Adevěrul, decembrie 1908 (Anul 21, nr. 6916-6943)
1908-12-01 / nr. 6916
Xjont 1 Becembrie 1908 Șoșoni și Galeș! ——d« St Feiersbir !— VERITI Hummm cm Recunoscuți ca cel mai buni tip din toata lumea .................... Grand Prix la expoziția din Paris 1908 mmmmsma Schweizerische Locomotiv & Maschinen Fabrik WINTERTHUR FABRICA SPECIALA PENTRU Rotoare cu gaz sărac și benzină PENTRU ORICE ÎNTREBUINȚARE Reprezentanți generali pentru Romînia Hans Herzog & Co. București, strada Decebal No. 20, București Motoare de peste 600 cai putere aduse în țară CATEVA REFERINȚE : Moara Franz Defoer, Corabia, 50 cai Caro! Cíöfel S*sor I. St. Basades cu. București, 50 cai. ©. I. Zamfire SMBii. Fabrică de cioc^lătă, București, 30 cai. B« Gaiser Fabrică de ornamente de șine, 20 cai. KALODONT PASTĂ de PINTÎ/^f^X de vânzare la: FA.8ARG'SSohn&e;Paris S^>^ PROGUERIS etc. Reprezentant: Sam. Dobi. București LA PTARIA FLORA Renovată și amenajată, pune localul la dispoziția onor. clientelei la ori-ce oră din zi sau noapte [Bucătărie Excelentă Vinuri Delicioase Cele mai renumite mărci de Champagne Saloane Particulare Cu toată stma 1. Math-Huyer Prima semințerie agricolă București, strada Doamnei Mc. 10 Aduce la cunoștința onor. domnilor agricultori, viticultori și grădinari, că în dorința de a da o extensiune mai mare acestei afaceri a adus și semințe pasagere precum și sentințe de flori cele mai bune calități și varietățile cele mai noi din străinătate Pentru semințele furagere d-nii cultivatori sint rugați a aviza calitatea pămîntului ce au, pentru a li se recomanda furagele prielnice acelor păminturi fiindcă aducem varietăți de furagere necunoscute încă la noi în țară și de a căror germinare garantăm VÂNZĂRILE SE FAC ȘI EN DETAIL . Cataloagele se trimet gratis la cerere — CAUCIUCURI PNEUMATICE și MASIVE PENTRU AUTOMOBILE, BICICLETE și TRĂSURI RECUNOSCUTE CA FABRICAȚIUNI DE PRIMUL ORDIN Mmti-Mto«i Sofia-Pertla Suppigham Reprezentant pentru RomAnia: ST. G. SAPATINO, Strada Smîrdan No. 5, — București (Casa Țăranu) Telefon 596 Predarea se efectuează la 34 ore de la comanda COMHTMT — de Prima Calitate — Predat la domiciliu în saci plumbuiți — Bresstate Garantată Banca <• Credit «Scont Str. Kirageorgeuici, 3 — Telefon 10/7 MB VECHEA și CUNOSCUTA F30VA Bcenomum Zlatko Are onoare a face cunoscut onor. sale clientele că noile sale magazine ale HÓK HŐSIEK $i ABfiOBLE de FSTQOBAFIE din Strada Doamnei No. 23 ............. Vis â-vis de Creditul Funciar Rural — complect instalate, astfel că se găsește chiar de acum în plă, sunt situație de a o servi tot atît de prompt și conștiincios ca și în trecut. Vinde: ENGLEZESC Ramine dreptul de grațiare. Votul Camerei franceze nu-1 alungă. Președintele republicei răsmine liber s'o exercite, după cum prevede Constituția, așa că ghilotina va funcționa — se prea poate — după cum șeful de stat va fi sau nu aboliționist. Curierul spectacolelor Duminică 30 Noembrie Teatrul National. —In matineu: „Doctorul fără voe”. și „Bolnavul închipuit“. Seara: „Heidelbergul de altădată". Circul Sidoli. — In fiecare seară reprezertațiuni date de cinematograful Pathé Fréres, demonstrator I. Kupperman. Teatrul de varietăți „Imperial" (Cîmpineanu 16) în toate serile reprezentații pentru famiilii. Program mare și variat. Debutează pentru prima oară Les Dieta duet francez, Emil Dumitrescu cupletist comic român cu concursul unui admirabil duet Tyrolez și a celorlalți artiști angajati. Intrarea generală 1 leu pentru chetă. Duminicile și sărbători Matined cu intrarea liberă.. Teatra Edison. — Cinamatograf Pathé Fréres, cu program nou. Sim paticil comici Anry-Pol și The 4 Otinos comici excentrici. Circul Sidoli. — In fiecare seară reprezenta fiuni de cinematograf. Grădina terasă a Berăriei si restaurantului „La Carpati“. In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicile dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la Conservatorul din Milano. Teatrul Boulevard: în fiecare seară cinematograf-teatru Ceser. Muzeul Aman (str. C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia, Duminica și sărbătorile, dela 9—12 dim. Expoziții.— In palatul Atheneului român, expoziția pictorilor Luchian, D. Mihăilescu și E. Sperlich și Const. P. Constantin. Muzeul Zoologic (șoseaua Kisselleff). Deschis Joia, Duminica și sărbătorile dela 10 dim.