Adevěrul, ianuarie 1909 (Anul 21, nr. 6945-6972)

1909-01-04 / nr. 6945

i Cel mai mare succes au obţinut MOTOARELE de benzină m ^nzngen Sistemul TRMllZL S Comp. UIEN Special­­ pentru Mori şi celelalte industrii ' •: : Reprezentant general Inginer S* CJROS® Bucureşti, Str Muntuleasa No. 6 Telefon 4/47. Referinţe din toate părţile ţărei Vechea ţi cunoscuta casă de mobile şi decoraţiuni E PRAGER & D. BILLER FURNIZORII CURŢEI REGALE BUCUREŞTI, 91 Calea Victoriei 94, BUCUREŞTI (peste drum de Palatul Regal) ---T-+g&~---­Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele din 'jCapitală şi din provincie că i-au sosit şi sosesc zilnic ULTIMELE CREAŢIUNI ARTISTICE PENTRU Aranjamente, Decoraţiuni şi Instalaţiuni inferioare Saloane şi salonaşe la toate stilurile clasice şi moderne DORMITOARE 4 FUMOARE ARANJAMENTE COMPLECT­E DECORURI NOUI Instalaţiuni complecte pentru palatele administrative şi orice instituţiuni publice în Capitală şi provincie Hilare asortiment de stofe, de mobile şi lemnării Eşantiloane, planuri, Devizuri la cerere Numeroase instalaţiuni de primul rang s’au executat şi se execută de către noî în cele maî distinse case din ţară SUFRAGERII BIURGURI VESTIBULURI Etc., etc. Curierul spectacolelor — Simbăta, 3 Ianuarie — Teatrul Naţional.—Se joacă „Don Carlos", poem dramatic în 5 acte de Schiller, tradus de d. G. Coşbuc. Circul Bidoli. — Reprezentaţiune dată de circul Sidoli. Teatrul Lyric.—Trupa germană de operete. Se va juca: „Ein Walzer­traum". 3 acte de Oscar Strauss. Teatrul Dacia.— .In fiecare seară cinematograf Pathé-Fréres (Kupper­­mann). - ■ i .... Grădina terasa a berăriei si res­taurantului „La Carpatî".—In toa­te serile dela 7—12 si jum. seara si Duminicele dela 6—7 d­a. con­cert de profesorul Ercuîe Pifferi de la conservatorul din Milano. Res­taurant­­ la carte şi preţ fix 1.60­4 feluri. Specialitatea casei: bere­a la Pilseti, din fabrica Ozell. Teatrul de varietăţi­ „Imperial", (strada Cîmpineanu No. 16). In toa­te serile reprezentaţii pentru fa­milii. Progam mare şi variat. De­butează pentru prima oară Les Dietz, duet francez. Emil Dumitres­­cu, cupletist comic român cu con­cursul unui admirabil duet Tyro­­lez şi a celorlalţi artişti ,angajaţi. Intrarea generală 1 lei) pentru che­tă. Duminicile şi sărbători Matineu cu intrarea liberă. Teatrul Edison: Cinematograful Prrthé Fréres, cu program nou. Sim­paticii comici An­y-Pol si The 4 Otinos, comici excentrici. Teatrul Boulevard. — In fiecare seară cinematograf Flamm­arion. Muzee Muzeul zoologic, șoseaua Kisse­­loff). Deschis Joia. Duminică și săr­bătorile, dela 10—12 a. m­., 3—5 seara. Muzeul de geologie şi paleontolo­gie, (Universitate). — Pinacoteca statului, (palatul Ateneului, intra­rea prii­n strada N. Golescu). — A­­teneul român, (vizitarea localului şi colecţiile sale). Deschis dela 9—12 a. m. şi 2—4 d. a. Tasta de intrare .50 bani. Muzeul etnografic şi de artă na­ţională (M­one­tăria statului, şoseaua Kiseleff). Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoi­rea direcţiunei. MARILE PEPIN­IERI de VITE AMERitM illsite IOAN T. MICHAIL, Slatina-Olt Sub Direcţiunea Domnului M-­AL. MATI­EIU, Specialist-Viticultor Primesc de pe acum comande de V­iţe Americane alto­ite, pentru Toamna curentă şi Puma-Vara anului 1909 • o . T •» . o _ .. rrr TS/F.t »» T-« /it / -F! £ -m art l» din Pepinierele Domnului loan T Michail fiind situa­te în cele mai frumoase şi favorabile poziţii din comunile Slătioara­­şi Dranovăţ,­­Honomaţi) au o reuşită admira­bilă ca vegetaţiune viguroasă a viţelor. AMERICANE ALTOITE «­u peste SO varietăţi indigene şi străine, «ie lux