de alta se aprobă, ceea ce poate fi un rezul­tat calculat, cerut de interese politice. Sensul și importanța între­vedere­ de la Reval le vom ve­dea târziu de tot, prin forța eve­nimentelor. Curierul spectacolelor . ■ Sîmbată 31 Mai­­ț­i Grădina Rașca. Trupa de ar­­­tiști ai teatrului național joacă: ■ „La răcoare", comedie în 3 acte. Grădina Ambasadori.­­ Trupa de­­ operete va juca: „Visul unui vals“, 1 operetă în 3 acte, i­retă în 3 acte. PARCUL OTETELISANU.— Con­cert dat de orchestra Strauss. GRADINA TERASĂ a Berăriei ți Restaurantului „La Carpați". In toate serile dela 7—12 si jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la con­servatorul din Milano. Restaurant á la carte si preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei bere ( la Pilsen din fabrica Czell. Grădina Teatrului Pathé Frères, bulev. Elisabeta vis-a-vis de Café Bulevard). Reprezentațiuni cinema­tografice în fiecare seară. V Condamnat pentru insultă contra regelui BUZĂU, 30 Mai.—In ziua de 14 Februarie 1908, țiganul Ștefan Iordache Bivolaru, geambaș din Ploești, veni în comuna Glodea­­nu-Sărat din județul Buzau pen­tru a-și scoate un extract du­pă­­­actul săui de naștere, fiind năs­cut in această comună. Fiind ora 12 și jumătate, pri­marul comunei spuse lui Bivola­ru să vină mai tirziu, întru­cit era ora mesei și primarul urma sa plece acasă. In adevăr, primarul părăsi lo­­­calul primăriei unde rămase aju­­­torul sau împreună cu Ștefan Iordache Bivolaru.Nu trecu insă mult, și geamba­­șul țigan care era cam amețit de băutură, observînd atârnate in localul primăriei două tablouri ale regelui și reginei, începu să profereze la adresa suveranilor tot soiul de insulte și expresiuni triviale. Ajutorul de primar al comunei Glodeanu,Sărat, surprins de a­­ceastă atitudine a țiganului Bi­volaru, dresă imediat un proces­­verbal pe care îl înaintă parche­tului de Buzäu. Parchetul a deschis atunci con­form art. 77 combinat cu 294 cod. penal, acțiune publică geam­bașului Ștefan Iordache Bivolaru și în ziua de 26 Mai tribunalul de Buzau a judecat acest proces care a fost urmărit cu orecare interes de public. S’au ascultat în ședință un nu­măr de martori, din lepozițiile cărora a reieșit în adevăr că Ștefan Iordache Bivolaru a pro­ferat insulte la adresa regelui, dar că in momentele acelea, era turmentat. Tribunalul a condamnat pe Bi­­vola­ru la trei luni închisoare. Sandu C­ARTI ȘI REVISTE A apărut „Biblioteca Politică*’ No. 4, tratând despre Lascar Ca­­tcurgiu. Prețul 30 bani. Barbaria unei mame din focșani FOCȘANI, 30 Mai.—Aci face ma­re senzație, un caz de barbarie pe­trecut zilele acestea. O copilă de 6 ani a locotenentului Marinescu, a fost bătută groaznic de mama ei vitregă, în timpul lipsei lo­cotenentului, care era plecat în con­centrare la Hagienî. Fetița de o inteligentă precoce, a fost legată de mîini și de picioare și lovită crunt cu o varga groasă de lemn de gutui la tălpi și la mîini. Apoi a fost urzicată cu urzici pe tot corpul și lăsată flămîndă zile în­tregi. Copila, care se află intr’o stare de compătimit, a fost adăpostită de o femee miloasă, necunoscută ei, din strada Clementei No. 9. Este imposibil de conceput o ast­fel de barbarie din partea unei fe­mei. Cazul a fost anchetat de poliție, care a înștiințat oficial parchetul și pe procurorul general. Amănunte urmează. _ B* Alegerile pentru Camera de comerț In Capitală Un comitet compus din membri ai Camerei de comerț și industrie din București, în frunte cu domnul G. G. Assan, în dorința de a înlătu­ra amestecul politicii în alegeri­le de la Cameră de comerț care vor avea loc Duminică 1 Iunie a. c., a întocmit următoarea listă: Assan G. G., făină uleiuri; Ange­­lescu dr. N. I., farmacie; Bedițea­­nu G. coloniale; Blank M., bancă; Botez M. tinighigerie; Boambă, petrol; Christescu I., fringherie; Do­­brescu Th., architect; Dumitrescu- Militari I., coloniale; Eftimiu G. M., bancă; Furnică D. Z. coloniale; Gri­­goriu C., tăbăcărie; Hagi Theodora­­chy D., cărămidărie; Ionescu Al. I., cereale; Ioanin G., coloniale; Iones­­cu Elefterie, restaurant; Melic Grigo­­rie G. Croitorie; Muller Oscar, ar­ticole de lux; Negreanu Pavel, tăbă­cărie; Nicolau G. C., bijuterie; Ni­­culescu I. Luca P., manufactură; Ni­­culescu Th. agent de schimb ;Ni­­culescu I. Luca P. manufactură; Petrescu P., tîmplărie ;Prager Sig­mund blănărie; Socec Ion I. V., li­brărie; Staicovici B. D., conserve; Steriu C., bancă; Zanne N., bazalt. Noua listă a comercianților din Giurgiu GIURGIU 30 Mai.