—i seara. Din Frumușica Bal. — In seara zilei de 22 Noembrie a avut loc in localul primăriei un frumos bal și producție școlară sub conducerea d-lui. A. Ionescu, institutor din Storești. A asistat o lume imensă și aleasa. Producția școalei din Storești s’a prezentat cu coruri populare și recitări, la cari s’au remarcat elevii: lonescu Emil cu poezia „Biju și Grivei“ de G. Rahetti, lonescu, Henrieta cu poesia „Zero și Unu“ de G. Rametti, Ursachi Maria cu poezia „Sare“ de Th. Spanartța și elevii Vălăncă și Alecu cu Albulescu N., în dialogul „Libertatea“. D. C. A. Ionescu a ținut o conferință: „Curajul ca element al caracterului“. Orchestra civilă, sub conducerea fraților Filip din Botoșani, a distrat publicul cu ariile cele mai frumoase. Prin mulțime de abia am putut remarca pe: d-nele Maria Zaharia dr. Șipoteanu, dr. Auerbach, Ionescu, Maxim, Zincu, Clos, Candela, Dragan, (Flămînzî), Drăgan (Feredeni), Crupenski (Hirlați), Săvescu, etc. • D-rele: Bogdanescu (instit. Hîrlău), N. Crupenski (Hirlați), Olga Drăgan, surorile Anghelescu, surorile Săvescu, surorile Regleanu, Maria Gheorghiu (instit. Hirlau), Elena Gheorghiu (Feredeni), surorile Misir, Davideanu, etc. D-nii: dr. Șipoteanu, dr. Awerbach, Obreja (administratorul plășii), Totoescu, primar (Hirlau), Zincu, Zaharia, Clos (Hirlaü), C. A. lonescu, Pavlol, Candela, Ignătescu, iar preot D. Drăgan (Flăminzi), preot Toma Săvescu, preot Const. Anghelescu, preot M. Drăgan, Maxim, Davidescu, Chițescu, Bolocan, M. lonescu, precum și mulți alții pe cari îi rog a mă scuza, că mi-au scăpat din vedere. Bal. La 6 Decembrie se va da in localul școalei. „Cultura“ din localitate, de către un comitet compus din domnele Sophie M. Juster, Peppi D. Zaharia, Clara C. Milian, Jeanette A. Loebel și Eva dr. Abeles un frumos bal, pentru ajutorarea văduvelor și săracilor din localitate. Se prevede un mare succes: ponsabilitățile. Calul rănit a fost ridicat de o ambulanță a sberetății pentru protecțiunea animalelor.—d. inaugurarea școalei „Ioan Olteanu“ din Chitila Eri, s’a făcut inaugurarea localului de școală din Chitila, clădit cu cheltuiala d-lui loan Olteanu. Au azi stat la această inaugurare de Spiru Haret ministrul școalelor, I. I.Niculescu-Donobanțu, prefectul județului Ilfov, N. Nicolaescu inspector școlar, I. Ghiață revizorul școlar de Ilfov, Scarlat Dumitrescu,secretarul consiliului județean, Bibera membru în delegația județeană, Gh. Sava sub revizor școlar, învățătorii V. Păunescu-Militari, Al. Timolescu- Cocioc, St. Georgescu și Gh. Simionescu-Buftea, precum și un mare număr de comercianți funcționari și săteni. Elevii Școalei au executat, sub conducerea d-pei învățătoare F.I. Minescu, diferite cîntece și piese de teatru școlar, cu o deosebită îndemînare. * D. Pârvan dirigintele școalei din Chitiia deschide seria cuvîntărilor arătînd recunoștința satului Chitiia pentru d. loan Oltear.u. D. Ion Ghiață revizor școlar și d. I. Niculescu-Dorobanțu vorbesc în același sens. D. Haret spune că deși se muncește în țara asta de mai bine de 50 de ani pentru progresul ei general, avem încă mult de realizat pe toate tărîmurile și mai ales pe al școalei fără de care mai ales noi, ca popor mic nu putem ține cu tărie rolul ce ni-1 hotărăște așezarea noastră geografică. Pentru aceasta avem nevoie de învățători harnici și devotați pe cari îi și avem dar și de localuri de școale multe și încăpătoare perrtru ca misiunea învățătorilor să nu se piardă fără mult folos neputînd să dea la lumină decît la un prea mic număr de copii cu încap în focarurile mici și neigienice cari mai sunt încă în multe sate din cuprinsul țării. Pentru aceasta se simte dator în numele guvernului și al poporului român să mulțumească d-lui Oltean, care a dat școalei Sătești un așa de mare local. La banchetul care a urmat după serbare au toastat d-ni I. Haret, V. Păunescu-Militari, I. I. Niculescu-Dorobanțu, pentru învățători cari au dat și dau mereu dovezi că-șî înțeleg rolul de luminători al poporului și în cari d-sa, are pe cei mai buni colaboratori, apoi d-nil. I. Bibera, pr. C. Teodorescu, D. Martinescu, comerciant în București, pentru i Olteanu, Pîrvan pentru d. Olteanu și Haret, Dumitricescu