Adevěrul, iulie 1908 (Anul 21, nr. 6765-6795)

1908-07-01 / nr. 6765

" ■Marti 1 Iulie 1903 alnie Mormailund de chestiunile politice, aceeași stimă ca și în trecut, v’ași fi ser­vit în orice altă ocaziune nepri­vitoare la politică, insă nu mă fac instrumentul pasiunei dv. po­litice. Primiți d-le Filipescu, asigura­rea deosebitei mele considerațiuni. 21 Iunie 1908, București; G. Paraschivescu , „Idealistul", asanatorul de moravuri“, „fostul consilier al Tronului“, d. Nicu Filipescu are cuvîntul. D-nii locotenenți: Ion Constan­tin comandant al companiei de Covurlui; Georgescu P. coman­dant al companiei Tutova; I. Ște­­fănescu comandant al companiei Roman; Vasiliu Z. Constantin comandant al companiei Tecuci; și Varticlas Petre comandant al companiei Vaslui, în aceeași fun­cțiune. Pe aceeași zi au fost confir­mați : Maior D.­­Ciocazan, actual a­­jutor al inspectoratului, în func­țiunea de șef al atelierului de confecțiuni. D-nii căpitani Al. Dobrescu, ac­tual comandant al companiei Ia­lomița, in funcțiunea de șef al cancelariei, în locul d-lui căpi­tan St. Cămărășescu. Julian Ple­­șoianu, actual comandant al com­paniei Gorj, în aceiași funcțiune la compania Vlașca In locul d-lui căpitan Maner Fr. și St. Sofronie Ivanovici actual contabil în ma­terii în funcțiunea de casier și contabil. r ’S’a făcut o schimbare în interi­matele ministerelor. < Era fixat ca în timpul conce­diului d-lui Gh. M­or­țun, in­terimatul ministerului lucrărilor publice să fie ținut de d. Tom­a Stelian. S’a revenit asupra aces­tei hotăriri, rămînînd ca interi­matul de mai sus să fie ținut de d. Spiru Haret. Rămîne acum să se schimbe­­ și interimatul ministerului de ex­terne care fusese atribuit d-Lui Spiru Haret. Schimbărei acesteia neașteptate i se atribue în unele cercuri o importantă politică. Reticle a semnat erî decretele ■ privitoare la numirea nouilor pre­fecți, a administratorilor de plășî și decretul cu marea mișcare ce tse face in personalul polițienesc. Greva agrară s’a întins și în ju­dețul Olt pe moșia Șerbănești, unde au fost anul trecut răscoale, țăranii refuză să secere grim. S­unt 200 pogoane de grîă. Aredașul a oferit țăranilor ju­mătate din grin, numai să-l se­care, căci a început să se scuture. Țăranii n’au convenit însă. In urma anchetei care s’a făcut la școala centrală de agricultură de la Herăstrău asupra neregula­­■rităților descoperite acolo d. Cor­bu­, subdirectorul școalei, a fost suspendat. In locul d-lui Corbu a fost de­legat cu direcția școalei d. Cer­­nescu. D. Al. Djuvara, ministrul co­merțului și industriei s’a dus azi, Luni, la Sinaia spre a lucra cu regele. Joi d-sa va pleca să inspecteze Stațiunile balneare ale statului. Regele a semnat decretul, prin­­ care județul Botoșani este autori­zat a contracta un Împrumut la Casa creditului județean și comu­nal, de 100.000 lei, plătibil în timp de 40 de ani, spre a acoperi chel­­ttuelile cu facerea cazărmei bata­lionului de infanterie cu reședin­­ța în orașul Botoșani. D. Vasile Coman, directorul pre­fecturei județului Neamțu, a fost trecut secretar al consiliului ge­neral al acelui județ.­­ La examenul pentru gradul de maior au reușit următorii căpi­tani de cavalerie din corpul II de armată­­ Mircescu din reg. 9 roșiori; Ier­­nici din 3 călărași; Buzoianu din 3 călărași; Durma din 3 călărași; Șuțu D. din ministerul de răz­­b­oiu; Constantinescu N. coman­dantul escadronului de tren și Bălășescu de la­ școala de cava­lerie. Examenul s’a dat la tabăra de Instrucție „Mihai Bravul“. Fiecare candidat a comandat cîte un regiment de cavalerie și o baterie de artilerie. Ministerul de razboiu a alcătuit un regulament al depozitului de cai de la Cislan. In baza acelui regulament fie­care ofițer din trupele călări va putea să-șî procure cai prin acel depozit. Se experimentează o sabie gru­­pată la ministerul de războiu, spre a fi întrebuințată de ofițeri în timpul serviciului. De asemenea se cercetează dacă nu ar fi bine ca în timpul mar­șurilor și a luptelor săbiile tru­pelor de cavalerie să fie susținu­te de șef. Mai mulți locuitori din orașul Sulina au cerut ministerului de lucrări publice prelungirea con­ductelor de apă din acel oraș pâ­­nă in strada Principele Ferdi­nand. D. Ion Ghițeanu, student uni­versitar, a fost numit copist în