— In urma con­sfătuirei care a avut loc la clubul comercial, comercianții giurgiuveni au schimbat lista candidaților la Ca­mera de comerț, alcătui­nd-o in mo­dul următor: D-niî: Grigore Manolescu, Grigore Marinescu, Preda Anastasescu și Mihnea Iliescu. Liberalii au lăsat lista așa cum a fost alcătuită întîiu, adică cu d-nii: Ioan Popescu, Mihail Pascali, Petre Drăgănescu și Mitiță Păsculescu. Clubul comercial a lansat azi pe piață un apel către toți comercianții giurgiuveni, prin care Îi îndeamnă să voteze lista comercianților pro­puși de clubul comercial, listă for­mată fără a se avea în vedere culoa­rea politică a comercianților. Printre comercianți domnește ma­re fierbere.—Idem . Mîine se va efectua alegerea a zece membri ai Camerei de co­merț, pe o perioadă de trei ani. Pe lîngă lista propusă de „Cer­cul comercial și industrial“, pe care am comunicat-o la timp, Va lupta în aceste alegeri, și o a doua listă, compusă din d-ni: Nae Nedelcovici, Ghiță Stoenescu, Petre Minculescu, pescar, Procopie Negulescu, măcelar, G. Bărbulescu, chiristigiu, Stelian Țepeș, brașovean, C. Z. Ghiculescu, băcan, D. Dumitrescu, tipograf,­­3. Ionescu, pielar și dr. Nicolae Stanciu Stănescu. Aceste candidaturi s’au fixat ori, în urma consfătuire! ce a urmat între comercianti și industriași. Școala de subofițeri După cum s,a anunțat el a de­cis înființarea pe ziua de 1 Iunie a unei școli preparatorii pentru subofițeri. Școala va avea și o secțiune pentru pregătirea meseriașilor de cari are nevoe armata. Candidații trebue să fie în e­­tata de 16 18 ani, să fie romînî, să fie absolvenți ai cursului pri­mar și bine dezvoltați. Corurile de înscriere se trimit depozitelor de recrutare. Fiii de militari și copiii de trupă, vor fi preferați. Durata cursurilor va fi de 2 ani, pentru școala preparatorii­ de subofițeri și de trei ani pentru școala de meseriași militari. Anu școlar va începe de la 1 Septem­­brie și se va termina la 30 Iunie. Personalul școalei se va com­pune din : un maior, comandan­tul școalei, un căpitan, ajutor de comandant, un căpitan sau loco­tenent comandat de companie de elevi, etc. Uniforma elevilor va fi acea a soldaților de infanterie, cu un și­ret galben la g­uler ; pe epoleți e­­levii ș­oalei de subofițeri, vor purta inițialele S. P. S.,iar elevii școalei de meserii militare literele S. M. înscrierile se vor începe la cursul lunii iulie. O biserică romînească la Viena Societatea romînă -ortodoxă- ju­­biliară-imperială din Viena, ur­mărește planul de a construi în acel oraș o biserică ortodoxă ro­­mână și să inființeze o comuni­tate la fel. Cu prilejul serbărilor jubilare in Austria, societatea a început activitatea sa in această privința și a mai pus de gând ca după terminarea bisericei în chestiu­­ne să clădească un mare internat pentru studenții români de pre­tutindeni. Serviciul nostru divin se ofi­ciază deocamdată la o mică cape­lă, care s’a sfințit cu ocazia primi­rei membrilor consiliului comu­­nal din București. Lângă capela în chestiune se află instalată o odae ca școala, unde preotul dă copiilor români, în fiecare Sîmbătă instrucție de limba și literatura romînă. Președintele societății d. Alexan­dru Lupu general pensionar luptă cel dintâi pentru aducerea la în­deplinirea acestui proect. Societatea face apel la toțî banii romîni ca să-i dea ajutor pentru a­­ceastă nobilă întreprindere. Comisia III.— Școala No. 9 de bă­eti („Poenaru"), d-niî. P. Iliescu, seu, prezident; preotul N. Antonescu Gh. Cimpinescu, membri; Comisia IV.—Școala No. 6 de bă­eti („Poenari“) d-niî. P. Iliescu, președinte; M. Niculescu, I. Dumi­­triu și M. Rădulescu membri. Comisia V.—Școala No. 3 de băeți („Cuiba cu barză“), d-niî: Ilie Po­pescu președinte; G. N. Corlescu, Gh. Negulescu și N. Grigoriu, mem­bri. Institutele private Școala luterană de băeți.—M. Mi­­hăilescu, președinte; Dima Cristes­­cu El. Ștefanopol și Eugeniu Gard­­fian, membre. Școala catolică de băutî.—(Calea Călărași) d-nil. V. Mircea, preșe­dinte; Dragomir Petrescu, Eliza Ni­culescu și Anastasiu Gherasim, membri. Școala italiană.—D-nil; V. Flori­­nescu, președinte; Alexandrina Ște­­fănescu, Eufrosina Tzigara și Victo­ria Anastasiu, membre. Institutul Thicrin. — Gherasim Grozescu, președinte; Ana Bunescu, membră. Școala catolică.— (Str. Fintînei): N. Haris, președinte; Aurelia Marin, Maria C. Atanasiu, membre. Școla armenească.—V. Nestorescu, președinte; Atena Mavromati, mem­bră: Institutul Pompilian.—M. Ionescu, președinte; Elena Șoiculescu, mem­bră. Demisia dizidenților liberali din Iași * .