judecător la Buftea, H. Georgescu și Gh. Simhionescu învățători la Buîtea pentru d. Haret. ■După masă întreaga asiistență a fost fotografiată în fața școalei alături de bustul de bronz al fondatorului acestui local. Asistența , aclamă pe d. Take Ionescu, și cere ca și d-sa să vorbească. Șeful partidului conservator democrat, spune că numeroasa asistență de aseară însemnează că toți cinstim munca și de a da s’a grăbit să ia parte la această serbare cu caracter național. Asemenea manifestațiuni sînt îndemnuri de spor la muncă și nu pot decît să onoreze și să mulțumească pe comercianți. D. V. Brătianu, primarul Capitalei, asigură pe comercianii de toată solicitudinea și crede că măsurile ce a luat autoc, pentru binele general. D. Emil Petrescu urează viață lungă cercului. D. Barbu Pălineanu, atage atențiunea că la această sărbătoare au vorbit toți cei ce simt românește. Bea, pentru comercianți și pentru prosperitatea cercului. D. Mihalcea Vrînceanu, închee seria toasturilor, ridicind paharul pentru toți acei fruntași politici cari au onorat cu prezența și cari vor face ceva pentru comercianți. Toate cuvintările au fost aplaudate. Hora Unirei. Fruntașii politici și soliile lor se prind in horă o voce din public comandă fanfarei: „Hora Unirei”. A fost un moment emoționant și asistenta a aplaudat zgomotos și prelung cîrud au văzut că ln hora comună s’au prins d-nele B?ssie Ionescu în costumul pitoresc și soția d-lui Barbu Păltineanu d-nii Al. Djuvara, Take Ionescu, C. Alimănișteanu, B. Păltineanu, Stroescu, căp. Christescu și alți mulți fruntași politici și comercianți. Mulți căutau să vadă în horă și pe fruntașii carpiști dar aceștia părăsiseră serbarea de o jumătate de oră. La un moment dat se întinsese o horă mare la care a jucat întraga sală, și care a durat vreo douzeci de minute. Tabloul era nu se mai poate mai frumos și toți au petrecut nu se poate mai bine. La orale 1 lăină un sfert se retrage din bald. Djuvara și arunttușii politici liberali arătindu-și mulțumirea pentru reușita serbărei. D-na și d. Take Ionescu, părăsesc serbarea la orele 1 și un sfert din noapte, în sunetul marșului „Deșteaptă-te române“ exprimîndui-și via siittia f acțiune pentru felul cum au petrecut în mijlocul comercianților și a familiilor lor. Comitetul organizator compus din următorii comerciali, d-nii: C. Cernățeanu, I. Mihalcea-Vrănceanu, C. Salacolu, G. S. Lăzărescu, B. Ardeleanu, P. Brătulescu, N. Mihăeacu, I. Iordăchescu, V. Stoearescu, P.Știnc8i și Petrache lonescu, Avram Dobrescu, Costică Doforescu, Temistocle Teodor, Moise Făgărășanu, P. Simion, Dionisie Mihail, Florea Georgescu, Gh. Florian, Tancu Marinescu, Niță Dumitrescu, Bolintin, Mihalache Nicolau, Ort. F.nescu, Iantcu Constantinescu, I. Stoicescu, T. Velescu, I. Tîmpănaru și D. Drumea, merită toată lauda pentru reușita serbărei, și va răminte ca o amintire plăcută tuturor celor cari au luat parte, la această petrecere româneasca. întrunirile de azi Azi vor avea loc în Capitală următoarele întruniri: La ora 2 p. mn., în sala Dacia, marele meeting naționalist. — La 3 p. m. ședința soc. agrare. — La ora 2 p. m. în str. Cotită 7, are loc ședința soc. Junimea studioasă medicală. — La ora 2 p. m. în calea Griviței 307, are loc ședința comitetului soc. „Dreptatea“. — La ora 2 jum. p. m. la Universitate are loc ședințele soc. I. C. Bozianu și studenților în litere. — La ora 2 jum. p. m. în bul. Elisabeta 5, are loc ședința soc. studenților în medicină. — La ora 3 p. m. în str. Cantimir 29, are loc șed. comitetului stoc. isdraelite Ajutorul, Fraternitatea și Halones Hames. — La ora 3 p. m. la Universitate are loc ședință soc., studențești Tribunalul juridic studențesc. — La ora 3 p. m. în str. Imprimeriei 38 are loc șefd. soc.studenților în științe de stat. — La ora 3 p. m. în calee.