Adevěrul, octombrie 1908 (Anul 21, nr. 6856-6885)
1908-10-01 / nr. 6856
^Merenrt 1 O-«'- aera.\ -----r. is. . Milsasm smpfya 2 SiblliKâll» BUCUREȘTI, Calea VICTORIEI, 9, BUCUREȘTI Brăila — Craiova — Iași FURNISORUL CURTEI REGALE.CASA FONDATA IN 1854 Cel mai vechi ti^și mai vast magazin din țară în această branșă Recomandă onor. clientele Bogatul său asortiment de BLĂNĂRIE CONFECȚIONATĂ CU DEOSEBITA ATENȚIUNE PREȚURI POPULARE CU MULTE REDUSE decât în magazinele similare Jachete de Caracal veritabil de la Lei 80 în sus Coliere de la Lei 6 până la Lei 4000 Manșoane, Gulere și toate cele lalte Blănuri cu 4 Prețuri avantagioase BLANA1E BĂRBĂTEȘTI .... de la Lei 200 VESTOANE ÎMBLĂNITE .... „ ..75 CĂCIULI de ASTRAKAN veritabile ” „ 16 etc. Onor, public este rugat a vizita magazinul spre a se convinge de —— ADEVARATA ESTIVATATE A mărfurilor, contrar versiunilor răstooitoare răspîndite de concurenții neleali și cari nu corespund întru nimic adevărului E. Societatea Anonimă A. JELIZEI GRAUDIENZ (Germania) Cea mai Mare și denumită FABRICA de CULTIVATOARE Foloasele ce Cultivatorul aduce agriculture sunt multiplev P în special reduce costul facerea ogoarelor la o pătrime propa I rindu-1 în condițiuni excelente, ceea ce justifică reclama ce i se face. Idealul culturei pămîntuîvî Ia tracțiune minimă S’au mai primit, printre nenumăratele certificate și următoarele scuții de mulțumire: Onor. 1 Societate Anonimă pentru import și Export "■f. București '"V îmi cereți să vă comunic rezultatul ce am obținut cu cultivatorul VENTZKI ce mi-ați furnizat. Pină acum l’am întrebuințat cu succes în 2 cazuri: 1) Intărindu-se pămîntul în miriște și o reziște, nu mai puteam ara cu plugul fără a scoate bolovani. Am întrebuințat atunci cultivatorul VENTZKI care nu numai că tăia pămîntul pe urma dinților dar chiar și pe cel ce rămînea între dinți era străpuns pină la adincimea unde pătrundeau dinții și mergeau cu ușurință. După el am pus plugurile pentru a întoarce pămîntul (brăscia) și am putut astfel avea ogoare în bune condițiuni. 2) După vijelia care a bîntuit tot județul și care a fost însoțită de ploae torențială și grindină, a trebuit să întrerup 2 zile sămănatul rapiței în ogoare spre a lăsa să se zvînte puțin pămîntul ajuns la saturație. După aceste 2 zile pămîntul prinzînd coajă și bătîndu-se, dinții semănătoarelor nu mai putea pătrunde prin aceste coaje destul de bine. Am pus din nou grapele însă pe lingă că nu puteau sparge bine dar cu mare greutate puteau fi trase fiecare de cite 3 perechi boi fiecare. Am întrebuințat atunci cultivatoarei« VENTZKI la cari am pus numai o pereche de boi și mi-am putut prepara ogoarele ca și cum atunci ar fi fost din nou arate și grapate. Se înțelege că apoi semănătorile au putut merge și semăna bine. Ca stimă, Căpitan J. Sever Pleniceam Sfințeștii Apostoli 7 20 Aug. 1108. Prahova Teilor și ssaă. Onor. Societate Anonimă pentru Import și Export București Stavropoleos No. 15 Expediați încă două cultivatoare Wentzki cu 9 lame ca cele avute îngrijind încărcarea. D. Constantinescu Com. Afumați jud. Dolj. Pentru comande și informațiuni a se adresa Reprezentanței Generale SOCIET. Mini pentru mPORT și EXPORT - BUCUREȘTI — Depou Str. Brutus, 5 — Birou , Str. Stavropoleos, 15 Viile Brătiami Bucuresti, Calea Victoriei, 18 Telefon 8/14 VINDE din recolta foarte bună a anului curent w uRi nou. In cantități dela 50 deca în sus în magazin se găsesc in permanență: ILimt HIEGHIAISE și NEGRELE, MASA și de DESERT Specialitățî: Bordeaux de Drăgășani vechili Butelia.........................De 1.50 Butelia cal. superioră „ 2.50 Vinori reconfortante pentru convalescenți Tomsul de Fructe proaspete P8MD1T0BI, er« mai Sens varietăți Dr. L. Weintraub Specialist în : BOALE GENITO-UMNARE, SIFILITICE și sie PIELE. — Boale de femei — Fost asistent în policlinica D-lu. Prof. Posnor din Berlin și cu o practică îndelungată în serviciul d-lui Profesor Gaucher din Paris și Prof. Finger din Viena. S'a reîntors în capitală Consultați! 9—11 și 1—3 p. m. *p. 4, Calea Văcărești, No. 4 V Colț cu Str. Patriei, lingă Bărăția. CASA DE SCHIMB i. FUELS București. Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Sept. 1908 Cmnp. Vînd 4 °/oi lortsani Bf. 19BS 80HI. 88— 88 75 4o/o „ „ 1905 a. b. 88— 88 75 4 °/,licentă internă 90— 90 75 40|oRficulQ. Com. IDE. 1903 85 — 86 — 40/J „l . 1903 85 — 86 50 I . iud. 93 3 4 99 50 4I/2II „ » „ 89 50 90 25 Stolper. Func. rural 97 75 98 50 4 ° Jo . , „ 86 - 86,50 50/Jl » , urb.an. 95 — 95 75 5 °/i P . , , Iași 92 50 92 75 Ac. R..Națională 4160 - 4180 - n . Agricolă 380 — 390— . » So. Buc. 120— 125 — [Cor. val. austr. 