şi desert, furnizează numai viţe de l­a calif­ii absolut autentice ca de: DRAGAŞANI, ODO­­©OTMAR, etc., precum şi străine, b­ance de trans­­ambalagiu ori­ce gară C. F. R. C10­omandele­ se primesc la: Direcţiunea Pepinierelor Ioan X. Attichail, Slatina-Olt şi la Reprezentanţii noştri: Iaşi : Ioseph Popper, strada Lăpuşneanu No. 10; Panciu: Marcus Rosner; Mizil : Gh. Th. Ionid. — CATALOGUL SE TRIMETE GRATIS LA CERERE­­p. S. De­oare­ce primim zilnic comenzi din toate unghiurile ţârei, njgăm pe d-nii clienţi cari doresc, a-şi planta viile, să ne remită co­­^g^ile^i^^retto^de^are­ce^Qal^îrzul^oate^vanetățile^tfor^epuizate LEI 56 TONA COCS SUPERIOR — Garantat de uzină din Anglia — rTransporti­i in saci jt­umibuiți D. TSBHIRKOVITS S-1 Calea Victoriei 33 — Telefon 12/0 ANTRACIT ENGLEZESC. BRSQUETE Ibemne de Fac U­SCAT 13 - FELDSTEIN & MIHAILIDE — Strada 11 Iunie 36 vinde - Telelőn 9 j 33 CER, prima 32 Lei ( mia de kilograme IPAti „ 30 „ cîntar garantat duse l acasă Sf.EAIJ tel p. 36 ale Domnului Din 3 filiere pî(b OCASIUNE RARA AUTOMOBIL onRRnoQ 18 cal putere aparţinînd d-luî căpitan Crăiniceanu, se vinde prin licitaţie publică, de către Trib. Ilfov, în ziua de Mercuri 31 por. orali a. în. în Calea Vic­­toriei, 9. ■ _________ De­minzare Moşia Hăbud, proprietate a moş- Enitorilor defunctului Ion Hagi- Coscu în întindere, de 250 po­loane şi situată In judeţul Prahova, plasa Tîrgşor (la jumătate oră de­părtare de gara Crivina). Are casă mare de locuit, grădină-parc, han şi moară de apă. Preţul cu care se vinde este de 150.030 lei.­­ Doritorii se vor adresa d-lui N. '. Fiinti, advocat, Bucureşti strada ab­erană 21. Fabrică p. Confecţionarea lemnului Béla Erb — Calea Griviţeî 252 —. (Telefon 16­­­20)­­ . A pus în vânzare calităţi excelente de Ili li fl Plia de Fag şi Carpen­i.Nn amestecate tiu 01 FAG CURAT Le 29 ■Le 39 ■Lei 32 aduse la domici­liu Tăiate şi spintecate în lungime normală.—Extra scurte (20 cm.) 1 Leu mia Kgr. in plus. Pen­tru căratul şi aşezatul lemnelor, pe care căruţaşul le descarcă lângă căruţă, se nimete la cerere un­ om cu coş contra plăţeî 1 leu pentru ÎOOO sau­ 500 kgr. Greutatea exactă absolut garantată -----eîe prima calitate — — r A-:.............~.......... Engleze Ceaiul LIPTON SOC. PE ACŢIUNI CU UN CAPITAL de 80 MILIOANE .¥u­rnisorul Cur­ţel Regale CER . . COJITE. CEL MAI FIN DIN LUME din propriile mari plantaţiunî din Ceylon Wt‘. Picheti a 1ZS gr. I lei Pachete a ZSO gr. 4 Lei Furnîsorul Curţiî Beile­r Italiene Necesitatea creărei unei şcoli de mecanică agricolă Este ştiut că agricultura nuiiiaî bine ajutată da mecanica agricolă poate da bune rezultate. Vecinii noştri, bulgării, Intele­­gemi această utilitate a legătureî mecanicei cu agricultura, încă din anul trecut au înfiinţat o şcoala de mecanică agricolă pe lingă şcoala de agricultură dela Cladova. Din această şcoală de mecanică agricolă vor eşi şi buni experţi conducători de maşini a­­gricole. O asemenea şcoală func­ţionase şi la noi, citva timp pe lingă şcoala de agricultură dela Herăstrău în anul 1871. Ea a fost creată de d. P. S. Aurelian care şi-a dat seama de Însemnătatea unei asemenea instituţii. Ar fi dar de dorit ca să se reînfiinţeze acea şcoală de mecanică agricolă, cu o instalaţie provizorie de 39—40 mii lei. Atelierele ei vor primi repara­­ţiuni şi construcţiuni pe maşini agricole. Piesele de turnătorie şi cele de ciocan de abur, rămînînd a se face deocamdată tot la, şcoala superioară de meserii din Capi­tală, care posedă instalaţiunile ne­cesare,­­ dar care nu poate forma buni conductori de maşini agri­cole, căci aceştia se instruiesc bine