Șerban- Vodă 23 are loc șed. comit. societățea Mitropolitul Filaret. — La ora 4 P. m. la clubul meseriașilor are loc șed. comitetului sec Voința. — La ora 8 p. m. la Bursa Muncea are loc adunarea generală a corporației cofetarilor — La ora 3 p. m. în localul primăriei are loc întrunirea angrosiștilor măcelari. — La 9 p. m. la soc. de Salvare d. dr. Minovici va tine conferință tratînd despre „Lupta contra pornografiei“. Occidental Din strada Carol Eri după amiazi la orele 2 și lun, un grav accident, s’a intîmplat pe bulevardul Maria, la intersecția cu strada Carol. O trăsură cu patru cai aparținînd d-lui Iova Jureși din strada Stelea No. 5, venea pe bulevardul Maria în spre strada Carol; tot în acel moment trecea vagonul de tramvaie cu No. 273. Conducătorul trăsurei nu a auzit semnalele vizitiului de la tramvaie, iar acesta nu a observat, viteza cu care venea trăsura, așa că, deodată trăsura ciocni puternic vagonul. Caii trăsurei s'au speriat și unul din ei, a căzut cu piciorul drept dinapoi sub roatele tramvaiului, care l’a zdrobits'cu desăvârșire..j " Alte accidente nu au fost, dar s’a produs o mare panică printre pasageri. Circumscripția respectivă a deschis o anchetă, spre a stabili resft apărut: Nea Ghiță(No.5) CB ilö simtiBfltasristiki și materii distribuis din cele m reeșite Marea serbare a „Cercului comercianților“ „Cercul comercianților le băuturi spirtoase“ din Capitală, a organizat pentru aseară o mare serbare în sala Băilor Eforiei, urmată de bal. Comitetul organizator a reușit să întrunească în afara de comereranți cu familiile lor și un mare număr de fruntași din cele trei partide politice, cari au răspuns cu muica bunăvoință la invitațiuni«. începutul serbărei. — Asistenta Sala frumos aranjată cu brad și steaguri tricolore, a rămas pînă spre dimineață de sunetul muzicei militare și a unui taraf de lăutari. Soțiile și fiicele comercianților în toalete splendide și costume naționale au animat, balul. La orele 11 din noaptea sosește d-na și d. Take Ionescu, însoțiți de d-na și d. Barbu Păltineanu.Comitetul îi ese în întîmpinare și d-na Cernăteanu oferă d-na î Bessie Ionescu, o prea frumoasa jerbă de flori. D-na Ionescu purta costumul național portul de munte. Apoi rînd pe rînd sosesc și ceilalți fruntași politici, ocupînd loc în lojile rezervate. Am remarcat pe d-nii: Al. Djuvara, ministru comerțului, Vintilă Brătianu, primarul Papitalei, I. Procopiu, Ion G... Saita, I. Cezărescu, G. Duca, Emil C. Petrescu, C. Alimăpișteanu, Al. Marghiloman, N. Filipescu, M. Deșlib, M. și Gr. Cantacuzino, P. Sfetescu, dr. Leonte, G. Stroescu, Emil Socec, Const. Bacalbașa, G. Ioanin, căp. Christescu, Take Policrat, Al. Gîdei și dr.Creangă, V. Pușcariu, Toroceanuu, Dobrovitz, șeful serv. comercialui I. St. Murat, Manolacneculoglu, Tancu Brătescu, N. Lahovari, dr. Er. Sterian, Mircea Demetriad, precum și președinții și membrii comitetelor corporațiunnilor de meseriași din Capitală, etc. etc.De asemenea, s'au primit un mare număr de telegrame de la comercianții din provincie. Intre cari și a d-lui Costică Iarca, cârciumar și deputat al colegiului I de Buzau care spune între altele comercianților să lupte spre a înlătura „toate piedicile ce li se pun de către niște *polticiani slabi, oameni răi, și absolut ignoranți de rostul economiei naționale“. La cite un pahar cu șampanie. — Toasturile La orele 12 din noapte fruntașii politici sunt invitați pe loeul unde s’a servit șampanie și pișcoturi. D. C. Cernofeanu, președintele cercului ridică primul toast pentru J. ministru Djuvara, nașul cercului. D. Al. Djuvara, bea pentru comercianți cea mai veche breaslă romînească. După toastul d-lui ministru, al comerțului, d-nii: Al. Marghiloman, M. Cantacuzino și ,N. Lamvari, cari se aflau pe sciră s-au retras fără a spune vreun cav.n. retragere, care a produs o rea impresiune. Fruntașii carpiști au părăsit apoi sala. Serbarea a luat sfîrșit către orele 4, spre dimineață.—Casiu. Insoratiuni încă un act de prudență politică al d-lui Dimitrie Sturdza. Se știa că mai zilele trecute d. Sturdza a refuzat să acorde libera trecere prin țară a unui însemnat număr de cai din Rusia, destinat pentru armata sîrbească. Azi suntem in măsură să afirmăm că același d. Sturdza a oprit alaltăori trecerea prin tarif a unui transport de puști din Husia și destinate tot pentru armata sirbească. E de prisos să adăogăm că bulgarii, cari nu sunt așa de prudenți ca noi, și cărora de fapt le merge foarte bine, au permis, fără nici o obiecție, transitul acelor paști pentru Serbia. D. Nestor Cincu, distinsul deputat al Tecuciului, a trimes o spirituală telegramă d-lui Costică Stroica, fost prefect al Dorohoiului, care acum, zece zile l'a asigurat