Adevěrul, iulie 1908 (Anul 21, nr. 6765-6795)

1908-07-26 / nr. 6790

^îmfeătă 26 Iiulie 1908 ehtimäe­ a m iorialism­ ! Tonul în presă, întreaga presă de la noi e scandalizată și cu drept cu­­vînt de tonul injurios și lim­­bagiul disperat pe care-l cul­tivă cu o furie crescindă ga­zeta d-lui Filipescu. Pe ziua de azi iar are un articol, intitulat „O lichea“ și prin care fostul deputat de M­uși, d. Ghibănescu, profesor la Iași, care a mai avut onoa­rea de a aprecia la Făureî sti­lul oral al d-lui Filipescu, este acoperit de injuriile ce credeam că nu se mai preferă decit în localurile interlope. Poftim cîteva mostre: „ridiculă dar grețoasă ex­presie a nerușinărei takiste", „politician nedemn dublat de escroc“, „nenorocită epavă“, „apele murdare ale takismu­­lui“, „imbecili­i, „avortoni", „ja­vră", „lichea". Mai lipsește cuvîntul de la Făurei!... Și limbajul acesta îl ține un fost consilier al tronului, omul care pretinde să asaneze mo­ravurile . Regele simțindu-se mai bine, a început să iasă din castel. Suveranul face mici preum­blări prin aleele parcului. E probabil că plecarea pe­­rechei regale în străinătate nu se va aminti. Bata plecărei e fixată pen­tru ziua de 7 August. Manevrele regale sunt con­tramandate. Regele nu se va opri la Vi­­ena la ducere, ci cînd va fi pe drum spre țară. ■PWl* * Duminică, 27 Iulie, d.Dimi­­trie Sturdza, sfîrșindu și cura, se va duce să petreacă cîteva zile in Bavaria, la Gornisch După aceea, probabil d-sa se va duce la Viena spre a în­­tîmpina pe suver­an cînd va trece prin capitala Austriei. Nu este fixată pînă acum data sosirea regelui la Viena. Se vorbește de numirea d-lui George Corbescu, șeful de ca­binet al d-lui Ionel Brătianu, ca sub­director al Casei Rurale. I Se afirmă în unele cercuri că, D. Sturdza primul ministru, se va reîntoarce in țară, înainte de expirarea concediului d-sale. S­e anunță din Sinaia că starea sănătăței suveranului s'a îmbu­nătățit pe ziua de ezi D. Brăileanu, consult., «onani­er la Monastir, complect restabi­lit de criza de neurastenie acută fie care fusese lovit, a părăsit de cîteva zile Casa de sănătate unde a fost îngrijit. D-sa se află acum la Sinaia, Unde va rămîne cîtva timp. Ministerul industriei și comer­țului se ocupă cu reorganizarea burselor de cereale, și a între­prins o anchetă în acest sens. D. lt. Anton Simeon din reg. 4 artilerie, a fost numit comandant al jandarmeriei din jud. Roma­­națî, în locul d-lui locot. Bene­dict Anastase, rechem."* în acti­vitate. ,Casa școalelor ai aprobat să se construiască localuri de școli pri­mare în următoarele comune: Pădureni, județul Putna, în li­mitele sumei de 8000 lei; Bur­­cioasa, Putna, 8000 lei, Ceacîru, Tirleasca și Tichilești din județul Brăila, cite 5000 lei, Puntișeni, Tutova, 4000 lei, Murgești, Gorj, 7000 lei; Scorțaru-nou, Brăila, 12.000 lei; Golășei, Brăila, 10.000 lei și Nicolițel, Tulcea, 10.000 lei. In comuna Drăganu-Giulești, județul Vîlcea, s’a ivit epidemia de dezinterie. D. Koseff directorul comerciu­­lui, la minist, ind. și comerț din Bulgaria, va vizita în curînd por­turile noastre dunărene, in­tere­­sîndu-se în special de operațiu­­nile de cereale. Mîine Sîmbătă, la orele 10 dim­i­­neața, va avea loc la Cîmpina un parastas, pentru odihna sufletului marelui nostru pictor Grigorescu. La această pioasă ceremonie vor lua parte mai mulți amici ai lui Gri­gorescu, între care și d. dr. Istrate. A fost invitat și d. Spiru Haret, mi­nistrul instrucțiunei publice. Ministerul instrucțiunei publice a acordat un împrumut de 5000 lei, pentru a se construi un local de școală­­ în comuna Chilia-Veche din județul Tulcea. In orașul Caracal s'a ivit epide­­mia de febră tifoidă. In comuna Adjudu-Nou, județul Putna, s’a declarat epidemia de tuse convulsivă. D. N. N. Boldur-Ep­urbanii au­­solvent cu diplomă a­l școalei centrale de artă și manufactură din Paris, a fost numit, pe ziua de 1 August a. c., inginer ata­­­­șat, la ,C. F. R., și trecut în ca­drul de activitate al corpului tehnic, cu gradul de inginer-or­­dinar cl. III. Guvernul egiptean a acordat serviciului maritim român