Adevěrul, septembrie 1908 (Anul 21, nr. 6826-6855)

1908-09-01 / nr. 6826

1­ iLHigWUffliift *191OS>­ ­A apărut t Tainele Bucegilor de OH. SILVAN ! descriere pitoreasca •«o­ lăuză practică pentru vili­­giatorî și turiști, cu ilustrați­­uni in text — 75 bani exemplarul — I&nescu V. C., Gheorghiu Corne­liu, Drăghicescu Eugenia, Lascar J C. M., Popescu Gr. C., Arifian­a Virgiliu, Teodorian D. AL, Popes­­­­cu Gh. D. Stihi T. I. Grigoriu C. I Matei,­Craiu M. D., Marinescu M. ,Victor, Stefu C. C., Softa I. Gr.,­­Calotescu C. Corneliu, Isăcescu Ioan, Teiușanu D. Livrus, Gher­­mar I. Arthur, Georgescu St. St. Georgescu B. Gh., Pălăngeanu C. K., Marinescu S. C., Ionescu G. Savel, Costăchescu­ C. N., Popes­cu I. I., Damiescu N. C., Doices­­cu G. N., Avramiu Gh., Profir P., jignat Gr., Angel­escu D. I., Bă­­ldescu F. N., Ciurcanescu T. Ed., Gealep Gh., Bălan Gh. I., Trincu Ath., Georgescu I. D., Fălfănescu N­. Radu, Panaitiu C. Focșeneanu­­ C. Aurel, Rosin C. C., Ulea D. Oc­­­tav, Tătăranu I. N., Pădurariu i Anania, Rădulescu St. Marin, Păn­­­culescu Eugeniu, Ștefănescu Gh.,­­Haralambescu I. D., Tăutu Gh.­­V. Apostoliu T. Cesar, Voiculescu­­ Gh. C. Teodorescu S. Gh., Drago­­­mirescu N. C., Clinceanu P. V., Berlescu C. Vintilă, Raicel­icî Ar­­jton, Ionescu A., Găucă C. I., Du­­jmitru St. St., Nadolu Toma și­­ Popescu N. Constantin. La școala militară de cavalerie i ’ In anul I-iu de studiu. a) Tînărul Margaretopol D., ca­n­e se promovează ca absolvent al­­ școaleî fiilor de militari de la Ilașî; b) Tinerii reușiți la concursul de admitere: Coslowsky Ed. Ar­mand, Stănescu C. Nicloae, Mi­hail S. Tudor, Grigoriz Train, Mantu Petre, Drăghia Petre, Ha­­giescu­ Miriște Corneliu, Stoica V. Ude, Georgescu Dumitru, Bursan C-tin, Mara Gr. Emil, Ionescu Munte, Seb Brătuianu C. Constan­tin și Bunescu C. Vasile. La școala de artilerie și geniu In anul l-iu de studiu. a) Tinerii care au făcut cerere i pentru artilerie și reușiți la con­cursul de admitere: Ioanițiu AL, Duma Branisla­v, Potopeanu T. 1 Gh., Schmidt Carol, Băleanu C.,­­Patrulea Gh. D., Nicolaescu An­­jiel, Popescu T. Octavia, Tuchel R. A., Teodorescu S. I., Bodnă­­rescu S. Radu, Orleanu Gh. P. Petroainu I. Opran I. Gr., Raș­­ieanu I. D., Georgescu A. I., Po­pescu C. V., Boțea D. Aurel, Mar Larovici Miron, Stoinescu Sc. N., i Mateescu Sc. P., Ștefănescu I. N.,­­Iordăchescu N. Romulus, Vîlcu­­ Al., Marazini N., Măinescu Gr. I.,­­Georgescu I. Octavian, Popescu­­ Fotino, Popescu M. N., Constan­tin St. C., Tutunaru M. Al., Du­­jculescu D. N., Vasilescu I. Petre,­­Teodorescu St. St., Moisoiu D.­­Gh., Sandul­escu C., Vasilescu St. ,Huiban AL T. și Leph­ Remus. b) Tinerii cari au­ făcut cerere și pentru geniu și-au reușit la com­­­et­rsul de­­ admitere:. Alin­escu M. ,Barbu, Carlaonț I. D., Niculescu St., Christescu P., Florian D. M.,­­ Cumpănaș Ti­tu, Ionescu I. I., Za­­lhiarescu T. Gh., Musc­an Gh., Pe­­trescu Tib. N., Cioroianu R. Ma­rin, Pârâianu C., Tudoriu Octav, Manganu P. St.; c) Tinerii cari au făcut cereri­­ pentru marină și au reușit la concursul de admitere: Popescu Virgiliu, Ionescu C., Popovich­iN Gr., Marinescu I. Al., Verbiceanu Marius, Ștefănescu G. C., Sterio­­­pol N., Borș O. și Dragalina Vir­giliu.­­ Totî acești elevi vor trebui să se presinte la școalele respective In ziua de 3 Septembrie a. c., cu­­noscund ca, conform regulamente­lor acestor școale acei cari nu se vor presenta pînă î­n seara zilei de 6 Sept. vor fi șterși din con­troalele școalei. Odată cu presentarea la școală acești elevi vor trebui să verse în numerar la casieria șco­a­lei un­de sunt admiși taxele prevăzute prin decizia ministerială relati­vă la condițiuni­le de admitere. Acei ce nu vor vărsa aceste taxe nu vor fi primiți în școală și vor fi șterși din controale. Zvon de mobilizare Ce spune comandantul brigăzei a 5-a PITEȘTI, 30 August.