că, In acest interval, d. Carp va fi chemat să formeze cabinetul. D-lui Filipescu îi displac însă glumele asupra venirei la putere a junimiștilor după o așa de lungă ședere în opoziție. „Epoca“ a primit deci ordinul să înjure în modul cel mai ordinar, trivial, pe d. Nestor Cincu. Așa procedează d. Filipescu, sau surprinde pe un adversar intr’o gară oarecare, cum s’a petrecut la Făurei, și-l trimete in tara lui Hübsch, sau — cum convine mai bine ~ pune pe un șef de cabinet... de toaletă, din jurul d-sale, ca să arunce insulte și trivialități adversarilor politici. Vorba, generalului Manu, omul acesta îi dă bună ziua, vorbește și se arată afabil cu tine și cum se îndepărtează te insultă! Aseară a avut loc acasă la d. P. P. Carp o consfătuire a fruntașilor carpiști. Scopul consfătuirei a fost adunarea unui fond electoral. S'au subscris 50.000 lei. Cea mai mică sumă, de 1000 lei, a subscris-o „prensul“ Griguță Cantacuzino, iar cea mai mare de 5000 lei, d. Al. Marghiloman. In privința candidaturilor numai două sunt definitiv hotărlte: aceea a d-lri dr. Leonte și M. Deștiu. D. Maiake Dobrescu refuză să candideze. Se vede că fostul prefect al Capitalei a simțit că d-sa e candidatul desemnat liberalilor pentru a fi sacrificat, conform cartelului secret care s’ar fi încheiat. D. Neculcea, directorul statisticei generale de la ministerul de finanțe, care candidează la catedra de fizică-matematică, va ține Luni o conferință la societatea de științe. D-lui G. Panu nu-i place... gestul d-lui Fleva, modul cum a demisionat pentru a candida în Capitală,— și aceasta o spune d. Panu prin „Săptămîna". Am dorit să cunoaștem părerea d-lui Panu asupra... gesturilor acelor liberali cari, a doua zi după, demisia d-lui Eleva, au tăbărît cu insulte și atacuri asupra unui om care, pină în ajun, era ministrul țarei, reprezentantul regelui pe lîngă o putere străină. Sperăm că d. Panu ne va satisface această curiozitate, întrebuințarea Cărbunelui de Belloc, în doză de 2—3 lingurițe după fiecare masă, ajunge, pentru a vindeca în cîteva zile boalele de stomac, chiar și pe cele mai vechi și mai rebele la orice tratament. El produce în stomac o senzațiune plăcută, dă poftă de mîncare, grăbește digestiunea și face să dispară constipația. Cărbunele de Belloc nu poate face decît bine, nici odată rău, oricare ar fi doza în care e luat. Se găsește în toate farmaciile. Cereți la librării și chioșcuri de ziare No. 1 din ,,Șuca Bucureștean cea mai elegantă revistă de modă pentru familii. — 50 băni exemplarul No. 2 apare Sîmbătă 6 Decembrie. Teatru pentru copii și anume:. O șezătoare bi tară.— Peneș Curcanul.—In poiana castelului. Peleș.— Licuriciul. — Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă.— Slăvire. Cîntecul treerătorului. — Cîntecul muzicantului. — Meseriașul.— Țăranii sunt piesele cu note muzicale publicate de d. I. C. Luncan și G. D. Mugur în „Biblioteca romînească enciclopedică “Socec”, număr dublu 26—27. Prețul 55 bani. Cereți „PĂCATELE IUBIRII", un volum de interesante schițe și nuvele de G. Millian. Volumul a apărut zilele acestea și se vinde cu 60 de bani exemplarul. Epoca anunță, cu oarecare satisfacție, că guvernul nu mai are nevoe de nici o remaniare, cu alte cuvinte că s’a întărit în urma cartelului secret ce s’a pus la cale pentru alegerile din Capitală. In urma marei desvoltărî ce a luat atît în țară cît și în străinătate, întrebuințarea Lessivei Salipurină și Fosfatia Zimbru" produse ale fabricei de produse chimice G. FLORESCU din Bacău, guvernul î-a acordat avantagiile legei pentru incurajarea industriei nationale. No. 48 al revistei literare, de familie, Dumineca a apărut astăzi 30 Noembrie cu un sumar variat compus din nuvele, poezii, anecdote, schițe, etc. D. I. Petrescu, inspector agricol, în județul Ilfov, demisionînd din Acest post, d. Busuiocescu a fost însărcinat cu conducerea afacerilor inspectoratului. In județul Dolj, funcționează în prezent 38 infirmerii. Acest județ, e unul din cele 8 în cari se experimentează noua reformă sanitară. A apărut Nea Ghiță(No. 5) cu ilustrațiuni humoristice și materii distractive din cele mai reușite. Fapte din Capitală Nenorocirea din gara de Nord In dreptul magaziei No. 2 de la Mica viteză, a fost prins între vagoane și