permi­siunea specială ca pe cheiul No. 30 din portul Alexandria, să de­barce va­poarele sale, Marțea și Joia, pînă seara, cînd cheiul va fi lăsat liber pentru vapoarele companiei de navigațiune a­nglo­­egipteană. Vapoarele S. M. S. n’au voe să încarce și să descarce de cit mărfuri permise de guvernul egiptean. D-niî abonați cari voesc a’șî schimba adresele, sînt rugați sa binevoiască a ne trimete o dată cu cererea și o bandă veche. De asemenea și cei cari do­resc a=șî prelungi abonamen­tele. Peste cîteva zile se va des­chide sucursala înființată de societatea Leonida­­ Comp. in Craiova. Ministerul lucrărilor publice a cumpărat, în total, 250 tablouri murale ale regelui și reginei principelui și principesei și de ale voevodului Ștefan cel Mare, tablouri editate de societatea „Steaua“ pentru răspîndirea cul­turei în popor. La ministerul de interne se dez­minte știrea că regele s’ar afla bolnav. D. director general al portu­rilor și căilor de comunicație pe apă, a fost decorat de guvernul francez cu ordinul .,Legiunea de Onoare“ în gradul de mare bit­ter. _____ Ministerul de lucrări publi­ce a primit demisiunea d-lui Ge­orge C. Dobrovici, inginer ordi­nar cl. II, din funcțiunea ce o­­cupa la C. F. R. Demisiunea a fost primită pe ziua de 22 Iulie st. n. pe care zi a fost trecut în cadrul de dis­ponibilitate al corpului tehnic. Următorii d-nî funcționari dela ,C. F. R„ au­ fost decorați cu or­dine străine: C. Rîmniceanu, subdirector ge­neral, crucea de mare ofițer al ordinului „Meritul Civil“; Th. Herescu, subinspector de de mișcare, cavaler al ordinului „Alexandru“;­­N. G. Cantuniari, subinspector mișcare, cavaler al ordinului „Sf. Allexandru“; Al. Periețea­nu, impiegat de mișcare, ofițer al ordinului „Me­ritul­­ Civil“ ;• Anton Ionescu I, șef de stație, cavaler al ordinului „Meritul Ci­vil“ ; I. Crihan, mecanic, crucea de argint a ordinului „Meritul Ci­vil“ ;­­C. Barzeanu, Gr. Ionescu și Șt. Alexandrovici, medalia de ar­gint a ordinului „Meritul Civil“, pentru serviciu; Gh. P. Toma, Em. Popescu, Gr. Alexandru și Gh. Ștefan, me­dalia de bronz a ordinului „Me­ritul Civil“, pentru serviciu; I. Ienoveanu, căpitanul portu­lui Giurgiu,­­ crucea de ofițer al ordinului „Meritul­­ Civil“; V. Ionescu, dragoman la portul Giurgiu, medalia de argint a ordinului „Meritul Civil“; D. I. Brătianu, ministru de in­terne și d. Călinescu, arc­itect șef al ministerului, au­ vizitat azi dimineață clădirea ce se constru­­ește în dosul ministerului. D. N. N. Săveanu, noul secre­tar general al ministerului de interne, a vizitat azi birourile acestui departament. D. X. Panaitescu, directorul si­guranței din ministerul de răz­boi și, pleacă disea­ză în concediu pentru 45 de zile. Locul d-sale va fi t­irmt de d. Voinescu, inspector general al polițiilor din țară. Citim în­tr’un ziar din Cernăuți: „Se comunică din orașul de fron­tieră Nowozielitza cum că această localitate pacinică este foarte alar­mată din cauza zvonului neliniști­tor că vama romina va fi trans­ferată la Zurin. In Molnica există de 20 de ani o vamă romînească prin care se ex­pediază grîne din Nowozielsiza. Prin această frontieră trec mii de care cu lemne și grîne în Rusia și Austria și după ce s'au făcut mari sacrificii pentru înlesnirea ex­portului, vama din Molnika este a­­menințată de a fi desființată. Azi se va întruni consiliul comunal din localitate, pentru a se consfătui a­­supra măsurilor ce sîn­t de luat, de a zădărnici acest plan a cărui reali­zare ar fi o adevărată nenorocire. Probabil că o deputațiune are in­tenția de a se adresa primului pre­ședinte și deputaților, sperînd ca prin intervenția unor persoane in­fluente să înlăture această pri­mejdie. D. colonel Murcia din geniu, profesor la școala de artilerie și geniu din Madrid, care a vizitat instituțiile militare ale Bulgariei a sosit in Capitală. D-sa va sta în București o lu­nă și va vizita toate instituțiuni­­le militare ale Romîniei. D. maior Mihăilescu din geniu a fost atașat pe lângă colonelul Marcia. Ministerul de războiu face cu­noscut tuturor corpurilor și ser­­vicilor că dela 1 August divizio­nul de artilerie călăreață din Te­­cuciu ca­re se află sub comanda d-lui lt.