Adevěrul, ianuarie 1909 (Anul 21, nr. 6945-6972)
1909-01-04 / nr. 6945
i Cel mai mare succes au obţinut MOTOARELE de benzină m ^nzngen Sistemul TRMllZL S Comp. UIEN Special pentru Mori şi celelalte industrii ' •: : Reprezentant general Inginer S* CJROS® Bucureşti, Str Muntuleasa No. 6 Telefon 4/47. Referinţe din toate părţile ţărei Vechea ţi cunoscuta casă de mobile şi decoraţiuni E PRAGER & D. BILLER FURNIZORII CURŢEI REGALE BUCUREŞTI, 91 Calea Victoriei 94, BUCUREŞTI (peste drum de Palatul Regal) ---T-+g&~---Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele din 'jCapitală şi din provincie că i-au sosit şi sosesc zilnic ULTIMELE CREAŢIUNI ARTISTICE PENTRU Aranjamente, Decoraţiuni şi Instalaţiuni inferioare Saloane şi salonaşe la toate stilurile clasice şi moderne DORMITOARE 4 FUMOARE ARANJAMENTE COMPLECTE DECORURI NOUI Instalaţiuni complecte pentru palatele administrative şi orice instituţiuni publice în Capitală şi provincie Hilare asortiment de stofe, de mobile şi lemnării Eşantiloane, planuri, Devizuri la cerere Numeroase instalaţiuni de primul rang s’au executat şi se execută de către noî în cele maî distinse case din ţară SUFRAGERII BIURGURI VESTIBULURI Etc., etc. Curierul spectacolelor — Simbăta, 3 Ianuarie — Teatrul Naţional.—Se joacă „Don Carlos", poem dramatic în 5 acte de Schiller, tradus de d. G. Coşbuc. Circul Bidoli. — Reprezentaţiune dată de circul Sidoli. Teatrul Lyric.—Trupa germană de operete. Se va juca: „Ein Walzertraum". 3 acte de Oscar Strauss. Teatrul Dacia.— .In fiecare seară cinematograf Pathé-Fréres (Kuppermann). - ■ i .... Grădina terasa a berăriei si restaurantului „La Carpatî".—In toate serile dela 7—12 si jum. seara si Duminicele dela 6—7 da. concert de profesorul Ercuîe Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurant la carte şi preţ fix 1.604 feluri. Specialitatea casei: berea la Pilseti, din fabrica Ozell. Teatrul de varietăţi „Imperial", (strada Cîmpineanu No. 16). In toate serile reprezentaţii pentru familii. Progam mare şi variat. Debutează pentru prima oară Les Dietz, duet francez. Emil Dumitrescu, cupletist comic român cu concursul unui admirabil duet Tyrolez şi a celorlalţi artişti ,angajaţi. Intrarea generală 1 lei) pentru chetă. Duminicile şi sărbători Matineu cu intrarea liberă. Teatrul Edison: Cinematograful Prrthé Fréres, cu program nou. Simpaticii comici Any-Pol si The 4 Otinos, comici excentrici. Teatrul Boulevard. — In fiecare seară cinematograf Flammarion. Muzee Muzeul zoologic, șoseaua Kisseloff). Deschis Joia. Duminică și sărbătorile, dela 10—12 a. m., 3—5 seara. Muzeul de geologie şi paleontologie, (Universitate). — Pinacoteca statului, (palatul Ateneului, intrarea priin strada N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localului şi colecţiile sale). Deschis dela 9—12 a. m. şi 2—4 d. a. Tasta de intrare .50 bani. Muzeul etnografic şi de artă naţională (Monetăria statului, şoseaua Kiseleff). Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoirea direcţiunei. MARILE PEPINIERI de VITE AMERitM illsite IOAN T. MICHAIL, Slatina-Olt Sub Direcţiunea Domnului M-AL. MATIEIU, Specialist-Viticultor Primesc de pe acum comande de Viţe Americane altoite, pentru Toamna curentă şi Puma-Vara anului 1909 • o . T •» . o _ .. rrr TS/F.t »» T-« /it / -F! £ -m art l» din Pepinierele Domnului loan T Michail fiind situate în cele mai frumoase şi favorabile poziţii din comunile Slătioaraşi Dranovăţ,Honomaţi) au o reuşită admirabilă ca vegetaţiune viguroasă a viţelor. AMERICANE ALTOITE «u peste SO varietăţi indigene şi străine, «ie lux şi desert, furnizează numai viţe de la califii absolut autentice ca de: DRAGAŞANI, ODO©OTMAR, etc., precum şi străine, bance de transambalagiu orice gară C. F. R. C10omandele se primesc la: Direcţiunea Pepinierelor Ioan X. Attichail, Slatina-Olt şi la Reprezentanţii noştri: Iaşi : Ioseph Popper, strada Lăpuşneanu No. 10; Panciu: Marcus Rosner; Mizil : Gh. Th. Ionid. — CATALOGUL SE TRIMETE GRATIS LA CEREREp. S. Deoarece primim zilnic comenzi din toate unghiurile ţârei, njgăm pe d-nii clienţi cari doresc, a-şi planta viile, să ne remită co^g^ile^i^^retto^de^arece^Qal^îrzul^oate^vanetățile^tfor^epuizate LEI 56 TONA COCS SUPERIOR — Garantat de uzină din Anglia — rTransportii in saci jtumibuiți D. TSBHIRKOVITS S-1 Calea Victoriei 33 — Telefon 12/0 ANTRACIT ENGLEZESC. BRSQUETE Ibemne