direcțiunea generală a serviciu­lui sani­tar, în locul d-lui Vasi­­lescu, demisionat. In biserica Kalinderu din Ca­pitală a fost era un Te-Deum cu prilejul aniversării zilei onomas­tice a regelui Petru al Serbiei. In urmă a fost o recepție diplo­matică la legațiunea Serbiei, luni publice decit de incidentele din lumea sportmanilor. S’a produs o... ruptură și între sportmanî, cari se vede că erau prea fuzionați. Acum s’au împărțit și ei în două tabere, fiecare cu grajdurile lor și lupta e, dela înce­put, din cele mai vehemente. Publicul angajează, ca și la curse, pariuri asupra diferitelor provo­cari și s’a împărțit și el în mai multe tabere. După ce s’a tranșat afacerea A­­lexandru Marghiloman-Negroponte, evitîndu-se o ieșire pe teren, lumea s’a întrebat de ce d. Negroponte a provocat pe d. Mișu Marghiloman. Procesul-verbal care a apărut azi lămurește faptul. D. Negroponte a fost informat că d. Mișu Marghiloman a luat iniția­tiva de a acoperi cu semnături o petițiune către președintele Jockey­ Clubului, pentru convocarea unei adunări în scop de a se elimina pe d. Negroponte din acel club, că d. Mișu Marghiloman aduna semnă­turi, în public, în cafenea la Gapșa și în momentul cînd încă nu se tranșase afacerea cu fratele d-sale. Aceasta a ofensat pe d. Negropon­te, care, pentru a dovedi că nu l-a intimidat inițiativa d-lui Mișu Marghiloman și că nu pentru acest motiv a acceptat soluțiunea marto­rilor din afacerea cu d. Al. Marghi­loman, a provocat pe fratele d-sale, d. Mișu Marghiloman. Dar martorii d-lui Marghiloman, unul din ei ar fi subscris chiar cererea către președintele Jockey- Clubului—au găsit că procedeul cli­entului lor nu poate întru nimic jigni pe d. Negroponte și au cerut un arbitraj, asupra căruia nu s’a căzut de acord. A doua afacere s’a terminat dar tot fără o ieșire pe teren, însă cu o scrisoare foarte vehementă, din par­tea d-lui Negroponte la adresa d-lui Mișu Marghiloman, care, desigur, va fi relevată și va da loc la un nou incident. Al treilea incident care s’a is­cat prin intervenția în discuție a d-lui Rudi Catargi, a rămas netranșat, de­și se spunea că va urma o provocare din partea d-lui Catargi care s’ar fi simțit jignit că d. Negroponte l’a trimis printr’o scrisoare publică, să se bată cu jockeul Rositter. * Ce a rămas clar în discuție, fără nici o soluțiune? Comunicatul Jockey-Clubului. Am relevat că acest comunicat cuprindea afirmarea că d. Ne­groponte a denaturat unele amă­nunte asupra celor petrecute. In comitetele care au discutat inci­dentul de la curse cu jockeul San­derson. Imediat d. Negroponte a produs dovada că n’a denaturat nimic, dovada e o scrisoare a d-lui că­pitan G. Moruzzi, din care reiese că d-sa și d. maior Paianu au văzut rezoluția scrisă de genera­lul Manu că „refuză a lua parte la comitet, chestia lui Sanderson, fiind tranșată ln primul comitet“. Iată-l în­­ cauză și pe căpitanul Q. Moruzzi, de a cărui scrisoare s’a servit d. Negroponte. , Ce dovedește această scrisoare? Că generalul Manu prezidînd primul comitet, pentru a se pro­nunța asupra jockeului Sander­son, și care deci știa ce s’a dis­cutat, a considerat tranșat inci­dentul Sanderson, dar că d. Al. Marghiloman, avind altă părere, trecut peste aceea a generalu­lui Manu. De aci invinuirea ce i-a adus’o d. Negroponte că a procedat in­corect. Iată dar că deși afacerea Al. Marghiloman-Negroponte e tran­șată, totuși polemica asupra in­cidentelor petrecute la curse c­ontinuă și se produc documente noul cari introduc în afacere și persoane noul , dar de așteptat acum inter­venția d-lui căpitan G. Moruzzi. Rep. Dinasticismul Carpist . De mai multe zile ni se adusese la cunoștință­­ că se află în mîini bune o scrisoare a d-lui Filipescu, 'către ilustrează dinasticismul său și în genere, respectul carpiștilor față de Coroană. Nu ne-am mirat, cunoscu­t fiind încă de la 1888 dinasticismul d-lui Filipescu. Scrisoarea e adresată d-lui C. C­­­ Arion in 1905, cînd după retrage­rea d-lui Sturdza se forma guver­nul­ Cantacuzino—Take Ionescu. Un ziar liberal a crezut de cuvi­ință să anticipeze asupra acestei­­ scrisori, adăugind că ea ar fi dis­părut de la d. C. C. Arion împreu­nă cu o sumă de bani. In unele cercuri se afirmă insa că, după ce ar fi fost sustrasa d-lui Arion, scrisoarea ar