tamponat muncitorul Gh. Achim, cu locuința în strada Clopotari No. 22. Societatea de salvare înștiințată de acest accident a trimis ambulanța, care a transportat pe nenorocit la spitalul Filantropia.. Starea muncitorului Achim este gravă, din care cauză a fost reținut la spital. Scandalul din strada Cantemir Costică Georgescu din strada Narva Traian 45, cunoscut scandalagiu imbătîndu-se a U Tîăeri noapte s’a dus la o casă de prostituție de pe strada Cantemir. Faptorița nelăsîndu-i să facă scandal. Georgescu, a spart geamurile cu un baston, apoi a pătruns în casă, lusînd la bătae persoanele dinăuntru. Cu mare greutate, scandalagiul a fost legat și condus la circumscripția 23-a, unde după ce a fost anchetat a fost arătat. Furtul din bulevardul Academiei Alastăeri la drap, Crătunescul, din bulevardul Academiei, s’a săvirșit un furt comisistind dintr’un inel de aiur și o pereche de cercei. In urma cercetărilor ce s’a făcuit de Către circumscripția 2-a, s'a stabilit că autorul furtului este femeia Floarea Chirculescu din strada Carol Davila No. 20, care fusese angajată câteva zile la spălat. Prima anchetă fiind făcută, necinstită spălătoreasă a fost înaintată siguranței Capitalei. Arestarea unui pungaș Un apusme Moise Iancu, originar din Transilvania, din serviciul d-lui M. A. Hirsch, comerciant în calea Griviței 196, a furat de la stăpînul sau o blană și apoi a dispărut In aceiași zi pe cînd Moiselantul se plimba cu blana pe stradă este surprins de un agent al siguranței Capitalei, care pilise mîna pe hoț. Acesta se dezbracă la repezeală ,te blană se zmuci din mina detectivului și luă fuga pe calea Griviței. Ajuns în dreptul stradei Zaharia, pungașul o luă pe această stradă și sări un gard găsindu-se dintrodată pe șoseaua Basarab. Cînd pungașul se credea scăpat, un alt agenist al siguranței, îl așfăcă de gît și, apoi îl aduse la poliție. Cercetat Moise Iancu a mărturisit furtul. El a fost înaintat parchetului. Furtul dela Luvru Un furt s’a comis era la magazinul Luvru din calea Victoriei, furt al cărui autor a fost prins și arestat. Băiatul Carol Vancea, fiind trimes la magazin de către unchiul sau, trivplarul Volner, care lucra niște rafturi acolo, a profitat de ocazie și a șterpelit o bucată de stofă de 8 metori In valoare de 250 lei. Pungașul a fost prins și arestat la circ. I de către d. comisar Poepait ADEVíZIUL ?. insriou! A apărut în editura Librăriei Naționale din București DICȚIONARUL ORTOGRAFIC al UZMNEI ROMÂNE Di ștefah P8PP pisssr, ii Sli alKi Mistir Io Sis Saia talii Indispensabili-lor Profesori, Advocați, Funcționari, Medici etc. Prețul unmi volum cartonat JJ1I 1.75 — .1 .... de vînsare la toate librarii!© —■.......... SCRISORI DIN IAȘI Sori de gală. — Iașul snob. — Provincia în Iași. — Plăceri scumpe. — Dantura Samirei Bernhardt.—Greutatea renunțării Romaneasca și Bărseasca.—O scrisoare din Orăștea.—In ajunul serbărilor.— Iașul și Cuza- Vodă.—Statuia călătoare.—D. N. Gane în dilemă.—Amintiri despre Unire, Iași, 28 Noembrie a părut și natural și îmbucurător Un străin ori un călător can I Literatura noastră, publicistica noastră găsește debușeuri întinsa ar vedea lașul în sala teatrului național în una din rarele seri de gală—cum au fost bunăoară cele două spectacole ale trupei Sarah Bernhardt—ar fi departe de a crede că a doua capitală a țării este—așa cum este : orașul sărac, lipsit de mișcare, de viață, de emulațiune și de bogăție, lașul festiv, lașul serilor de gală nu rămine intru nimic îndărătul faimei sale de foastă capitală a țării și dă observatorului iluzia deplină a voioșiei, a frumuseței și a pitorescului. Sala cochetă, elegantă e împodobită cu un public numeros și ales ; fracul și decollotagiul nu lipsesc, iar balconul și galeria adăpostesc un strat puternic de intelectuali, între cari poți totdeauna distinge profesori universitari și secundari, numeroase studente și numeroși studenți, o parte mulțumindu se a avea locuri de stat in picioare. Negreșit, atare spectacole străine au în același timp darul de a pune in evidență și aspecte de provincialism sau de snobism. Reprezentațiile franceze atrag un mare număr de vizitatori absolut nepregătiți, străini de limba lui Corneille și a lui Rostand și cari fac relativ mari sacrificii bănești