105 — 106 — [Mărci germane 123 50 125” — a Banc. franceze 100 50 101”— „ italiene 100— 101]— I „ rubl. hîrtii 265 — 267 — — Calități bune, garantate — se găsesc la „Dalul Zorilor” — cu prețuri moderate — Comenzile se primesc prin scrisori și Telefon 16 — 59 No. 107, Calea Victoriei No. 107 Comersanților pentru comande mai mari, li se face rabat. Curisrul spectacolelor — Marți, 30 Septembrie — Teatrul Național.— Reprezentație de deschidere. Se va juca „Ultimul Vlăstaur”, dramă în 3 acte de d. N. Paneleika. . Teatrul popular.—Pentru a patra oară „Peneș Curcanul", piesă războinică în 4 acte de d-nii Leonescu și Duțescu-Duțu. Teatrul de varietăți „Imperial" (Cîmpineanu 16).—In toate serile reprezentații pentru familii. Program ales și variat. Debutează excelentul duet francez „Les deux Etrémes" Emil Dimitrescu unicul cupletist comic român. Trio de negrii americani „The Australian“ și cu concursul celorlalți artiști noi, pentru prima oară în Romînia Intrarea liberă. Grădina terasă a Berăriei și restaurantului „La Garpațî“. In toate serile de la 7—12 și jum. seara și Duminicile de la 5—7 d. a. concert de profesorul Ercula Pifferi de la conservatorul din Milano. „Circul Sidoli“: Continuarea luptelor pentru campionatul Romîniei. lester și Jocker, The Pirman s gentilom acrobați; Chester H. S Heck, tricilist senzațional; Les Serras jongleurs și gladiatori de forță. Muzeul Zoologic (șoseaua Kisselleff). Deschis Joia, Duminica și sărbătoriile de la 30 dim.—4 seara. Muzeul Aman (srt. C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia, Duminica și sărbătorile, de la 9—12 dim., 3—5 sjara. Pinacoteca Statului (Palatul Ateneului intrarea prin str. N. Golescu). Ateneul român (vizitarea localului și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim., 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. • Duminecă 19, LUni. 20, Marți 21, Joi 23 și Vineri 24 Octombrie a. c., renumita trupă siciliana în frunte cu celebrul artist Giovanni Grasso, care a entuziasmat Parisul, Londra și în momentul de față Viena și Berlinul, va da în sala Ateneului, următoarele piese : Duminecă 19 Octombrie „Feudalismo“ dramă în 3 acte de Angelo Guineso. Luni, 20 Octombrie: „Omerta" dramă în trei acte de Gaettano Polver. Marți 21 Octombrie „La Figlia di Jorio“. Tragedie în 3 acte de G. D’Anunzio. Joi, 23 Octombrie „Maria“, dramă în 3 acte de L. Capuana. .Vineri, 24 Octombrie „La morte Civile“ dramă în 5 acte de Giacometti. Trupa e compusă din 40 de persoane cu decorurile și costumele proprii. DE LA TEĂTRU Teatrul Național.—„Heiselbergul de altă dată“, piesă în cinci acte de Wilhelm Meyer Förster. Aseară a doua premieră din stagiune și încă o premieră fericită, în tot cazul cu mult mai fericită decât premiera cu care noua direcție și-a inaugurat activitatea la Teatrul Național. Mărturisesc că aș fi fost mai mulțumit dacă aveam prilejul să înregistrez reușita spectacolului de aseară pentru drama d-lui Pandelea și, aș fi fost mai mulțumit, fiindcă succesul Ultimului Vlăstar ar fi însemnat o lucrare de seamă mai mult în literatura noastră dramatică, atît de săracă pînă acum. Și cînd spun că direcția teatrului ne-a dat aseară o premieră fericită, aceasta se referă în primul loc la valoarea lucrărei Însăși, deoarece asupra interpretărei, deși bună în trăsături generale, am de făcut unele observațiuni. In Heidelbergul de altă dată retrăește viața veche a studențimi germane, cu toate obiceiurile și apucăturile caracteristice și proprii numai acestei studențimi a universităților germane de altă dată, printre care cea de la Heidelberg ținea locul de frunte. In mijlocul acestei studențimi vesele și zgomotoase, autorul face să înfiripeze încetul cu încetul idila de dragoste a prințului student „Karl Heinrich“, care, crescut în atmosfera rece și severă a curiei princiare din Karlsbung, începe să cunoască la Heidelberg, odată cu farmecul primei libertăți, și emoția primelor bătăi de inimă a dragostei dinții. Trimis să-și complecteze studiile la vestita universitate, „Karl Heinrich“ (d. Bulandra), timid în primii pași ai vieței de student, e curînd cuprins în val-vîrtejul petrecerilor zgomotoase ale tinerimei universitare. In studentul Dellen ( Livescu), Karl Heinrich găsește cea dinții cunoștință studențească, în bunul și bătrînul său profesor dr. Jütner (d. Niculescu) pe sfetnicul binevoitor, iar în gingașa și duioasa Käthe (d-na Marieta Ionașcu) sufletul stingher care’l înțelege și care’l face să cunoască primele dezmierdări ale dragostei de fecioară. Dar, de abia „Karl Heinrich“ începe să guste din farmecul libertate și al dragostei, de abia viața începe să-l zâmbească atrăgător, și iată că, într’o bună zi, ministrul de rang (d. V. Leonescu) sosește pe neașteptate