numai la cî­mp prin faptul că sco­­ţînd un plug, o semănătoare, etc., din atelier, ca să se asigure dacă e bine reuşită piesa, trebueşte să­ o probeze­­pe brazdă la cimp. Nu­mai dintr'o şcoală specială, ca a­­ceia despre care vorbim vom putea avea buni conducători de maşini agricole. Această şcoală va trebui să fie administrată de ministerul indus­triei cu toate celelalte şcoale de meserii. — C. P. AH ii la palatal tegal Cuvîi'-tarea primului ministru La orele 12 din zi,­ în ziua de Anul mort, Regele şi Regina au primit felicitările consiliului de miniştrii, în numele căruia d-na pr­im-ministru Ion I. C. Brătianu a rostit următoarea cuvîntare: Sire, Avlnd marea cinste să aduc In numele guvernului, omagiile noastre de respect şi de vene­ra­ţiune Maiestăţii Voastre şi să ex­prim viile şi călduroasele urări ce cu toţii facem pentru Tron şi pentru Dinastie, sint cuprins de o adîncă mişcare sufletească, vor­bind, mai ales în ceasul prin care trecem J^n locul bărbatului de Stat, care atitî îndelungi ani a fost sfetnicul cel mai de seamă al Ma­­jestăţei Voastre. La pragul anului care. începe stă în inima şi in cugetul, nostru, mai vie de cil ori cînd,, imagina h­egeluî sub a cărui falnică dom­­nie s'au săvîrşit cele mai însem­nate fapte ale istoriei noastre mo­derne; a Hegelui care, prin înal­tele sale virtuţi, a lucrat cu atîta tărie ca el să-şi poată lua locul ce are astăzi în rîndul Statelor; a aceluia care, de aproape o ju­mătate de veac, călăuzeşte, pe căi atit de drepte şi de sigure mer­sul poporului român către mări­rea Patriei. Sănătatea şi zilele Maiestăţii Voastre, nu totdeaauna atit de scumpe nouă iuburor, sunt un dar nepreţuit pe care Dumnezeu, îl fa­ce neamului românesc, de aceia din adâncul inimelor noastre u­­rum • Să trăiţi Sire ani mulţi şi feri­ciţi In glorioasă domnie’ Să trăiască Maiestatea Sa Re­gina, tovarăşa scumpă Şi de fie­care minut a muncii rodnice a Ma­­jestăţeî Voastre, plină de blîndeţe şi de bunătate pentru poporul ro­mân ! Să trăiască Alteţele Lor Regale, Principele şi Principesa Româ­niei şi Augusta Lor Familie, chezăşie sigură a viitorului! Regele mulţumind şi-a exprimat dorinţa ca anul acesta să fie în totul prielnic şi că greutăţile ce momentan se întîmpină vor fi în­lăturate cu ton cursul tuturor. Asistenta PLOEŞTI. 2 Ianuarie. — Astă­­seară la orele 8 şi jumătate con­­servatorii-democraţi au­ ţinut o grandioasă Întrunire în sala tea­trului „Cooperativa“ cea m­ai mare sală din oraşul nostru, întrunirea a fost­ prezidată de d. Take Ionescu, şeful partidul con­servator-democrat. Discursul d-nul Burileanu Cel dinții a vorbit d. M. Buri­­leanu. O-sa arată cureptul irezistibil ce s'a format în favorea partidului conservator-democrat. Relevează gloria repurtată de partidul conservator-democrat, în Capitală. Recomandă alegătorilor colegiului al II-lea de Senat pe d. Christu Negoescu, candidatul par­tidului conservator-democrat . Discursul d­in­ X dni D. C. X­eni, salută pe alegătorii pro­şteni în calitate de alegător la colegiul al II-lea de Cameră din Bucureşti şi urează prahove­nilor să sărbătorească Duminică victoria pe care a fi sărbătorit-o la Bucureşti Duminica trecută. Spune că Ploeştiul este oraşul celor două dinastii, în contra că­rora se ridică ţara şi deci se im­pune ca să se dea un exemplu ho­tărî­tor. D. Xeni vorbeşte apoi despre ceea ce reprezintă fie­care din candida­ţii adverşi. Agraru reprezintă guvernul şi pe liberali. Oare ce a făcut guvernul liberal ? Merită el Sa mai stea la putere ? Oratorul critică legile al­cătuite de liberali cari a fi nemul­ţumit toate clasele s­ociale. Luca