-colonel N. Rovinaru, se va găsi în Constanta, iar după 15 August va lua parte la concentra­rea diviziei de roșiori pînă după manevrele regale. D. căpitan Alex. Sideri, șeful bi­roului secretariatului general din ministerul de razboiu, se va în­­napoia din concediu Vinerea vii­toare. Excelentul caricaturist al „Ade­­verului“ d. ftessu a fixat, cu o surprinzătoare siguranță și­­ se­minare, tipurile atît de caracte­ristice din cele două succese la ordinea zilei: „Leacul d-rului Foștelor“ și „El și Ea“. Le vom oferi, rînd pe rind, ci­titorilor noștri. ----------— Repatriarea Macedonenilor O propunere In ziarul ,,Macedonia“ găsim o interesantă propunere privitoare la atitudinea pe care ar trebui se aibă guvernanții noștri față cu aromânii cetari se găsesc la noi, acum în urma marilor schimbări provenite în Turcia. Iată un extras din ceea ce pro­pune numitul ziar: „Acum e momentul cel mai bun să arătă­m roadele unei ac­țiuni naționale de 40 ani. Acuma se vor vedea rezultatele sacrifi­ciilor materiale făcute de țara mumă. Fără înconjur trebue să spunem că grație­ redeșteptărei noastre naționale, avem destule elemente intelectuale care ar pu­tea să ne reprezinte cu demni­tate în parlamentul turcesc. Cu destulă părere de ros, trebue să o mărturisim insă, că aceste for­țe vitale ale neamului romînesc, din cauza imposibilității unei vieți liniștite în Macedonia, au fost nevoiți să expatrieze și să trăiască în Romînia și în alte părți. O impulsiune din partea­ gu­vernanților țăreî pentru trimite­rea intelectualilor și elementelor de valoare aromînești din Romî­nia se impune, Natural, că pen­tru acest fapt, Romînia, ar trebui să facă sacrificii materiale în­semnate. talini Hirtel Clucmei­ Caricatură de Iser Rașca gemea de lume aseară și în hohote de rîs și aplauze cari a­­proape împiedicau pe artiști să continue, s’a consacrat definitiv marele succes al comediei : Leacul d-rului Feștele­. Ca un omagiu adus talentului și vervei neîntrecute a Măriei Ciu­­curescu, care a făcut în această comedie încă o creație de pr­imul ordin, direcția a fixat pentru astă seară Vineri, beneficiul emi­nentei societate a Teatrului Națio­nal cu a 3-a reprezentație a Lea­­cului d­rului Feșteleî. încă de aseară s'au oprit locuri pentru serata de onoare a Măriei Ciucurescu, care și în această sta­giune de vară a înveselit în fie­care seară pe numeroșii admiratori ai talentului ean, Brezeanu cu olimpicul său Feș­teleș, Lidii cu fenomenalul său Árpád Világos. Niculescu cu ire­zistibilul conu Tănăsache vor fi la posturile lor... Și să nu uităm pe Lucrezzia Brezeanu cu fermecăto­rul vals, pe Belcot și Mihalescu, care în cupletele lor cu Maria Ciu­curescu au fost și aseară bisați furtunos, nici pe delicioasa coana Tanasache a d-rei Alexandrescu, Smaranda d-rei Vigny, nostima Mariță a d-rei Teodosian, și ro­lurile episodice ale d-lor Barbelian și Ionescu-Gare. Mai ales să nu uităm pe d-na Lucrezzia Radovici de la Teatrul național din Craiova, care s’a prezentat admirabil în ro­lul d-nei Bobora, preparat numai în cîteva ore. Astă­ seară întreaga elită a Bu­­cureștiului, în sinul căreia Maria Ciucurescu e atît de simpatizată, va fi la Rașca, pentru a o aplauda în Leacul d-rului Feșteleî. Maria Ciucurescu Escursiunea școalei de silvicultură Cu merinde la geantă pornesc spre muntele Mirii mare și Mirii mic. Merg o bucată bună în jos, pe marginea Lotrului ale cărui unde de culoarea oțelului sînt încadrate de frumoși anini și de o iarbă ver­de într’o vale ce începe să se în­gusteze din ce în ce. Urcă apoi, într’o frumoasă poiană acoperită cu o otavă în care piciorul se afundă pînă la glesne, intrînd de aci în domnia cea sălbatică a codrilor de molifți, unde veșnic e noapte, nestrăbătînd de­cît pe ici pe calea cste o săgeată a arca­șului de sus. Ajung pe coama unui munte, o scoboară pentru a urca din nou spre Micu Mare. Vegetația fo­restieră e reprezentată prin molifți. Omul înarmat cu toporul distrugerea n’a ajuns încă pînă la aceste ma­sive virgine. Numai prin apropierea