de Fac USCAT 13 - FELDSTEIN & MIHAILIDE — Strada 11 Iunie 36 vinde - Telelőn 9 j 33 CER, prima 32 Lei ( mia de kilograme IPAti „ 30 „ cîntar garantat duse l acasă Sf.EAIJ tel p. 36 ale Domnului Din 3 filiere pî(b OCASIUNE RARA AUTOMOBIL onRRnoQ 18 cal putere aparţinînd d-luî căpitan Crăiniceanu, se vinde prin licitaţie publică, de către Trib. Ilfov, în ziua de Mercuri 31 por. orali a. în. în Calea Victoriei, 9. ■ _________ Deminzare Moşia Hăbud, proprietate a moş- Enitorilor defunctului Ion Hagi- Coscu în întindere, de 250 poloane şi situată In judeţul Prahova, plasa Tîrgşor (la jumătate oră depărtare de gara Crivina). Are casă mare de locuit, grădină-parc, han şi moară de apă. Preţul cu care se vinde este de 150.030 lei. Doritorii se vor adresa d-lui N. '. Fiinti, advocat, Bucureşti strada aberană 21. Fabrică p. Confecţionarea lemnului Béla Erb — Calea Griviţeî 252 —. (Telefon 1620) . A pus în vânzare calităţi excelente de Ili li fl Plia de Fag şi Carpeni.Nn amestecate tiu 01 FAG CURAT Le 29 ■Le 39 ■Lei 32 aduse la domiciliu Tăiate şi spintecate în lungime normală.—Extra scurte (20 cm.) 1 Leu mia Kgr. in plus. Pentru căratul şi aşezatul lemnelor, pe care căruţaşul le descarcă lângă căruţă, se nimete la cerere un om cu coş contra plăţeî 1 leu pentru ÎOOO sau 500 kgr. Greutatea exactă absolut garantată -----eîe prima calitate — — r A-:.............~.......... Engleze Ceaiul LIPTON SOC. PE ACŢIUNI CU UN CAPITAL de 80 MILIOANE .¥urnisorul Curţel Regale CER . . COJITE. CEL MAI FIN DIN LUME din propriile mari plantaţiunî din Ceylon Wt‘. Picheti a 1ZS gr. I lei Pachete a ZSO gr. 4 Lei Furnîsorul Curţiî Beiler Italiene Necesitatea creărei unei şcoli de mecanică agricolă Este ştiut că agricultura nuiiiaî bine ajutată da mecanica agricolă poate da bune rezultate. Vecinii noştri, bulgării, Intelegemi această utilitate a legătureî mecanicei cu agricultura, încă din anul trecut au înfiinţat o şcoala de mecanică agricolă pe lingă şcoala de agricultură dela Cladova. Din această şcoală de mecanică agricolă vor eşi şi buni experţi conducători de maşini agricole. O asemenea şcoală funcţionase şi la noi, citva timp pe lingă şcoala de agricultură dela Herăstrău în anul 1871. Ea a fost creată de d. P. S. Aurelian care şi-a dat seama de Însemnătatea unei asemenea instituţii. Ar fi dar de dorit ca să se reînfiinţeze acea şcoală de mecanică agricolă, cu o instalaţie provizorie de 39—40 mii lei. Atelierele ei vor primi reparaţiuni şi construcţiuni pe maşini agricole. Piesele de turnătorie şi cele de ciocan de abur, rămînînd a se face deocamdată tot la, şcoala superioară de meserii din Capitală, care posedă instalaţiunile necesare, dar care nu poate forma buni conductori de maşini agricole, căci aceştia se instruiesc bine numai la cîmp prin faptul că scoţînd un plug, o semănătoare, etc., din atelier, ca să se asigure dacă e bine reuşită piesa, trebueşte să o probezepe brazdă la cimp. Numai dintr'o şcoală specială, ca aceia despre care vorbim vom putea avea buni conducători de maşini agricole. Această şcoală va trebui să fie administrată de ministerul industriei cu toate celelalte şcoale de meserii. — C. P. AH ii la palatal tegal Cuvîi'-tarea primului ministru La orele 12 din zi, în ziua de Anul mort, Regele şi Regina au primit felicitările consiliului de miniştrii, în numele căruia d-na prim-ministru Ion I. C. Brătianu a rostit următoarea cuvîntare: Sire, Avlnd marea cinste să aduc In numele guvernului, omagiile noastre de respect şi de veneraţiune Maiestăţii Voastre şi să exprim viile şi călduroasele urări ce cu toţii facem pentru Tron şi pentru Dinastie, sint cuprins de o adîncă mişcare sufletească, vorbind, mai ales în ceasul prin care trecem J^n locul bărbatului de Stat, care atitî îndelungi ani a fost sfetnicul cel mai de seamă al Majestăţei Voastre. La pragul anului care. începe stă în inima şi in cugetul, nostru, mai vie de cil ori cînd,, imagina hegeluî sub a cărui falnică domnie s'au săvîrşit cele mai însemnate fapte ale istoriei noastre moderne; a Hegelui care, prin înaltele sale virtuţi, a lucrat cu atîta tărie ca el să-şi poată lua locul ce are astăzi în rîndul Statelor; a aceluia care, de aproape o jumătate de veac, călăuzeşte, pe căi atit de drepte şi de sigure mersul poporului român către mărirea Patriei. Sănătatea şi zilele Maiestăţii Voastre, nu totdeaauna atit de