­­ De vreo zece zile circulă în localitate zvo­nul senzațional, că toate contin­gentele militare de la 1897 pînă în prezent, aparținând divizei a IlI-a, vor fi mobilizate­ în zilele de 7 și 8 Septembrie. Acest zvon lurînd în ultimele zile mari proporțiuni și îngrijind populațiunea, am crezut nimerit să mă prezint la comandamentul brigăzei a 5-a din localitate, pen­tru a căpăta lămuriri. Aci, mi s’a comunicat că autori­tățile militare locale n’au primit nici un ordin, în sensul acesta, de la ministerul de războiiu. Fapt­e însă, că mai­­ multe auto­rități de act au primit zilele a­­cestea, instrucțiuni de modul cum să procedeze în caz de mobili­zare, fără să precizeze însă cînd se va face mobilizarea și ce a­­nume contigente vor fi mobili­zate. Ceea ce e­­ curios, e că mulți ofițeri de rezervă din orașul nos­tru, au început să-și prepare e­­chipamentul, spre a nu fi sur­prinși de evenimente. Populațiunea­, îngrijită, susține că știrea e exactă,, dar că auto­ritățile militare au interesul s-o țină ascunsă.. Coresp. Sinucidere PITEȘTI, 30 August. — Eri noapte femeea Radu Dodin, din comuna Răscoeți, în etate de 60 de ani, s’a spînzurat de un palan în curtea ginerelui său. Sinucisa suferea, de pelagră, iar in timpu din urmă cădea dovezi de alienare mintală. Examenele particulare . Comisiunea instituiia pen­tru examinarea elevilor de curs secun­der preparați în p­articular — In ziua de­ 1 Septembrie vor În­cepe examensele elevilor preparați in particular la­ școalele secun­dare din Capitală. Iată numele președinților de co­­nxisiunij pr­ecum, gi­gepalele unde candidații urmează să se prezin­te: Pentru băefi. — Clasa I-a, la liceul „Miha­i Viteazul“, președin­te d. Const. Șuțu. Clasa I­I-a, la liceul „Lazăr", președinte d. Marin Demetrescu. Clasa III-a și a IV-a, la liceul „,,l Matei­ Bassara­b“­, președinte d. Ștefan Ioan. Clasele V-a și VI-a, la liceul „Sf. Sava“, președinte d. C. Mi­­culescu și calesele VII și VIII la liceul „Matei Basa­rab“, sub preși­denția d-lui Ți­teica. Pentru fete. — Cursul inferior la externatul No. 2 (gradul î) „Car­men Sylva“, președinte d. I. Mi­­hălcescu. Cursul superior la ex­ternatul de gradul al douilea, In strada Gloriei­ sub preșidenția d-lui Pompiliu Eliade. UN HUMORIST UITAT — Hortiz Gottlieb Saphir — In anul 1826 era să aibă loc un duel la Berlin, care a făcut mare vu­vă în cercurile artistice de acolo. In „Cafe Royal“ un client se in­dignase la culme, pentru că un alt client, un domn slab, cu pă­rul roșiu, în etate de 30 de ani, își bătea joc de cîntăreața Hen­riette Sontag, pe care Berlinul tocmai o sărbătorea. Avu loc o scenă dramatică. Roșcatul își ba­tea joc de cîntăreață cu niște cu­vinte pe cît de spirituale pe atît de înțepătoare. Domnul cel indignat începu să înjure surugieste și atunci, roșcatul, foarte demn îl provocă la duel. Cel care insultase era Karl Schal întemeetorul ziarului „Breslauer Zeitung“; cel insultat era Moritz Gottlieb Saphir, un ziarist austro­­ungar de origină, care se afla în­ Berlin numai de vreun an. Unul din martorii lui Saphir era He­gel, vestitul filozof. Acesta a știut să împace lucru­rile și lui se datorește, că Sa­phir nu a murit înainte de a se face celebru. Nu se mai citește mult ceea ce a scris Saphir, pentru că celebri­tatea lui Saphir se rezumă mai mult în persoana lui. Glumele, spiritul lui făceau deliciile ce­lor cu cari vorbea. Dizertațiile lui făceau furori. Zilele trecute s’au împlinit 50 de ani de cînd a murit, dar ani­versarea aceasta a trecut fără mult zgomot.­­ Saphir și-a petrecut viața mai mult în Budapesta, aci se și năs­cuse el, în anul 1795, ca fiu al unui mic funcționar de percepție. A locuit însă și în Viena, Ber­lin, München, apoi s-a reîntors în Viena. In Viena în primul timp, Sa­phir scrise primele lui încercări poetice. Pe atunci infloreau acolo Caste­lli, Holtei și mai ales Grillparzer. Cenzura cancelarului Metternich era prea aspră, glumele lui Sa­phir erau luate drept crime de state, și fu nevoit bietul scriitor să plece la Berlin, unde înființa zia­rul „Berliner Schneilpost“ un a­­devărat ziar de scandal, care a­­vu un succes enor­m. Se spune cu drept cuvînt, că acest ziar e stră­moșul ziarelor de acest gen, cari au prosperat mai târziu. Saphir