la Heidelberg pentru a nu face cunoscut că trebua să renunțe la tot și toate, pentru a se încătușa iarăși în lanțurile vieței fără viață a curiei princiare. Tronul principatului îl aștepta. Tînărul prinț se revoltă, protestează, dar, în cele din urmă e silit să se supună, cei chemați a domni neaparținîndu-șî niciodată. O întreagă psihologie se degajează din dialogul prințului cu ministrul său. Adio deci libertate, farmec și iubire. Reîntors la Karlsburg, „Karl Heinrich“ domnește. Atmosfera curței princiare îl înăbușă. Iată, însă, sosirea neașteptată la curte a bărtrînului servitor Kenermann (d. N. Soreanu) de la Heidelberg, îl face să retrăiască cîteva clipe viața de altă dată. iul îl covîrșește și, sub influența aducerilor aminte, face o ultimă călătorie la Heidelberg în tovărășia pretențiosului säu valet Lutz (d. V. Toneanu). La Heidelberg, însă, nu mai regăsește viața de altă dată. Răceală și indiferență. Foștii lui camarazi s’au dus, s’au risipit în lumea largă ca și cum nici nu ar fi fost vreodată. Doar Käthe a rămas aceiași, aceiași fire iubitoare și blajină, care-î dezmierda visurile de odinioară. Ce-a fost s’a dus, nu mai revine, vremurile schimbă toate în mersul lor grăbit. Ce deziluzie pentru tînărul prinț și ce simplă, dar minunațiă filozofiei Aci ia sfâr șit maeștrii de șah la București Unul din cei dinții Campioni al jocului de șah, d. Jacques Mieses, din Leipzig, va sosi în curînd în București. D. Mieses a cîștigat in rep rînduri premiul întîî în tara internaționale, în special Viena. E de altmintrelea îtor de șah cunoscut,un teoret distins și amatorii romîni ai lubilului joc vor avea ocazia rară de a-și măsura forțele cu acest matador. Jucătorii de șah din lumea întreagă au urmărit zilele acestea faimosul match între cei doi jucători mai tari cari există, d-nii Ljisker și S. Tarrasch. Matchul a avut loc la Düsseldorf și la Münich. Se știe că municipalitatea din Münich instituise un premiu de 6000 mărci pentru învingător, că partidele s-au jucat chiar în sala de ședință a consiliului comunal din Münich și că afluența publicului a fost enormă, cu toate că intrarea era cu plată. D. Mieses a avut de multe ori ocazia de a se măsura cu succes pe terenul celor 64 de case atît cu d. Lasker cît și cu d. Tarrasch. Aceasta, dovedește că jocul d-sale se distinge printr’o putere mare și prin o forță de combinație extraordinară. Sosirea d-sale la București e așteptată pentru Vineri și e probabil că chiar Sîmbătă seara se va măsura într’un joc simultan cu vreo douăzeci din cei mai tari jucători din București. Un comitet de inițiativă s’a format pentru închirierea unei săli unde se va produce campionul din Leipzig. Vom ține în curent pe cetitori în această privință. — S. ști piesa, din care nu lipsește nici viața, nici acțiunea, nici duioșia clipelor de lirism și nici emotivitatea momentelor dramatice. Piesa a plăcut, cu tot caracterul ei eminamente german, în care se zugrăvește o viață necunoscută la noi. Heidelbergul de altă dată a avut aseară și avantagiile unei bune interpretări, căreia nu i-a lipsit nici o montare tot atît de satisfăcătoare — dar, cu unele observații bine înțeles. In primul loc, un număr mai mare de studenți, ar fi dat și mai mult actului al Ill-lea viața și coloritul de care are nevoe. Apoi, asupra interpretărei, D-na Marieta Ionașcu a fost o bună Kătirie, dar i-a lipsit pe alocuri gingășia și candoarea virgitităței; acel ,,rămâne?“, din actul al doilea, adresat d-rului Jütner, avea nevoie de mai multă timiditate și, în special, avea nevoe de tmiditatea pe care o dă jena și lipsa de îndrăzneală a fecioarei care se teme,să nu i se ghicească gîndul. M’am oprit la această scurtă replică, fiindcă de ea se leagă o bună parte din nota caracteristică a rolului. A fost prea mult femee d-na Ionașcu și prea puțin fecioară; — iar în scenele de zburdălnicie, mi-a reamintit pe „Frantzi“ din „Farmecul unui vals“, influența operetei s’a resimțit ce e dreptul puțin, dar s’a resimțit. In schimb, d-na Ionașcu a pus destulă inimă în scenele despărțirei din actele III și V. D. Bulandra a caracterizat și redat bine pe „Karl Heinrich“ în primele două acte. Nu i-a lipsit nici timiditatea și nici melancolia pe care o imprimă tînărului prinț educația rece și severă de la curte. Se cerea, însă, mai multă expansiune și sinceritate în viața d-sale de student. Destul de cald și emotiv în scenele de ■revoltă și lirism, in scenele de revoltă cu ministrul Hang, corect redat de dr. V. Leonescu,și în scenele de lirism cu draga sa „Käthe“. D. Niculescu reîntinerise sub influența studențimei vesele și zgomotoase de la Heidelberg. D. Livescu a dat toată viața necesară studentului Detlev