Elefterescu reprezintă di­nastia Cantacu­zino. Această dinas­tie nu mergeÎncrederea ţarei căci ea nu s’a relevat­ cu, nimic. Milio­narul Cantacu­zino s'a făcut de cit şosele şi poduri pentru el perso­nal din banii statului. Numai a­­cum a băgat miinile în buzunar, dar le-a băgat pentru ca să vă cumpere conştiinţele. Mai departe oratorul zice că conservatorii-democrăţî formează mai mult de pit un partid, formea­ză un curent general pentru inau­gurarea unui guvern de ordine şi de progres. Discursul d-lul I. T. Floresc D. I. Th. Florescu e primit la tribimă cu aplauze entusiaste. D-sa arată succesul de Dumi­nica trecută din Capitală. Spune că junimiştii şi liberalii afi fost înlăturaţi şi că partidul conser­vator-democrat a fost îmbrăţişat de populaţia Capitalei. Junimiştii cari afi fost pretutin­deni refuzaţi In­­Capitală afi ve­nit acum la Ploeşti ca să soli­cite voturile alegătorilor colegiu­lui al II-lea de senat. Cunoaştem ploeştenia şi virtu­tea Pr­ahovei­­,­­ nu ne întoim deci nici un m­oment pentru reu­şita da Duminică. Arată cum în­totdauna la Pra­hova a domnit democraţia şi de aci s’a născut Take Ionescu, şe­ful strălucit al partidului ,conser­vator-democrat care a atras lingă el pe ilustru-­ tribun Nicolae Ele­va. Ce mai reprezintă acum juni­miştii faţă de propaganda parti­dului conservator-democrat? Apelează la alegătorii colegiului, al H-lea de Senat să voteze cu to­a­­tă încrederea, pe d. Christi Negoes­cu, Trătind, pe larg calităţile fru­­luroase ale acestuia. Discnrsnl d-lnl Fleva D Nicolae Fleta e primit la tri­bună cu ovaţiuni îndelungate, cari a fi durat peste un sfert de oră. D. Fleva arată cum d-sa s'a re­tras la 1893 din partidul liberal, în care­ luptase din tinereţe. Atunci cînd se credea fără speranţe, a fost sprijinit de ploeşteni şi con­tra­­putere­ şi contra banilor. Tot, aşa vom triumfa şi poimtine. Am, venit în ţară să văd pus în practică idealul pe care l-am avut. Oratorul e revoltat că tinerii cari vor să guverneze nu recunosc me­ritele celor bătrîni. Vorbind de alegerile de Duminică spune că lucrurile nu se prezintă ca alta dată, guvernul şi junimiştii sunt uniţi în contra candidatului partidului conservator-democrat. Despre reuşita de la alegerile de Duminica trecută în Capitală.. d. Fleva spune că e un m­are capital moral pentru partidul conservator-­ democrat.. Vorbind de venirea d-sa­le în ţară spune că a găsit la modă şefiile. Eft ps'îm^sc, spune d. Fleva., monarhia în partid iar nu eredi­­tarea. Noi primim monarchia de­mocratică a şefului nostru care mi se pare că are capul mai lu­minat decit al tuturora. Atacă pe liberali şi junimişti cari sunt de acord să distrugă cel mai mare drept al cetăţenilor pu­­nîndu-l sub controlul adminis­traţiei. Noi ne luăm angajamentul să se desfiinţeze sistemul funest, al candidaturelor oficiale. D.Flevă are toată încrederea că alegătorii colegiului al II-lea de Senat vor vota Duminică cu toţii pe d. Christu Negoescu, candidatul partidului conservator-democrat. Discursul d-lui Christu Negoescu D. Christu Negoescu se ocupă în special de candidaţii d-sale ad­­verşi, d-nii Demetrescu-Agraru şi Luca Eleft­erescu. D. Demetrescu-Agraru, spune d-sa, nu e candidat liberal, ci can­didatul partidului socialist condus de d. Alex. Radovici. D-sa a fost trimis în. maî multe rîndurî in Ca­meră fără să facă ceva. Despre d., Luca Elefterescu vor­bind, d. Christu Negoescu il con­sideră ca pe ,un om mort, în ur­ma înfringereî de Duminica* tre­­cută. Arată apoi activitatea d-sale,­des­făşurată în Cameră în anul,1830. Termină, povăţuind pe alegători să nin asculte de ameninţâ­rile