avea modul lui de a-și bate joc de persoane și de obiceiuri și mai ales de persoane sus puse, ceea ce era și mai rau. Massa cea mare a poporului era însă pentru el, glumele lui înțelese de toți, chiar de cei mai inculți aveau un suc­ces extraordinar. Hegel, Willibald Alexis și alții, foștii lui prieteni însă îl părăsi­ră, glumele lui ce nu cunoșteau margini îî compromiteau. In 1827 el tipări o altă revistă „Berliner Kurier“, în care între­­cîndu-se cu glumele, fu nevoit să fugă la München. Aci a tipărit, el mai multe re­viste ca Der Bazar, Der deutsche Horizont, der Korsar, der Bayeri­sche Beobachter, toate pline de cel mai violent sarcasm. O glumă răutăcioasă făcută asupra regelui Bavariei îî aduse trei zile de a­­rest. * In 1831 îl găsim la Paris, locu­ind în aceași casă cu Boeme; întors la Muenchen, se făcu protestant și știri să-și­­ câștige dra­gostea tuturor, îi se acordă și o funcțiune la teatrul principal. In 1834 se reîntoarse la Viena, unde începu să rediteze „Der Hu­morist“. Aci reuși să-și cîștige dușmănia marelui dramaturg Grillparzer, care a și scris în contra lui o epigramă foarte răutăcioasă. Cu Hebbel era Saphir în legă­turi mai prietenești, lui Hebbel îi plăcea spiritul lui Saphir. In 1848, Saphir avea un renu­me foarte mare, vienezele aristo­crate și-l disputau pentru saloane­le lor. In cari el spunea dizertații ocazionale pline de haz. In același an el fu ales pre­ședinte al societătei scriitorilor, ceea ce însemna cea m­ai mare onoare ce i se putea face. Politica i-a prăvălit gloria. Sa­phir și-a petrecut ultimii ani în cea mai mare tristețe. Au rămas rela dînsul 26 de volume, dar nu toate mai pot fi citite cu interes, de­oarece ar tre­bui să cunoști toate dușmăniile lui Saphir și toate împrejurările prin care el trecuse. Saphir jongla cu cuvintele ca un acrobat japonez cu cuțitele și luminările aprinse. Specialitatea lui erau recitările umoristice. Iată titlul cîtorva din acele re­citări: „Pentru ce e cerul al­bastru ?“ „Nenorocul de a fi om spirituel“; „Memoriile unei mu­ște“, etc. »!*•" I ■ [UNK] Pentru a da o ide­e despre spi­ritul lui, vom reproduce următoa­rele : Cîntăreața Ristori, care era e­­norm de groasă și înaltă, avea o voce foarte subțire. Saphir vorbind despre ea, spu­nea că e „Un elefant care a în­ghițit o privighetoare“. Cele mai multe spirite însă se întemeiau pe jocuri de cuvinte. Astfel, spunea­: „Die Freiheit ist ein Magnet, der bei den Polen am schaerfsten zieht“, care însemnează: e„Liber­­tatea e un magnet, care atrage mai mult de­cît orice poli“, dar care însemnează și „Libertatea i un magnet, care atrage mai mult pe Polonia, dacă scrii Polon, cu P.— Se citează multe glume făcute de el, mult mai multe spuse, în societate, decît scrise și de aceea Saphir a și fost uitat așa de re­pede.. El nu a avut spiritul unui Boer­­ne, Jean Paul Richter sau Heine, el era un glumeț al vremei sale,­ ­sm coNSENSUL turmei SORILbISTE STAUERE Săptămîna trecută a avut loc în localitatea „Reggio Emilia", al doi­lea congres al organizațiilor tineri­me­ socialiste din Italia. Au partici­pat la această conferință aproape două sute de delegați din toate păr­țile Rasiei, deși direcția căilor fe­rate „din motive de siguranță publi­că" a refuzat să acorde reducere pe căile ferate, ce se obișnuește la toa­te congresele a se acorda. Din cele 136 de asociațiuni află­toare în întreaga țară, și care nu­mără 7000 de membrii, majoritatea a fost reprezentată la congres. Or­ganul tinerimei socialiste .,Avan­­guardia" are un tiraj destul de mare iar situația financiară a organizații­lor e satisfăcătoare. Primul punct din ordinul de zi. Atitudinea față de partidul socialist, a fost dezbătut în grabă și s-a apro­bat o moțiune în care se consideră „organizațiile tinerimei socialiste" ca școala pregătitoare a partidului, în care „instinctele rebele trezite in tinerime de nedreptățile sociale sint reunite și turnate in ferma lupte­lor proletare conștiente“. In chestia mișcarei femenine, s’a hotărît de majoritate, ca organiza­țiile tinerime­ să