și mi-ar fi lăsat o și mai bună impresie, dacă în pauza dintre actul II și III renunța să apară printre spectatori in foaierul de jos al teatrului. D. Soreanu a făcut o relație din neînsemnatul rol al lui Kellermann, după cum d. V. Toneanu a creiat cu obicinuita d-sale vervă pe mult pretențiosul valet Lutz. Nu am înțeles insă la d. Soreanu „chiuleții“ și „fracul“, după cum n’am înțeles rostul redingotei, ghetelor și pălăriei înalte la valetul de cameră al prințului. Bine d-nul Achilie și Aurel Petrescu in micile d-lor roluri. Ca ansamblu, însă, spectacolul de aseară, a fost un bun spectacol. interim., fără literatura, și care din invidie a devenit critic, — este domnul Mihalache Dragomirescu. Dacă-i pomenesc numele, o fac din cauză că persoana sale e de actualitate, — și pentru că întotdeauna trebue să dai Cesarului, cel al Cesarului și „celui mai de jos“ pe scara criticei ce i se cuvine „celui mai de jos“... De doi ani de zile domnul acesta trage sforile culiselor literare prin revista d-sale Convorbiri critice pe care oamenii de duh și unele ziare au botezat-o Convorbiri ridicole. Acum în urmă, după două luni de vacanță, — din lipsă de cititori sau alte cauze, nu importă, — revista reapare cu un articol de fond intitulat: „De ale noastre și de-ale altora“ în care d. Mihalache Dragomirescu, — ca un Don Chișor de pe malurile Dîmboviței, pornește razboiu în contra celor mai mulți dintre scriitorii cu nume, cari nu-i fac cinstea să-l bage în seamă. D. Duiliu Zamfirescu e calificat: „localizator al lui Tolstoi“, Sadoveanu deasemeni, Haralamb Lecca e înjurat pentru traducerile sale, Sandu Aldea capătă aceiași pilulă, după cum o capăt și eu. Și o mulțime de invective la adresa scriitorilor în genere și a lui Tolstoi în special, a cărui „mărime de astăzi va fi micimea lui de mine“ reproduc cuvintele d-lui Mihalache, care insinuiază deci că „așa numiții localizatioi ai lui Tolstoi“, vor fi cu atît mai mici odată. Apropieri și afirmațiuni atît de ridicole pier prin însăși stupiditatea lor și dau oglinda omului care îndrăznește să le formuleze. Nu vroiu să discut motivele cari l'au făcut pe t. M. Dragomirescu, să lărgească cercul criticelor sale, pentru a ajunge astăzi la invective și insinuații cari dovedesc o mare doză de nerușinare. Nu discut aceste motive, din dragoste pentru cîțiva literați, și din respect pentru o casă editoare, cu un trecut frumos în istoria literaturei noastre. Și fiindcă domnul Dragomirescu, criticul, își ia aere de judecător al literaturei noastre și se crede în drept să învețe pe scriitori „cum să scrie“ și-î acuză că și stilul și operile lor sunt anti-romînești, — îi amintesc literatului ratat, producțiile-i literare de odinioară, — și deși î profesor de Universitate și încă de estetică sau literatură, — îl sfătuesc să cheme pe vreun licean să-î discute operile și să-i arate greșelile de limbă și de stil. De altfel nu î nevoe de mers atît de departe... Chiar articolul d-lui Mihalache Dragomirescu amintit mai sus, de la primele rîndurî, e scris într'o limbă care numai romînească nu e! D. Tocilescu, apoi d. Apostolici, într’un document articol publicat în revista „Literatură și artă romînă“, au dat, o admirabilă lecție de gramatică și bună cuviință d-lui Mihalache Dragomirescu. Nu văd deci nevoia să insist asupra unui fapt cunoscut de toți, mai ales că pe continuatorul muzei lui Prodănescu,—de veselă meorie,— nu-l cred în stare să-și greșelile și să se corijeze, un ingîmfat de sine și care fost înzestrat cu nimic de la natură decît cu îndrăzneala, — fie acel om chiar directorul Convorbirilor Ridicole, va ajunge ușor ,să facă zgomotul butonelor goale din fabulă... Butoaele totuși pot fi umplute, pe cînd... Las pe. d. N. Dragomirescu să complecteze. In special programul matineurilor pentru copii trebue cu totul schimbat, căci acum se oferă copiilor sau tablouri cari îl înspăimîntă sau tablouri obscene. Se impune dar ea ,autoritățile în drept să reglementeze aceste reprezentațiii. Pe de altă parte fiindcă o mare aglomerație de copii la matineuri, ar fi de dorit să se impună deschiderea mai multor eșiri, altfel, în caz de primejdie, se expun copiii la o adevărată catastrofă. Luni seara consiliul permanent al ministerului de instrucțiune a judecat pe d. profesor Teohari. D. N. Em. Teohari, profesor la liceul din Pitești, era chemat înaintea consiliului pentru un articol semnat și publicat de d-sa într’un ziar politic, articol, pe care autoritatea superioară la găsit jignitor pentru d. ministru Sp. Haret. E pentru prima oară cînd un profesor secundar e dat judecăței pentru un articol de ziar. D. Teohari s’a apărat singur, timp de aproape o oră, iar