stînelor, bacii extrag arbori mari pentru facerea șindrilei. Pe la ora 1 ajung la o stîncă unde au dejunat­ încă trei sferWi de oră, pe o cărare care fură pe departe munte­le pentru ca urcușul să nu fie așa de obositor, ajung pe vîrful mun­telui Miru mare. Vegetația forestie­­ră reprezentată prin molift a înce­tat de mult de a se ridica, luîndu-i locul pinul tîrîtor sau pătura erba­cee. De pe vîrful acesta in depărtări cît poată să bată ochiul se văd lim­pede coamele pleșuve ale munților Carpatî, precum: Paringul, Tîmpa, și multe alte șiruri, ce fieșîcare își are povestea lui în­ poporul nostru. Sfincile și prăpăstiile acestor munți, au înghițit acum cîteva sute de ani falnica armată a trufașului rege Carol Robert ce venise să ne răpite ca popor si națiune, adeverin­­­­du-se prin aceasta odată mai mult si 111 ADEVERUL JTI!3íOt3»’irCSÍSíBÍSí^3^^í^St3S!:*jí!?£3aSHC5BEKE5nCSP Lista arominilor care trăesc în tară e mare, dar cei pe care gu­vernul ar trebui să-i trimeată i­­mediat ar fi: d. dr. P. Pucerea acela care prin cunoștințele sale medicale, atîta timp cit a stat în Monastir, a atras admirațiunea și simpatiile întregului vilaet. D. Lazar Duma, fost inspector, care grație întinselor sale cunoș­tințe ne-ar putea fi de mare fo­los. D. dr. Șunda un eminent spe­cialist în boalele nervoase. D. Ep. Balamac e controlor al Băn­cilor populare, un tînăr meritos și de valoare. D. D. I­ au fost re­vizor școlar, care timp de 9 ani a muncit din răsputeri pentru ches­tia aromînească. D. Pericle Pa­­pahagi dr. în filologie și un emi­nent profesor. D. Teodor Capidan doctor în filologie, unul din cei mai eminenți elevi ai cunoscutu­lui prof. Weigand. D. I. Nicule­­scu, maestru de muzică per ex­­c­elențiam. D-nii d-r. Virgil Apos­­tolescu și Take Duce distinși în arta medicală. D. Tașcu Pucerea farmacist și unul din cei mai aprigi luptători pentru chestia­ națională. D. Arginteanu un emi­nent profesor de istorie. D. Mi­hail Statu profesor, un adine cu­noscător al limbilor clasice. D. D. Șadima licențiat în științele fizico-chimice, un tînăr de ma­re merit. D. D. Dimca licențiat in teologie cu multe­­ calități dem­ne de admirat. D. Ioan Papagoga licențiat în drept, un tînăr de ma­re valoare. D. Durațo pictor, ar­tist, desăvirșit, și alți mulți, cari ar putea să ne fie de cel mai ma­re folos. , Dar, pentru ca poporul aromî­­nesc, să fie chemat la adevărata viață politică este nevoe de o pre­să dirigentă de oameni capabili. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui lucru ar trebui ca gu­vernul român să dea resursele ne­cesare, pentru tipărirea unui ziar la Constantinopole, unul la Salo­nic și altul la Bitolia“, zică vrea, că nu a curo gîndește o­­mul, ci cum vrea Domnul. Pe la toacă inamica să în pi­e­­lea cea mare a unui vini, pe coa­ma muntelui Mira­mic De aci pe o muche acoperită cu molifți și cu cutiile de erborizatie pline cu cele mai variate plante ale regiunei al­pine, escursioniștii scoborîră iarăși la gura Provățului. Ziua XII, din cauza timpului ploios, au rămas tot la gura Provățului, vizitind zeo­­niferele societăței de exploatare. „Polaschek­el Scheiber“ precum și herăstraele. Pe înălțimile Parîngului La orele 4 gornistul dă semnal de deșteptare iar la 5 și jumătate es­­cursioniștii erau în drum spre Lai­nici. Aveau de făcut un drum pentru care îți trebue nu o zi ci 2, după în­săși mărturisirea multor oameni, cari făseră în repe­tate rîndurî a­­cest drum. Și aveau să-l facă acest drum după multe zile de neodihn­ă și nopți de nesomn, într'o zi cu ploaie, în urma a două zile de ploaie. De aceea, această zi—a trei­sprezecea a escursiei—prin obose­lile și greutățile pe cari le-au în­vins, a lăsat în sufletul lor dungi neșterse de dulci amintiri, t­ocmai în urma amărăciunilor pe cari le-au întîmpinat. Apucă în sus o bucată pe mat­ca Lotrului. Fac apoi la dreapta și prin păduri de molifți cu copaci doborîtî de bătrînețe ori de trăz­­net ce li se opun în cărare, printre stîncî și pe margini de prăpăstii arc din greu. Lasă în urmă Hulu­­zul, Pîcleș, Gruiu, Găuri și ajung sus pe înălțimea Parîngului. Ca în­tr'o