Adevěrul, octombrie 1908 (Anul 21, nr. 6856-6885)

1908-10-01 / nr. 6856

^Merenrt 1 O-«'-­ aera.\ -----­r. is. . Milsasm smpfya 2 SiblliKâll» BUCUREȘTI, Calea VICTORIEI, 9, BUCUREȘTI Brăila — Craiova — Iași FURNISORUL CURTEI REGALE.­­CASA FONDATA IN 1854 Cel mai vechi ti^și mai vast magazin din țară în această branșă Recomandă onor. clientele Bogatul său asortiment de BLĂNĂRIE CONFECȚIONATĂ CU DEOSEBITA ATENȚIUNE PREȚURI POPULARE CU MULT­E REDUSE de­cât în magazinele similare Jachete de Caracal veritabil de la Lei 80 în sus Coliere de la Lei 6 până la Lei 4000 Manșoane, Gulere și toate cele­ l­alte Blănuri cu 4 Prețuri avantagioase BLANA1E­ BĂRBĂTEȘTI .... de la Lei 200 VESTOANE ÎMBLĂNITE .... „ ..75 CĂCIULI de ASTRAKAN veritabile ” „ 16 etc. Onor, public este rugat a vizita magazinul spre a se conving­e de —— ADEVARATA ESTI­VATATE A mărfurilor, contrar versiunilor răst­ooitoare răspîndite de con­curenții neleali și cari­ nu corespund întru nimic adevărului E. Societatea Anonimă A. JELIZEI G­R­AUDIENZ (Germania) Cea mai Mare și denumită FABRICA de CULTIVATOARE Foloasele ce Cultivatorul aduce agriculture­ sunt multiplev P în special reduce costul facerea ogoarelor la o pătrime propa­ I rindu-1 în condițiuni excelente, ceea­ ce justifică reclama ce i­­ se face. Idealul culturei pămîntuîvî Ia tracțiune minimă S’au mai primit, printre nenumăratele certi­ficate și următoarele scu­­ți­i de mulțumire: Onor. 1 Societate Anonimă pentru import și Export "■f. București '"V îmi cereți să vă comunic rezultatul ce am obținut cu cultivatorul VENTZKI ce mi-ați furnizat. Pină acum l’am întrebuințat cu succes în 2 cazuri: 1) Intărindu-se pămîntul în miriște și o reziște, nu mai puteam ara cu plugul fără a scoate bolovani. Am în­trebuințat atunci cultivatorul VENTZKI care nu numai că tăia pămîntul pe urma dinților dar chiar și pe cel ce rămînea între dinți era străpuns pină la a­­dincimea unde pătrundeau dinții și mergeau cu ușurință. După el am pus plugurile pentru a întoarce pămîn­tul (brăscia) și am putut ast­fel avea ogoare în bune condițiuni. 2) După vijelia care a bîntuit tot județul și care a fost însoțită de ploae torențială și grindină, a trebuit să întrerup 2 zile sămănatul rapiței în ogoare spre a lăsa să se zvînte puțin pămîntul ajuns la­ satu­rație. După aceste 2 zile pămîntul prinzînd coajă și­ bă­­tîndu-se, dinții semănătoarelor nu mai putea pătrunde prin aceste coaje destul de bine. Am pus din nou gra­pele însă pe lingă că nu puteau sparge bine dar cu mare greutate puteau fi trase fie­care de cite 3 perechi boi fie­care. Am întrebuințat atunci cultivatoarei« VENTZKI la cari am pus numai o pereche de boi și mi-am putut prepara ogoarele ca și cum atunci ar fi fost din nou arate și grapate. Se înțelege că apoi semănătorile au putut merge și semăna bine. Ca stimă, Căpitan J. Sever Pleniceam Sfințeștii Apostoli 7­­ 20 Aug. 1108. Prahova Teilor și ssaă. Onor. Societate Anonimă pentru Import și Export București Stavropoleos No. 15 Expediați încă două cultivatoare Wentzki cu 9 lame ca cele avute îngrijind încărcarea. D. Constantinescu Com. Afumați jud. Dolj. Pentru comande și in­formațiuni a se adresa Reprezentanței Generale SOCIET. Mini pentru mPORT și EXPORT - BUCUREȘTI — Depou Str. Brutus, 5 — Birou , Str. Stavropoleos, 15 Viile Brătiami Bu­curesti, Calea Victoriei, 18 Telefon 8/14 VINDE di­n recolta foarte bună a anului curent w uRi nou. In cantități dela 50 deca în sus în magazin se găsesc in permanență: ILimt HIEGHIAISE și NEGRE­LE, MASA și de DESERT S­pecialitățî: Bordeaux de Drăgășani vechili Butelia.........................De­ 1.50 Butelia cal. superioră „ 2.50 Vinori reconfortante pentru convalescenți Tomsul de Fructe proaspete P8MD1T0BI, er­« mai Sens varietăți Dr. L. Weintraub Specialist în : BOALE GENITO-UMNARE, SIFILITICE și sie PIELE. — Boale de femei — Fost asistent în policlinica D-lu. Prof. Posnor din Berlin și cu o practică îndelungată în serviciul d-lui Profesor Gaucher din Paris și Prof. Finger din Viena. S'a reîntors în capitală Consultați! 9—11 și 1—3 p. m. *p. 4, Calea Văcărești, No. 4 V Colț cu Str. Patriei, lingă Bărăția. CASA DE SCHIMB i. FUELS București. Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Sept. 1908 Cmnp. Vînd 4 °/oi­ l­ort­sani Bf. 19BS 80HI. 88— 88­ 75 4o/o „ „ 1905 a. b. 88— 88 75 4 °/,licentă internă 90— 90 75 40|oRficu­lQ. Com. IDE. 1903 85 — 86 — 40/J „­l . 1903 85 — 86­ 50 I . iud. 93 3­ 4 99 50 4I/2II „ » „ 89 50 90 25 Stolper. Func. rural 97 75 98 50 4 ° Jo­ . , „ 86 - 86,50 50/Jl » , urb.­an. 95 — 95 75 5 °/­i­ P . , , Iași 92 50 92 75 Ac. R..Națională 4160 - 4180 - n . Agricolă 380 — 390­— . » So. Buc. 120— 1­25 — [Cor. val. austr. 