se ocupe mai mult de agitațiune în rîndurile femeilor și să lupte pentru punerea pe ace­­laș picior de egalitate a femeei nu numai în viața economică dar și în cea politică. Pentru ca să se realize­ze aceasta, să dea socialiștii întîî prima pildă: să aleagă în toate or­ganele conducătoare (comitete exe­cutive, presă, etc.) și femei. Discuția pe tem­a: Anticlerica­lism și socialism s-a terminat cu vo­tarea unei ordine de zi în care se recunoaște necesitatea de a se îm­puternici campania dusă contra cle­ricalismului care se străduește să-și facă intrarea triumfală și-n viața publică și'n cea politică, odată cu pactul încheiat între actualul gu­vern și vatican. Convinși că tineri­­mea pe lîngă luptele politice trebue să declare și războiul dogmatismu­lui și religiei în general,­­ congre­sul recomandă să se continue a se face o întinsă propagandă antireli­­gioasă în sînul tinerimei proletare, in familie și în rîndurile femeilor care pot fi considerate ca cele mai puternice susținătoare ale domniei bisericei și piedica de frunte pe ca­lea dreptăței sociale. S'au­ mai votat moțiuni în favoa­rea propagandei antimilitariste prin­tre recruți, luptei contra alcoolis­mului, serviciul militar de doi ani, și amnistierea victimelor luptelor proletare, care l’am cunoscut mai bine de­cît d-voastră și pe care l’am putut ve­dea la lucru. Pe urmă, pe un fapt. Fata lui Orsini ar fi declarat că ar fi primit o pensiune viageră de la Crispi, „care nu-i refuză nici­odată nimic. Asupra acestor două puncte se observă că ele nu dovedesc nimic. Fără să fie legat print-o compli­citate criminală cu Orsini, Crispi a putut să aducă omagiu caracterului patriotului italian, talentului auto­rului „Memoriilor politice“ și „în­chisorilor din Austria, și Rusia“. Cît despre afirmarea cu fata lui Felicia Orsini, ea nu angajează pe Crispi. Acesta—e lucru știut—a contribu­it să asigure soarta materială a orfanei, dar n’a avut singur sarcina asta. După executarea regicidiului, liste de subscripții în favoarea alor săi au circulat în toată Italia de nord, lista pe care Crispi și-a scris numele alături de alte nume dintre cele mai strălucite. Prin urmare, dovada nu­ a făcută, dar cine a aruncat a treia bombă și de ce Rudio a așteptat să moară Crispi ca să vorbească ? TELEGRAME Mars Succes! Mare Succes! TEATRUL EDISON 2 MARI REPREZENTAȚII Societatea LUMERE La orele 3 p. m. MA­I­ N­VRST cu program special prețuri reduse — Seara la orele 9 — REPRESSESVAT­­IILE MOXITBR cu proecțiuni și tablouri extrem de interesante — Muzica Regim. 10 Artilerie — Prețul Decarilor : Loje Renoir (4 persoane) Lei 10; Loje rangul (14 persoane) Lei 7; Fotoliul 2 Lei; Intrarea generală 1 Lei. Merita însă ca la a 50-a ani­versare a morței sale, Viena să-și aducă aminte de el.­­(Astăzi Sîmbătă 30 August 1908 DATE DE ^ Iai­demia întregului cabinet însă a promis că va diripe afacerile pînă la deschiderea iminentă a Reichsta­gului. Ravagiile holerei la Pe­tersburg Petersburg, 30 August.­ în timp ce holera scade în restul Rusiei, Petersburgul a devenit focarul prin­cipal de epidemie. E­i au fost trans­portați la spitale 58 de bolnavi din­tre cari au murit opt. Numărul to­tal al bolnavilor din spitale este de 107 în momentul de față. Presa blamează măsurile nesuficiente de precauțiune și dezorganizarea de­partamentului sanitar municipal al cărui șef este în concediu iar înlo­cuitorul său este bolnav. Tren atacat de bandiți Viena, 30 August.­ Trenul care pleacă de la Plevlge spre granița bosniacă a fost atacat de bandiți, ■ cari au fost apoi împrăștiați de trupe. Comandantul militar­­ a în­tărit patrulele. Teribil accident de automobil 2 morți și 5 răn­iți Colonia, 30 August. In apro­piere de Eupen s’a întîmplat o mare nenorocire. Automobilul fabricantului Debois din Dijon cu 7 persoane se afla in drum spre Aachen. Pe cînd automobilul se afla în plină viteză, un dine se repezi spre el. Fabricantul opri atît de brusc în­cit automobilul se răs­turnă. Sofia și unul din fii fabrican­tului au fost mioirîți pe loc. Cei­lalți 5 au fost transportați in sta­re gravă la spital. Nouă întrevedere între Ae­­renthal și Iswolsky Viena, 30 August.