adevărată panoramă se desfă­șoară acuma, cît vezi cu ochii toate celelalte șiruri de munți ale Carpa­­ților. „Aci în întăriturile acestea, zidite de Dumnezeu au stat adăpos­tit­ aproape o mie de ani strămo­șii noștri, cînd prin șesurile Dună­rei curgea pudoaele de barbari, cînd noroadele sălbatice ale Asiei se năpusteau cu duiumul, împingîndu­­se unele pe altele asupra Europei, jefuind orașele și pustiind pămîntul pe unde treceau. In munții aceștia s’a închiegat tăria și unitatea nea­mului romînesc. Ei au fost ocrotirea și scăparea noastră în zilele de groa­ză, cetate sfîntă în care s’a păstrat așa de curată credințele și limba și datoriile poporului nostru. In lo­curile acestea dăinuite, pe veci în­grădită de străjile Carpaților, plu­tesc umbrele strămoșilor noștri de înainte de descălecătoare. Aici în șoptitul izvoarelor și în freamătul codrilor a răsunat pentru întîia oară frumoasa noastră doină... (Vlahu­­ță). După un dejun slugal luat la Pia­tra Tăiată, scobor pe o cărare ce șerpuește printre mari pietre într’o vale. Urcă apoi o coastă și de aci o iau dealungul Carpaților, pe lin­gă hotar și merg pînă la muntele Pietroșița. De aci apuc la dreapta și printr’o seculară pădure de fagi, pe cărări foarte prăpăstioase ajung pe la orele 10 la schitul Lainici unde au fost întîmpinați de d-nii Mihăilescu, subinspector silvic și A­­nas­tase, silvicultor. In chiliile aces­tui sfînt locaș­ și-afi odihnit trupu­rile prea mult încercate peste zi. ________ M. G. Agapa Conservatorilor democrați din coloarea de negru Conservatorii democrati din su­burbiile Delea-Veche și Popa­ Nan au fost întrunite aseară la o agapă, în casele d-lui Const. Dobrescu din strada Țepeș-Vodă. Au luat parte peste o sută de ce­tățeni toți alegători la colegiul I și II. D. Teodor Speranția ridică paharul în sănătatea suveranului, care este iubit astăzi de toată suflarea romî­nească. Arată rostul agapelor și consfătuirilor pe suburbii și spune că toate acestea sînt manevre ne­cesare pentru a se cuceri izbînda în lup­tele viitoare. D Barbu Păltineanu, șeful conser­vatorilor democrați din Capitală, în­tr’o admirabilă cuvîntare, arată prin­cipalele rele de cari suferă astăzi societatea noastră. Aceste maladii cari amenință să distrugă corpul nostru social sunt datorite dezinte­resarei complecte a guvernanților. Partidul conservator democrat, pă­truns de necesitatea vindicărei aces­tor rele, se adresează cetățenilor cinstiți, masselor adinei ale poporu­lui, închină în sănătatea d-lui Ta­ke Ionescu și a tuturor cetățenilor, cari au finul să vină în număr atît de mare sub steagul noului par­tid. Cuvîntarea d-lui Barbu Păltinea­­nu a fos­t subliniată cu aplauze fur­tunoase. D. I. Stoian, avocat, salută pe ce­tățeni în numele d-lui N. Cosă­­cescu, șeful culoarei de Negru, care se află plecat din Capitală. D-sa arată, apoi, forțele electorale ale conservatorilor democrați din culoarea de Negru, cari sunt gata cu toții să lupte pe față pentru noul partid. Pictorul Becusară descrie decăde­rea celor două partide de guvernă­­mînt, cari nu mai corespund cerin­țelor reale ale cetățenilor. Țara a înțeles că scăparea nu și-o mai poa­te afla în vorbe, ci în fapte pipăite, în opere de complectă regenerare materială și morală, la cari să con­lucreze toți cetățenii inteligenți. Aceasta este rațiunea partidului conservator democrat, a încheiat o­­ratorul. Au mai vorbit d-nnî: Carpen, Doicescu, N. Țimiraș, Alexandrescu, Guță Constantinescu, căpitan Iones­cu și Const. Dobrescu. Masa s-a terminat la orele 12 noaptea. In mijlocul celei mai vii animații. Ultime telegrame Adunarea societaței „Astra“ Budapesta, 25 Iulie.—Din Sibiu se anunță că azi a început adunarea generală a societăței „Astra“ din Transilvania. Pînă aseară au sosit peste 200 de persoane. Aglomerația e așa de mare în­cit nu se mai găsesc camere. Pentru o cameră la hotel se oferă câte 20 de coroane pe zi. Pentru azi se așteaptă sosirea u­­nui mare număr de țărani din îm­prejurimi. Din Sibiu se află d-nii: George Pop din Băsești, V. Cozma, N. Șerban. Sunt foarte mulți avocați și preoți. Din Romînia nu a sosit nimeni. Ungu­rii refuză să pue la dispoziția romînilor camere. Asentul contra unui minis­tru spaniol Madrid, 25 iulie— In momen­tul în care ministrul de interne eșua de acasă pentru a se duce la minister, un amploiat de cu­­rînd concediat, a aruncat asu­pra ministrului o mare bucată de coxolost răchină pe ministru la picior. Agresorul a fost arestat. Lovitura prom­isă de ministru nu are importanță. Plecarea contelui de Turin Roma, 25 Iulie.