fi fost vindută. Bine­inteles că lucrul e departe de a fi stabilit. Unul din aghiotanții d-la. Filipes­cu, d. Milone Lugomirescu, care sus­ține că d-sa ar fi foni însărcinat de d. Filipescu a preda d-la­ Arioni scrisoarea, a declarat într’un cerc de politician­, că-și aduce aproximativ aminte de conținutul scrisoare! și că n’ar fi atît de compromițătoare cum susțin takiștii. Arătînd însă „aproximativ" con­ținutul scrisoarei, s-ar fi constatat că ea demască în­deajuns dinasti­­cismul fostului ministru al regelui Carol, d. Nicu Filipescu. Să avem însă răbdare, l Lucrurile se vor lămuri probabil. Afacerea Marghiloman-Negroponte Publicul și Incidentele sport­manilor — Cum s’a tranșat al doilea incident. — Inter­venția d lui Rudi Catargi — Cum se comentează comu­nioatul Jockey-Clubului. " Cine ar fi crezut că un incident între sportmani va pasiona, la noi lumea? Cine ar fi crezut că publi­cul va da vreo atenție celor ce se petrec hipodromul de la Băneasa? Incidentele, dintre d-nii Marghi­loman și Negroponte au pus în e­­vidență acest fapt curios: un inte­res viu din partea publicului pen­tru tot ce se petrece la alergările de la Băneasa. Așa se explică de ce de cîteva zi­le nu se mai vorbește de altceva prin cluburi, cafenele și alte loca­­ luri asanează d. Filipescu moravurile — Demascarea „loviturei“ ce preparase pentru banchetul takiștilor — Foile conservatorilor-demo­crați publică textul scrisorii d-lui G. Paraschivescu către d. N. Filipescu, cu privire la „lovitura“ ce „fostul consilier al Tronului“ vroia să dea la banchetul în onoarea d-lui Take Ionescu. Dacă mai sunt oameni cari nu s’au edificat încă asupra onestităței politice a d-lui Fi­lipescu, se vor edifica acum . Iată textul scrisorii: Stimate d-le Filipescu. Orice om, după cum are afecți­­ile și simpatile lui, tot astfel poa­te avea și principiile sale politi­ce, dar pentru acest considerent nsu-mi închipuiam că îmi veți re­trage considerațiunea d-tră pina la punctul de a mă crede lipsit de demnitatea și conștiința care se naște odată cu omul. Vederile mele politice de astăzi nu au nimic a face cu stima ce în­totdeauna v’am păstrat, de ace­ea n’am ezitat de a veni la d-tra cînd m’ați chemat, crezînd că-mi veți vorbi de alte afaceri, iar nu de cereri din domeniu public. De­și în timpul de două ore cit am stat erî cu dv. de vorbă In prezența d-lui Petre Sfetescu, ați căutat prin făgăduințele cele mai seducătoare și avantagioase a mi convinge să ei din partidul con­servator democrat, de­și mi-ați făcut propunerea să Introduc în masa banchetului dat mâ­ne sea­ră în onoarea d-lui Take Iones­cu, cîțiva dintre bătăușii dv. de meserie și să-I ajut a provoca scandaluri contra d-lui Take Io­nescu, promițîndu-mî în schimb pe cuvîntul dv. de onoare că Luni, a doua zi de banchet, vom­ primi din mina dv. una mie două sute lei, plata infamiei ce mi-ați pro­pus, vă refuz, deoarece principi­ile mele politice de astăzi sunt fundate pe sentimente pornite din convingere, dela care nu ma voiü abate, oricare ar fi prețul, iar nu pe piedestal de aur, astfel că, pentru acest serviciu ce mi l’ați cerut mie astăzi și care e­­chivalează cu o crimă vi­i poate face oamenii dv. de care v’ați ser­vit și pînă acum în asemenea Îm­prejurări murdare, — și aseme­nea oameni știi că nu vă lipsesc. Stimate oi-le Filipescu, păs­trînd pentru d-voastră, afară " ! Confirmări de ofițeri în jandarmeria rurală Au fost confirmați pe ziua de 1 Iulie 1908, în funcțiunile pe care le ocupă azi în corpul jandarme­riei rurale, următorii ofițeri su­periori și inferiori: D. colonel Anton Berlescu, ins­pector general; D-nii căpitani B. Iorgulescu, co­mandant al companiei Argeș; Furduiescu, V. comandant al com­paniei Teleorman; Chiriac Sandu, comandant al companiei Neamț; Chițescu Filip, comandant al com­paniei Suceava; Cernătescu G., comandant al companiei Dolj; Gr. Popeanu comandant al com­paniei Fălciu; Voinescu ,, co­mandant al companiei Ilfov; I. Tiuleanu comandant al compa­niei Prahova. * I­ nl 111 EC­OURI HEINRICH PRAGER Strada Carol 26 și Calea Victoriei No. 27. Haine de Dame. Haine de Voiaj. Panamale. Bonuri de Pene. Drama de la șosea Un student în drept împușcă pe iubita lui pe cînd amîndoi făceau o preumblare la șosea și în urmă se sinucide. Eroul dramei lasă