= * 1 — Textul demisiei — Iași, 30 Mai fi.—Azi după amiază, dizidenții liberali aui înaintat d-lui Stere, noul președinte al clubului li­beral, demisiunea lor din acest club in termenii următori­ .Constatând că de­ un timp în­coace principiile admirabile ale par­tidului liberal, grație unei neferi­cite directive greșite, sunt nesocotite și sacrificate, iar în locul lor tinde să se introducă dezbinarea și vraj­ba ce periclitează cauza salutară a liberalismului, către care rămânem strânși uniți, mai jos semnații vă rugăm să primit­ demisiunea noas­tră din clubul liberal din Iași“. „Semnat!: Gh. Șendrea, maior Gh. Ionescu, N. G. Paraschivescu, N. Gh. Climeecu, I. G. Lupescu, Ni­­colaide, Handoca, Tintorescu si Ro* pală*". In acest moment am intilnit pe un simpatic prieten intim al d-lui Stere. La Întrebarea mea dacă d. Stere primește președinția clubului — de­oarece se zvonise prin oraș că d-sa n’ar primi această demnitate — simpaticul prieten al d-lui Stere mi-a comunicat că de îndată ce co­mitetul de la centru va aproba a­­legerea făcută, d. Stere va primii prezidenția clubului din Iași și ci­ se va pune îndată pe lucru. ________ Dan Comisiaiiile examinatoare Dintru­ntâmintul urinar Ministerul instrucțiunei publice, a numit următoarele comisiuni pentru examenele elevilor pregă­tiți în particular din Capitală: Pentru fete­­ Comisiunea I.— Școala No. 9 (Sf. Vineri) : d-na Smaranda Cratzian, președintă; Cecilia T. Iliescu Elisa Constantinescu și Maria Albu, mem­bre: Comisiunea II.— Școala de fete No. 2 (Lucaci) d-nele: Maria C. Bar­­can președintă; Paulina N. Hariș, Ioana Partenie și Elena Scărlâtescu, membre. Comisiunea III.— Școala No. 12 („Clementa“), d-nele: Maria I. Mül­ler, președintă; El. C. Dumitrescu Paulina Elinescu și Emilia Gabrie­­lescu, membre. Comisiunea IV. — Școala No. 6 („Poenaru“), d-ndlo: Eufrosina Țîn­­țăreanu președintă; El. Argintaru, Ec. Zaicariu și Eliza Chelaru, mem­bre. Comisia V.— Școala No. 11 („Cui­­ba cu barză") Lucreția Stătescu, președintă: Laura Gheorghiu Elena Fotescu, Maria Boldescu membre. Comisia VI.—Școala de fete No. 14 („Foișor“); Ec. Cernescu preșe­dintă; Florica Gh­iea, Aurelia Mari­­nescu și Virginia Ionescu membre. Pent­ru băeti Comisia 1.—Școala No. 1 de băeti (General Adrian­), d-niî: G. Teodo­­rescu, președinte; G. Stoenescu, Ga­briel Niculescu, C. Șulescu membri. Comisia N­.—Școala No. 10 de bă­etî („Lucacî"), d-niî. N. Niculescu președinte; I. Vulcănescu, G. Anto­­nescu Vasile Longhin, membri.­ ­^TiEe^areraa**­ ^ .„^Șfefâi^îâi Sîi^Sâti­ POLITICA IN PROVINCIE Demonstrația dizidenței liberale din Iași —In furat alegere­ d-lui Stere ocupîndu ne de alegerea d-lui C. Stere ca președinte al clubului libe­ral din Iași spuneam ieri că ne cre­deam bine informați, atunci cînd afirmam că, imediat ce d. Stere va fi ales, membrii dizidentei­ liberale vor demisiona din club. Și după cum se vede, am fost bi­ne informați. Intr'adevăr, ori după amiazi, s'a prezintat noului preșe­dinte al clubului liberal ieșean ur­mătoarea demisie, pe care o repro­ducem textual: „Constatind că de la un timp încoace principiile și aspirațiile partidului liberal grație unei nefericite directive greșite, s<nnt nesocotite și sacrificate, iar in locul lor tinde să se introducă dezbinarea și vrajba ce pericli­tează ca­uza salutară a liberalis­­mului, către care rămînem strînși uniți, mai jos semnații vă rugăm a­ primi demisiunea noas­­tră din clubul liberal din Iași“. Această demisie e semnată de d-niî Iorgu Șendrea, maior Gh. Io­noscn, N. G. Paraschivescn, N. Gh. Climescu, I. G. Lupescu, Nicolaide, Handoca, Tim­orescu și Ropală. In primul loc se impune o intere­santă constatare. Demisia colectivă a dizidentei e semnată numai de că­tre nou­ă clubiști, deși se anunța că cel puțin 20 de liberali ieșeni, ur­mează pe d. Iorgu Șendrea în miș­carea d-sale contra d-lui Stere. Dar scăderea aceasta simțitoare, și bruscă a numărului celor cari formau pînă eri dizidenta liberală, scade cu mult efectul demisiei colective din club, mai ales că in afară de d. Iorgu Șendrea și Nicolaide, ceilalți șapte comptau prea mult în politica libe­rală de la Iași. Să fie acesta efectul majoritatei remarcabile a clubului care s'a ma­nifestat fățiș pentru d. Stere atît cu ocazia complectării comitetului exe­cutiv, cit și cu prilejul alegerea no­ului președinte? Ori au găsit dizi­denții liberali că, în urma majori­tății întrunită de d. Stere la alegerea d-sale, o acțiune protivnică nu ar duce pentru moment, la