—Giornale d'Ita­­lia a reprodus sub rezervă zvo­nul că contele de Turin a părăsit Florența pentru a face o călăto­rie de vînătoare în Congo. Roma, 25 Iulie. Starea d-lui de Rudini era aseară foarte gra­vă. Este temere de o catastrofă iminentă, întrevederi între suverani Berlin, 25 Iulie. — In cercurile Curței imperiale rusești se afir­mă că familia țarului va face prin August o călătorie in apele finlandeze. Se afirmă că e vorba de noul întrevederi a­le țarului cu suve­ranii puterilor mari. După unele afirmațiuni e vorba ca regele Angliei, la reîntoarcerea sa din Marienbad să se întâlnească cu țarul. După altă versiune e vorba de o nouă întrevedere a țarului cu împăratul Wilhelm. Semi-of­iciosul „Post“ adaugă că nu e probabil ca regele Edu­ard să mai vie anul acesta în apele Finlandei. Autoritățile au luat măsuri Paris, 25 iulie.—Aseară s’a pre­­clamiat greva generală a lucrăto­­rilor electricia­ni. O parte a ora­șului a fost lipsită de lumină. La orele to seara insă lumina e­­lectrică a fost aprinsă. Se crede că a fost numai o tentativă de grevă ori o încercare de intimi­dare. Interzicerea serbărilor în o­­noarea lui Tolstoi Petersburg, 25 iulie.­Autorită­țile au­ luat măsu­rî pentru inter­zicerea serbărilor organizate cu ocazia jubileului lui Tolstoi. Guvernatorul din Saratov a in­­terzis orice solemnitate în­­ onoa­rea lui Tolstoi. Tot astfel și au­toritatea comunală din Saratov. P­robabil că măsura se va gene­rația i­aș nu se va permite în nici o parte a­ Rusiei serbări pentru jubileul lui Tolstoi. Tolstoi la Baden Baden, 25 iulie.—Zilele acestea s’a răspîndit știrea că contele Lev Tolstoi va sosi în localitate. O familie rusească ar fi primit o scrisoare prin care se vestea că în luna August Tolstoi va sosi aci. Ministrul de finanțe ture Constantinopol, 25 Iulie.— Din lista ministerială de eli, sancțio­nată prin hatti humayun, lip­­sin­d ministrul de finanțe, fostul ministru de finanțe, Zia pașa, a fost numit din nou în acest post. Accidentul unui scriitor Viena., 25 Iulie. — Cunoscutul scriitor Ion Troian­ ,a­ fost victi­ma unui accident de tren. Vroind să se urce în vagon a alunecat, ru­­pîndu-șî piciorul sting. A fost nevoit să i se amputeze piciorul. El e în vîrstă de 75 de ani. pa politică din Craiova CRAIOVA, 25 Iulie.—Se comen­tează mult în cercurile politice locale o agapă care a avut loc la serata florilor din parcul Bi­­bescu în seara de 23 Iulie, în ju­rii căreia erau grupați d-nii I. Isvoranu, deputat, Mișu N. Popp, Virgil Nicolaid, Ovid Gheorghiu, Demetru Stoenescu, I. Vlădescu, cu ma­i mulți prieteni politici. Din cuvîntările rostite acolo se prevede pentru la toamnă în po­litica liberală locală o nouă în­drumare. Nenorocirea din calea Victoriei Azi dimineață la orele 9 zugra­vul Carol Beng, din str. Lupeas­ca 40, pe cînd lucra la liceul Sf. Gheorghe din calea Victoriei 166, a căzut de la o înălțime de doi metri, rănindu-se la gît. In stare gravă nenorocitul a fost ridicat de societatea de sal­vare. ÎNȘTIINȚARE Fabrica de bere Brag­adiru și Fiul, face cunoscut numeroase și distinsei sale clientele că debi­tează în localul Coloseniul Bragadiru din Iaș, al d-lui C. Păunescu numai delicioasa Bere Sleeping- Car, cea mai superioară pro­ducțiune a fabricei. Parcul Oteteleșianu Compania lirică Română conducerea CONST. GRIGORIU — Vineri 25 iulie 1908 — _______ pentru a treia oară Ol și Oa (Er und seine Schwester) Voedevil în patru acte, tradus de domnul Șmil I­. Fagure Biletele de vînzare la noul magazin „Ga­leria de Musică“ Cal­ea Victoriei 50, lingă Capșa GRADINA rașca Azî Vineri 25 Iulie 1908 Pentru a 3-a oară Leacil d­rului Feșteleî Comedie în 3 acte, cu cîntece localizată de d. Emil D. Fagure. Biletele la Feder. A apărut: Anuarul Național Românilor de Pretutindeni Vol. I 230 pagini cu portrete și biografii — Prețul Lei 4 — Ediție de lux Lei 20 De vânzare la toate librăriile din Capitală și provincie Depozitul Generall­a Hiring Arealay %Li € MCK­ĂlF va fi înlocuit de Bír. WEATFRIED medic al spitalului Caritas Pentru boale intense de femei — MAMOS— Consult. 