scumpe nouă iuburor, sunt un dar nepreţuit pe care Dumnezeu, îl face neamului românesc, de aceia din adâncul inimelor noastre urum • Să trăiţi Sire ani mulţi şi fericiţi In glorioasă domnie’ Să trăiască Maiestatea Sa Regina, tovarăşa scumpă Şi de fiecare minut a muncii rodnice a Majestăţeî Voastre, plină de blîndeţe şi de bunătate pentru poporul român ! Să trăiască Alteţele Lor Regale, Principele şi Principesa României şi Augusta Lor Familie, chezăşie sigură a viitorului! Regele mulţumind şi-a exprimat dorinţa ca anul acesta să fie în totul prielnic şi că greutăţile ce momentan se întîmpină vor fi înlăturate cu ton cursul tuturor. Asistenta PLOEŞTI. 2 Ianuarie. — Astăseară la orele 8 şi jumătate conservatorii-democraţi au ţinut o grandioasă Întrunire în sala teatrului „Cooperativa“ cea mai mare sală din oraşul nostru, întrunirea a fost prezidată de d. Take Ionescu, şeful partidul conservator-democrat. Discursul d-nul Burileanu Cel dinții a vorbit d. M. Burileanu. O-sa arată cureptul irezistibil ce s'a format în favorea partidului conservator-democrat. Relevează gloria repurtată de partidul conservator-democrat, în Capitală. Recomandă alegătorilor colegiului al II-lea de Senat pe d. Christu Negoescu, candidatul partidului conservator-democrat . Discursul din X dni D. C. Xeni, salută pe alegătorii proşteni în calitate de alegător la colegiul al II-lea de Cameră din Bucureşti şi urează prahovenilor să sărbătorească Duminică victoria pe care a fi sărbătorit-o la Bucureşti Duminica trecută. Spune că Ploeştiul este oraşul celor două dinastii, în contra cărora se ridică ţara şi deci se impune ca să se dea un exemplu hotărîtor. D. Xeni vorbeşte apoi despre ceea ce reprezintă fiecare din candidaţii adverşi. Agraru reprezintă guvernul şi pe liberali. Oare ce a făcut guvernul liberal ? Merită el Sa mai stea la putere ? Oratorul critică legile alcătuite de liberali cari a fi nemulţumit toate clasele sociale. Luca Elefterescu reprezintă dinastia Cantacuzino. Această dinastie nu mergeÎncrederea ţarei căci ea nu s’a relevat cu, nimic. Milionarul Cantacuzino s'a făcut de cit şosele şi poduri pentru el personal din banii statului. Numai acum a băgat miinile în buzunar, dar le-a băgat pentru ca să vă cumpere conştiinţele. Mai departe oratorul zice că conservatorii-democrăţî formează mai mult de pit un partid, formează un curent general pentru inaugurarea unui guvern de ordine şi de progres. Discursul d-lul I. T. Floresc D. I. Th. Florescu e primit la tribimă cu aplauze entusiaste. D-sa arată succesul de Duminica trecută din Capitală. Spune că junimiştii şi liberalii afi fost înlăturaţi şi că partidul conservator-democrat a fost îmbrăţişat de populaţia Capitalei. Junimiştii cari afi fost pretutindeni refuzaţi InCapitală afi venit acum la Ploeşti ca să solicite voturile alegătorilor colegiului al II-lea de senat. Cunoaştem ploeştenia şi virtutea Prahovei, nu ne întoim deci nici un moment pentru reuşita da Duminică. Arată cum întotdauna la Prahova a domnit democraţia şi de aci s’a născut Take Ionescu, şeful strălucit al partidului ,conservator-democrat care a atras lingă el pe ilustru- tribun Nicolae Eleva. Ce mai reprezintă acum junimiştii faţă de propaganda partidului conservator-democrat? Apelează la alegătorii colegiului, al H-lea de Senat să voteze cu toată încrederea, pe d. Christi Negoescu, Trătind, pe larg calităţile fruluroase ale acestuia. Discnrsnl d-lnl Fleva D Nicolae Fleta e primit la tribună cu ovaţiuni îndelungate, cari a fi durat peste un sfert de oră. D. Fleva arată cum d-sa s'a retras la 1893 din partidul liberal, în care luptase din tinereţe. Atunci cînd se credea fără speranţe, a fost sprijinit de ploeşteni şi contraputere şi contra banilor. Tot, aşa vom triumfa şi poimtine. Am, venit în ţară să văd pus în practică idealul pe care l-am avut. Oratorul e revoltat că tinerii cari vor să guverneze nu recunosc meritele celor bătrîni. Vorbind de alegerile de Duminică spune că lucrurile nu se prezintă ca alta dată, guvernul şi junimiştii sunt uniţi în contra candidatului partidului conservator-democrat. Despre reuşita de la alegerile de Duminica trecută în Capitală.. d. Fleva spune că e un mare capital moral pentru partidul conservator- democrat.. Vorbind de venirea d-sale în ţară spune că a găsit la modă şefiile. Eft ps'îm^sc, spune d. Fleva., monarhia în partid iar nu