consiliul, în urma unei lungi deliberări, s’a pronunțat pentru achitare. Hotărîrea consiliului este demnă, din toate punctele de vedere. Mai întîî, s’a adus un serviciu corpului profesoral, serios amenințat în libertatea lui, și al doilea, i’a adus un serviciu însuși d-lui ministru Hai’et., care a fost împiedecat să săvîrșească o nouă faptă rea, a cărei urmări ar fi fost incalculabile pentru membrii învățămîntului. D. profesor universitar Rădulescu-Motru, care a asistat pe d. Teohari, a fost foarte violent, dovedind că d. Haret, pe timp de opoziție, nu numai că atacă, dar chiar aproape insultă autoritatea superioară de care depinde. Un cetățean ne aduce la cunoștință că în cărticelele de hîrtie de țigară găsește întotdeauna o lipsă de 20—30 foițe. Alți cetățeni ne semnalează faptul că mai mult de jumătate din bețele de chibrituri nu se aprind și dacă se aprind se sting imediat; de asemenea ni se atrage atențiunea că aprinzătoarele de pe cutii sunt defectuoase, fiind confecționate dintr’o materie mai puțin dură ca gămăliile de la bețele de chibrituri. Direcția R. M. S. ar face bine să cerceteze și îndrepteze relele semnalate. Consiliul de higiena și salubritate publică va ține ședință astăzi după amiază la orele 4. Ministerul de interne a trimis o circulară tuturor prefecturilor din țară, prin care se semnalează faptul că mulți săteni sunt contravenienți de pe urma culturei ilicite a tutunului, din cauză că nu cunosc extractul de tutun pus in consumație de R. M. S. care se poate întrebuința cu succes contra rîiei la el.Pe viitor, fiecare debitant de tutun din comunele rurale vor fi obligat a ține în depozit extract de tutun. D. G. G. Assan, președintele Camerei de comerț și industrie, sa întors din străinătate reluîndu-și ocupațiunile. In cursul lunei Octombrie, Camera de comerț va ține prima ședință din sesiunea ordinară de toamnă. Membrii Camerei de meserie au fost convocați pentru mîine Mercur 1 Octombrie a.,c. orele 4 p. m., în localul Camerei de comerț. D. V. Primide a fost recomandat ministerului de comerț pentru funcțiunea de secretar-comptabil al corporației grupului I din Giurgiu. Azi sau mîine se vor afișa, programele după care vor avea loc examenele la facultatea de drept in sesiunea actuală. D. Emil Costinescu, ministrul de finanțe, a lucrat azi dimineață la ministerul de externe. In urma concursului depus, următoarele candidate au fost admise solvente în școala normală de fete „Elena Doamna“ din Capitală: Negoițescu Alexandrina, chițulescu Ecaterina, Costache V. Joița, Dăscălescu Eufrosina, Constantinescu Gh. Alexandrina,Costache Elena, Bălan N. Tița, Văcărel D. Maria, Christescu D. Elena, Bălan Elvira, Dumitrescu G. Maria, Haidovicî Victoria, Alecu C. Ruxandra, Popescu I. Alexandrina, Teodorescu C. Joița, Păunescu T. Maria, Ionescu S. Zenobia, Gheorghiade S. Margareta, Pralea V. Ecaterina. Răspins la o critică Sub cuvîntul că scriitorii nu trebue să răspundă la criticele ce li se aduc, fie ele oricît de absurde, de insultătoare, de false, sau necinstite, o sumă de nechemați și-a fi luat rolul de „ocărîtori publici“ și insultă pe toți scriitorii cari contribue cu ceva în mișcarea literară de astăzi. Nu interesează ideile pe cari acești pseudo-critici le apără, — căci n’au idei, — și nu interesează nici bisericuțele, mai mult sau mai puțin literare, ai căror reprezentanți sînt. In majoritatea cazurilor sc piticii la na l, — afară de mici execepții, — sunt negustori de hîrtie tipărită și, ca să-și desfacă marfa, înjură sau laudă după interesele tarabei. Bineînțeles, e chestiune de demnitate pentru scriitori, să-i privească de sus pe insultătorii aceștia, să-î lase să se facă singuri ridicoli, căci ridicolul vine in totdeauna peste oamenii fără judecată cari vor să înșele opinia publică. Și ca dovadă că așa este,— cîțî critici au făcut zgomiot o zi, s’au îmbrăcat cu poleiala unei glorii sigure, dar au dispărut curînd ca niște paiațe de bilcnü, într’un cortegiu de caraghiozlîcuri. Critica,, incontestabil, are un rol, și poate chiar să se ridice pină la artă, dar trebuesc talente pentru aceasta. Astăzi, fiind multe goluri de împlinit în literatura noastră, talentele caută să creeze și nu-șî pierd timpul să discute opera altora. Din această cauză critica la noi se alimentează mai ales din rotația literaturei noastre de toate genurile, și nu-i de mirare că aproape nici un critic nu se ridică la idei generale, — ci cei mai mulți fac operă de cîrtițe, înjură un loc să argumenteze și aproape nici unul nu se ridică pe culmile luminoase unde s’au urcat odinioară d-nii Maiorescu și Gherea. Cel mai tipic exemplu al scriitorului ratat, pe care l-a dat aLudovic Danș Infomațiu și