nici un re­zultat, și atunci, au rărit rândurile dizidenților? Și într’Un caz și ln altul, deocam­dată, d. Stere și amicii d-sale sînt acei cari au învins. Aceasta nu în­seamnă însă, că succesul e defini­tiv și că, mai curînd sau mai tirziu, nu s'ar putea forma o dizidență ca­re să fie și mai bine organizată și, în acest caz, să d­ea cu mai mult succes lupta împotriva d-lui Stere. Totul, va depinde, însă, de atitudi­nea pe care o va avea d. Stere față de club, totul depinde de politica pe care o va urma d. Stere și de direc­tiva pe care noul președinte va în­țelege s’o dea partidului. Dacă acea­stă politică și această directivă vor intra în vederile majoritatea clubu­lui și dacă va răspunde speranțelor pe cari tineretul liberal ieșean le-a pus în d-sa atunci cînd Ta ales pre­ședinție în acest caz o dizidență se­rioasă va fi evitată și d. Stere va pu­tea lucra în liniște. Altfel, va avea și d-sa soarta d-lui P. Poni­ca ri­dicase în ultimul timp, împotriva politicei d sale jumătate din numă­rul membrilor clubului liberal din Iași, T­­ * Să reven­im la demisia celor nouă. Orîcît ar fi aceștia de puțini, sînt totuși nouă membri cari au demi­sionat din club. Care e rostul a­­cestor demisii cari au însoțit ale­gerea d-lui Stere? D. Iorgu Șendrea și cei opt a­­mici cari au rămas în jurul d-sale speră că, prin demisia aceasta co­lectivă, vor influența asupra cen­trului și vor face să se întîrzie, cel puțin, ratificarea alegere­ d-lui Stere. Aceștia speră să dovedească centrului pă­ci. Stere nu are simpa­tiile întregului partid dela­ Iași, și că, atîta timp cît va fi d-sa preșe­dinte, vor fi vecinie nemulțumiți. Tactica aceasta se pare a fi gre­șită. Căci, ce înseamnă nouă mem­bri, dintre care numai doi aveau oarecare importanță, și, totuși, nu prea multă, în partidul liberal ie­­șan, cînd o mare majoritate și-a spus cuvîn­tul ei? Centrul nu va putea ține seamă de această demon­strație pentru că, atunci, ar fi să intre în conflict cu întreg clubul de la Iași. Deocamdată demisiile acestea rămîn o simplă demonstrație ostilă d-lui Stere și, atîta tot, Sanda Vrancea Moartea suspectă a fostului casier Milcu Autopsia cadavrului La ora 6 seara, din ordi­nul d-lui proc. Neagu, d-rul Tom­a Voicules­­cu a făcut autopsia cadavrului fos­tului casier loan Milcu In pre­zența d-lui procuror Niciu, a ju­delui instructor, d. Stelicescu, a d-lor doctori Schina și Mețules­­cu și a d­-lui Stericu, directorul prefecturei de poliție.Tăindu-se corpul, s’a constatat o­­ puternică congestie cerebrală. Craniul era puțin umflat. Procedeimiu­ se la disecarea pec­torală, s’a constatat că în direc­ția plămînului drept lipsește o coastă. Rectul era plin de lichid, din cauza diareei pe care o avusese Mercuri seara fostul casier. Raportul medical conchide că moartea a provenit dintr-o con­gestie edem cerebrală, apoi edem pulmonară. Medicii au extras bucăți de ri­nichi, ficat, și splină, care împre­ună cu stomacul și intestinele au fost­ puse in borcane și trimi­se institutului medico-legal din București. Analiza și autopsia s'a făcut în curtea spitalului Filantropic. Mîi­ne are loc îngroparea cadavru­lui. Maria Tempel in curtea căreia Milcu a fost lovit de congestie cerebrală, a fost declarată ares­tată și condusă provizoriu in lo­calul prefecturei poliției.— Xam. # Examenul admini­stratorilor de plăși In­ vederea examenului de aptitu­dine și capacitate pentru funcțiunea de administratori de plăși s'a dispus urrmătoarele: Examenul se va tine in localul Consiliului Ac­tiv Permanent bule­vardul Carol, piața Rosetti; in zilele de 3 și 4 Iunie se vor verifica cere­rile și actele însoțitoare; în ziua de 5 Iunie la ora 9 dimineața se va a­­fișa în localul I Consiliului tabloul general al celor admiși la examen împărțiți în serii de cîte 20 candi­dați; în zilele de 5, 6, 7, 9 și 10 Iu­nie de la orele 3—6 p. m. vor avea loc probele­­ scrise, pe serii. In zilele de 11, 12 și 13 Iunie se vor examina și nota probele scrise iar în ziua de 14 Iunie ora 9 dimi­neața se va afișa în localul Consili­ului listă candidaților admiși pen­tru proba orală împărțiți în serii de cite 5 candidați. In zilele de 16, 17, 18, 19, 20, 21 și 23 Iunie dela orele 9—12 a. m. și dela 3—6 p. m. va avea loc proba orală pe serii. In zilele de 24 și 25 se va face clasificarea candidaților reușit! la examenul conform art. 20 din regu­lament. învățătorii bulgari la T.-Măgurele T.