ad­ministraţiei şi să-l voteze acum toată încrederea. Discnrsnl d-lni. Dissescn D. C. Dissescu e primit cu lung. ovaţii. Vorbeşte de triumful partidului conservator-democrat la alegerile din celelalte judeţe. Are încredere că şi în cetatea libertăţei şi demo­craţiei va fi acelaş triumf. Guvernul nu şi-a îndeplinit de loc datoria da cînd a venit în ca­pul ţărei. Duminică a primit o lecţie bine meritată în Capitală. II consideră ca pe un guvern format din copiii­ cari au făcut legi nemulţumitoare pentru toată lumea. O continuare a actualului guvern nu' ’ mai e posibilă. Dumi­nică seară se va da verdictul defi­nitiv pentru distrugerea lui. D. Dissescu spune că întreaga ţară are atenţia, aţintită asupra a­­cestei întruniri. Continuînd spune că In totdea­una fruntaşii bătrîni aî partidului liberal aft'fost acuzaţi ca vînduţi străinilor. Eu care azi apăr me­moria lui I. C. Brătianu, am du­rerea să aud pe fiii lui spunînd că eft şi Take Ionescu sintem­ vîn­­duţî evreilor. Sub guvernul lui Ion C. Brătianu liberalii afi voit să introducă eft duiumul pe evrei ■în ţară.­ Noi nuri atacăm şi voim să apărăm m­emnoria lui Ion Bră­tianu. E o ruşine ca să mi se spu­nă mie, omul, sărac, care trăesc din munca mea, că tr­ăesc din fon­durile evreilor. Dacă vor mai continua cu ase­menea calomnii, vom răsfoi şi noi istoria. Discursul d-lui Nicu Xenopol D. Ni­cu Xenopol.. Trimeteţi In parlament pe­­Christu Negoescu. Im­preună cu noî toţi ceilalţi aleşi cu ascuţişul de săbii iar nu din, mila guvernului ne­ vom face da­toria. Lupta, nu va fi aşa de grea. Duminică a murit în Bucureşti junimismul. Duminică să îngro­paţi pe acei ce dispreţuesc , pe cetăţeanul mojic. . Oratorul arată cum ţara e să­tulă de democratismul ciocoiesc şi ciocoismul democratic. Tari­mină zicînd: „Jos cu ei!“. Discursul d-luî Take Ionescu O. Take Ionescu e primit cu en­tuziaste şi îndelungate ovaţiuni. D. Take Ionescu spune: „Aţi avut în Ploeşti multe alegeri, dar alegerea are­ să prezinte atîta pa­timă, atîta mişcare cum n’aţî maî avut dela 1888. Aceasta din cauză că in cur­sul anului expirat s’afi împlinit două mari evenimente: ■Guvernul altădată cîştiga la toate alegerile şi în 1908 le-a pier­­dut pe toate. In viaţa noastră aceasta dove­deşte mai mult decît o revizuire a Const­ituţiei, ,o puternică re­naştere, a­ conştiinţei publice. In acelaş an s’a întlmplat, că ţara era nemulţumită1 de guvern, pen­tru reaua lui chibzuire. In acast ami la tot.ţă lumea aft cîfttat toţi că noirii vom veni la guvern. . !Cu.,toati, .acestea în mod stăru­itor aţi dat votul vostru parti­dului nostru. Ploeşk­î nu se poale s&■ fie maî prejos decit restul ţâ­rei. Eft pot face acum o profeţie dar mal exactă decît profeţiile d-luî C­arp eti pot spun« acum cu si­guranţă, , că d. Carp nu va veni la putere, căci d. i’Carp toată via­ţa «o nu a avut­ încredere în opi­nia publică de aceea­ nici opinia publică n’a avut şi n’are încre­dere într’insul. Din această ca­uză d. Carp care are destule ca­lităţi, care are cultură, spirit şi talent n’a izbutit nici cît a­ izbu­tit d. Cantacuzino care nu are nici o cUltură. Eft însă Th’a­n bizuit în totdea­una pe opinia publică şi pe în­crederea ţarei de aceea,­ s’a dove­dit că dacă ai ideal, cap şi cu­raj trebue, să reuşeşti. Ploeştenii pot să dea voturile lui Christu Negoescu, căci­ guvernul actual e un guvern milu­it, cum o­­dinibară exista o opoziţie inuilu­ită. Guvernul actual n’are măcar o treime din numărul­ alegătorilor. Vorbind da şefia ,d-luî Ionel Bră­tianu,, d. Take Ionescu ,o conside­ră ca cel mai puternic motiv de slăbire al partidului liberal, iar