averea lui în suma de 11,000 lei societăței de salvare . O dramă zguduitoare s'a Intim­­plat astăzi pe la orele 12 la rondul II de la șosea. Studentul Stelian Dinu pe cînd se afla cu iubita lui, studenta Maria Dumitrescu, într’o trăsură, a tras trei focuri ce revolver asupra ei, impușclndu-se apoi in tîmpla stingă. Iată toate Împrejurările In care s’a petrecut această drama. Dragoste veche Tinărul Stelian Dinu era stu­dent în drept la universitatea din Liège (Belgia). încă de ce nu se afla în țară dînsul a legat re­­lațiuni de dragoste cu o studenta anume Maria Dumitrescu, care urma și la conservator. Plecînd la Liège, se vede ca iu­bita lui, căreia de altfel Dinu Ste­lian îi dăduse promisiunea ca o va lua în căsătorie, începu sa co­cheteze cu alți tineri. Stelian a aflat despre aceasta și probabil că a scris Măriei Du­mitrescu o scrisoare prin care o cam admonesta, deoarece acum câ­teva zile Dinu Stelian care se a­­fla pe atunci la Liège a primit o scrisoare din partea ei, în care îî declara că nu­ l va putea uita nici­odată și-l ruga să nu ia tn consi­derație cele ce a auzit. In aceiași scrisoare însă Maria Dumitrescu căuta să facă pe prietenul ei ge­los deoarece îî vorbește de un a­­nume Aristotel, dela Iași, care, după spusele ei, ii făcea curte și la care trebuia să se ducă sa pe­treacă vacanța. Am dat aceste detalii, pentru ca după cum se va vedea, prin scri­soarea în chestiune Maria Dumi­­trescu a reușit să facă pe iupitul ei atît de gelos, nn­ctt să comită fapta pe care a săvîrșit-o era. Sosit la București Imediat ce Dinu Stelian a pri­mit această scrisoare la Liege, in aceiași zi chiar s’a urcat In tren și a venit în București. Aceasta s’a întîmplat­ acum vreo șase zile. Sosit în București primul sau pas l-a făcut în căutarea domi­ciliului ei, care, stătuse in b-dul Pache, dar care se mutase de cîte­va zile fără a-și lăsa acolo noua adresă. După cercetări de două zi­le prin Capitală, Dinu Stelian a aflat că Maria Dumitrescu statea într’o cameră de la hotelul Univer­sal. El s-a dus imediat la acel hotel și găsind pe Maria Dumitrescu a­­colo a închiriat și dînsul o came­ră, alături de aceea a iubitei lui. Se înțelege că Intre ei trebue să fi urmat un schimb de cuvinte, dar totul s’a sfirșit repede deoa­rece seara cei doi amanți au fă­cut o plimbare în oraș. Azi dimineață Dinu Stelian a plecat de la hotel pe la orele 8. El s-a dus de și-a cumpărat un re­volver și pe la orele 10 și jum., a luat trăsura cu No. 333 și s a dus la hotel. Aci a intrat în camera Măriei Dumitrescu și a invitat-o ca sa iasă la plimbare cu dînsul. Ma­ria Dumitrescu a refuzat să mear­gă împreună cu iubitul ei și ur­­cîndu-se într’o trăsură s’a dus la Universitate. Stelian Dinu a urmărit trăsura în care se afla ea și cînd au a­­juns la Universitate a rugat-o din nou ca să meargă să facă împre­ună o plimbare la șosea. Se vede că Maria Dumitrescu a consimțit deoarece ambii s’au ur­cat în trăsura cu No. 333 și au pornit spre șosea. Cei doi Îndrăgostiți au ajuns pînă la Băneasa cînd Stelian a poruncit birjarului să întoarcă. Pe cînd însă trăsura făcea oco­lul rondului II, Dinu Stelian sco­­țînd din buzunar un revolver ca­libru 9, sistem Browning, a tras cu mina stingă asupra iubitei lui un foc de revolver. La auzul detunătur ei, birjarul a oprit repede caii și Maria Du­mitrescu a sărit jos. Dinu Stelian s-a scoborît, și el și a mai tras încă două focuri asupra ei. Maria Dumitrescu a căzut jos. In momentul acela Dinu Stelian tot cu mina stingă își duse re­volverul la tîmplă și trase un sin­gur glonte. Tîmpla stingă i-a fost perforată și glontele s-a oprit tocmai în tîmpla dreaptă imediat sub piele. Alarma.­­ Avizarea autorităților Birjarul, care in fața scenei gro­zave ce se desfășurase înaintea lui rămăsese aproape mut de spaimă, cînd a văzut că focurile de revolver încetaseră, s’a dus în goană la vila d-lui C. Popovicî , a rugat să telefoneze de acolo poliției. D. C. Durma, directorul poliției fiind avizat despre aceasta a în­științat circum. 