2—4 și 7—8 p. m. Calea Văcărești ăl (Colț cu Udricani) BĂILE SARATA-MONTEORU De la 1 August a. c . prețurile simt foarte reduse. Camere cu 50 Le­ lunar. Pensiunile complecte cu 4 Lei pe zi. DIRECȚIUNEA I Bodor Catimir ’ de la Facultatea din Paris 1 Boale de stomac 1 Instalațiune modernă pentru ’ tratamentul S BOALELOR SECRETE • Str. Doamnei 1 (Palatul Nifon) Í Telefon 4­55­­ Consult: 2—4 și 7—8 p. m­. Dr.A.BARASCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului Courtlier Specialist în: Boalele de Piele și Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (Ungă bin. filbu) Consult: 8—10 a. m. și 2—5 p. m. CASA DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 25 Iulie 1808 Cump. Vlad 1 °/oi Suta ad­er. 1988 tsas. 9150 92 — lo/o . „ 1905 a. b. 9150 92 — Rentă internă 90­25 90 75 l °­ o Oblit. est. est. 1903 87 % 87 % b­ . . . 1906 871, 87% ,o. . , jud. 1021 4 102 % i‘/s . . . 93% 93%­­­'jo 8cr. Fane. rural 98 14 98 % . * 87 - 87%­­° L . . m­b. Bu. 97 - 97 %■ Wo . : „ Iatf 93­% 94 V* Ac. R. Națională 4300 — 4320 — „ , Agricolă 415 — 425 — „ „ Sc. Buc. 125 — 130 — Cor. VSl. austr. 105 1 a 106 % Mărci germane 123 12 124 % Banc. franceze 100 12 101 % „ italiene 100 — lOll— , rubl. hlrtzt 265 — 267 — m iCIN­EM), durerile de cap, nevralgiile cele mai rebele, durerile reumatismu­lui acut, articular, lumbago, durerile de dinți, cele mai atroce, mai ales ne­vralgice precum și ori­ce dureri pro­venite din răceală sunt combătute cu deplin succes prin întrebuințarea Pastilelor Nevralgine Jurist aprobate de Onor consiliu sanitar superior în urme­­ resultatelor exce­­­­lente ce s’au ob­­­ținut la spitalel­e din București.­­ Pastilele Ni­­­vralgine Jurist cari n’au simțlit, în țară, nici în­­ străinătate, sunt de o eficacitate ab­solut sigură și nu conțin nici o sub­stanță văt­ămătoare care ar putea vă­tăma inima și celelalte organe in­terne, fapt pentru care sunt recoman­date de somitățile noastre medicale. Prețul unui flacon Lei 2,50 De vân­zare la toate farmaciile și drogueriile din țară. UTÜDMIFT cel ma.,br"?1> ’ r< I Pi lt li I I­uS ° r S1­eftin UI I u 11111 I material pen­­­­tru acoperișuri, sigur contra fo­cului, vîntului și­­"temperiilor Fabricat de M. de INSOLT BUCUREȘTI 20, Strada Câmpineanu. 20 după Brevetul LUDWIG HATSCHER Dr.Era Glie Sterian Specialist Ooale interne și sifilitice Vechia medic al Eforiei Spit. Civile Consult dela 10-12 și dela 5-7 Str. Bibescu-Vodă No. 22 De arendat Moșia Băbeni din județul Vîl­cea, comuna Buibeni, proprietatea moștenitorilor defuncților Alexan­dru și Eugenia Christofi, cu înce­pere de la 23 Aprilie 1909 pe ter­­men de la 1 pînă la 3 ani. Arendarea se va face prin lici­tație publică cu ofertă închisă și fără supralicitare în localul Portă­reilor Tribunalului Doljiu, în ziua de 1 Septembrie 1908, orele 9 dimineața. Amatorii vor prezenta ofertele însoțite de 40 lei garanție. In aceiași zi se va închiria ca­sele din­­ Craiova, Strada Brutus No... 2, proprietatea acelorași moște­nitori,­­­u începere dela 26 Octom­brie, 1908. Celelalte condițiuni sunt întocmai cu cele stipulate la arendare. ES. SC Istiescu Requestru judiciar lucrate special pentru acest lidă și ------PREȚURI FOARTE R­ĂPIȚâ­nie sftniânțat „Naveta“ ——aflată în magazie București — DE VÂNZ­ARE LA Tenssstion­M Pr­ofist Tf'Won 19­­­60 București, Str. Siuirduu No 9 ?)is. BOALE INTERNE Stomac și Intestine Consult 2—5 p. m. Str. Carol »9 (€oi­ cu Șelari) Ruciini în agonie Greva din Paris al­e DELICIOASĂ Bere gPI-LEil Semănătoarele „SACK“ Cele mai precise instrumente pentru cultura iu riduri A­­­vantaj­o­s Sămânța distribuită în mod uniform în cantitatea cerută. Grăunțele nu se vatămă; se