105 — 106 — [Mărci germane 123 50 125” — a Banc. franceze 100 50 101”— „ italiene 100— 101]— I­ „ rubl. hîrtii 265 — 267 — — Calități bune, garantate — se­­ găsesc la­ „D­alul Zorilor” — cu prețuri moderate — Comenzile se primesc prin scrisori și Telefon 16 — 59 No. 107, Calea Victoriei No. 107 Comersanților pentru comande mai mari, li se face rabat. Curisrul spectacolelor — Marți, 30 Septembrie — Teatrul Național.— Reprezentație de deschidere. Se va juca „Ultimul Vlăstaur”, dramă în 3 acte de d. N. Paneleika. . Teatrul popular.—Pentru a patra oară „Peneș Curcanul", piesă răz­boinică în 4 acte de d-nii Leonescu și Duțescu-Duțu. Teatrul de varietăți „Imperial" (Cîmpineanu 16).—In toate serile re­prezentații pentru familii. Program ales și variat. Debutează excelentul duet francez „Les deux Etrémes" Emil Dimitrescu unicul cupletist comic român. Trio de negrii ameri­cani „The Australian“ și cu con­cursul celorlalți artiști noi, pentru prima oară în Romînia Intrarea liberă. Grădina terasă a­ Berăriei și res­taurantului „La Garpațî“. In toate serile de la 7—12 și jum. seara și Duminicile de la 5—7 d. a. concert de profesorul Ercula Pifferi de la conservatorul din Milano. „Circul Sidoli“: Continuarea luptelor pentru campionatul Ro­­mîniei. lester și Jocker,­ The Pir­­man­ s gentilom acrobați; Chester H. S Heck, tricilist senzațional; Les Serras jongleurs și gladiatori de forță. Muzeul Zoologic (șoseaua Kissel­­leff). Deschis Joia, Duminica și săr­­bătoriile de la 3­0 dim.—4 seara. Muzeul Aman (srt. C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia, Duminica și sărbătorile, de la 9—12 dim., 3—5 sj­ara. Pinacoteca Statului (Palatul Ate­neului intrarea prin str. N. Golescu). Ateneul român (vizitarea localului și colecțiilor sale). Deschis în fie­care zi 9—12 dim., 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. • Duminecă 19, LUni. 20, Marți 21, Joi 23 și Vineri 24 Octombrie a. c., renumita trupă siciliana în frunte cu celebrul artist Giovan­ni Grasso, care a entuziasmat Pa­risul, Londra și în momentul de față Viena și Berlinul, va da în sala Ateneului, următoarele pie­se : Duminecă 19 Octombrie „Feu­­dalismo“ dramă în 3 acte de Angelo Guineso. Luni, 20 Octombrie: „Omerta" dramă în trei acte de Gaettano Polver. Marți 21 Octombrie „La Figlia di Jorio“. Tragedie în 3 acte de G. D’Anunzio. Joi, 23 Octombrie „Maria“, dra­mă în 3 acte de L. Capuana. .Vineri, 24 Octombrie „La mor­te Civile“ dramă în 5 acte de Giacometti. Trupa e compusă din 40 de per­soane cu decorurile și costumele proprii. DE LA TEĂTRU Teatrul Național.—„Heiselber­gul de altă dată“, piesă­­ în cinci acte de Wilhelm Meyer Förster. Aseară a doua premieră din stagiune și încă o premieră feri­cită, în tot cazul cu mult mai fe­ricită decât premiera cu care noua direcție și-a inaugurat acti­vitatea la Teatrul Național. Măr­turisesc că aș fi fost mai mul­țumit dacă aveam prilejul să în­registrez reușita spectacolului de aseară pentru drama d-lui Pan­­delea și, aș fi fost mai­ mulțu­mit, fiindcă succesul Ultimului Vlăstar ar fi însemnat o lucrare de seamă mai mult în literatura noastră dramatică, atît de săracă pînă acum. Și cînd spun că direcția teatru­lui ne-a­ dat aseară o premieră fericită, aceasta se referă în pri­mul loc la valoarea lucrărei În­săși, deoarece asupra interpre­­tărei, deși bună în trăsături ge­nerale, am de făcut unele obser­vați­uni. In Heidelbergul de altă dată re­­trăește viața veche a studențimi germane, cu toate obiceiurile și apucăturile caracteristice și pro­prii numai acestei studențimi a universităților germane de altă dată, printre care cea de la Hei­delberg ținea locul de frunte. In mijlocul acestei studențimi ve­sele­ și zgomotoase, autorul face să înfiripeze încetul cu încetul idila de dragoste a prințului stu­dent „Karl Heinrich“, care, cre­scut în atmosfera rece și severă a curiei princiare din Karlsbu­ng, începe să cunoască la Heidelberg, odată cu farmecul primei liber­tăți, și emoția primelor bătăi de inimă a dragostei dinții. Trimis să-și complecteze stu­diile la vestita universitate, „Karl Heinrich“ (d. Bulandra), timid în primii pași ai vieței de student, e curînd cuprins în val-vîrtejul petrecerilor zgomotoase ale tine­rimei universitare. In studentul Dellen (­ Livescu), Karl Hein­rich găsește cea dinții cunoștință studențească, în bunul și bătrî­­nul său profesor dr. Jütner (d. Niculescu) pe sfetnicul binevoi­tor, iar în­ gingașa și duioasa Käthe (d-na Marieta Ionașcu) su­fletul stingher ca­re’l înțelege și care’l face să cunoască primele dezmierdări ale dragostei de fe­cioară. Dar, de abia „Karl Heinrich“ începe să guste din farmecul li­bertate­ și al dragostei, de abia viața începe să-l zâmbească atră­gător, și iată că, înt­r’o bună zi, ministrul de rang (d. V. Leone­scu) sosește pe neașteptate la Hei­delberg pentru a nu face