­­ Baronul Aehrentha­l și d. Iswolsky se vor întâlni săptămîna viitoare la cas­telul Bu­chlan din Moravia, pro­prietatea ambasadorului austriac din Petersburg, contele Berch­­told. Viena, 30 August.­­ Ambasado­rul austroungar lu­ Petersburg in­vitând pe ministrul Iswolsky, a­­cesta după cura sa la Karlsbad va merge în ziua de 15 Septembrie la Buchlau în Moravia unde va sosi­ în aceeași zi și d. Aehren­­thal. Dela congresul din Geneva Geneva, 30 August. — Dunant, președintele congresului contra fal­sificărea alimentelor a dezvoltat programul congresului, declarînd că principala lucrare este a se sta­bili principiile alimentelor nefalsi­­ficate. După aceasta un congres de hi­giena se va ocupa de această ches­tiune , din punct de vedere higienic, iar un congres de chimie va dis­cuta principiile chimice ale alimen­telor. Va avea apoi să se pronunțe în această chestiune un congres al juriștilor și să-șî spue cuvîntul di­plomații pentru realizarea hotărî­­rilor congresului. Președintele Camerei muncel din ministerul de finanțe francez, Bor­dás, asigură congresul de sprijinul guvernului francez. Delegatul austriac, profesorul Ta­­fest, spune că și guvernul austro­­-ungar e preocupat de 10 ani a împiedeca falsificarea alimentelor, și­ nu vede o utopie în această chestiune și e convins că congresul va da rezultate bune. Membrii congresului au fost sa­lutați în mod solemn de­­ autorități. Condamnarea unu­i institutor român Oradia mare, 30 August.­In ur­ma raportului inspectorului școlar din comitatul Bihorului, Ludwig Varady, instibilon­ul Gavril Gerdan de la școala romînească din Mârci­­bav a fost adus în fața tribunalului acuzat­­ că a întrebuințat în școală o carte interzisă. El a fost condam­nat la 30 coroane amendă. Știri din­ Turcia Constantinopol, 30 August.­­ La serbarea de binefacere de erî au asistat 4 prinți imperiali și mai mulți ambasadori. Mulțimea a strigat „trăiască li­bertatea. Un ofițer a închinat ■pentru sultan, „Cioc Yad­a,“ fără ca strigătul său să găsească ecou Constantinopol, 30 August.­­ Agentul bulgar a primit din partea guvernului său instrucții ca în cazul cînd­ nu va fi invitat la dineul ministrului de externe să părăsească imediat Constanti­­nopolul. Constantinopol, 30 August D. Sinodiev a remis era sulta­nului o casetă de argint lucrată artistic, ca dar din partea țarului. După o informațiune de, sorginte rusă caseta este un dar al țarului pentru trimiterea anuală de tu­tun din person spirapnic’", Constantinopol, 30 August.— Dia Sita (Anatolia) se comunică că 300 ile ti­nuți au Încercat să evadeze. Ei au fost insă împiedecați de sol­dați. Sunt 10 morți și 5 răniț!. din“măro” Paris, 30 August. — Ziarul „Ma­lin“ află din Tanger că au sosit scrisori din partea lui Hafid con­ferind lui Manelbi puterea de a negocia ,cu representanții Puteri­lor. Hafid ar recunoaște în prin­cipiu actul de la Algesiras, ar compta să obție în mod amabil modificări mai cu seamă în c­e privește organizarea poliției și ar căuta să facă cu Franța o tran­­sacțiune privitoare la revendică­rile ei particulare Muta franco-spaniolă Paris, 30 August. — Ziarele a­­nunță ca lista franco-spaniolă va fi trimisă azi agenților francezi din străinătate și că Luni va fi­ remisă cancelariilor. Ziarul Petit Parisien spune că in cursul convorbirii pe care a avut-o la Schlucht cu comisarul francez împăratul Wilhelm a re­gretat că nu poate ușa de ospi­talitatea solului francez din cau­za lipsei de timp și a adăugat că poate că ocaziunea se va mai pre­zenta. Viitoarea conferință de la Ar­­gesiras Paris, S0 August.