-Măgurele, 31 Maî. — Mîine di­mineață un grup de 140 învățători bulgari va înapoia corpului didactic din localitate vizita făcută la 21 A­­prilie. Ele vor depune două coroane pe mormintul „Independenței". Va avea loc o serbare școlară și repre­zentarea piesei , Crai nou" în onoa­­rea lor. Marți dimineața cu un tren special din gara locală pornește la Curtea de Argeș, împreună cu cor­­­pul didactic urban și revizorul șco­lar Victor Protopopescu. Amănunte detaliate trimet prin poștă Violeta Congresul ziariștilor romîni din Transilvania D. dr. A. Murășanu, direc­torul „Gazetei Transilvaniei“, a trimis redacțiunilor ziarelor partidului național român din Transilvania următoarea adresă: „Voi este cunoscut că In urma Infiintărei fondului jubilat al „Gazetei Transilvaniei", destinat pentru ajutorarea și sprijinirea ziariștilor și scrriitorilor romî­ni din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, ne-am­ văzut indem­­nați pe temeiul manifestatiunilor de sinopatie și încredere din par­­tea presei și a publicului nostru, a lua hotarirea să invităm foile noastre nationale la o consfătuire in scopul de a ne înțelege asuptra modalității cum s'ar putea afla, in împrejurările de azi o intre, buinlare mai bu­nă și mai puteri­­vilă a fondului jubilar amintit»— „Viind a ne împlini promisiu­­nea ce am făcut­ o in public piin coloanele „Gazetei", venim a va ruga, să binevoiți a trimite v­n re­­prezentam al mult prețuitei d-v. foi la consfătuirea intimă ce o conchiemăm in scopul arătat pe ziua de Insuiti a P­osăsiilor noastre (1 (I) Iunie 1908) la Brașov, In localul redacțiunei „Gazele î“ (Piața A­ o. so) la orele 8 a. m. Moartea senatorului Nicu Albu Azi dimineață la orele 8, după o lungă suferință, a în­cetat din viață la sanatoriul Sf. Elisabeta di­n Capitală, se­natorul Nicu Albu, șeful libe­ralilor din județul Neamț. Prin moartea lui Nicu Albu, par­tidul liberal perde pe unul din cei mai populari și mai iubiți fruntași din Moldova. Om de inimă și de caracter, lup­tător care făcea mari sacrificii în politică, administrator din cei mai pricepuți, om bun și drept, temut dar respectat de adversarii săi poli­tici,—iată cine a fost Nicu Albu. Deși avea atîtea frumoase și pre­țioase calități, el n'a rîvnit măriri, n’a ieșit din starea lui de acțiune politică locală, ceea ce însă nu-l fă­cea mai puțin apreciat în cercu­rile liberale conducătoare. Pentru pietreni, moartea lui Nicu Albu este o lovitură mare, căci el a fost cel mai puternic sprijinitor al intereselor județului și orașului și lui se datorește aproape tot ce s’a făcut mai de seamă in Neamț și Peatra. # Clubul tinerimea din Capitală, al cărui membru fondator a fost, cum și clubul liberal, au arborat drapele negre. La înmormîntare vor lua­­ parte numeroase delegatiuni din Moldova și d. Emil Costinescu, ministru de finanțe, bun amic al defunctului, care, în timpul din urmă, conducea acțiunea politică din Neamț, îm­preună cu Nicu Albu. Astă­ seară corpul defunctului se­nator Nicu Albu va fi transportat la Piatra Neamț­ Inmormintarea se va face Marti. Nicu Albu Cota apei pe Dunăre Cola­nd­ ie raport ea efiigiul PORTURILE —— ---------— AbsCrHbil In lina de In­ iim de 19 tdații 30 Main T.-Severin . 2.96 2.85 In scad. Calafat. . . . 3.12 3.00 Bechet. . . . 3.28 3.05 » T.-Măgurele 3.07 2.89 Giurgiu . . . 4.05 3.80 „ Oltenița. . . 418 3.98 „ Călărași. . . 3.98 3.82 C.-Vodă . . . 4.45 4 38 G.-Ialomiței 4.63 4.58 * Galați____ 3.89 3.85 Tulcea------- 2.44 2 43 Cum e vremea Zb țară Sîmbătă 31 Mare.—Timpul se menține pretutindeni răcoros, mai cu seamă peste noapte, cind­ in mare parte a țărei temperatura s’a coborit sub plus 10 grade, ajungind la plus 6 grade la munte și in unele localități din nordul Moldovei. Cea mai ridicată tempera­tură din cursul zilei a fost plus 26 grade la Armășești (Ialomița) și la A­­lexandria. Era după amiază a plouat pe alocuri în Moldova și in mare parte, a Munteniei mai cu seamă în regiunea dealurilor, unde ploaia a fost repede, din d­in unele părți cantități de apă de peste­­ 20 milimetri. La Slatina și Tg.­­Jiul a căzut și grindină. De astă noap­te cerul s’a înseninat in toată țara, vintul suflă slab de la N și NV în Mol­dova, iar în restul țărei din direcțiuni diferite. Ba­rometrul aproape staționar. Presiunea atmosferică este în mijlociu către 766 mm. in Muntenia, iar în Mol­dova către 768 mm. A plouat la: Balș 7 mm., Constantinești 8, Drăgănești 3, Titu 13, Bilciurești 6, Hirja 3, Pe­­troasa 25, Știrbei 12, Roman 2, Tg.­­Ocna â. B.­Sărat 4, Cîmpina 23, Rucăr 5, Cîmpulung 3, Tîrgoviște 5, Bucu­rești 1, Roșiori 1, Caracal 1, Slatina 48, Găești 25, Tg.