cunoscut că trebua să renunțe la tot și toate, pentru a se încătușa iarăși în lanțurile vieței fă­ră viață a curiei princiare. Tronul princi­patului îl aștepta. Tînărul prinț se revoltă, protestează, dar, în cele din urmă e silit să se su­pună, cei chemați a domni nea­­parținîndu-șî niciodată. O în­treagă psihologie se degajează din dialogul prințului cu mini­strul său­. Adio deci libertate, far­mec și iubire. Reîntors la Karls­­burg, „Karl Heinrich“ domnește. Atmosfera curței princiare îl înă­bușă. Iată, însă, sosirea neaștep­tată la curte a bărtrînului servitor Kene­rm­­ann (d. N. Soreanu) de la Heidelberg, îl face să retrăiască cîteva clipe viața de altă dată. i­ul îl covî­rșește și, sub influ­ența aducerilor aminte, face o ultimă călătorie la Heidelberg­­ în tovărășia pretențiosului säu valet Lutz (d. V. Toneanu). La Heidel­berg, însă, nu mai regăsește viața de altă dată. Răceală și indife­rență. Foștii lui camarazi s’au dus, s’au risipit în lumea largă ca și cu­m nici nu ar fi fost vreo­dată. Doar Käthe a rămas aceiași, aceiași fire iubitoare și blajină, care-î dezmierda visurile de odi­nioară. Ce-­a fost s’a dus, nu mai revine, vremurile schimbă toa­te în mersul lor grăbit. Ce deziluzie pentru tînărul prinț și ce simplă, dar minunați­ă filozof­iei Aci ia sfâr­­ șit maeștrii de șah la București Unul din cei­ dinții Campioni al jocului de șah, d. Jacques Mie­ses, din Leipzig, va sosi în cu­rînd în București. D. Mieses a cîștigat in rep rînduri premiul întîî în tara internaționale, în special Viena. E de altmintrelea î­tor de șah cunoscut,un teoret­ distins și amatorii romîni ai lu­bilului joc vor avea ocazia rară de a-și măsura­ forțele cu acest matador. Jucătorii de șah din lumea în­treagă au urmărit zilele acestea faimosul match între cei doi ju­cători mai tari cari există, d-nii Ljisker și S. Tarrasch. Matchul a avut loc la Düsseldorf și la Mü­­nich. Se știe că municipalitatea din Münich instituise un premiu de 6000 mărci pentru­ învingător, că partidele s-au jucat chiar în sa­la de ședință a consiliului comu­nal din Münich și că afluența publicului a fost enormă, cu toate că intrarea era cu plată. D. Mieses a avut de multe ori ocazia de a se măsura cu succes pe terenul celor 64 de case atît cu d. Lasker cît și cu d. Tarrasch. Aceasta, dovedește că jocul d-sale se distinge printr’o putere mare și prin o forță de combinație extra­ordinară. Sosirea d-sale la București e aș­teptată pentru Vineri și e pro­babil că chiar Sîmbătă sea­ra se va măsura într’un joc simultan cu vreo douăzeci din cei mai tari jucători din București. Un comitet de inițiativă s’a for­mat pentru închirierea unei săli unde se va produce campionul din Leipzig. Vom ține în curent pe cetitori în această privință. — S. ști piesa, din care nu lipsește nici viața, nici acțiunea, nici du­ioșia­ clipelor de lirism și nici emotivitatea momentelor drama­tice. Piesa a plăcut, cu tot carac­terul ei eminamente german, în care se zugrăvește o viață necu­noscută la noi. Heidelbergul de altă dată a avut aseară și avantagiile unei bune interpretări, căreia nu i-a lipsit nici o montare tot atît de satisfăcătoare­ — dar, cu unele observații bine înțeles. In primul loc, un număr mai mare de stu­denți, ar fi dat și mai mult actu­lui al Ill-lea viața și coloritul de care are nevoe. Apoi, asupra in­­terpretărei, D-na Marieta Ionașcu a fost o bună Kătirie, dar i-a lipsit pe alo­curi gingășia și candoarea virgit­­­ităței; acel ,,rămâne?“, din actul al doilea, adresat d-rului Jütner, avea nevoie de mai multă timidi­tate și, în special, avea nevoe de tmiditatea pe care o dă jena și lipsa de îndrăzneală a fecioarei care se teme,să nu i se ghicească gîndul. M’am oprit­ la această scurtă replică, fiindcă de ea se leagă o bună parte din nota ca­racteristică a rolului. A fost prea mult femee d-na Ionașcu și prea puțin fecioară; — iar în scenele de zburdălnicie, mi-a reamintit pe „Frantzi“ din „Farmecul unui vals“, influența operetei s’a re­simțit ce e dreptul puțin, dar s’a resimțit. In schimb, d-na Ionașcu a pus destulă inimă în scenele despărțirei din actele III și V. D. Bulandra a­­ caracterizat și redat bine pe „Karl Heinrich“ în primele două acte. Nu i-a lip­sit nici timiditatea și nici me­lancolia pe care o imprimă tînăru­­lui prinț educația rece și severă de la curte. Se cerea, însă, mai multă expansiune și sinceritate în viața d-sale de student. Destul de cald și emotiv în scenele de ■revoltă și lirism, in scenele de revoltă cu ministrul Hang, corect redat de dr. V. Leonescu,­­și în scenele de lirism cu draga sa „Käthe“. D. Niculescu reîntine­­rise sub influența studențimei ve­sele și zgomotoase de la Heidel­berg. D. Livescu a dat toată viața necesară studentului Detlev și mi-ar fi lăsat o și mai bună im­presie, dacă în pauza dintre actul II și III renunța să apară printre spectatori in foaierul de jos al teatrului. D. Soreanu a făcut o re­­lație din neînsemnatul rol al lui Kellermann, după cum d. V. To­neanu a creiat cu obicinuita d-sale vervă pe mult pretențiosul valet Lutz. Nu am înțeles insă la d. Soreanu „chiuleții“ și „fracul“, după cum n’am înțeles rostul re­dingotei, ghetelor și pălăriei înal­te la valetul de cameră al prin­țului. Bine d-nul A­chilie și Aurel Petrescu in micile d-lor roluri. Ca ansamblu, însă, spectacolul de aseară, a fost un bun spectacol.