nici de cum de întărire. A da voturile lui Luca El­eft­e­­rescu, înseamnă a vota de geaba, căci d. Carp tot nu va venii la pu­tere. . Votînd pe Christu Negoescu, veţi grăbi venirea noastră la putere şi limpezirea situaţiei politice a ţa­rei. Şi întrunirea s’a terminat la orele 11 şi jumătate. D. Take Ionescu şi ceilalti frun­taşi, ai partidului sosit! dip. Bucu­reşti rămîn in localitate pină Du­minică seara, Stavar . ECOURI Aflăm, că d-na Stephanie Schis­­re numita corsetieră, din strada ala No. 5 sub Hotel Regal, In­ţa de a servi pe onor, sa­la cu tot ce Parisul are mai practic in branşa corsete­­­flă de două sâptămlnî la e a studia cele mal noul se poartă acum şi se i­sesonul viitor. D-na Isler se va rsintoar­­-s ăptămînel viitoare, 'a modele din cele făcut, revoluţie „wie pariziene, tndss­­t, „wscute prin eleganţa lor. .»cest sacrificiu din partea d-nei Stephanie Schisler, este o dovadă mai mult, cum d-sa ştie şi caută mereu, s­ă fie In corerit, cu m­oda parisiană spre a mulţumi pe onor. şi numeroasa sa clientela, care de altfel ii apreciază meritele. Bursa cerealelor New-York ne aduce la graft pen­tru Mai închidere X cents și o op­time pentru Iulie închidere, scă­dere 1 cents trei optimi per bus­hels. * ■ ,­­ , Chicago: graft pentru Iulie în­chidere scădere 1 cents și o opti­me pentru Septembrie închidere­ scădere 1 cents per bushels. Po­rumb pentru Maî închidere scă­dere două optimi, pentru Jun­e scădere două optimi per bushels. La Berlin: grîft notează pentru Mal urcare trei sferturi, pentru Iulie neschimbat.. Londra: grîft* vînzătoriî menţin preţurile., cumpărătorii rezervaţi. Porumbul tendinţa maî uşoară. Ovăz tranzacţiî slabe.. Timpul frumos dar nori. Anvers.: grîft ferm, porumb, sus­ţinut, orzul ferm, preţul colzel­or. 27 două optimi, orzul colza susţi­nută, Naveta scădere. , Liverpool: grîft scăzu întâi din cauza în simpatie cu America. Porumbul ofertele mici lipsă din influenţe speciale. In Constanţa s'a vîndut: Grîft greutate kg. 78—79 lei 19.80. Grîft greutate,kg. 74—75 lei 18.40. Grîft greutate kg. 70—71 lei 12.65. Tendinţa grîuluî deprimată Porumbul susţinut lei 13. . Orzul urcare lei 12.50. Secară necotată. Fasole, lei 16.20. Timpul frig şi îngheţ. Raport: grift slab fără afaceri.'. Porumbul susţinut cu cereri bune. Alegerea de la Ploeşti Balotagiul care are loc mâine la Ploeşti, pentru un scaun de senator, va fi cu siguranţă, ulti­­ma etapă a consacrărei politicei conservatorilor-democraţi şi defi­nitiva frigenunchiere a cantacu­­ziniştilor. Câjdem interesant, pentru a dovedi aceasta, să isto­risim peripeţiile primului scru­tin, şi să arătăm condiţiunile în ca­ri s’a efectuat alegerea de Du­minică. ’ 1 •: Politiceşte, nu încape discuţie, că d. profesor Cristu Negoescu,­­candidatul conservato­r-democrat, se prezintă ca o “persona­­ Hate de mina, întîia. Alegerile generale de la iMajfl,1907,, aft arătat-o cu. pri­sos : d., Negoescu a fost, atunci departe cu 3 voturi de succes, cah.didîrid ca independent.. împo­triva guvernului şi a candidaţi­lor . j'unimiriO-'cari la Cirzi'nişti cari aft căzut cu o difefferiţă­ de sufra­gii ,pur şi simplu ruşinoasâ. Şi să se tină seamă, că atunci In tav­bara guvernamentală dela Pra­hova nu­, exista de fapt disensiu­ne,­ liberalii fiind proaspeţi veniţi la putere.