14, în raionul că­reia se află șoseaua, și în ace­lași timp a înștiințat și societa­tea de salvare. Birjarul cu No. 333, pînă îna­inte de vizarea ambulanței a ri­dicat de jos pe victima Maria Dumitrescu și a transportat-o la spitalul Filantropia. Starea ei nu este gravă; cele trei gloanțe tra­se asupra ei au rănit-o primul în antebrațul drept și celelalte două in pulpa piciorului drept. Sosind apoi și ambulanța so­­cietăței de salvare a ridicat pe Dinu Stelian de jos și în stare de agonie l-a transportat tot la spitalul Filantropia. Ancheta. — Testamentul eroului dramei. — 11.000 lei lăsați soc. de salvare. Intre acestea la fața locului a sosit și d. N. Pavelescu, subco­misarul circ. 14, care procedînd imediat la percheziția hainelor e­­roului dramei a găsit mai multe scrisori, între cari, una, cea des­pre care vorbim la început scri­să de către Maria Dumitrescu și iscălită­ria pe care Dinu Ste­lian a, primit-o la Liège, o altă scrisoare adresată J-nei Profira Diaconescu. Institutoare la Bîr­­lad, prin mijlocirea d-lui colonel Zaharia, b-dul Pache 22 București și in sfirșit o a treia scrisoare, este adresată societăței de salva­re prin care eroul dramei o la­să ca testament, și prin ea dis­pune ca toată averea lui în sumă de 11.000 lei, în titluri de rentă­­ la sută 1905 să treacă, societăței de salvare și institue ca legatar testamentar de d-rul Nicolețe ăți­­novici, intemelorul societătei. Cine sunt eroii dramei Dinu Stelian mai arată in acea scrisoare că titlurile de rentă se află în posesiunea­ fratelui său Aurel Dinu care se află la Lüge Rue Billy 19. Dinu Stelian este în etate de 24 ani, orfan, absolvent al con­servatorului din București sec­ția dramatică și student în pri­mul an al facultății de drept din Li­­ge Maria Dumitrescu este o tinără în etate de vreo 22 ani de fel din Bârlad, studentă la filozofie și fostă institutoare. Ea este nepoata d-lui colonel Dumitrescu din Ca­pitală. Drama '­ rst 11' Rănirea din str. Popa­ Jian Mihai Vissler, de 43 ani, funcți­onar domiciliat în str. 13 Septem­brie 142, a fost lovit azi cu o sticla în cap și la urechea stingă de că­tre d. Niță Berechet. In urma unei certe pentru un proces, d. Niță Berechet aflîndu-se în circiuma sa din str. Popa­ Nan, a lovit pe Vissler. Circumscripția respectivă înști­ințînd soc­ de salvare, rănitul a fost ridicat cu ambulanța și trans­portat la sediu. S’a deschis o an­chetă. Grav accident de automobil Un mort, mai mulți răniți Ploești, 30 Iunie. — Aseară pe­ la orele 6, s’a întîmplat un groaz­nic accident de automobil pe șosea­­ua Ploești-Fredeal, în apropiere de gara Buda. Pe cînd automobilul d-ln­ Kessel din București venea cu mare vite­­ză, a dat peste un car cu hol al d-lul Gheorghe Grigore Cantacuzi­­no; carul era condus de un servitor Acesta a fost omorît pe loc. Ca­­rul și automobilul s-au sfărâmat. In automobil se aflau d-niî Ses­sfii, care conducea automobilul, A­­lexandru Robert, dr. Möller, M­iller și șofeurul Iosef. Toate aceste persoane au fost ră­nite. Cele d’întîi patru au plecat cu trenul spre București, iar șofeurul Iosef a fost lăsat cu automobilul la un canton de pe linia ferată. Stavăz­ Cum s’a petrecut accidental Accidentul s’a întîmplat la ki­lometru 8 pe șoseaua Ploești Pre­deal. In automobil se aflau fi­il Alois Müller ,d-rul Müller, Drexie, mare comerciant în Brașov. Schindler, d. Louis Ressel și șofe urul Iosef. Nuniții se intorceau dintr-o escursiune pe care o făcu­seră la Brașov. Automobilul era condus de însuși d. Louis Ressel. Prin dreptul km. 8, d. Ressel, la o distanță de 100 de metri zări înainte trei căruțe mergînd în șir, una după alta. In cele două căruțe din urmă căruțașii se aflau în dreapta, iu cea dinții însă condusă de un co­pil, copilul stătea in stingă. Cite și treile căruțe mergeau pe stinge Prin semnalele pe cari le-a da­t. Ressel a căutat să pună auto­mobilul în contact cu căruțele și văzînd că cei doi căruțași din ur­mă au auzit semnalele și și-au in­tors capetele, a continuat, cu vi­­teză mai mică se înțelege să mi­ne automobilul. Ce s’a întîmplat însă? Copilul care mina căruța dina­inte și care după cum am spus se afla în partea stingă a căruței auzind zgomot in urmă a voit să vadă ce era și în același timp a voit să țină dreapta. Cum soarele bătea tocmai din direcția în care venea automobi­lul, copilul cîrmind căruța spre dreapta s’a întors și punînd mi­na la ochi a căutat să vadă cine venea în urmă. Tocmai în momentul acela in­să automobilul trecea prin fața căruțelor. Copilul prin procedarea lui în­­chizînd