­­ interim., fără literatura, și care din invi­die a devenit critic, — este dom­nul Mihalache Dragomirescu. Dacă-i pomenesc numele, o fac din cauză că persoana­­ sale e de­­ actualitate, — și pentru că în­totdeauna trebue să dai Ce­­sarului, ce­l al Cesarului și „ce­lui mai de jos“ pe scara criticei ce i se cuvine „celui mai de jos“... De doi ani de zile domnul a­­cesta trage sforile culiselor li­terare prin revista d-sale Con­vorbiri critice pe care oamenii de duh și unele ziare au botezat-o Convorbiri ridicole. Acum în urmă, după două luni de vacan­ță, — din lipsă de cititori sau alte cauze, nu­ importă, — re­vista­­ reapare cu un articol de fond intitulat: „De ale noastre și de-ale altora“ în care d. Miha­la­che Dragom­irescu, — ca un Don Chișor de pe malurile Dîmbovi­ței, pornește razboiu în contra celor mai mulți dintre scriitorii cu nume, cari nu-i fac cinstea să-l bage în seamă. D. Duiliu Zamfirescu e califi­cat: „localizator al lui Tolstoi“, Sadoveanu deasemeni, Haralamb Lecca e înjurat pentru traducerile sale, Sandu Aldea capătă aceiași pilulă, după cum o capăt și eu. Și o mulțime de invective la a­­dresa scriitorilor în genere și a lui Tolstoi în special, a cărui „mărime de astăzi va fi micimea lui de mine“ reproduc cu­vintele d-lui Mihalache, care insinuiază deci că „așa numiții localizatioi ai lui Tolstoi“, vor fi cu atît mai mici odată. Apropieri și afirmațiuni atît de ridicole pier prin însăși­­ stupidi­tatea lor și dau oglinda omului care îndrăznește să le formuleze. Nu vroiu să discut motivele cari l'au­ făcut pe t­. M. Drago­­mirescu, să lărgească cercul cri­ticelor sale,­­ pentru a ajunge astăzi la invective și insinuații cari dovedesc o mare doză de ne­rușinare. Nu discut aceste mo­tive, din dragoste pentru cîțiva literați, și din respect pentru o casă editoare, cu un trecut fru­mos în istoria literaturei noas­tre. Și fiindcă domnul Dragomires­­cu, criticul, își ia aere de judecător al literaturei noastre și se crede în drept să învețe pe scriitori „cum să scrie“ și-î acuză că și stilul și operile lor sunt anti-ro­­mînești, — îi amintesc literatu­lui ratat, producțiile-i literare de odinioară, — și deși­ î profesor de Universitate și încă de estetică sau literatură, — îl sfătuesc să che­me pe vre­un licean să-î discute operile și să-i arate greșelile de limbă și de stil. De altfel nu­ î nevoe de mers atît de departe... Chiar articolul d-lui Mihalache Dragomirescu amintit mai sus, de la primele rîndurî, e scris într'o limbă care numai romînească nu e! D. Tocilescu, apoi d. Apostolici, într’un document articol publicat în revista „Literatură și artă ro­­mînă“, au dat, o admirabilă lec­ție de gramatică și bună cuviință d-lui Mihalache Dragomirescu. Nu văd deci nevoia să insist a­­supra unui fapt cunoscut de toți, mai ales că pe continuatorul mu­zei lui Prodănescu,­—de veselă me­­orie,­­— nu-l cred în stare să-și greșelile și să se corijeze, un ingîmfat de sine și care fost înzestrat cu nimic de la natură de­cît cu îndrăzneala, — fie acel om chiar directorul Con­vorbirilor Ridicole, va ajunge ușor ,să facă zgomotul butonelor goale din fabulă... Butoaele totuși pot fi umplute, pe cînd... Las pe. d. N. Dragomirescu să complecteze. In special programul matineuri­­lor pentru copii trebue cu totul schimbat, căci acum se oferă copii­lor sau tablouri cari îl înspăimîntă sau tablouri obscene. Se impune dar ea ,autoritățile în drept să reglementeze aceste repre­zentațiii. Pe de altă parte fiindcă o mare aglomerație de copii la matineuri, ar fi de dorit să se impună deschi­derea mai multor eșiri, altfel, în caz de primejdie, se expun copiii la o adevărată catastrofă. Luni seara consiliul permanent al ministerului de instrucțiune a judecat pe d. profesor Teohari. D. N. Em. Teohari, profesor la liceul din Pitești, era chemat îna­intea consiliului pentru un ar­ticol semnat și publicat de d-sa într’un ziar politic, articol, pe ca­re autoritatea superioară la gă­sit jignitor pentru d. ministru Sp. Haret. E pentru prima oară cînd un profesor secundar e dat judecăței pentru un articol de ziar.