­Jiu 20, Craiiova 2, Baia 6, Potlogi 24, Buzești 30, Bez­­deadu 8, Chiojdeni 3 și Drajna 3 mm. apă. ..am*.'....*, ADEVERI» - FARA PLATA Acordăm Gratis, tuturor acelora cari se vor abona de azi la DIMINEAȚA, participarea la Loteria Regatului Român, a cărei tragere este la 7 Iulie 1908 1500 cîștiguri în suma de Lei 136.950 cișligul cel mare au cărui cel mai norocos este it­. Lei 60.000 — afară de multe alte cîștiguri Abonații pe un an primesc Gratis 1­4 Los cl. I. Abonații pe 6 luni primesc Gratis 118 Los cl. Aceste locuri sunt cum­părate de la Colectura principală F­ELIX GR­AN­D Comp. ftinioul central d­e vinzare al Loteriei Regatulu­i Român — București, Str. Academiei No­i — Fiecare Abonat poate continua sau nu jocul la celelalte clase, după dorință Toți abonații vechi și noi mai participă­ la premii in valoare de peste Lei 25000 care se compun din: DOUA CORPURI din CASE In strada Teilor, 208 LIBERE DE ORI­CE SARCINĂ Toate camerile complect mobilate și montate de Marele Bazar eu Mobile Marco Dattelkremer» La Centrala“ Strada Carol, No. 62 DOUA POLIțl de ASIGURARE pe VIAȚA (ZESTRE) in valoare de LEII 4000 A Soc. de Asigurare „IdRIiOLA» D OUA TRUSOURI în valoare de LEI IlOO lucrate in Atelierele Speciale de Trusouri pentru Mirese ale Casei □ar K0RAUS & SOCACIU aA­ATU RODITĂ“ — Calea Victoriei No. 340­­0 MASINA de SCRIS „STOEWER“ cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc, în valoare de LEI 700 de la magazinul .KOSMOS casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pen­tru toate sisteme­­ de Mașini de scris Multiplicat, etc., Birou­l Ie copiat nete, București, Str. Smirdan, 49 O MAȘINA DE CUSUT SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricațiune garantată, din I­mb­r­os B­INI KT Bill ARI R1 București, Bulev. Elisabeta o Magazinul I- IV. Wh­ittIKttHK­ (lingă Băile Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horclogerie LEON WESBLUTH. București, Calea Victoriei, No. 40 U­N PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, în rețele pe margini — UN ELEGANT PORT-UMBRELE DE BRONZ de la — INDUSTRIA MFTEMCI HÂRCII — —SOCIETATE IN COMANDITĂ— Bulevardul Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expuse O BICICLETA 100 ABONAMENTE la Ziarul „ADEVERUL“ Costul Abonamentului: Pe un an Le! 20, dind dreptul la 15 Cupoane de participare la premii; Pe 6 luni Le! 11, dînd dreptul la 7 Cupoane ; Pe 3 luni Lei 6, dind dreptul la 2 Cu­poane. Escursiunea comercian­ților la Constantinopol IV Pe Bosfor.—Pe coasta Aziei mici—^.In apele măre­ de Marmara.— In insula Principa Duminică de dimineața e o vre­me splendidă. Soarele s’a înălțat vesel pe cer, atmosfera e clară, căl­dura dulce, — vremea cea mai po­­trivită, pentru călătorie. Toți escur­­sioniștii ne-am dat întilnire pe po­dul de peste Cornul de aur unde ne aștepta un vapor drăguț al servi­ciului din Bosfor. Ajungem pe va­­por, ne ocupăm locuri și împreună cu noi merge și un taraf de lău­tari romîni care s’a stabilit de mai mult timp la­ Constantinopol. Peste­­ puțin timp vaporul se pune în mișcare. Avem ca țintă insula Prinkipo, unde trebue să rămînem pînă seara. Dar organizatorii escur­­siunii ne-au rezervat și altă plăcere. Vaporul, înainte de a lua drumul spre minunata insulă, trebue să ne poarte prin Bosfor, de-a lungul ambe­lor maluri. Cînd aflăm de această dispoziție, tresaltări de bucurie. Vaporul pornește încet, plutește de-a lungul țărmului european. Lău­tarii încep să evite romanțe vechi romînești, cari înduioșează pe es­­cursioniști și-î predispun la veselie. Mult­ acompaniază cu vocea pe cîn­­tărețul tarafului. Dulcea melodie a Steluței răsună pe Bosfor. Locuito­rii caselor de pe țărm es la ferestre $î ne salută cu entusiasm, agitînd batistele în aer. Femeile sînt tot așa de entuziaste ca și bărbații. Se pare că acești oameni, deși nu-î cunoaș­tem, ne-ar fi vechi prieteni, cari ne salută călduros ca la o revedere după o lungă despărțire. Plutim încet de-a lungul țărmului. Apa e liniștită și a­tât de limpede, că putem număra pietrile la adin­­cime de zece metri. Admirăm casele vechi din portul Constantinopolului, apoi vilele mo­derne construite în Terapia și în celelalte orășele de pe marginea Bosforului. Ne minunează frumu­sețea parcurilor cochete ce încon­jură mai­­ fiecare vilă. Casele din a­­ceste orășele, ca și cele din Con­stantinopol, sunt așezate în amfi­teatru natural pe coaste și încon­jurate cu ziduri puternice. Multe vile de pe țărm au înaintea lor băi instalate sistematic. Plutimd astfel