Mișcarea diplomatică nu se va mai face acum ci cu mult mai tîrziu. Cauza amînărei se atribue dificultățea de a se numi la Sofia un ministru plenipotențiar ceea ce implicat ar fi recunoașterea nonei stări, de lucruri din Bulgaria de către Romînia. Sturdza a găsit că cea mai bună soluție este amînarea. O revistă militară franceză ocupîndu-se de armată noastră a făcut neerlata greșală de a afirma că Romînia nu dispune decit de 40.000 oameni sub arme. Aceiași revistă a publicat o ilustrație reprezentând doi ofițeri de artieric iuțind șah, iar în explicația gravura se spunea că sunt ofițeri de cavalerie. E regretabil că se comit asemenea erori. Numărul soldaților noștri e cu mult mai mare. Numai contingentul anual e de 44.000 oameni și se știe că sub arme sunt cel puțin două contingente, deci aproape 90.000 oameni. In timp de campanie putem mobiliza pînă la 300.000 oameni în prima linie și pînă la 500.000 în prima și a doua linie. Toate trupele au instrucția complectă, cu noul armament. Ceea ce ne lipsește în parte, le îmbrăcămintea și această lipsă va fi complectată în cel mult doi ani. E bine să se știe aceasta și de străini și de cetățeni. Din diferite părți ale țarei s'a semnalat faptul că muncitorii sîrbi, din elementul rezervei, au părăsit ocupațiile ce aveau la timp și în fabrici și au plecat spre patrie. Mulți dintre ei nici n'au mai așteptat să-și reguleze socotelile și au plecat, grabnic, spre a se pune la dispoziția autorttățillor resprectve. D. Take Ionescu, care urma să plece mîine seară la Iași, nu va mai pleca în Capitala Moldovei. D-sa se va duce probabil Duminica viitoare la Constanța, unde va avea loc o întrunire a membrilor partidului conservator-democrat din acel oraș. D. Gr. Ginea, fost ministru la Paris, care și-a regulat drepturile la pensie, a sosit în țară. D-sa s'a prezentat d-lul Sturdza și zilele acestea va fi primit în audiență de către rege. . D. Take Ionescu a plecat azi dimineață la Sinaia. Miercuri 1 Octombrie se va deschide în rotonda Ateneului român expoziția de pictură a d-lor Pompiliu N. Atanasescu și George Mircescu. Examenul pentru ocuparea posturilor de judecători de ocoale va începe în Capitală Joi 3 Octombrie in localul universităt.eî. Reprezentațiile de cinematograf din sala Eforiei ar trebui supravegtiate de autoritățile în drepta MW IM austriac —. Voci din presa sârba — Ziarul „Stampa“ ocupându-se de nota de protestare adresată de guvernul Velimirovici cabinetelor europene, spune că ea a produs cea mai mare nemulțumire în toate cercurile politice și în toate straturile sociale. Protestarea în chestiune, zice „Stampa“ trebuia să fie mai energică și mai documentată. Mai departe „Stampa“ se întreabă: „De ce în nota de protestare n’au fost enumarate toate atingerile aduse, de către Austria tractatului din Berlin? De ce n’au fost enumerate toate dovezile pe care le-am dat pînă azi că timp de 30 de ani am făcut tot ce ne-a stat în putință ca să nu aducem vre-o atingere numitului tractat? S’au guvernul d-lui Velimirovici socoate că în locul lui, Franz Iosef, are să îndeplinească acest lapsus? • Apoi gazeta în chestie se ridică înpotriva pasagiului din nota, în care se zice că dacă puterile semnatare ale tractatului din Berlin vor ratifica anexarea Bosniei, atunci să acorde Serbiei o compensație. „Cum a îndrăznit un guvern sârbesc, zice „Stampa“ să pronunțe acest cuvînt de pe acuma, cînd pînă la ratificare ne mai rămîne deschis încă un drum, drumul războiului. „Stampa“ termină calificind acest act drept o rușine fără pereche în istoria omenirei. Ziarul „Bămogradske Novine“ spune că nota de protestare a Serbiei constitue o umilință pe care sper că Scupștina națională va ști să o repare. De altfel în fața reprezentanților națiunei, nu se prezintă decât două căi. Nu voim să anticipăm. Dar ar însemna să insultăm pe reprezentanții națiunei atribuindu-le, lașitatea de a alege pe cea mai ușoară, din care demnitatea noastră să iasă știrbită- v . ADEVERTIL' BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE| ^ORMATELE RERULUI;(Cu ilustrațiuni in text) Evenimente internaționale Agitația din Serbia In Serbia, situațiunea e neschimbată; aceiași agitațiune domnește la Belgrad, ba cu cît guvernul dă înapoi, cu atît crește entuziasmul populațiumea pentru războiu. Skupștina a adresat Skupștinei muntenegrene o telegramă de salutare și mulțumire, a votat un credit de 16 milioane lei pentru armament și un ordin de zi prin care pune la dispoziția guvernului, forțele ei ,și ale poporului sîrb. Deputatul rus Ipasovici a trimis Crucea roșii sîrbe 1000 de ruble și a declarat că intră in legiunea voluntarilor Cel mai entuziasmat însă este prințul moștenitor, care