­­ De data aceasta însă, lupta s’a dat între cantacuziniştî şi takişti, candidatura guvernului fiind ig­norată de takişti. Şi a fost­ luptă crincenă la Pra­hova în vederea alegere! de Du­minică. Nababul văzlndu-şi periclitată situaţia politică la Prahova — fief-ul­­de 40 ani al politicei cantacuziniste—încă de la alege­rile generale, a dus o campanie electorală pe cit de desperată, pe atit de lipsită de scrupule. ,Candidatul lor Luca Eleftere­­s­cu, ca şi cei guvernamentali, De­metrescu-Agraru, desperaţi de Cu­rentul formidabil ce se făcuse în judeţ pentru candidatura d-lui Cristu Negoescu, a fi fost, prinşi în flagrant delict de fals politic, adică prezentîndu-se alegători­lor de la sate ca susţinuţi de­­ Tarie Ionescu şi „în cartel cu d. Cristu Negoiescu". Cîrciumarii avind un contin­gent numeros de alegători la co­legiul al II-lea da Senat, canta­­cuziniştii a fi întraprins printre ei o goană de acaparare. Ast­fel, in prezenţa d-lo­i Mişu Cantacu­zino, Delavrancea, Ionaş Grădişteanu’, etc., ba chiar încurajat şi aplau­dat de el la întrunirea din ajunul alegere!, d. Luca Elefterescu, a combătut pe d. Cristu Negoescu făcând să circule tablourile an­ti­­alcoolice editate de Casă şcoale­­lo­r sub d. Negoescu şi broşurile de propagandă antialcoolică ale acestuia, chip să dovedească cîr­­ciumarilor că d. Negoescu este promotoriul legea monopolului cîrciumilor. In preziua alegerei, d. Mişu Cantacuzino s’a instalat în Plo­eşti, unde— în fruntea bande­lor de agenţi şi bătăuşi. In cap cu Carapancea—„cumnatul“ d-lui Luca Elef­terese, Toboc, Cra­sen, Neicu, etc.—a făcut să se­ des-­ funde toate butoaiele de vin de­ pe la negustori, la „Moldavia“ şi la alte hanuri unde secrestrase o sumedenie de alegători din ju­deţ, pe cari a doua zi, bine în­călziţi şi ghiftuiţi îî «expediaţi în grupurî la vot, sub exorta bătăuşi­lor­ Nici odată Ploeştiî n’afi a­­zistat la orgii ca acelea provoca­te în toiul nopţeî de fiul maî în vîrstă al ex-veneraluluî. Pe de altă parte, prefectul ju­deţului personal s’a dus , cu auto­mobile şi cu vre’o douăzeci de să­nii prin judeţ, aducînd pe alegă­tori la prefectură şi sechestrîn­­du-î întreaga noapte. Multora li­­s’afi luat chiar * şi cărţile de ale­gător. Administratorii de plasă din ju­deţ, toţi, dar absolut toţi ,şi pri­marii aft fost însărcinaţi. — Cu a­­meninţărî în cazul cînd nu s’ar supune— să adu­că pe votanţi la prefe­ctura. Şi vă asigur că din a­­cest­ punct de vedere, subprefacţia şi primarii afi fost„foarte activi şi conştiincioşi“. Devotaţi de ad d-lix Cristu Ne­goescu, cari participaseră în pre­ziua­ alegere! la o consfătuire de la d-sa, pină după miezul nopţeî afi fost aşteptaţi de­ d. Mişu Can­tacuzino la eşire In stradă. D-sa a reuşit. In schimbul a t__ 4—5 şi chiar opt sute de lei nn cap, să’l reţină de la vot. Şi e aşa de adevărat aceasta. In cît pe la ora 4 dimineaţa d. Cantacuzino epuizase cele 10.000 de lei cu cari începuse „operaţiunile“ şi a te­­legrafiat babacă­ la Bucureşti“ să-i trimită telegrafic Încă 16000 de leî" (aşa sună telegrama dată de d. Mişu Cantacuzino de la Plo­eşti). Iar în ziua alegereî, pe sălile localului de vot, distribuia în dreapta şi în stingă alegătorilor plicuri cu bancnote, fapt care a determinat biuroul să’l avertizeze că va fi arestat. In acelaşi chip opera Luca Elef­­terescu sus, lingă cabina da vot, ceea ce a făcut pe prezident câ’l până la locul lui. Pentru a intimida pe­­alegători, de la or­a 3. d. a., bătăuşii canta­cuziniştî afi provocat scandal în faţa localului de vot. Şeful lor, Neicu,­a fost arestat şi apoi li­berat de d. Radovici. * * Rezultatul alegere! însă a fost foarte favorabil takiştilor, cu toa­tă specula ce s’a făcut cu lovi­tura numire! d-lui Ionel Brătianu ca prim ministru­ cu toate inge­rinţele şi intimidările adminis­traţiei, cu toată orgia cantacuzl­­inistă. Dar atmosfera e limpede: cu­rentul pentru­­d.. Cristu Nelgo­­escu e­­ aşa da intens, că balota­jul de mîine va fi cu mult mai triumfal pentru candidatura d­­sale decît ar fi putut fi primul scrutin şi pentru aceasta, — dar maî ales pentru a asigura liber-, tatea alegere!