în cea mai plăcuta dispoziție sufletească, timp de a­proape două ore, pînă ce ajungem­ aproape la eșirea din Bosfor. Atunci vaporul se întoarce și iată-ne plu­­tind de astadalâ pe­ țărmul asiatic al Bosforului. Privim vechiul orășel Scutari, dăm toată atenția largului cimitir musulman, unde se înalță m­ii de, petre funerare, construite srn formă conică. Trecem prin fața orașului Moda, construit europenește, cu vile minu­nate și strade largi și curate. Ajun­gem în dreptul­­ orașului Fanaracht, în majoritate locuit de greci, oraș de asemenea nou și modern. Astfel eșim din apele străvezii ale Bosforului și începem a pluti pe marea de Marmara, care leagă Bosforul cu marea Mediterană. Din largul, acestei mări Stambu­­lul n­­ se arată ca o frumusețe din povești. Minaretele moscheelor su­perb în aer, cele șeapte turnuri ale vechei închisori se ridică amenință­toare, iar în depărtare de-abia se zărește orășelul San-Stefano.­­ După puțin timp iată-ne aproape de insula Prinkipo, cea mai prin­cipală din cele șapte insule ale mă­rci de Marmara. In portul insulei sunt cîteva va­poare de pasageri, mai multe șeici și corăbii, cu pînze și un număr foarte mare de ■­ bărci frumos con­struite și împodobite. Vaporul acostează la ponton, iar noi ne coborîm în cea mai perfectă ordine, trecem prin vama portului și intrăm în oraș. Drumul principal e foarte curat, casele sunt în cea mai mare parte luxos construite, cu o bogăție rară de ornamente și pic­turi murale. In jurul fiecărei case, sunt grădini cu chiparoși, smochini, lămîi și măslini. Florile abundă. Crinii și garoafele mai ales fac de­liciul ochilor. Mirosul lor îmbălsă­mează calea și determină pe călă­tori să se creadă intr'o lume neo­­bișnuită. După ce urcăm puțin, ne găsim în fața principalelor hoteluri Ca­­lipso și Giacomo, cu terase pe ma­lul măreî. In fața hotelurilor stațio­nează numeroși greci și armeni cu măgăruși frumos împodobiți, pe 92 FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ MIZERIILE EPOLETULUI - ROMANUL UNUI OFIȚER SARAC — PARTEA INT­AIA Dragostea unei lucrătoare ICAP. LXII Focul Aruncînd jos pumnalul Insînge­­rat, Blachecotte luă în brațe pe fe­­meea stăpînului său­ și dispăru prin­tre flăcări. In momentul cind se îndeplinea această dramă sinistră, un auto­mobil se oprea lingă gara Orleans. Doi oameni se aflau înăuntru: d-rul Rubin și d. Brevannes. Amindoi păreau în prada unei preocupări. — In­ repet, spunea Brevannes, că pentru mine nu­ e nici o îndoială în această privință. Nevastăr­ea a găsit mijlocul să comunice cu căpitanul Lancelin, care e întru­cîtva al doilea exem­plar al blestematului Ferbach și, fără îndoială, eî prepară împreună vreun plan de fugă, pentru ca ne­mernica aceea să se poată duce la amantul ei. — Dragă prietene, cred că deo­camdată n’avem de ce ne tulbura. Iți­­ garantez că o fugă nu-i­­ cu pu­tință. Cînd mă duc la Paris, nu las cheile nimănuia, nici chiar . Claudi­­ne, despre care, de altfel, cred că pot răspunde ca de mine. — Ai dreptate, Rubin, căci dacă femeea mea ar izbuti cîndva să fu­gă, te-așî face răspunzător pe d-ta. — Habar n’am în privința asta! — Eu insă am­ afirmă cu un ton tăetor manufacturierul, care­­ părea că fierbe intr’o mînie febrilă. Iți repet, telegrama aceea e din­tre cele mai semnificative și nelini­știtoare. Ar fi trebuit de mai de mult să fiu la Paris, dar a fost neghiobia șofeurului meu care a răsturnat pe drum căruța unui țăran și era cut pe aci să ne dea gata pe amindoi. După ce automobilul a stătu puțin în fața gării, își reluă drumul spre Fontenay-aux-Roses. După ce trecură de Bagneux, con­ductorul făcu o oprire aproape bruscă. — Ce el făcu d-rul Rubin sco­­țînd capul afară, căci automobilul era acoperit ca un cupeu. — Iar a pleznit vre­un cauciuc! ăsta mi-e norocul! mormă! indus­triașul. — Nu, e foc! replică șofeurul. — Foc! exclam­ă Rubin privind zarea, care părea iluminată ca un l­rioș foc bengal. Apoi, pălind, adăugă. — E la mine! arde casa mea de sănătate ! — Ce spui! strigă Brevannes care îngălbeni și el. • Focul e la mine! Da, da, la mine! Șofeur, cu toată viteza! Și lăsindu-se să cadă pe scaunul din trăsură. Rubin spuse însoțito­rului­­ sau: — Da, ai dreptate, nu te înșeli, Brevannes! Soarta e împotriva noa­stră! —Crezi, întrebă ca In friguri fabricantul, că ați dat foc dușma­nii noștri ca să scape pe femeea mea? — Nu știu nimic, nu pot spune nimic, sunt ca nebun. — O! dacă o fi așa, o să-mi plă­tească ei! — In orice caz, reluă d-rul Rubin cu un accent teribil, pot să-țî afirm un