drumul pe șosea, d. ncuis Ressel, ca să salveze viața neno­rocitului a primit deodată auto­mobilul spre dreapta. Un țipăt de groază izbucni a­­tunci din piepturile tuturor acelo­ra cari se aflau un automobil de­oarece mașina după ce se lovi de căruța care îl sta în cale se prann­­și într’­un șanț. Toți cei din automobil au fost aruncați și izbiți de un podeț. D. Louis Ressel este grav lovit, la piept și spate, d. Drexler are pi­ciorul drept fracturat, Schindler e lovit la cap și d-nii Alois și dr. Müler au de asemenea confuzuuri oarecum grave. Nenorocitul copil care conducea însă căruța fiind izbit cu­ parter, de dinainte­a automobilului la cap a fost aruncat din căruța și după cîteva minute a și încetat din viață. Tis. „Megarar tn fără Predeal Eșiț”: Maria Boerescu; Leon Ei­senberg; I. Giurgea; Pascu Solo­mon; G. Isvoranu; maior Hara­­lambie; Maria Boniș; Berta Pen­­chas; Adolph Rechenberg; N. Sava; C. Deladecima; P. Georgescu; T. Bernfeld; Em. Hornstein; Marcus Iacobsohn; Saidman Arnold; Gogu Constantinescu. Intrați: Constanța Șuțu; G. Pa­raschivescu ; D-ța Lăzărescu; Louis Polak; P. Vassalopol; C- Tascu; Al. Giuglescu; Emil Fișer; Baroneasa Maria de Senkerestes; Elena Farki; Filip Ionescu; Max. Leibovici. i­ DEVE Fiftr Ultima săptămâni. Tragerea Luni 1 Mie Prețul oficial al Lozurilor cl. I: u­ltimele 1 il le Atragem deosebita atențiune citi­torilor noștri că administrația zia­rului „Dimineața" acordă tuturor acelora cari se vor abona parti­ciparea gratuită la trageera loteriei statului clasa I care este la 7 iulie 1908. La această clasă sunt premii și cîștiguri în valoare de lei 136950, avind și un cîștig principal de lei 60.000. Toți acei cari se vor abona pe un an va primi Vt las, iar abonații pe 6 luni o optime las. Lozurile sunt cumpărate de la co­lectata norocoasă Felix Grtm­ Comp., strada Academiei 1. Toți abonații mai participă și la marile premii în valoare de peste 25.000 lei, a căror tragere se va face în curînd sub controlul Came­relor de comerț din: București, Iași, Brăila, Craiova și Constanța, dintre care cel mai principal este casa din strada Teilor 208. Este clar bine că toți acei cari doresc a se abona, să se grăbească, căci lozuri gratuite nu se dau decit pînă la 5 Iulie cm­. Lei 12 Schițe — Planuri complecte — Măsurători și devize — Execuții și direcții de lucrări—Decorații interioare Transformări—Consultații teh­nici ST. BLIRCUS—Architect Diplomat de guvernul francez București, Pasagiul Roman 18, Telefon 8­99 Administrația Silvică Princiară de SGitönburg-Watmmi VONTANELE-BACAU­RBITSESIF irisa STI­C ® pentru Uleiuri, Grăsimi, etc. OHLS 1 UHUK, asta W fluia Construcție solidă, Capacitate mare, DOAGE și FUNDURI precum și Scânduri pentru Lăzi Dopuri din lemn de mesteacăn Pentru ori­ce lămuriri a se adresa reprezentanților noștri D-nii Nicolae Feh­ér­ic Go. Strada Smîrdan No. 10 Fabrica de Cărămizi și Produse de Ciment Ing. Steinbashi, Crespi, Ghiorg Mo­sEo. MALTĂȘEȘTI Prima Fabrică Complectă de Materiale de Ciment pentru Construcție Cărămizi, Țigle, Dale, Tuburi, Blocur­­i găurite­­ Americane, Pietre de hotar* Piatră Artificială Sib­e Lucrări imstind perfect orice Piatră Naturali Rezistente­—Economice Coresi Catalogul Ilustrat .......... ■ feMCHITICTIIl­ Construcții de Clădire — Duminică, cu trenul de plăcere au sosit o mulțime de persoane, timpul fiind foarte frumos. Ultime telegrame Nouă experiențe ale contelui Zeppelin Berlin, 39 Iunie.—Berliner Loka lanzeiger află din Strasburg: La 15 iulie va sosi aci cu balo­nul contele Zeppelin; împăratul a ordonat ca artileria locală să-l primească cu salve de tun. Friedrichshaven, 29 iunie.­­ Douăzeci și două de automobile, avind fiecare un ofițer, au fost orînduite pentru serviciul de paza și de observațiune în timpul că­lătoriei contelui Zeppelin cu ba­lonul. Fiecare stațiune de automobil va trebui să urmărească călătoria, din punctul ei determinat și sa facă observatiuni pe care să le transmită imediat telegrafic blu­­roului central, pus sub conduce­rea consilierului de­­ stat Leward. In caz de pericol, aceste stați­uni de automobile vor trebui sa dea ajutor. Toate oficiile de poștă și tele­graf au primit instrucțiuni iden­tice. Ziua, automobilele vor putea fi distinse cu ajutorul unui steag alb, noaptea cu ajutorul unor lan­terne care vor fi îndreptate în­­ sud. Balonul se va servi, ca semnal de alarmă, de o lanternă roșie. Țarul grațiazâ pe de­putații primei Dame Londra, 29 Iunie. — Daily Tele­graph află din Petersburg. Membrii celei diviziiü Dame, cari își fac pedeapsa de trei luni la care au fost condamnați pentru iscăli­­rea faimosului manifest de la Vi­­borg, vor fi puși în libertate cu opt zile înainte de expirarea pe­depsei. Această grație, care le-a fost a­­cordată de țar, va fi adusă la în­deplinire in ziua de 12 August, ani­versarea naștere! țareviciului. Primul ministru italian prădat Roma, 29 Iunie.