ereditarea. Noi primim monarchia democratică a şefului nostru care mi se pare că are capul mai luminat decit al tuturora. Atacă pe liberali şi junimişti cari sunt de acord să distrugă cel mai mare drept al cetăţenilor punîndu-l sub controlul administraţiei. Noi ne luăm angajamentul să se desfiinţeze sistemul funest, al candidaturelor oficiale. D.Flevă are toată încrederea că alegătorii colegiului al II-lea de Senat vor vota Duminică cu toţii pe d. Christu Negoescu, candidatul partidului conservator-democrat. Discursul d-lui Christu Negoescu D. Christu Negoescu se ocupă în special de candidaţii d-sale adverşi, d-nii Demetrescu-Agraru şi Luca Elefterescu. D. Demetrescu-Agraru, spune d-sa, nu e candidat liberal, ci candidatul partidului socialist condus de d. Alex. Radovici. D-sa a fost trimis în. maî multe rîndurî in Cameră fără să facă ceva. Despre d., Luca Elefterescu vorbind, d. Christu Negoescu il consideră ca pe ,un om mort, în urma înfringereî de Duminica* trecută. Arată apoi activitatea d-sale,desfăşurată în Cameră în anul,1830. Termină, povăţuind pe alegători să nin asculte de ameninţârile administraţiei şi să-l voteze acum toată încrederea. Discnrsnl d-lni. Dissescn D. C. Dissescu e primit cu lung. ovaţii. Vorbeşte de triumful partidului conservator-democrat la alegerile din celelalte judeţe. Are încredere că şi în cetatea libertăţei şi democraţiei va fi acelaş triumf. Guvernul nu şi-a îndeplinit de loc datoria da cînd a venit în capul ţărei. Duminică a primit o lecţie bine meritată în Capitală. II consideră ca pe un guvern format din copiii cari au făcut legi nemulţumitoare pentru toată lumea. O continuare a actualului guvern nu' ’ mai e posibilă. Duminică seară se va da verdictul definitiv pentru distrugerea lui. D. Dissescu spune că întreaga ţară are atenţia, aţintită asupra acestei întruniri. Continuînd spune că In totdeauna fruntaşii bătrîni aî partidului liberal aft'fost acuzaţi ca vînduţi străinilor. Eu care azi apăr memoria lui I. C. Brătianu, am durerea să aud pe fiii lui spunînd că eft şi Take Ionescu sintem vînduţî evreilor. Sub guvernul lui Ion C. Brătianu liberalii afi voit să introducă eft duiumul pe evrei ■în ţară. Noi nuri atacăm şi voim să apărăm memnoria lui Ion Brătianu. E o ruşine ca să mi se spună mie, omul, sărac, care trăesc din munca mea, că trăesc din fondurile evreilor. Dacă vor mai continua cu asemenea calomnii, vom răsfoi şi noi istoria. Discursul d-lui Nicu Xenopol D. Nicu Xenopol.. Trimeteţi In parlament peChristu Negoescu. Impreună cu noî toţi ceilalţi aleşi cu ascuţişul de săbii iar nu din, mila guvernului ne vom face datoria. Lupta, nu va fi aşa de grea. Duminică a murit în Bucureşti junimismul. Duminică să îngropaţi pe acei ce dispreţuesc , pe cetăţeanul mojic. . Oratorul arată cum ţara e sătulă de democratismul ciocoiesc şi ciocoismul democratic. Tarimină zicînd: „Jos cu ei!“. Discursul d-luî Take Ionescu O. Take Ionescu e primit cu entuziaste şi îndelungate ovaţiuni. D. Take Ionescu spune: „Aţi avut în Ploeşti multe alegeri, dar alegerea are să prezinte atîta patimă, atîta mişcare cum n’aţî maî avut dela 1888. Aceasta din cauză că in cursul anului expirat s’afi împlinit două mari evenimente: ■Guvernul altădată cîştiga la toate alegerile şi în 1908 le-a pierdut pe toate. In viaţa noastră aceasta dovedeşte mai mult decît o revizuire a Constituţiei, ,o puternică renaştere, a conştiinţei publice. In acelaş an s’a întlmplat, că ţara era nemulţumită1 de guvern, pentru reaua lui chibzuire. In acast ami la tot.ţă lumea aft cîfttat toţi că noirii vom veni la guvern. . !Cu.,toati, .acestea în mod stăruitor aţi dat votul vostru partidului nostru. Ploeşkî nu se poale s&■ fie maî prejos decit restul ţârei. Eft pot face acum o profeţie dar mal exactă decît profeţiile d-luî Carp eti pot spun« acum cu siguranţă, , că d. Carp nu va veni la putere, căci d. i’Carp toată viaţa «o nu a avut încredere în opinia publică de aceea nici opinia publică n’a avut şi n’are încredere într’insul. Din această cauză d. Carp care are destule calităţi, care are cultură, spirit şi talent n’a izbutit nici cît a izbutit d. Cantacuzino care nu are nici o cUltură. Eft însă Th’an bizuit în totdeauna pe opinia publică şi pe încrederea ţarei de aceea, s’a dovedit că dacă ai ideal, cap şi curaj trebue, să reuşeşti. Ploeştenii pot să dea voturile lui Christu