a declarat că se va pune în capul voluntarilor pentru a-l duce peste Drina. Prințul va fi proclamat în curînd general. Tot el a dat haine și munițiuni pentru 50 de comitagii, cari au sosit la Belgrad. Liga feștilor garibaldienî a hotărît, ca în cazul unui războiu sîrbo-austriac, să meargă și ei în frunte cu Riciotti Garibaldi în contra Triestului, spre a-l lua din mîinile Austriei. Demonstrațiunile anti-austriace continuă. La Uskub a avut loc o întrunire de protestare în contra anexărei, la care au luat parte sîrbi, greci și turci. întrunirea a fost prezidată de Nejib Ani Draga, june turc. Asemenea întruniri de protestare au mai avut loc la Monastir și Salonic. Atitudinea Austriei . Austria e în expectativă deocamdată și măsurile ce leia nu dovedesc că situațiunea ar fi gravă: împăratul a primit pe șeful croaților din Bosnia, d. Mandici, care l-a asigurat de credința populațiuneî din Bosnia și Herzegovina către coroana austrio-ungară. Singura măsură luată de Austria este mobilizarea garnizoanei din Cernăuți, care se spune că va fi trimeasă în Bosnia. Jandarmii bucovineni au și plecat. Se vor mai trimite, de asemenea în Bosnia, jandarmi din Silezia, Moravia și Boemia. Un lucru e sigur, acela că nici o putere nu aprobă anexarea Bosniei. Agitația din Muntenegru în Muntenegru agitația populațiunei sporește necontenit. Eri a avut loc o întrunire sub cerul liber, la care au luat parte cîteva mii de persoane. S’au făcut manifestații în fața palatului princiar și prințul Nikita a ținut o cuvîntare poporului Muntenegru a mai trimis puterilor o nouă notă de protestare. Situația în Bulgaria Erî a avut loc în Sofia primirea regelui Bulgariei. S’au făcut manifestații entuziaste suveranului, s’au ținut discursuri, iar seara a avut loc o retragere cu torțe. Duminică 215 Noerdbre a. c. se va face în public de către comisiunea compusă din reprezentanții Camerilor de comerț din București, Iași Drăcia, Craiova, și Constanța. Tragerea Marilor Premii acordate gratuit abonaților ziarului „Dimineața" a căror valoare este de peste 25000 lei. Imobilul din str. Teilor No. 208, unul din principalele premii, este în reparație și în scurt timp, complect renovat și mobilat, va fi la dispoziția tuturor cari vor voi să-l visiteze. politice vor fi supuse unor puternice transformări. ,Am credința ca mai curînd de ■cât oricăror așteptări, partidul conservator-democrat,, — spre binele țărei,—va profita de aceste transformări și grație faptului că este condus, de una din cele mai frumoase, și sănătoase inteligențe ale țărei, va fi chemat să joace un rol preponderent în conceperea și rezolvarea tuturor acestor mari probleme economico-sociale, pentru cari partidele așa zise istorice, fie din tradiții învechite, ruginite, fie din aspirații greșite, sau personale, se arată ca insuficient pregătite. — Ce ziceți de modul cum vă atacă ziarele liberale pentru trecerea dv. la conservatori-democrați ? — Lucrul nu mă surprinde, căci totdeauna s’au purtat astfel cu foștii partizani, ori cât de prețioase ar fi fost serviciile ce aceștia le-au adus vr’odată partidului. ..E chestie de ingratitudine și atita tot. De altfel mă aștept la orice atac din partea adversarilor mei, și sânt, din aceia cari știu să primesc cu fruntea sus orice luptă și orice lovitură. In așa fel, mă duc la Iași, pregătit pentru toate și însuflețit numai de ambiția de a servi partidul consevator-democrat, căruia îl consacra de azi înainte toată dragostea și puterea mea de muncă.“ Rep. Interview m st.1J. Felia Am întîlnit dăunărî la Capșa, pe d. V. I. Pella, noul membru al comitetului executiv al partidului conservator-democrat din Ia șî și director-delegat al ziarului „Opinia“ și am dorit să aflu impresiunile d-sale asupra ședinței în care cu atîta căldură a fost primit de membrii comitetului, în urma recomandațiilor d-lui Al. Bădăran. — Sînt încîntat, — mi-a spus fostul primar și deputat de Rîmnic — de primirea atît de cordială ce mi s’a făcut de către membrii comitetului, precum și de cuvintele extrem de măgulitoare pe cari d. Bădărău le-a rostit la adresa mea. Vespasian I. Pella „Am putut să observ cu această ocaziune, admirabila organizație adevărat democratică, a acestui partid în care deși există cea mai desăvîrșită libertate de cugetare și exprimare a ideilor, totuși e dominată de cea mai perfectă unitate în toate manifestările ei politice. „Și aceasta se datorește pe lingă spiritelor, distinse ale căpeteniilor ei conducătoare, și puternicei autorități morale și nemărginitei dragoste de care d. Bădărău se bucură printre toți membrii partidului. „Din această cauză, organizația conservatoare-democrată de la Iași apare ca o formidabilă forță