— Nota franco­­spaniolă cere recunoașterea lui Mulay Hafid, sub anumite condi­­țiuni. In cercurile diplomatice de aci se crede că la nota franco-spanio­­lă, guvernul german va răspunde cu o altă notă. In cazul cînd nu se va pu­tea ajunge la nici o înțelegere, e pro­babil că se va convoca o nouă­­ conferință la Algesiras, care să ia o hotărire definitivă în aceas­tă chestiune. Congresul s’a închis în sunetele imnului muncitoresc italian. Acuzăriie contra lui Erisul — Cine a aruncat t treia bombă? — — Afacerea Grispi-Orsini — Am vorbit în ziar de drama is­torică din 1858, redeșteptată prin destăinuirile unuia din complicii care se află în viață, Carlo Rudio. Aceste destăinuiri fac să curgă multă cerneală, mai ales în Rulia. Rolul lui Rudio se cunoaște. Com­plice al lui Orsini și Pietri în aten­tatul comis contra lui Napoleon al 111-lea în fața porților operei din strada Le Peletier, condamnat la moarte împreună cu aceștia, grațiat prin decizia suveranului pentru mo­tive încă neexplicate și trimis la ocnă pe viață, Radio nu și-a făcut pedeapsa, căci a fost pus în liber­­tate. Favoarea aceasta nu trebue pusă­­după căderea guvernului imperial și atribuită primilor șefi ai celei de a treia republici. Aceștia nu s-au arătat îndurător­ de­cât cu învinșii politicei inter­ne cu­­ republicanii loviți pe ne­drept din pricina părerilor lor sau de tribunalele excepționale. Dacă Rudio s-ar fi aflat în epo­­ca aceasta la Cayenna, ar fi ră­mas acolo, dar el era liber. Napo­leon al III-lea făcuse ca, în mod discret, fiarele lui să cadă. Ce a devenit de atunci acest no­rocos părtaș al unei crime dove­dite? Se spune că a servit în ar­mata Statelor­ Unite și că a ajuns la gradul de maior. Ori­cum ar fi, după o jumătate de secol, el a crezut că trebue să ia cuvîntul ca să dea ziarelor italiene o versiune neprevăzută a atentatu­lui din 14 ianuarie 1858. După spusele lui, una din cele trei bombe îndreptate contra îm­păratului francezilor ar fi fost arun­cată de Francisc Crispi.­­ Senzația acestei afirmări e mare. „Secolo" crede astăzi că poate să afirme că a treia bombă a fost a­­runcată de un englez anume Og­­ger. „Stampa" a întrebat la Lugano pe un vechiu revoluționar, poate cunoscător al vieței fostului prim ministru și care nu crede în po­vestirea lui Rudio. — Crispi, spune el, era un teore­tician și un intelectual, căruia îi repugna acțiunea directă. Un înalt funcționar italian admi­te cu sincere și veridice declara­țiile condamnatului la moarte gra­țiat­, ale ocnașului liberal îndată. Acest funcționar, d. Comitti, își spri­jină convingerea pe două argumen­te.Maî întîî pe un cuvînt al lui Crispi. — Nimeni mai bine de­cît mine, spunea el intr’o zi de pe tribună, nu poate să judece pe Orsini, pe Profanarea m­ormîntului lui Sagna Budapesta. 30 August—Ziarele ro­­mînești scria că 3 jandarm­ unguri au pătruns în cavoul mormîntului fostului mitropolit din Sibiu, Sa­gen­a, și au rupt dela 4 coroane e­­șarfele naționale romînești. Ziarele invită pe deputații ro­­mini să ridice plingere la ministe­rul de interne. Atentate Baku. 30 August. — Eri seară amploiații întorcîndu-se de la o perchizițiune au fost atacate de un necunoscut. Unul dintre dînșii a fost ucis, iar doi au fost răniți. St­ Paris, 30 August.—In timpul re­prezentației de eri la teatrul Am­­bigu, directorul teatrului a­ fost împușcat in cancelaria sa de către un creditor. Victima a fost transportată în stare gravă la spital. Demisia Cabinetului din Danemarca Copenhaga. 30 August.— Minis­terul afacerilor străine, contele Ru­ben Lovetza, dindu-și demisia, re­gele a avut o conferință cu preșe­dintele consiliului Christensen asu­pra stuațiuneî. Rezultatul între vor­­birii a fost că Christensen a prezin­tarți 2 fesieri? BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE nîîioile n­î­ste oameni 20 bani velvri-ul EPITROPIA GENERALA A Casei spitalelor și ospiriilor Sf. Spiridon din Iași Face cunoscut că în ziua de 3 Octombrie 1908 ora . p. m. se va ținea în camera acestei .Epitropia licitație publică prin oferte sigi­late pentru procurarea a 550 litruri cognac calitatea I necesare depou­lui farmaciei Casei sf. Spiridon pe timp de un an. Concurenții sunt invitați a se prezenta în acea zi însoțiți de o garanție provizorie de 5 la sută în efecte publice sau numerar. Insă concurenții sunt invitați a se prezenta la Epitropia. g-lă. Luni 29 Septembrie a. c. cu probele pen­tru