­­ D. Teohari s’a apărat singur, timp de aproape o oră, iar con­siliul, în urma unei lungi deli­berări, s’a pronunțat pentru achi­tare. Hotărîrea consiliului este dem­nă, din toate punctele de vedere. Mai întîî, s’a adus un serviciu corpului profesoral, serios ame­nințat în libertatea lui, și al doi­lea, i’a adus un serviciu­ însuși d-lui ministru Hai’et., care a fost împiedecat să săvîrșească o nouă faptă rea, a cărei urmări ar fi fost incalculabile pentru membrii învățămîntului. D. profesor universitar Rădu­­lescu-Motru, care a asistat pe d. Teohari, a fost foarte violent, do­vedind că d. Haret, pe timp de opoziție, nu numai că atacă, dar chiar aproape insultă autoritatea superioară de care depinde. Un cetățean ne aduce la cunoș­tință că în cărticelele de hîrtie de țigară găsește întotdeauna o­ lipsă de 20—30 foițe. Alți cetățeni ne semnalează fap­tul că mai mult de jumătate din bețele de­­ chibrituri nu se aprind și dacă se aprind se sting imediat; de asemenea ni se atrage atențiunea că aprinzătoarele de pe cutii sunt de­fectuoase, fiind confecționate din­­tr’o materie mai puțin dură ca gă­măliile de la bețele de chibrituri. Direcția R. M. S. ar face bine să cerceteze și îndrepteze relele semna­late. Consiliul de higiena și salubri­tate publică va ține ședință astăzi după amiază la orele 4. Ministerul de interne a trimis o circulară tuturor prefecturilor din țară, prin care se semnalează fap­tul că mulți săteni sunt contrave­nienți de pe urma culturei ilicite a tutunului, din cauză că nu cunosc extractul de tutun pus in consuma­ție de R. M. S. care se poate­ în­trebuința cu succes contra rîiei la el.Pe viitor, fiecare debitant de tu­tun din comunele rurale vor fi ob­ligat a ține în depozit extract de tutun. D. G. G. Assan, președintele Ca­merei de comerț ș­i industrie, s­a întors din străinătate reluîndu-și o­­cupațiunile. In cursul lunei Octombrie, Ca­mera de comerț va ține prima șe­dință din sesiunea ordinară de toamnă. Membrii Camerei de meserie au fost convocați pentru mîine Mer­cur­ 1 Octombrie a.,c. orele 4 p. m., în localul Camerei de comerț. D. V. Primide a fost recomandat ministerului de comerț pentru func­țiunea de secretar-comptabil al cor­porației grupului I din Giurgiu. Azi sau mîine se vor afișa, pro­gramele după care vor avea loc examenele la facultatea de drept in sesiunea actuală. D. Emil Costinescu, ministrul de finanțe, a lucrat azi dimineață la ministerul de externe. In urma concursului depus, ur­mătoarele candidate au fost ad­mise solvente în școala normală de fete „Elena Doamna“ din Ca­pitală: Negoițescu Alexandrina, chițu­­lescu Ecaterina, Costache V. Joi­­ța, Dăscălescu Eufrosina, Con­­stantinescu Gh. Alexandrina,­­Costache Elena, Bălan N. Tița, Văcărel D. Maria, Christescu D. Elena, Bălan Elvira, Dumitrescu G. Maria, Haidovicî Victoria, A­­lecu C. Ruxandra, Popescu I. Alexandrina, Teodorescu C. Joița, Păunescu T. Maria, Ionescu S. Zenobia, Gheorghiade S. Marga­reta, Pralea V. Ecaterina. Ră­spins la o critică Sub cuvîntul că scriitorii nu trebue să răspundă la criticele ce li se aduc, fie ele ori­cît de absurde, de insultătoare, de false, sau necinstite, o sumă de neche­mați și-a fi luat rolul de „ocă­­rîtori publici“ și insultă pe toți scriitorii cari contribue cu ceva în mișcarea literară de astăzi. Nu interesează ideile pe cari aceșt­i pseudo-critici le apără, — căci n’au idei, — și nu intere­sează nici bisericuțele, mai mult sau­ mai puțin literare, ai căror reprezentanți sînt. In majoritatea cazurilor sc piticii la na­ l, — a­­fară de mici execepții, — sunt ne­gustori de hîrtie tipărită și, ca să-și desfacă marfa, înjură sau laudă după interesele tarabei. Bine­înțeles, e chestiune de demnitate pentru scriitori, să-i privească de sus pe insultătorii aceștia, să-î lase să se facă sin­guri ridicoli, căci ridicolul vine in totdeauna peste oamenii fără judecată cari vor să înșele opi­nia publică. Și ca dovadă că așa este,­­— cîțî critici au făcut zgom­iot o zi, s’au îmbrăcat cu poleiala unei glorii sigu­re, dar a­u dispărut cu­rînd ca niște paiațe de bilcnü, în­tr’un cortegiu de caraghiozlîcuri. Critica,, incontestabil, are un rol, și poate chiar să se ridice pină la artă, dar trebuesc ta­lente pentru aceasta. Astăzi, fiind multe goluri de împlinit în literatura noastră,­­ talentele caută să creeze și nu-șî pierd timpul să discute opera altora. Din această cauză critica la noi se alimentează mai ales di­n rotația literaturei noastre de toate genurile, și nu-i de mirare că aproape nici un critic nu se ridică la idei generale, — ci cei mai mulți fac operă de cîrtițe, înjură un loc să argumenteze și aproape nici unul nu se ridică pe culmile luminoase unde s’au urcat odinioară d-nii Maiorescu și Gherea. Cel mai tipic exemplu al scrii­torului ratat, pe care l-a dat a­Ludovic Danș Infomațiu și Mișcarea diplomatică nu se va mai face acum ci cu mult mai tîrziu­. Cauza amînărei se atrib­ue dificul­­tățea de a se numi la Sofia un mi­nistru plenipotențiar ceea ce impli­cat ar fi recunoașterea nonei stări, de lucruri din Bulgaria de către Ro­­mînia.