— Ministrul pre­ședinte Giolitti a căzut victima u­­nui furt pe cînd pleca cu familia la băi. Pe drum i s’a furat o armă de mare preț. Micii principi romîni la Viena Viena, 30 Iunie. — Copiii prin­cipilor moștenitori ai Romîniei au trecut aseară pe aci, mergînd la băile din Goehren. 30 Iunie Salonic, 30 Iunie. — Osman Pa­șa a fost chemat pentru a proceda imediat la reprimarea mișcărei ti­nerilor tarei. — Belgrad, 30 lanie. — Mirosavle­ vici a declarat azi regelui că nu poate forma guvernul. A fost chemat la palat Milova­­novici. în momentul telegrafierei a­­cestor rînduri el se mai află la Pa­lat. Londra, 30 Iunie. — Se telegra­­fiază din Taebris că BezhrHan bombardează azi lagărul revoluțio­narilor. Fiume, 30 Iunie. —Greva de la societatea ungaro-croată de naviga­ție continuă. * Berlin, 30 Iunie. — Un automobil plecat din Beelitz spre Friedr­ichshafen pentru a asista la experi­ențele lui Zeppelin, izbindu-se de un arbore două persoane au fost om­o­­rîle. Sursa cerealelor 28 Iunie 1908 Știrile telegrafice din străină­tate nu au sosit astăzi. Erî fiind Duminecă bursele au fost închise In piața noastră s’a vîndut orz de toamnă treprat, cu lei 1170— 1200 vagonul. SE CAUTĂ Un bun comptabil de pre­ferat român, care să știe lim­bile franceză, germană și ita­iana, ofertele sub ,C. V.“ Fintel Continental, Biurou. Dr. Eraclie Sterian Specialist Boale interne si sifilitice Vechi si medic al Eforiei Spit.Civile Consult dein 10-13 și dela 5-7 Str. Bibescu-Vodă No. 22 înștiințarea Toate persoanele cari posedă creanțe semnate de d-na Maria O. Panaș sunt rugate a se a­dresa d-lui M. Cerkez avocat din Brăila, spre a se putea face o situațiune exactă a tuturor dato­riilor existente și a se vedea dacă­ se poate ajunge la un echitabil aranjament. In acest scop rugăm persoa­nele de mal­ans­a anunța cel mult pînă la 15 Iulie a. o. în mod cît se poate mai detailat cuprinsul creanțelor ce posed. GRADINA RAȘCA Azi Lani 39 iunie 1993 Pentru s-a oară Amor & Comp Comedie în 3 acte de Marian, tra­dusă de d. E. Nicolau Biletele la Feder Parcul Oteteleșianu Compania lirică Romînă conducerea C. GRIGORIU Luni 30 Iunie 1908 farmecul unui Vals Biletele de vînzare la noul magal­­in „Galeria de Musica“ Calea Vic­­oriei 50 lîngă Capșa. Grădina Ambasadori OPERETA ROMINA — Asociația artiștilor lurici — Luni 30 Iunie Pentru a doua oară Șeful Siguranței Comedie în 4 acte localizată de d. Gh. Dim. Prem­ii populare Biletele la Magazinul Conservatorulu CASA DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 27 Iunie 1308 Comp. Vînd Työj «au áuisr. Mi asm.yo 75 91 25 4o/0 . . 1905«. b. 90 75 91 25 t% Rentă internă 91 75 92 50 (»Io Mit). tu*, lut. 1903 86 25 86 75 4% ... 1906 86 25 86 75 >0­. . ■ j“d. 101 — 10150 ll/s „ . * 92 - 92 50 V|o 8cr. Fnne. rural 98— 98 40 4°|o . . „ 86 — 86 25 i»/p , . urb. Bu. 97 — 97 50 Wo „ » > Iași 93 75 94 25 Ac. R. Națională 4100 — 4110 — B . Agricolă 400 — 410 — , . Sc. Bnc. 120 - 125 — Cor. val. austr. 106— 107 — Marei germane 125 — 126 — Banc. francese 1015— 102 50 „ italiene 100 — 101 — . rubl. hirtll 265 — 268 — Plătim cupoanele de la Renta 5 la sută și 4 la sută expirate precum și cele cu scadența de 1 iulie 1908. Dr. Gr. ili Golau medicul oficial al stațiunei balneare Călim­ănești-Căcialata, în al VlII-lea an s’a stabilit în stațiune. Cartea sa despre studiul apei de Căciulata in diferite maladii se află de vânzare la librăriile din țară și la autor, 3 fr. bucata. Premiată de Expozițiunea Națională 1906 și de Academia științelor din Palermo, Medalia de aur. D-rul fl­u Stroe specializat în BOLI INTERNE și de NUTRIȚIE (Dialet, Gută­, Obezitate, Constipație cronică, etc.) în clinicile profesorilor C. von Noorden, (Viena) și Fr. von Müller, (München). — Consultațiune 6 —8 p. m. — Pentru cei lipsiți de mijloace, gra­tuit, de la 8 — 9 a. m. Str- Colțcl, 14. Telefon 21—35 Curieri nisip cu pământ excelent pentru C­o­zuriul m­i­ci z­ adevărata comoară, în marginea Capitalei, cum­părată licitație, su­prafața 30.000 metri patrați teren, IM 1 Leu metru pătrat Adresați Căsuța poștală Ho. 48 ! UTt?D MIT cel maibTM’ p 1 fi­li­n 11 T1Ș0r Ș1­estm I U­A Ai Al 1! A­­ ă material pen­tru 0C?Beri3uri, sigur contra fo­cului, vîntului m ’"temneriilor Falspiisf­k SSL de BOSULT BUCUREȘTI S0, Strada Câmpineanu. 