pentru a apărea, pentru a se pune in evidență. Lucrul e inofensiv și nu constitue o faptă rea, fără îndoială. Dar de mirat e că acești vizitatori galanți nu se încumetează a veni la spectacolele teatrului național, care ar putea mai curînd amuza și interesa ! Cine visă o săî... vadă atunci ? In rînd cu cine s’ar putea afișa acești bunî provinciali, naivi și darnici ? Cu toate aceste spectacolelele excesiv de scumpe—ca ale Sarbei Bernhardt—nu le suportă lașul singur, ci e ajutat in această privință de o anumită clientelă orașelor moldovenești mai apropiate, ca Romanul, Vasluiul, T.Krumos și altele. Pentru aceste și alte citeva încă lașul a rămas încă, din punctul de vedere cultural și artistic, ceea ce era menit să fie prin destinul sau istoric: capitala. II lipsește numai capitalul. Evenimentele de această natură sunt rare insă. De citeva ori pe iarnă lașul îmbracă haina de paradă, grăbit să retrăiască iluzia propriei sale retnfluriri. Entuziasmul a fost de astă dată prea scump: 15,000 de lei in două seri, o sumă relativ enormă pentru orașul nostru care e prea cunoscător iu ale artei ca să nu-și dea seama că a plătit din cale afară scump o umbră ce abia mai amintește marea strălucire de odinioară. Artificiile n’au ajutat: Sarah Bernhardt a făcut numai cu mari sforțări să răsune ecoul unei voci de aur pe osul strident al unei danturi false, iar sporelele fine n’au putut ascunde creții adine întipăriți de vrrsta unei ingrate bătrîneți, fiind quondamilion... E, desigur, grea hotărîrea renunțării în viața artistelor, dar mai mare e răul unei persistențe peste limitele posibile. Și cu cît sala e mai plină, cu cît așteptările și prețurile sînt mai mari, cu atita dezastrul e mai simțit și mai dureros. Din acest punct de vedere d-na Aristizza Romanescu poate fi mulțumită. Reprezentațiile din urmă ale marei artiste române, au fost insuccese foarte mici față cu acele foarte mari ale genialei de altă dată Sarah Bernhardt. E și aceasta o mîngăiere și o dovadă că lașul are serioase și sigure criterii artistice, dacă nu înainte, cel puțin după spectacole. Intre artele cele mai grele este și aceea de a ști să părăsești arta la timp sau cel puțin nu tîrziu din cale afară. O artistă mare pe care ieșenii au prețuit-o poate prea puțin este Agatha Bârsescu, deși în a doua Capitală a serbat unele dintre multele ei triumfuri. Negreșit că repertoriul esențialmente clasica Agathei Bârsescu n’a putut găsi intr’un oraș ca lașul un public credincios, în deplns de numeros după cum n’a găsit nici in Capitala țarci. A găsit, în schimb acel public între Românii de este Carpațî. Cel puțin așa se pare, judecind după scrisoarea ce mi-a primit acum cîteva zile excelenta artistă, din Orăștia, cu data de 21 Noembrie: „Știîi că te interesează a afla și a face cunoscut publicului și mai cu seamă bunilor mei „prieteni“ (!?) din Iași ce succese în adevăr uriaș o găsesc in Transilvania, unde joc pentru prima oară în limbă română. Nu-țî poți imagina cu entuziasm este, ce adorațiune arata publicul din toate orașele pentru arta mea. Am avut triumfuri de regină. Din Pesta am căpătat concesiunea, după multe stăruințe și în fine mi-am realizat visul, am jucat în romînește, îmi părăsesc țara unde am fost așa de umărită, de persecutată (ali) și de infam calomniată, în schimbul marei mele iubiri de țară. Mă reîntorc pentru restul vieței mele pe scena germană împreună cu soțul meu care are angajamentul asigurat pentru Septembrie 1909. ...Doresc insă să mai pot juca și la dv. in Iași, pe scena teatrului național o singură dată și poate va fi posibil în ianuarie. Spun dar iașatxilor la revedere!