­­ Sturdza a găsit că cea mai bună soluție este amînarea. O revistă militară franceză ocu­­pîndu-se de armată noastră a fă­cut neerlata greșală de a a­fir­m­a că Romînia nu dispune decit de 40.000 oameni sub arme. Aceiași r­evi­stă a publicat o ilustrație re­­prezentând doi ofițeri de artieric iuțind șah, iar în explicația gra­vura se spunea că sunt ofițeri de cavalerie. E regretabil că se comit aseme­nea­ erori. Numărul soldaților noș­­tri­ e cu mult mai mare. Num­ai contingentul anual e de 44.000 oa­­meni și se știe că sub arme sunt cel puțin­ două­ contingente, deci aproape 90.000 oameni. In timp de campanie putem mo­biliza pînă la 300.000 oameni în prima linie și pînă la 500.000 în prima și a doua linie. Toate trupele au instrucția com­plectă, cu noul armament. Ceea ce ne lipsește în parte, le îmbrăcămintea și această lipsă va fi complectată în cel mult doi ani. E bine să se știe aceasta și de străini și­ de cetățeni. Din diferite părți ale țarei s'a semnalat faptul că muncitorii sîrbi, din elementul rezervei, au părăsit ocupațiile ce aveau la timp și­ în fabrici și au plecat spre patrie. Mulți dintre ei nici n'au mai așteptat să-și reguleze socotelile și au plecat, grabnic, spre a­­­ se pune la dispoziția autorttățillor resprectve. D. Take Ionescu, care urma să plece mîine seară la Iași, nu va mai pleca în Capitala Moldovei. D-sa se va­ duce probabil Du­minica viitoare la Constanța, un­de va avea loc o întrunire a membrilor partidului conserva­tor-democrat din acel oraș. D. Gr. Ginea, fost ministru la Paris, care și-a regulat­ drepturile la pensie, a sosit în țară. D-sa s'a prezentat d-lul Sturdza și zilele acestea va fi primit în audiență de­­ către rege. . D. Take Ionescu a plecat azi di­mineață la Sinaia. Miercuri 1 Octombrie se va des­chide în rotonda Ateneului român expoziția de pictură a d-lor Pom­­piliu N. Atanasescu­­ și George Mir­­cescu. Examenul pentru ocuparea postu­rilor de judecători de ocoale va în­cepe în Capitală Joi 3 Octombrie in localul universităt.eî. Reprezentațiile de cinematograf din sala Eforiei ar trebui suprave­­gtiate de autoritățile în drepta MW IM­ austriac —. Voci din presa sârba — Ziarul „Stampa“ ocupându-se de nota de protestare adresată de guvernul Velim­irovici cab­inete­­lor europene, spune că ea a pro­­dus cea mai mare nemulțumire în toate cercurile politice și în toate straturile sociale. Protestarea în chestiune, zice „Stampa“ trebuia să fie mai ener­gică și mai documentată. Mai departe „Stampa“ se în­treabă: „De ce în nota de protestare n’au fost enum­arate toate atinge­rile aduse, de către Austria trac­tatului din Berlin? De ce n’au fost enumerate toate dovezile pe care le-am dat pînă azi că timp de 30 de ani am făcut t­ot ce ne-a stat în putință ca să nu aducem vre-o atingere numitului tractat? S’au guvernul d-lui Velimiro­­vici socoate că în locul lui, Franz Iosef, are să îndeplinească acest lapsus? • Apoi gazeta în chestie se ridică în­potriva pasagiului din nota, în care se zice că dacă puterile semnatare ale tractatului din Ber­lin vor ratifica anexarea Bosniei, atunci să acorde Serbiei o com­pensație. „Cum a îndrăznit un guvern sârbesc, zice „Stampa“ să pro­nunțe acest­ cuvînt de pe acuma, cînd pînă la ratificare ne mai rămîne deschis încă un drum, drumul războiului. „Stampa“ ter­mină calificind acest act drept o rușine fără pereche în istoria o­­menirei. Ziarul „Bămogradske Novine“ spune că nota de protestare a Ser­biei constitue o umilință pe care sper că Scupștina națională va ști să o repare. De altfel în fa­ța reprezentanților națiunei, nu se prezintă decât­ două căi. Nu voim să anticipăm. Dar ar însem­na să insultăm pe reprezentanții națiunei atribuindu-le, lașitatea de a alege pe cea­ mai ușoară, din ca­re demnitatea noastră să iasă știrbită- v . ADEVERTIL' BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE­­| ^ORMATELE RERULUI­;­(Cu ilustrațiuni in text) Evenimente internaționale Agitația din Serbia In Serbia, situațiunea e neschim­bată; aceiași agitațiune domnește la Belgrad, ba cu cît guvernul dă înapoi, cu atît crește entuziasmul populațiumea pentru războiu­. Skupștina a adresat Skupștinei muntenegrene o telegramă de salu­tare și mulțumire, a votat un credit de 16 milioane lei pentru arma­ment și un ordin de zi prin care pune la dispoziția guvernului, for­țele ei ,și ale poporului sîrb. Deputatul rus Ipasovici a trimis Crucea roșii sîrbe 1000 de ruble și a declarat că intră in legiunea vo­luntarilor Cel mai entuziasmat însă este prințul moștenitor, care a declarat că se­ va pune