Negoescu, căci guvernul actual e un guvern miluit, cum odinibară exista o opoziţie inuiluită. Guvernul actual n’are măcar o treime din numărul alegătorilor. Vorbind da şefia ,d-luî Ionel Brătianu,, d. Take Ionescu ,o consideră ca cel mai puternic motiv de slăbire al partidului liberal, iar nici de cum de întărire. A da voturile lui Luca Elefterescu, înseamnă a vota de geaba, căci d. Carp tot nu va venii la putere. . Votînd pe Christu Negoescu, veţi grăbi venirea noastră la putere şi limpezirea situaţiei politice a ţarei. Şi întrunirea s’a terminat la orele 11 şi jumătate. D. Take Ionescu şi ceilalti fruntaşi, ai partidului sosit! dip. Bucureşti rămîn in localitate pină Duminică seara, Stavar . ECOURI Aflăm, că d-na Stephanie Schisre numita corsetieră, din strada ala No. 5 sub Hotel Regal, Inţa de a servi pe onor, sala cu tot ce Parisul are mai practic in branşa corseteflă de două sâptămlnî la e a studia cele mal noul se poartă acum şi se isesonul viitor. D-na Isler se va rsintoar-s ăptămînel viitoare, 'a modele din cele făcut, revoluţie „wie pariziene, tndsst, „wscute prin eleganţa lor. .»cest sacrificiu din partea d-nei Stephanie Schisler, este o dovadă mai mult, cum d-sa ştie şi caută mereu, să fie In corerit, cu moda parisiană spre a mulţumi pe onor. şi numeroasa sa clientela, care de altfel ii apreciază meritele. Bursa cerealelor New-York ne aduce la graft pentru Mai închidere X cents și o optime pentru Iulie închidere, scădere 1 cents trei optimi per bushels. * ■ , , Chicago: graft pentru Iulie închidere scădere 1 cents și o optime pentru Septembrie închidere scădere 1 cents per bushels. Porumb pentru Maî închidere scădere două optimi, pentru June scădere două optimi per bushels. La Berlin: grîft notează pentru Mal urcare trei sferturi, pentru Iulie neschimbat.. Londra: grîft* vînzătoriî menţin preţurile., cumpărătorii rezervaţi. Porumbul tendinţa maî uşoară. Ovăz tranzacţiî slabe.. Timpul frumos dar nori. Anvers.: grîft ferm, porumb, susţinut, orzul ferm, preţul colzelor. 27 două optimi, orzul colza susţinută, Naveta scădere. , Liverpool: grîft scăzu întâi din cauza în simpatie cu America. Porumbul ofertele mici lipsă din influenţe speciale. In Constanţa s'a vîndut: Grîft greutate kg. 78—79 lei 19.80. Grîft greutate,kg. 74—75 lei 18.40. Grîft greutate kg. 70—71 lei 12.65. Tendinţa grîuluî deprimată Porumbul susţinut lei 13. . Orzul urcare lei 12.50. Secară necotată. Fasole, lei 16.20. Timpul frig şi îngheţ. Raport: grift slab fără afaceri.'. Porumbul susţinut cu cereri bune. Alegerea de la Ploeşti Balotagiul care are loc mâine la Ploeşti, pentru un scaun de senator, va fi cu siguranţă, ultima etapă a consacrărei politicei conservatorilor-democraţi şi definitiva frigenunchiere a cantacuziniştilor. Câjdem interesant, pentru a dovedi aceasta, să istorisim peripeţiile primului scrutin, şi să arătăm condiţiunile în cari s’a efectuat alegerea de Duminică. ’ 1 •: Politiceşte, nu încape discuţie, că d. profesor Cristu Negoescu,candidatul conservator-democrat, se prezintă ca o “persona Hate de mina, întîia. Alegerile generale de la iMajfl,1907,, aft arătat-o cu. prisos : d., Negoescu a fost, atunci departe cu 3 voturi de succes, cah.didîrid ca independent.. împotriva guvernului şi a candidaţilor . j'unimiriO-'cari la Cirzi'nişti cari aft căzut cu o difefferiţă de sufragii ,pur şi simplu ruşinoasâ. Şi să se tină seamă, că atunci In tavbara guvernamentală dela Prahova nu, exista de fapt disensiune, liberalii fiind proaspeţi veniţi la putere. De data aceasta însă, lupta s’a dat între cantacuziniştî şi takişti, candidatura guvernului fiind ignorată de takişti. Şi a fost luptă crincenă la Prahova în vederea alegere! de Duminică. Nababul văzlndu-şi periclitată situaţia politică la Prahova — fief-ulde 40 ani al politicei cantacuziniste—încă de la alegerile generale, a dus o campanie electorală pe cit de desperată, pe atit de lipsită de scrupule. ,Candidatul lor Luca Elefterescu, ca şi cei guvernamentali, Demetrescu-Agraru, desperaţi de Curentul formidabil ce se făcuse în judeţ pentru candidatura d-lui Cristu Negoescu, a fi fost, prinşi în flagrant delict de fals politic, adică prezentîndu-se alegătorilor de la sate ca susţinuţi de Tarie Ionescu şi „în cartel cu d. Cristu Negoiescu". Cîrciumarii avind un contingent numeros de alegători la colegiul al II-lea da Senat, cantacuziniştii