politică și explică îndeajuns frumoasele succese ce a repurtat pînă acum. — Ce motive v’ați determinat ca după 4 ani de expectativă politică, să vă însoriți în acest partid și să părăsiți pe liberali de care vă leagă atîtea lupte din trecut? — Zguduitoarele evenimente din primăvara anului 1907, au pus partidul liberal într’o tristă — dar adevărată — situație de inferioritate față de țară, care aștepta să-l vadă ințelegînd și rezolvînd complexul de probleme economicosociale, conform cerințelor vremei și în scopul menținerea unui echilibrul stabil de viață între toate clasele noastre sociale. „Din potrivă, partidul liberal s’a arătat cuprins de un spirit de exilare, ca să nu zic de nepregătire, și cu tot sprijinul opoziției, a dat țărei o operă de reforme incomplecte, ceea ce e mai grav, cu caracter de inaplicabilitate care n’a făcut decit să prelungească o dureroasă stare de lucruri. „In asemenea împrejurări, partidul conservator-democrat s’a format și a apărut în fața țărei ca o imperioasă necesitate socială—mai cu seamă vechiul partid conservator s’a manifestat în chip violent și cu porniri războinice împotriva soluțiilor reformatoare reclamate de greua problemă agrară. „Din această pricină e natural să vedem cum împrejurările vin în mod inevitabil pentru a evoluționa viața politică a țărei noastre, de pe urma cărora vechile partide Știri judiciare D. Toma Simionescu, care a fost condamnat la 30 zile închisoare pentru practicarea medicinei,, a făcut apel. Mai tiplr iept Cercurile politice și judiciare se arată surprinse de faptul că, deși raportul comisii mei care a anchetat la Iași, a fost definitiv întocmit și luminat încă de Jon oraș d. a., d-lui Toma Stelian, cocci raport n’a apărut nici pină astăzi în „Monitorul Oficial“. Surprinderea aceasta e cu atît mai justificată cu cît datoria ministrului de justiție era să facă ca glasul înalților magistrați, cari au făcut ancheta,, să fie duzii cu mai curînd posibil. I. Toma Stelian a avut însă să lupte cu oarecare dificultăți din cauza cărora s'a produs intîrzierea in chestiune. De ce natură erau acele dificultăți, se vă vedea din cele ce urmează. Cum s’a spus din timp prin „Adeverul“ raportul definitiv al d-lor Scarlat Ferechiade și Ciru Oeconomu conchide că: In ce privește pe d. Cuza, d-sa și-a retras acuzarea de venalitate adusă magistraților, a menținut, însă, •că unii magistrați se lasă influențați, în modul cum judecă, de considerente politice — lucruri dovedite ca absolut inexacte. In ce privește pe d. Hamangiu, d-sa s'a lăsat condus de considerente de dușmănie personală și ambiție rău înțeleasă și cu bună știință a denigrat magistratura. Părerea comisiunei este, că d. Hamangiu a devenit imposibil ca magistrat la Iași. * Desigună față de astfel de coi»,cluzium d. Toma Stelian nu putea să nu dea cuvenita sancțiune în ca privește rm d. Hamangiu. Un personagiu politic marcant a crezut însă de cuviință să intervia în favoarea procurorului de pe limbă Curtea de apel din Iași. Acel personagiu a căutat în primul loc să convingă pe d. Stelian că atitudinea d-lui Hamangiu n’a fost motivată de o pornire in contra magistraților ci din considerente de ordin general. Actualul procuror de Curte este un dușman hotărît al faliților, al acelora care dăunează creditului țărei și că voind să fie aspru ca aceștia a făcut o acțiune care greșit a fost interpretată ca îndreptată direct in contra magistraților. Acel personagiu a insistat pe lângă ministrul justiției că în căzun cel mai rău pentru d. Hamangiu acesta să nu fie destituit ci înlocuit.* —Se înțelege că situația d-lui Stelian e dificilă. Față de concluziile raportului d. Hamangiu trebuește sacrificat. Ce te faci însă cu stăruința depusă de către un om care e un personagiu politic dă mina înîia? Cu toate acestea ministrul justiției va trebui să ia o hotărîre, mîine sau cel mult poimîne. Raportul va apărea cît despre ă. Hamangiu, deși în unele cercurî se afirmă că dacă comisiunea conchide că s’a făcut imposibil la Iași asta nu înseamnă că n'ar putea fi adus la București — după toate probabilitățile va fi înlocuit cît se poate de curînd. Cum e vremea Același timp frumos și liniștit se menține pretutindeni. Noaptea în toată țara rouă abondentă, iar la munte brumă, îngheț a fost numai la Sinaia, unde termometrul s-a coborît la — 1 gr. Temperaturile minime au variat peste noapte în cele mai multe localități între plus 4 gr. și plus 8 gr. iar cele maxime din cursul zilei între plus 16 gr. și plus 23 gr. Cele mai ridicate temperaturi din țară plus 24 gr. la Baia-de-Aramă și plus 25 gr. la Strehaia. Presiunea atmosferică tot ridicată este în mijlociu către 772 mm. . N’a plouat nicăeri.