în capul voluntarilor pentru a-l duce peste Drina. Prințul va fi proclamat în curînd general. Tot el a dat haine și mu­­nițiuni pentru 50 de comitagii, cari au sosit la Belgrad. Liga feștilor garib­aldienî a ho­­tărît, ca în cazul unui­­ războiu­ sîr­­bo-austriac, să meargă și ei în frun­te cu Riciotti Garibaldi în contra Triestului, spre a-l lua­ din mîinile Austriei. Demonstrațiunile anti-austria­ce continuă. La Uskub a avut loc o întrunire de protestare în contra a­­nexărei, la care au luat parte sîrbi, greci și turci. întrunirea a fost pre­zidată de Nejib Ani Draga, june turc. Asemenea întruniri de protes­tare au mai avut loc la Monastir și Salonic. Atitudinea Austriei . Austria e în expectativă de­ocam­­dată și măsurile ce le­ia nu dove­desc că situațiunea ar fi gravă: împăratul a primit pe șeful croa­ților din Bosnia, d. Mandici, care l-a asigurat de credința populațiuneî din Bosnia și Herzegovina către coroana austrio-ungară. Singura măsură luată de Austria este mobilizarea garnizoanei din Cernăuți, care se spune că va fi trimeasă în Bosnia. Jandarmii bu­covineni au și plecat. Se vor mai trimite, de asemenea în Bosnia, jan­darmi din Silezia, Moravia și Boe­­mia. Un lucru e sigur, acela că nici o putere nu aprobă anexarea Bos­niei. Agitația din Muntenegru în Muntenegru agitația popu­­lațiunei sporește necontenit. Eri a avut loc o întrunire sub cerul liber, la care au luat parte cîteva mii de persoane. S’au făcut manifestații în fața palatului prin­ciar și prințul Nikita a ținut o cu­­vîntare poporului Muntenegru a mai trimis puteri­lor o nouă notă de protestare. Situația în Bulgaria Erî a avut loc în Sofia primirea regelui Bulgariei. S’au făcut mani­festații entuziaste suveranului, s’au ținut discursuri, iar seara a avut loc o retragere cu torțe. Duminică 215 Noerd­bre a. c. se va face în public de către comisiunea compusă din reprezentanții Camerilor de comerț din București, Iași Drăcia, Craiova, și Con­stanța. Tragerea Marilor Premii acordate gratuit abonaților ziarului „Dimineața" a că­ror valoare este de peste 25000 lei. Imobilul din str. Teilor No. 208, unul din principalele pre­mii, este în reparație și în scurt timp, complect renovat și mobilat, va fi la dispoziția tuturor cari vor voi să-l vi­­siteze. politice vor fi supuse unor puter­­­nice transformări. ,Am credința ca mai curînd de ■cât oricăror așteptări,­ partidul conservator-democrat,, — spre bi­nele țărei,—va profita de aceste transformări și grație faptului că este condus, de una din cele mai frumoase, și sănătoase inteli­gențe ale țărei, va fi chemat să joace un rol preponderent în con­ceperea și rezolvarea tutu­ror aces­tor mari probleme economico-so­­c­iale, pentru cari partidele așa zise istorice, fie din tradiții înve­chite, ruginite, fie din aspirații greșite, sau personale, se arată ca insuficient pregătite. — Ce ziceți de modul cum vă atacă ziarele liberale pentru tre­cerea dv. la conservatori-dem­o­crați ? — Lucrul nu mă surprinde, căci totdeauna s’au purtat astfel cu foștii partizani, ori cât de prețioa­se ar fi fost serviciile ce aceștia le-au­ adus vr’odată partidului. ..E chestie de ingratitudine și atita tot. De altfel mă aștept la orice atac din partea adversarilor mei, și sânt, din aceia cari ști­u­ să primesc cu fruntea sus orice luptă și orice lovitură. In așa fel, mă duc la Iași, pregătit pentru toate și însuflețit numai de ambiția de a servi partidul consevator-demo­­crat, căruia îl consacra de azi înainte toată dragostea și puterea mea de muncă.“ Rep. Interview m st.1J. Felia Am întîlnit dăunărî la Capșa, pe d. V. I. Pella, noul membru al co­mitetului executiv al partidului conservator-democrat din Ia­ șî și director-delegat al ziarului „Opi­nia“ și am dorit să aflu impre­­siunile d-sale asupra ședinței în care cu atîta căldură a fost pri­mit de membrii comitetului, în urma recomandațiilor d-lui Al. Bădăran. — Sînt încîntat, — mi-a spus fostul primar și deputat de Rîm­­nic — de primirea atît de cordia­lă ce mi s’a făcut de către­­ mem­brii comitetului, precum și de cu­vintele extrem de măgulitoare pe cari d. Bădărău le-a rostit la a­­dresa mea. Vespasian I. Pella „Am putut să observ cu această ocaziune, admirabila organizație adevărat democratică, a acestui partid în care deși există cea mai desăvîrșită libertate de cugetare și exprimare a ideilor, totuși e dominată de cea mai perfectă u­­nitate în toate manifestările ei politice. „Și aceasta se datorește pe lin­gă spiritelor, distinse ale căpete­niilor ei conducătoare, și puterni­cei autorități morale și nemărgi­nitei dragoste de care d. Bădărău se bucură printre toți membrii partidului. „Din această cauză, organizația conservatoare-democrată de la Iași apare ca o formidabilă forță po­litică și explică în­deajuns