a fi întraprins printre ei o goană de acaparare. Astfel, in prezenţa d-loi Mişu Cantacuzino, Delavrancea, Ionaş Grădişteanu’, etc., ba chiar încurajat şi aplaudat de el la întrunirea din ajunul alegere!, d. Luca Elefterescu, a combătut pe d. Cristu Negoescu făcând să circule tablourile antialcoolice editate de Casă şcoalelor sub d. Negoescu şi broşurile de propagandă antialcoolică ale acestuia, chip să dovedească cîrciumarilor că d. Negoescu este promotoriul legea monopolului cîrciumilor. In preziua alegerei, d. Mişu Cantacuzino s’a instalat în Ploeşti, unde— în fruntea bandelor de agenţi şi bătăuşi. In cap cu Carapancea—„cumnatul“ d-lui Luca Elefterese, Toboc, Crasen, Neicu, etc.—a făcut să se des- funde toate butoaiele de vin de pe la negustori, la „Moldavia“ şi la alte hanuri unde secrestrase o sumedenie de alegători din judeţ, pe cari a doua zi, bine încălziţi şi ghiftuiţi îî «expediaţi în grupurî la vot, sub exorta bătăuşilor Nici odată Ploeştiî n’afi azistat la orgii ca acelea provocate în toiul nopţeî de fiul maî în vîrstă al ex-veneraluluî. Pe de altă parte, prefectul judeţului personal s’a dus , cu automobile şi cu vre’o douăzeci de sănii prin judeţ, aducînd pe alegători la prefectură şi sechestrîndu-î întreaga noapte. Multora lis’afi luat chiar * şi cărţile de alegător. Administratorii de plasă din judeţ, toţi, dar absolut toţi ,şi primarii aft fost însărcinaţi. — Cu ameninţărî în cazul cînd nu s’ar supune— să aducă pe votanţi la prefectura. Şi vă asigur că din acest punct de vedere, subprefacţia şi primarii afi fost„foarte activi şi conştiincioşi“. Devotaţi de ad d-lix Cristu Negoescu, cari participaseră în preziua alegere! la o consfătuire de la d-sa, pină după miezul nopţeî afi fost aşteptaţi de d. Mişu Cantacuzino la eşire In stradă. D-sa a reuşit. In schimbul a t__ 4—5 şi chiar opt sute de lei nn cap, să’l reţină de la vot. Şi e aşa de adevărat aceasta. In cît pe la ora 4 dimineaţa d. Cantacuzino epuizase cele 10.000 de lei cu cari începuse „operaţiunile“ şi a telegrafiat babacă la Bucureşti“ să-i trimită telegrafic Încă 16000 de leî" (aşa sună telegrama dată de d. Mişu Cantacuzino de la Ploeşti). Iar în ziua alegereî, pe sălile localului de vot, distribuia în dreapta şi în stingă alegătorilor plicuri cu bancnote, fapt care a determinat biuroul să’l avertizeze că va fi arestat. In acelaşi chip opera Luca Elefterescu sus, lingă cabina da vot, ceea ce a făcut pe prezident câ’l până la locul lui. Pentru a intimida pealegători, de la ora 3. d. a., bătăuşii cantacuziniştî afi provocat scandal în faţa localului de vot. Şeful lor, Neicu,a fost arestat şi apoi liberat de d. Radovici. * * Rezultatul alegere! însă a fost foarte favorabil takiştilor, cu toată specula ce s’a făcut cu lovitura numire! d-lui Ionel Brătianu ca prim ministru cu toate ingerinţele şi intimidările administraţiei, cu toată orgia cantacuzlinistă. Dar atmosfera e limpede: curentul pentrud.. Cristu Nelgoescu e aşa da intens, că balotajul de mîine va fi cu mult mai triumfal pentru candidatura dsale decît ar fi putut fi primul scrutin şi pentru aceasta, — dar maî ales pentru a asigura liber-, tatea alegere!—d-nii Take Ionescu şi Fleva, dinpraună cu statul major conservator-democrat— reţinuţi pînă deunăzi de alegerile din Capitală afi participat la faţa locului la campania electorală din Ultimele două zile. Cu drept, cuvînt dlară, se prevede pentru candidatura d-luî Cristu Negoescu un frumos succes. Liga culturală ‘ Erî seară a avut Ioc obşnuita consfătuire săptămînală a membri■lor „Ligeî culturale" în localul săft din str. Fîntîneî No. 1. Prezidează: d. Slavici. S’a discutat şi admis de către membrii, prezenţi, constituirea unui comitet de propagandă, din «Sare comitet să facă parte oricare membru al ligeî şi care ar avea tragere de inimă, spre a căuta să convingă pe Ciţimaî, mulţi cunoscuţi să se, înscrie în , ligă şi să lupte alături cu dînşiî pentru, scopul ce urmăreşte. S’a mai, discutat asupra Ultimelor evenimente , din Austro-Ungaria şi asupra situaţiei culturale a romînilor de dincolo.