20 După Brevetul LUDWIG HATSCHEK Lnan­zezi complect urinei singe, lapte, spate, secrețiuni, suc gastric, fecale, paraziți, tumori, apă, vin, ceară, miere, d­­ vip off bailoroîstul D­ rului fi. ROBIN singurul Dr. în medicină spe­cialist cu o practică de Labo­­­­rator de 15 ani. De 11 ani Șef­­ de Laborator Spitalelor Civile,­­ Str. I. C. Brătianu 5 (Telefon) . Cel mai mare laborator part. de Bacteriolo­gie, Mi­­­­croscopie și Chimie Vase pentru strîns urina, etc. și instrucțiuni se trimit la cerere or. r. s. rom» Medicul oficial definitiv BAILOR GOVORA S’a stabilit la băi pentru tot sezo­nul la Hotelul Statului, No. 1. DACĂ AȚI PĂȚIT-O cumpărați-vă manualul ilustrat al Boalelor secrete și neputință de S>i*. Titif r, Str. Barbu Catargi No 1, prin Srada Sfinții Voivozi. — Prețul 1 Leii — SAC! . și in ii ș 3 sil sile De închiriat și de vînzare ELIAS Cßüei — Strada Doamnei 9 — Dr. frumușianu — Fost Chirurg la Spitalul Colței — Medic oficial al Statului s’a stabilit pe timpul vere­ al Călimăniești I Agenția Generală pentru distribuirea petrolului în țară al Fabricei face cunoscut consumatorilor și depozitarilor de petrol din țară că a pus în vînzare ?un lampant superior și roagă a se adresa cererile precum și ori­ce informațiuni 20 Calea Călărașilor 20 — București — Institutul medicalele h­idroterapie Dr. E­draich Strada Italiană No. 4 (colț cu Bulev. Carol) 5 minute cu tramvaiul electric din Calea Vic­toriei. săl igienice ponă secțiuni pentru domni și doamne Instalație specială pentru tratamentul boalelor: ner­voase, reumatice, ar­­tritice, paralizii, boa­le de stomac. Instalațiuni de aparate cu aer supraîncălzit Consultații medicale Se primesc și cîțiva bolnavi interni". BANCA PRAHOVA Societate anonimă pe acțiuni Capital 680,000 Lei PLOEȘTI Publicați­une Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 1O Iulie a. c. ota IO Jura. a. mu., se va ține licitațiune publică, pentru faceri de balcoane de fier cu scări idem fixe și mobile, precum și o pasarelă tot de fier. De­­ asemenea și pentru facerea unei cor­tine cu închidere lesnicioasă tot de fier, necesară la Theatrul Băncei Prahova din Ploești și a căror va­loare se urcă după devizul întocmit la suma de Lei 16354.80. Planurile și devizele se pot vedea în ori­ce zi de lucru, de la orele 10 -12 a. m. și 3-6 p m. la sediul Băncei Prahova. Condițiile generale de întreprin­deri publice ale Ministerului de Lu­crări Publice, sunt obligatorii la a­­ceste lucrări. Nu se admit la licitație de­cit In­gineri. Arh­itecți și fabricele sau a­­telierele mari de ferărie, cari vor pu­tea dovedi că au mai executat lu­crări de această specialitate: Banca Prahova, Ploești Pasagiul Cooperativa Ploești 27 Iunie 1908. Traduceri ț­n acte străine In orice limbă și legalizarea­ lor oficială de către ministere si Consulate Vi se poate face de către: BIROUL de INFORMAIIUW al ziarulu­i „Adevérul“ Bireefor L. Ifornsa, Licențiat in Drept Cei din provincie vor trimite actele sub plic recomandat pe adresa Biroului. Cei din Capitală vor vorbi personal cu d. L. Voinea, la birou, orele 9—10 a. m., și 5—7 p. m. Bucu­­­rești, str. Sărindar, No. 11. Dr.pu.Enric Lemparti Dentist de la Facultatea din Berlin i Strads Doa­r>fisl 2 $ 177. Ooiț­a sa Colea Victoria! ► i RĂPITĂ Colea belgiană și Naveta. Specia­lități pentru sămință. GRAD din jypsk­a, Manciuria, Tisa și­ Dughie (Faring). — Lucerna franceză de semănat toamna. — Orz de toamnă. De vînzare la: JS* S­ SCHOLLE!­rn Or. nat. S’A MUTAT „4K& Viena VIII. Kochgasse No. 92 Oonsultațiuni cu celebritățile me­dicale specialiștii din facultatea de medicină și dela Viena. Telef. 10765 : Str. Doamnei*) :

Next