samână toate cerealele fără vre-o preschim­bare la mașină. Soliditate extremă numai fer și oțel; resistență și durată superi­oară orin cări­i »u­ sistem chiar sub conducere puțin atentă. Mașinele sunt insensibile la sguduituri și samănă bine atât pe loc șes , cât și dealuri, tracțiunea mai ușoară ca la alte sisteme. Aparatul distribuitor se compune din toate canefiate­­ la o construc­­țiune specială și este mult mai solid și sigur de­cât a­­cela cu lingurițe, ușor extîuse la strâmbare și rupere. Ceci antici 6 se primesc la : W GTI AltFPN­ FD F­urnisorul Curței Repte ■­i IH1 W 11 IL» W S14 ÎL» 11 București Str. Smârdan 20 Sucursale: BRAILA, CRAIOVA, BOTOȘANI Cataloage se trimet la cerere-----------­UELIRE SE FOCI . USCATEI -----de prima calitate —»­Vechiul depozit (fost FEHIV) astăzi­­ FELEITE81 & MMNt­DE­­ DOMNULUI Inginer S. Bross BFOURENTI ; Strada FiantMeasa IVo. 6 Am deosebita plăcere a vă putea arâta prin publicitate deplina mea mulțumire pentru modul de funcționar­ e ce motorului ce mi-ațî furnizat Sistemul TRAN­ZL & Co. Viena. Motorul a cărui putere normală de 30'cai și 36 cafr'pu­­tere efectivă, conduce cu cea mai mare ușurință d­ouă perechi petre de 42”, una pereche petre de 31S• și o u­'­vuitoare. El e de construcție foarte solidă, lucrează cit se poate de economic, consumînd coraüistHni pe Zi de circa cei 10.—, combustibilei e bensi­â­­i grea. Drept recunoștință pentru modul cum atatV&ruffîiSoJ cât de a mea datorie de a vă recomanda tuturor d­e­ ora cari doresc să aibă o mașină de lungă durabilitate­ ș­­ cea mai perfecționată, fiind la dispoziția color, cari ar­ dori să viziteze moara mea, spre a se convinge de­ celor afir­mate de mine mai sus. „ Sunt sigur că veți avea pretutindeni din deplin succes.­ Vă salut cu toată stima, . (ss) Gheorghe Necoleie Buzău , . ..ii— ...............—in i.ii—....... „ii­­ ii I tíu­tt­m .Fabrica de Cărămizi și Produse de Ciment liiiiili lijiii si liiiiie. glf ji­p­ă S­SIVT Prima Fabrică Complectă de Materiale de Ciment pentru Construcție Cărămizi, Țigle, Dale, tuburi, Blocări găurite (Americane, Pietre de hotar, I Piatră­ Artifi­cială irige­tară?; Smilîn­d perie:! arice Piatră Mali ' Rezistente—Econourtee Cereți Catalogul Mustrat ■" ■ ■" MAMIDE MACIAZuTae ARMEE bucurești n fl ZUCUIU Finisor»! Calea Victoriei 44 P. N­. MMIM! Curiei regale are onoare a aduce la cunoștința Onor­ sale clientele din toată țara, că a înființat în magazinul său­ o secțiune specială de PUȘTI pentru PMUffim —• magazin și fiind de o construcție /so- AVANTAGIO­ASE------­Model No. 230.—Pușcă cu capsă, cu o țeavă, lei.......................f-­-1 Model No. 285.—Pușcă cu capsă, cu două țevi, solidă, recoman­­d­­dabilă, loî................................. .......................VW Model No. 236.—Pușcă cu capsă cu două țevi, oțelurile înainte JIA foarte solidă, funcționare admirabilă, model I. recomand. ss © Model No. 133.—Pușcă foc central, cu o țeavă, sistem „Mau­­ser“, cal. 12 sau­ 16, robustă, recomandabilă, lei . . . Model No. 101.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheea de deschidere între cocoașe, cocoașele pun în CD du-se singure la piedeea de siguranță, m. solid, lei . dsj Model No. 1103.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheea de deschidere între cocoașe, cocoașele pu­­nîndu-se singure la piedeea de siguranță, oțelurile înainte ßC (armă de reclamă a magazinului), pușcă recomandă, tel Prețurile sînt reduse, fixe și se înțeleg numai cu bani gata.—Ex­­pedițiuni in toată țara.—Comandele se efectuiază în ziua primirei. sr.misi.lll­ar. ta 16111 S’A­MDTĂX Viena Vill. Rocligoase Ne. 32 Consultațiuni cu celebritățile me­dicale specialiști­ de la facultatea de medicină din Viena. Telefon 17065 Heia Facultatea din Paris Medaliat al Spitalelor din Paris Membru al Soc. Medicale a Prati­­cienilor din Paris și al Soc. Franceze d’electrotherapie și de Radiologie me­dicală Elev al profss. Dieulafoy, Ro­bin și Netter, vinde: CER FAG SK­EAU tel Strada 11 Tame 36 Telefon 9 | 33 prima 28 Lei j mla de Kilograme „ 26 „ î cîntar garantat duse 22 - l acasă Specialist: Ți

Next