fru­moasele succese ce a repurtat pî­nă acum. — Ce motive v’ați determinat ca după 4 ani de expectativă politi­că, să vă însoriți în acest partid și să părăsiți pe liberali de care vă leagă atîtea lupte din trecut? — Zguduitoarele evenimente din primăvara anului 1907, au pus par­tidul liberal într’o tristă — dar adevărată — situație de inferiori­tate față de țară, care aștepta să-l vadă ințelegînd și rezolvînd com­plexul de probleme economico­­sociale, conform cerințelor vre­mei și în scopul menținerea unui echilibrul stabil de viață între toate clasele noastre sociale. „Din potrivă, partidul liberal s’a arătat cuprins de un spirit de exilare, ca să nu zic de nepregă­­tire, și cu tot­­ sprijinul opoziției, a dat țărei o operă de reforme in­complecte, ceea­­ ce e mai grav, cu caracter de inaplicabilitate ca­re n’a făcut decit să prelungească o dureroasă stare de lucruri. „In asemenea împrejurări, par­tidul conservator-democrat s’a for­mat și a apărut în fața țărei ca o imperioasă necesitate socială—mai cu seamă vechiul partid conser­vator s’a manifestat în chip vio­lent și cu porniri războinice îm­potriva soluțiilor reformatoare re­clamate de greua problemă agra­ră. „Din această pricină e natural să vedem cum împrejurările vin în mod inevitabil pentru a evolu­­ționa viața politică a țărei noastre, de pe urma cărora vechile partide Știri judiciare D. Toma Simionescu, care a fost condamnat la 30 zile închisoare pentru practicarea medicinei,, a fă­cut apel. Mai tiplr iept Cercurile politice și judiciare se­ arată surprinse de faptul că, deși raportul comisii mei care a anchetat la Iași, a fost­ definitiv întocmit și luminat încă de Jon­ ora­­ș d. a., d-lui Toma Stelian, co­cci raport n’a apărut nici pină as­tăzi în „Monitorul Oficial“. Surprinderea aceasta e cu atît mai justificată cu cît datoria mi­nistrului de justiție era să facă ca glasul înalților magistrați, cari au făcut ancheta,, să fie duzii cu­ mai curînd posibil. I­. Tom­a Stelian a avut­ însă să­ lupte cu oarecare dificultăți din­ cauza cărora s'a produs intîrzie­­rea in chestiune. De ce natură e­­rau acele dificultăți, se vă vedea din cele ce urmează. Cum s’a spus din timp prin „A­­deverul“ raportul definitiv al d-lor Scarlat Ferechiade și Ciru Oeconomu conchide că: In ce privește pe d. Cuza, d-sa și-a retras acuzarea de venalita­­­te adusă magistraților, a menți­nut, însă, •că unii magistrați s­e lasă influențați, în modul cum ju­decă, de considerente politice — lucruri dovedite ca absolut ine­xacte. In ce privește pe d. Hamangiu, d-sa s'a lăsat condus de conside­rente de dușmănie­ personală și ambiție rău­ înțeleasă și cu­ bună știință a denigrat magistratura. Părerea comisiunei este, că d. Ha­­mangiu a devenit imposibil ca­ magistrat la Iași. * De­sigu­­nă față de astfel de coi»,­cluzium d. Toma Stelian nu putea să nu dea cuvenita sancțiune în ca privește rm d. Hamangiu.­­ Un personagiu­ politic marcant a crezut însă de cuviință să intervia în favoarea procurorului de pe lim­bă Curtea de apel din Iași. Acel personagiu a căutat în pri­mul loc să convingă pe d. Stelian că atitudinea d-lui Hamangiu n’a fost motivată de o pornire in contra magistraților ci din considerente de ordin general. Actualul procuror de Curte este un dușman hotărît al fa­liților, al acelora care dăunează creditului țărei și că voind să fie­ aspru ca aceștia a făcut o acțiune care greșit a fost interpretată ca în­dreptată direct in contra magistrați­lor. Acel personagiu a insistat pe lân­gă ministrul justiției că în căzun cel mai rău­ pentru d. Hamangiu a­­cesta să nu fie destituit ci înlocuit.­­* —Se înțelege­­ că situația d-lui Ste­lian e dificilă. Față de concluzii­le raportului d. Hamangiu trebu­­ește sacrificat. Ce te faci însă cu stăruința depusă de către un om care e un personagiu politic dă mina înîia? Cu toate acestea ministrul jus­tiției va trebui să ia o hotărîre, mîine sau cel m­ult poimîne. Ra­portul va apărea cît despre ă. Hamangiu, deși în unele cer­­­curî se a­firmă că dacă comisiu­nea conchide că s’a făcut imposi­bil la Iași asta nu înseamnă că n'ar putea fi adus la București — după toate probabilitățile va fi în­locuit cît se poate de curînd. Cum e vremea Același timp frumos și liniștit se menține pretutindeni. Noaptea în toată țara rouă abondentă, iar la munte brumă, îngheț a fost numai la Sinaia, unde termometrul s-a co­­borît la — 1 gr. Temperaturile minime au variat peste noapte în cele mai multe localități între plus 4 gr. și plus 8 gr. iar cele maxime din cursul­­ zilei între plus 16 gr. și plus 23 gr. Cele mai ridicate tem­peraturi din țară plus 24 gr. la Ba­­ia-de-Aramă și plus 25 gr. la Stre­­haia. Presiunea atmosferică tot ridica­tă­ este în mijlociu către 772 mm. . N’a plouat nicăeri.

Next