---Const. D. Ionel Brătianu proclamat şef al partidului în şedinţa consiliului comunal al Capitalei Membrii consiliului comunal Staft întruni erî seară la primărie sub preşidenţia d-lui Vintilă Brătianu, având a se pronunţa asupra mai multor chestiuni la ordinea Zilei. După îndeplinirea obicinuitelor formalităţi, d. primar înainte de deschiderea şedinţei, aduce la cunoştinţa consiliului, fericitul eveniment petrecut Înaintea sărbătorilor la palatul Cotroceni şi urează nouei odrasle princiare şi întregei familii viaţă lungă şi prosperă. . * D. Vintilă Brătianu mai aminteşte consiliului nenorocirea care a lovit Italia, în urma cutremurului din Calabria şi Messina şi propune a se vota o sumă pentru a se veni în ajutorul celor năpăstuiţi. Consiliul aprobă propunerea d-luî primar şi votează o sumă de 20 000 lei, care să se trimită cu o adresă specială consiliului comunal din Roma. Tri Intrindu-se In ordinea de zi, d. primar dă citire expunere! pomptului definitiv de gestiune al comunei pe exerciţiul financiar 1907- 1908 care se aprobă, precum şi mai multe deschidere de credite suplimentare şi extraordinare necesare pentru curăţirea străzilor. Sepropune apoi consiliului cumpărarea grădinei Ioanid, situată între str. G. C. Cantacuzino şi str Ţăranilor, loc care după cum se ştie va fi întrebuinţat la construirea unui parc de vile. Locul a fost aprobat a se cumpăra cu suma de 7 lei m. p. Se aprobă reziliarea contracţulţiî dintre comuna şi d. P. Constantinescu pentru naroarea prelungirea calei Dorobanţilor, prelungirea termenului pentru întreprinderea confecţionărei uniformelor pentru măturători, vizitii şi cantonierii, primăriei şi sporuri şi suplimente de lucrări la construcţia grajdurilor comuneî de la Rampa Tunari. Ordinea de zi terminîndu-se, se dă cuvîntul d-lui Em. Culoglu, consilier comunal « Dom. Culeglu.— D-lor, un eveniment politic şi neaşteptat a survenit în politică, care merită să fie adus şi la cunoştinţa consiliu-ului comunal, ca făcând şi el parte din mişcarea noastră politică, este vorba de retragerea din motive de boală a d-lui D. Sturdza din politică şi din capul partidului liberal, şi numirea în locul d-sala a d-luî Ionelrătianu. Partidul liberal prin această, numire cîştigă onouă forţă pentru a duce maî departe programul săft poltic. D. I. Brătianu este un tînăr distins, harnic şi cinstit şi de sigur că va lucra la unitatea palidului săfi, cu atit maî mult, cu cît dat fiind faptul că, este tînăr, are’înaintea sa vremea de a continua lucrarea, de a uni întreg partidul. Noi ceştia bătrînii, cari am avut prilejul să lucrăm şi cu Brătianu ..tatăl, ne place să vedem astăzi că primul ministru întruneşte toa-Sumarul numărului de mime did NOMUisfinîni de sub direcţia d-luî Rădulescu-Mo«« trn, profesor universitar. Noutăţi: Opinia publică în Serbia: discursul d-luî dr. Milovan Milovan ovitch, ministru de externe ,al regatului sîrb.—Premiile fundația, neî Nobel.— Autorii romlnî în traducere germană.— Votul obligatoriu In Austria.— Jubileul lui „British Museum“ din Londra. — Săpături în Egipt. Țiinte sociale: N. Zaharia: Opinia biblică. — Stanislas Cihoski: Legitiimitaitea statisticei. , Pagini uitate: B. St. Delavrancea și Al. Marghiloman. Asupra partidelor istorice n noi. Literatură: Th. D. Speranţă: Lumea ţînţarilor. •— Roberto Bracco: Două scrisorî. Note şi discuţiiinB Gr. Patriciu: Delegaţii ministerului de instrucţie la examenul de capacitate ’lele normale. Exemplare: 25 bani. Abonament anual 10 1 tia bulevardul Ferdinand ro$tî. % Număr de probă la cere. te calităţile părintelui i din d-voastră, cei mal ti stnt de curînd intraţi In ■partidului liberal, trebt strtngeţî în jurul săft, «1 concursul. Convins fiind că prin d-lui I. Brătianu ca pr. trn, opera Întreprinsă de p» .a.»r liberal va propăşi, zic: Să trăiască şeful partidului liberal. I). Vintilă Brătianu mulţumeşte consiliului şi d-lui Em. Culoglu, spunînd că situaţia d-sale in asemenea împrejurări este destul de delicată. Falioro MODIFICAREA regulantemului inspecţiilor militari Ministerul de război şi a modificat în sensul următor art. 36, 37, 38 şi 39 din regulamentul inspecţiilor militare ce trebuesc să facă comandanţii de diferite trupe Art. 36. Comandanţii de diferite trepte, pinii. la cel de corp de armată inclusiv, inspectează, dupăprescripţiiunile art.. 13, toate trupele şi serviciile ce intră ln compunerea organică a propriilor unitatî. Regiul de stat-major general al armatei inspectează: întregul personal al marelui stat-major, şcoala superioară de război, şcoala, de infanterie, şcoala de fii de militari, gimnaziul militar şi şcoala pregătitoare de subofiţeri. Inspectorul general al cavaleriei inspectească: regimentul de escortă, regimentele de roşiori destinate a forma ea* Valeria independentă, şcoala de cavalerie ,şi stabilimentele speciale ale cavaleriei.Inspectorul general al artileriei inspectează stabilimentele speciale de artilerie. Inspectorul general al geniului] inspectează: trupele de comunicaţie, jocurile intărite, precum şi stabilimentele speciale de geniu. 