a putea alege calitatea. Licitația se va ținea conform art. 72—83, din legea comptabilităței generale a statului și a regulamen­tului de licitație a Epitropiei. Condițiunile pentru darea în an­trepriză a acestei aprovizionări se pot vedea și lua în ori­ce zi de lu­cru în cancelaria Epitropiei g­ le serviciul administrativ. GRADINA Pașca Duminică 31 August 1608 Mache Somnambulul comedie localizată de domnul E. Fagure Azi Duminică biletele se găsesc nu­mai la Cassa grădinei dela 9 dimi­neața pînîi seara. Parcul Oteteleși ami Compania lirică Rom­înă conducerea CONST. GRIGORIU Duminică 31 August 1608 — Farmecul unui Hals Bilete de vînzare la „Galeria de Muzică“. Calea Victoriei 50. km Reh­­usmiE . —de prima calitate — VKUHmtOht na­ Feldstei­n Mdi Strada 11 îuni­e 36 Telefon 9/33 istăzi vinde: Cer prima 28 £ ei 1*39 » 26 n Șleau tei p. 22 „ Mia de Ju­lo gr. cîntar ga­rantat duse acasă ADEVEHAII INTERRAIUL DE BREII ÜIC9ÜE! Str. Labirint. 54, București Funcționează de 7 ani în lo­calul f­ostului internat al Liceului Mateiu-Basar­a­b , singurul Internat autorizat de Onor. Minister în cari se primesc numai elevi cari urmează cursurile la școlile Statului. In a­­propiere sunt: Liceele Mateiu-Ba­­sarab și Mihaiu-Viteazul, Gimnaziul Șincai și școlile de comerț­—între­ținere îngrijită, disciplină se­veră. Condițiuni de plata convena­bile. A se adresa la Direcțiune. Director-Proprietar ATH MACOVEI Profesor la Seminarul Nifon și Liceul Lazăr Dr. Braclhe Sterian Specialist Boale interne și sifilitice Vechiu medic al Eforiei Spit. Deviu­ Consult dela 10-13 și dela 5-7 Str. Bib­escu-Vodă No. 22 LICEUL „Sf. GHEORGHE“ INSTITUT PARTICULAR București, Calea Victoriei No. 166 Curs Liceal Complect Curs primar mana obligatorie Se primesc elevi, Interni, semi-interni și externi. Prețurile aceleași ca la celelalte institute similare. Prospecte se trimet la cerere: PROFESORII ASOCIAȚI Director: Bogdan Gh.-Duica Liceul „LOLLIOT” Institut de domnișoare mp.--la str. F­lîm.--lu­­i XIX Local propriu, reparat din teme­lie și "Mărite Curte vastă. Institutul primește eleve inter­ne, serii interne și externe pen­tru clasele primare, gimnaziale, liceale și școala profesională. Institutul mai are și o secțiune spe­cială (cursul liber) cu tonba romina, storia și geografia țarei, matematicele, Urnitele străine, pictura, pianul,­­ cîntul, lucrul de mină, croitorie, gimnastică, etc. Reputați­unea institutului fiind destul de bine stabilită, ne scu­tește de ori­ce rec­lam­ă. — Prețuri foarte moderate — P.aspectul se trimite la cerere Dir­ectoare D-na. G. H­­OLLIOT Director de studii: Henry G. Lolliot Profesor la „Liceul Lazăr” Institutul Ele fete­„Itafean” Str. Cosma 16,­­ București Situat într’unul din cartierele cele mai sănătoase: Curs Liceal, Facultativ, Primar Preparațiune pentru conservator. Se dă o deosebită atențiune nu numai culturei, dar și educațiunea și sănătățea elevelor. Înscrierile au început.—Cursurile încep la 10 Septembrie. Directoare : Lucrtțift MotorlUU Licențiată în litere. Premianta I-a a conservatorului bbbbhbmwhbbbbmbbbbibb 1 „STELLA“ Furnisorul Curței Regale — Recomandă tot felul de: Săpun fin de toaleta SAP șI RE RAS — higienic pentru obraz — precum și Lumânări de stearină de calitatea cea mai superioară De vînzare la principalele dro­­gueri, magazine de manufactură și coloniale din țară. Bssizina­­ e i kiSărat CASA DE SCHIMB i. FINKELS București,Strada LIPSC­ANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 31 Aug. 1908 Cump. Vlad i"/o| ilsnta amer. 19BS eoni. 91i— 9150 4o/o „ » 1905 a. b. 91— SI 00 W. Rentă internă­­ 90­ 50 91 — i °|o abț­țj. Com. iar. 1903 86 75 87 25 4% „ „ . 1906 8­6 75 87 25 . . jud. 99 75 100 25 4'/2 . . . 90 25 90 75 V­io­ner. Func. rural 98 25 98 75 4*­o . . . 88 25 88 75 5»­. . „ urb. Bu. 96 25 96 75 ăV.­­ . „ Iași 93 25 93 75 Rc. B. Națională 4210 - 4230 — .. . Agricolă 405 — 412 — „ „ Sc. Buc. 120— 130 — Cor. val. auatr. 