lucru. Dacă oamenii aceștia au crezut că o să scape pe d-na Brevannes dînd foc casei, s'au înșelat râu. — Crezi? — Da, căci ei n’au făcut de­cît să-î pregătească un rug, să-î sape mormintul într'un cuptor. Automobilul nu se rostogolea, de­vora spațiul. Cu cît se apropiau, cu atît se pu­tea­ îndoi mai puțin de întinderea catastrofei. Focul nu numai că cuprinsese pa­vilionul ocupat de d-na Brevannes, ci se întinsese­ pe b­rid și la cele­lalte clădiri. Nutrite de țlnt, flăcările se înălțau­ în văzduh, și la fiecare prăbușire de acoperiș, imense jerbe luminoase izbucneau­ frumoase ca un buchet de focuri de artificii . Focul izbucnise cu o așa repezi­­­ciune, că orice ajutoare erau sosite prea tirziu. Veniseră pompierii din Sceaux, dar, lucru extraordinar, toate rezer­vele de apă care alimentau casa e­­rau goale și numai cu apa din pom­pe nu se putea face nimic. O mină criminală aranjase totul, era vădit. Mina asta, știm, era a lui Blan­­checölle. El făcuse lucrurile cu o dibăcie mare. O mulțime compactă de curioși înconjurau focarul incendiului. Rubin și Brevannes, sărind jos din automobil, avură mare greutate­­ ca să pătrundă in curte. Aci se aflau doi-trei servitori, cari își zmulgeau părul cu dispe­ra­re. — Sunt accidente de persoane? întrebă Rubin. — Nu, d-le, nu cred, făcu unul din infirmieri. Cel puțin noi am izbutit să scoa­tem pe bolnavele din serviciul nos­tru. .. Ele au fost duse la spitalul din Sceaux. —Bine, văd că v’ați făcut dato­ria!­relui Rubin. Și cu o, voce pe care s­e încerca s’o facă sigură, întrebă de Claudina. — Da, da, unde e Claudina? re­petă Brevanos cu o mare irilație. — Ne-a cerut cheile ca să dea drumul nebunei, care era închisă în pavilion, explică infirmierul. — Da, pe urmă?,stărui dorul care părea foarte nerăbdător să știe mai d­eparte. — N’am putut să-i dau cheile, d-­e doctor, căci nu se aveam. — Atunci? — Atunci a început să țipe și a vrut să se repeadă, spre pavilion. Noi am vrut s’o împedecăm, căci fapta asta era o nebunie. Ca să scoată pe nebună ar fi tre­buit să treacă printr’o întreagă pînză de flăcări. „Dar în acest moment, un indi­vid pe care nu-l cunoaștem, s’a re­pezit cu un revolver in mină, stri­­gînd: — „Loc, foci .Șt findcă bolnavii noștri strigau ajutor și cum focul se întindea tot mai tare în chip curios, noi Tam­ lăsat să treacă și pe urmă nu fam mai văzut. — Un om cu un revolver, făcu d. Brevannes la urechea d-rului. Ce-ți spuneam eu!, — Eî trebue să fi pierit! suspină Rubin. A­­biata Claudia! — Dacă am merge să vedem? propuse manufacturierul. ! — Prin jăraticul ăsta? Ar fi o nebunie, nu ne-ar lăsa nici pom­pierii să trecem. Să așteptăm ! Venise și poliția. Comisarul întreba pe oamenii ca­sei, iar aceștia, cu capul pierdut, räspundeau alandala. Unii afirmau că focul începuse în atenansele pavilionului. Alții pretindeau, din potrivă, că izbucnise la bucătării. In sfîrșit, mai circula o a treia versiune, care spunea că se aprin­sese totul deodată și că acoperișu­rile și zidurile fuseseră unse de mai înainte cu gaz. Un fapt sigur era că rareori se văzuse un foc care să cuprindă totul dintr'o dată și toți erau de acord că atunci cînd izbucniseră flăcările, se produseseră mai multe explozii în locuri diferite, provocând astfel un incendiu, general. Comisarul de poliție era lămurit.­­Focul­­ se datorește, desigur, văi­lor făcători, murmură el. Vintul se potolise. Pompierii izbutiseră să aducă apă de la un rîuleț, care curgea la vreo cinci sute metri depărtare de casa de sănătate. Flăcările se stingeau pe rînd, și in curînd rămase un imens focar de jăratec, care se înegri treptat și se stinse apoi cu totul într'un strat gros de cenușe. Cînd se iviră primele luciri ale dimineței, Rubin­ și Brévannes pu­tură să-șî facă loc printre dărimăr­turi. Casa d-rului nu mai era decit ni­ște ruine arse. Numai zidurile se mai țineau la picioare. Cei doi oameni înaintau cu băga­re de seamă. Primele lor cercetări se îndreptară spre pavilionul unde fusese închisă d-na Brévannes. Dar fiind că nu puteau trece prin subterana care era plină de dărâmă­turi de tot felul, intrată prin fereas­tra din parter, ale cărei zăbrele fuse­seră zmulse și topite de căldură, înăuntru le fu aproape imposibil să se orienteze, intr'atîta incendiul își îndeplinise opera lui de nimicire și ruină. Aproape nimica nu mai­­ rămăsese din clădirea aceea somptuoasă: to­tul, totul dispăruse in groaznicul fo­car. Pe alocurea, podelele se prăbuși­seră. Dezastrul era imens, nu se mai putea repara. * (Va urma) )

Next