1a boala de aplicaţie de artilerie şi geniu este inspectată alternativ de către inspectorii generali de artilerie şi geniu, schimbindu-se anual. Guvernatorul cetăţii Bucureşti şi comandantul regiunii F. N. G. inspectează trupele şi serviciile ce au respectiv direct subordine. Şeful Casei militare a Majestaţii Sale Regelu inspectează, pe adjutanţii regali şi ofţerii de ordonanţă, făcind..parte din Casa militară a Maiestăţii Sale. Secretarii general al ministerului de război inspectează ofiţerii , superiori şi inferiori, precum şi funcţionarii civili din ministeul de război, mai puţin înarele stat-mjor. Art. 37. Pentru a se asigura unitatea de direcţie , fiecare armă din punctul de vedere tehnic şi pentru a se înlesni aprecierea, ofiţerilor cu o aceeaşi măsură, inspectorii generali vor inspecta dinpunctul de vedere special al armei, avind şi drept de a nota pe ofiţeri, după cum unează: Inspectorul general al cavaleriei: regimentele de Priori de corp de armată, precum şi reginentele de călăraşi, Inspectorul geeral al artileriei: regimentele de artilrie de cimp şi de cetate, precum şi iivizionul călăreţ; Inspectorul general al geniului: batalioanele de pioieri. Art. 38. Inspecție technice prescrise laart. precedent.Vor fi făcute pe cit posibil înaintea inspectiilor generalilor comandanţi de cei de armată, cărora« revine în mod exc^iv dreptul de a întocmi lucrările priitoare la înaintări şi alte afaceri person^, pentru toate trupele ce intră în compunerea organică a corpurilor de armată . De asemenea, inspectorii generali nu vor lăsa, în urma impecţiunilor tehnice, ordin de inspecţie li corpul sau serviciul inspectat, ci la terminarea inspecţiilor vor înainta un aport general ministerului. Art. 39. Şeful marele stat-major, precum şi inspectorii geerali ai diferitelor servicii inspectează din punctul de vedere technic, ofiţer de la comandamente din serviciile repective, precum, şi stabilimentele aparţiihd acestor ser- Vicii, la local fascicolele silnice ca an apărat pină acm din GAVI LERXI CRIMEI, d. Pui Alexandro ca va scoate in cnind lucian d-sale In voiam. Acest voiam va coline nnm roase ilustratiani si fmgrafiile tilor din internantele d scrieri ale d-lul Pain Aszandresc programa pentru serirea zilei botezului jftvuitorului Lt 6 Ianuarie 109 ... La orele u jum., diHneaţa, sa va săvîrşi sfinţirea apelr, la pa-« vilionul de pe dheiul Duboviţei, de către mitropolitul panat, cartierul mitropolitan, In uezenţa. familiei. regale. : La această ceremonie va asista domnii miniştrii, domni, preşedinţi şi membrii aî Corpiilor legiuitoare cari se vor afla în Ca- pitală, înaltele curţi de taţiu- ne şi de conturi, Curţile şi tribunalele, corpul profesoral, primar al Capitalei cu consilii comunal, camera de comerţ, fîţerî generali şi superiori cari r. vor fi sub arme şi funcţionarii superiori aî statului. I III In momentul cînd mitroplitul primat va pune sfînta erm Irt apă, tunurile de pe Dealul înei vor da obişnuitele salve. IV După săvîrşirea rugăciuilor, urmează defilarea trupelor în faţa pavilionului ceremoniei. Plan intuire a consenialorik lemn din Publicul atacat de bătăuşii junim lor.— Mai mulţi cetăţeni răniţi III Publicul atacat fie bătăuşa junimiştilor Mai mulţi cetăţeni grav răniţi Ploeşti, 2 Ianuarie.—Un fapt de o gravitate extremă, cu atit mal mult, cu cit s'a făcut sub cehii și încuviinţarea poliţiei s’a petrecut astă seară pe la orele 11 si jumătate. Pe cînd publicul era de la întrunirea conservatorilor-democriţi, o bandă de bătăuşi, in frunte cu vestitul puşcăriaş, recidivist Vasilee Berechet a eşit din clubul junimiştilor si din îndemnul d-lui Miţu Cantacuzino s’a năpustit la uşa săleî de întrunire, atacînd pe conservatorii-democrati cu bastoanele. Mai mulţi cetățeni au fost grav rănit. D-luî intiner Crăpătoreanu i s'a spart capul. In timpul agresiunei, politia nu a făcut nici o intervenție. Faptul a produs o penibilă impresie si o indignare generală în localitate.—Stavăr.