“ Despre succesele un adevăr strălucite pe cari le-a sărbătorit Agatha Bărsescu în Transilvania ne-au asigurat în adevăr ziarele de peste munți și lucrul ni s’a în rîndurile romînilor da peste munți, de ce n’ar fi bine-venită acolo o mare artistă romînă — cea mai mare în genul ei ce am avut vreodată — care le aducea senzații de artă dramatică odată cu amintirea unor scumpe și neînfrunte legături cu poporul romîn ? Și cu toate acestea în ce privește vizita la Iași, mi-ași lua libertatea de a da un sfat artistei, —pe calea aceasta, căci nu-i cunosc adresa — ca să nu-și facă mari iluzii. Va regăsi lașul așa cum l’a lăsat, sărac și sceptic, puțin dispus și puțin capabil de sacrificii mari și de entuziasm, iar teatrul tot acelaș focar de mntei mizerii. Peste munți domnește optimismul inerent situațiunii unor subjugați care speră; aci domnește blazarea născută din excesul de libertate, cu tot cortegiul ei de rele și neajunsuri politice și sociale, inerentă unei civilizațiuni pripite. Bind,a socot că în Ianuarie ar fi poate momentul să părăsească Transilvania și să vină în Iași( căci a doua Capitală va fi în plină sărbătoare jubilară , în Ianuarie ce vine va cădea aniversarea a cincizeci de ani de la actul Unirii, de la întronarea lui Cuza-Vodă și ziua aceea va fi întîmpinată cu osebită solemnitate. De pe acum se poate constata în foasta Capitală o interesantă mișcare pentru sărbătorirea marelui eveniment istoric și cu deosebire remarcabilă este polemica încinsă in jurul monumentului ce este a se ridica in Iași fostului domnitor, celui dintîiu suveran al Ies prin voința liberă a poporului romînesc și aceluia care a îndeplinit visul unirii principatelor române. Se pare că, prin o ironie a istoriei, data importantei aniversări și inițiativa ridicarea monumentului public coincid cu regimul cel mai defavorabil pentru glorificarea lui Vodă Cuza. Comitetul de inițiativă a colectat banii necesari, dar în urma avizului de la centru, primarul Iașului nu se arată dispus să cedeze locul cerut, în Piața Unirii, pentru așezarea statuii. Discuțiunea și lupta prin presă n'au dat încă rezultate: energia cu care—în ședința de la 3 Septembrie—a vorbit profesorul A. D. Xenopol pare a fi convins pe cei din Iași, dar n’a învins rezistența celor din București. Dl. N. Gane primarul Iașilor a arătat in acea ședință că guvernul are intenția de a înzestra Iașul cu un mare monument al Unirii — în care va figura și Domnitorul Cuza — și a cerut ca statuia ridicată prin subscripție publică să se așeze la deal, la Copou, în fața căzărmilor, ar fi un monument de amintire, poate, a conjurațiunii miltare care a detronat pe Vodă Cuza. Ideea n’a fost acceptată și se pare că ne aflăm în ajunul unei mișcări populare care va sfîrși prin a cuceri loc ușorul cerut,iu plin centru al orașului, pentru măreața figură a fostului domnitor. Institutorii au dat semnalul, adresînd o cerere consiliului comunal, e probabil că după reîntoarcerea d-lui Xenopol mișcarea se va accentua și va trebui să i se dea satisfacție. E însă o altă grupă de cetățeni al Iașului care agită pentru așezarea statuiei lui Cuza, Vodă intr’un alt punct și anume in apropierea Sfîntului Spiridon, la jumătatea drumului dintre muzeul istoriei naturale și vechea Universitate pe motivul că: „In casele lui Cihac s’a zămislit și hotărît ideea alegerei lui Cuza, acolo a fost chemat de comitetul electoral naționalist, ca să i se comunice hotărîrea, acolo e și primit să i se pună candidatura. Apoi universitatea a fost înființată de Cuza care a încredințat Cu o deosebită solemnitate și emoțiune che ea în mina rectorului. E complect adevărat că acel modest cartier al lașului a jcat pe atunci un însemnat rol istoric. Putem invoca mărturia unui contemporan scriitor de mare valoare și care nu este alt .1 decit actualul primar al lașilor. D. N. Gane este un mare admirator al domnitorului Cuza și in „Amintirile“ d-sale vom găsi numeroase și uneori picante amănunte asupra tuturor luiîmplă:ilor ce se referă la alegerea și la domnia marelui domnitor. Cităm dar din „Paginile răslețe“ ale d-lui Gane : „La o întrunire care a avut loc in seara de 3 Ianuarie 1859 la Elefant — așa era supranumit cabinetul de istorie naturală din Iași, s-a făcut o încercare de alegere spre a se vedea cine va întruni majoritatea absolută a voturilor, urmind ca minoritatea să se supună. La primul scrutin colonelul Cuza intruni o slabă minoritate compusă din deputații care luaseră inițiativa alegere! Iu! și cîțîva partizan! răsleți a! lui Alexandri, celelalte voturi se împărțiră între Lascar Catargi, Petru Mavrogheni și C. Negri. La al doilea scrutin, Negri renunțînd, colonelul Cuza întruni majoritatea absolută. De notat e că Alecu Cuza care nu se gîndea la una ca aceasta nici n’a fost față la operațiunile acestei alegeri plătitoare ; el dorm** liniștit Sx apantamentul an din «Mele r*pwu. V i