105— 106 — Mărci germane 123 50 125 — Banc. franceze 100— 101 — „ Italiene 100 — 101 — „ rubl. hîrtit 2( 5j— 267 — Or. G. Robia rămîne tot timpul în Capitală la dispoziția onor. săi clienți în LABORATORUL său Str. I. C Brătianu, 5 (Telej. 13/69) pentru a l­ fel de ANALIZE MFRICAL­E (urine, sin­ge, suc gastric, blenora­gie, difterie etc.,) se arendat îndată moșia BFRCA-FÂCLEL­E din Buiză și afară de păduri (Regi­unea IV-a) 400 hectare 200 arături și finețe, 200 islas. Ofertele scrise d­in: Costa-Foru, V Alea Mitropoliei, București. ._________ APELE MINERALE SLANIC (MOLDOVA) Vindecă sigur bon­­ele de : stomac, in­testine, ficat, zi­­nich­i, beisica udu­lui, nutritism, di­­atesa­urică, etc. Cu aceste ape se poate face cura la domiciliu, tot așa de bine ca și la isvor iMunik ..o. 1, este a 1>a cea imif higienică și digestivii, bă­­ută la masă cu viia saă simplă. Pentru comande a se adresa Far­macistului Ioan Werner Furniso­­­­rul Curței Regale, Iași. Prim- cam stabil-corespondent vechi, diplomat și premiant școala, sup. de comerț, perfect bilanțier,­ întinsă experiență, bun administrator­­organizator dorește schimbare post*, casă mare de comerț, industrie, moșie,­­ bancă. Activitate și onestitate exemplară, certificate și referințe excelente. Onorat numai după apreciere 2—3 luni. A se adresa sub A. B . la Agen­ția de Publicitate Carol Schulder Co.­ București, Str. Karageorgevici 18. Școala Profesională — Practică — Autorizată de Ministerul Cultelor Sub direcțiunea D­noarelor Natu­alia Buu­cuș și Florina Dam» Diplomatele școalei profesionale superioare din Paris Str. Speranței 28, București înscrierile au­ început și urmează, în fie­care zi. Cursurile încep la 10 Septembrie. Se predau cursuri teoretice și practice de croitorie, precum și de limbele franceză, germană, desemn și pian. Se pri­mesc ca practicante absolvente de școale profesionale. Ori­ ce informațiuni la Direcțiune Depou: din Sistem IMUZS&Co.“ Viena Se disti­ng printr’o construcție ...­ e foarte solidă și sim­plă. Prezintă cele mai noî perfecțio­nări teh­nice, avînd aprinderea magneto-electrică, mersul foarte regulat, putere de cap reservă foarte m­are, astfel că, după un decurs, de chiar de mai mulți ani, pu­terea lor normală rămîne constantă. R­eferențe de prima ordine din toate părțile țărei unde au fost instalate aceste motoare EL PREZEN­TANT GENER­AL PENTRU ROMÂNIA: Inginer CK»»*«, siiSSTI, Str. Mireasa Us. i Semănătoarele „SACK“ CELE MAI PRECISE INSTRUMENTE PENTRU CULTURA IN RÂNDURI Avânte­je : 14 l Sămânța distribuită In mod uniform In cantitatea cerută. Grăunțele nu se vatămă , se samănă toate cerealele fără vre»o preschimbare la mașina. Soliditate extremă, numai fer și oțel. REZISTENȚA și DU­­Ru­- RATA SUPERIOARA ORI­CARUI AUT SISTEM chiar sure conducere puțin atentă. Mașinele sunt insensibile la sgudnu­mi și samănă bine atât­­ pe loc șes cât și dealuri, tracțiunea mai ușoară ca la alte sisteme. Aparatul distribuitor se compune din ROATE CANELATE tp DE O CONSTRUCTI­UNE SPECIALA și ESTE ULT­­ MAI SOLID ȘI SIGUR DECÂT ACELA CU LINGURIȚE, UȘOR EXPUSE LA STRÂMBARE ȘI RUPERE. V Comenzile se primesc la: ^ W cTA a nnn/"KD Funcisorul Cartei Resate " ; c b I­A­RU CUStăCIK București, str. Smârdan 20 Sucursale: BRAILA, CRAIOVA, BOTOȘANI ■’ ------------- Cataloage se trismit la cerere ———— ---­--- - Hann Clame 101TWEBH Die HANOVRâ Cea mai reputată fabrică pentru cauciucuri pneumatice și masive pentru Au­tmobile, Bici­clete și Trăsuri Material pentru Baloane și toate articolele technic. Reprezentant pentru România ST. G. SAPATINO București, Mr. Smîrdan, 5 (Casa Țăranu) Telefon 5­­­99 Societatea Anonimă A. VENTZEI GR­AU­BENS (Germania) Cea mai Mare și Renumită FABRICA de CULTIVATOARE din toată Europa Foloasele ce Cultivatorul aduce agriculture­ sunt multiple, în special reduce costul facerea ogoarelor la o pătrime prepa­­rindu-l în condițiuni excelente, ceea­ ce justifică reclama ce i se face. Idealul culturei pămîntului ia tracțiune minimă Pentru comande și informațiuni a se adresa Reprezentanței Generale SOCIET. nnOIUM IMPORT * EXPORT — BUCUREȘTI — Str. Brutus, 5. — Birou : Str.Stavropoleos, 18 s

Next