—d-nii Take Ionescu şi Fleva, dinpraună cu statul major conservator-democrat— re­ţinuţi pînă deunăzi de alegerile din Capitală afi participat la­ faţa locului la campania electorală din Ultimele două zile. Cu drept, cuvînt dlară, se preve­de pentru candidatura d-luî Cris­tu Negoescu un frumos succes. Liga culturală ‘ Erî seară a avut Ioc obşnuita consfătuire săptămînală a membri­­■lor „Ligeî­ culturale" în localul săft din str. Fîntîneî No. 1. Prezidează: d. Slavici. S’a discutat şi admis de către membrii, prezenţi, constituirea unui comitet de propagandă, din «Sare co­mitet să facă parte oricare membru al ligeî şi care ar avea tragere de inimă, spre a căuta să convingă pe Ciţi­maî, mulţi cunoscuţi să se, în­scrie în , ligă şi să lupte alături cu dînşiî pentru, scopul ce urmăreşte. S’a mai, discutat asupra Ultimelor evenimente , din Austro-Ungaria şi asupra situaţiei culturale a romî­­nilor de dincolo.---Const. D. Ionel Brătianu proclamat şef al partidului în şedinţa consiliului co­munal al Capitalei Membrii consiliului comunal Staft întruni erî seară la prim­ărie sub preşidenţia d-lui Vintilă Bră­­tianu,­ având a se pronunţa asupra mai multor chestiuni la ordinea Zilei. După îndeplinirea obicinuitelor formalităţi, d. primar înainte de deschiderea şedinţei, aduce la cu­noştinţa consiliului, fericitul eve­niment petrecut Înaintea sărbăto­rilor la palatul Cotroceni şi urea­ză nouei odrasle princiare şi în­­tregei familii viaţă lungă şi pros­peră. . * D. Vintilă Brătianu mai aminte­şte­ consiliului nenorocirea care a lovit Italia, în urma cutremurului din Calabria şi Messina şi propu­ne a se vota o sumă pentru a se veni în ajutorul celor năpăstuiţi. Consiliul aprobă propunerea d-luî primar şi votează o sumă de 20 000 lei, care să se trimită cu o adresă specială consiliului comu­nal din Roma. Tri Intrindu-se In ordinea de zi, d. primar dă citire expunere! pomp­­tului definitiv de gestiune al co­­munei pe exerciţiul financiar 1907- 1908 care se aprobă, precum şi­ mai multe deschidere de credite suplimentare şi extraordinare ne­cesare pentru­­ curăţirea străzilor. Se­­propune apoi consiliului cum­părarea grădinei Ioanid, situată între str. G. C. Cantacuzino şi str Ţăranilor, loc care după cum se ştie va fi întrebuinţat la construi­rea unui parc de vile. Locul a fost aprobat a se cumpăra cu suma de 7 lei m. p. Se aprobă reziliarea contracţulţiî dintre comuna şi d. P. Constantinescu pentru naroarea prelungirea calei Dorobanţilor, prelungirea termenului pentru în­treprinderea confecţionărei unifor­melor pen­tru măturători, vizitii şi cantonierii, primăriei şi sporuri şi suplimente de lucrări la construc­ţia grajdurilor comuneî de la Ram­pa Tunari. Ordinea de zi terminîndu-se, se dă cuvîntul d-lui Em. Culoglu, consilier comunal « D­om. Culeglu.— D-lor, un eve­­niment politic şi neaşteptat a sur­venit în politică, care merită să fie adus şi la cunoştinţa consiliu-u­lui comunal, ca făcând şi el parte din mişcarea noastră politică, este vorba de retragerea din­ moti­ve de boală a d-lui D. Sturdza din politică şi din capul partidului li­beral, şi numirea în locul d-sala a d-luî Ionel­rătianu. Partidul liberal prin această, nu­mire cîştigă o­­nouă forţă pentru a duce maî departe programul săft poltic. D. I. Brătianu este un tî­­năr distins, harnic şi cinstit şi de sigur că va lucra la unitatea palidului săfi, cu atit maî mult, cu cît dat fiind faptul că, este tînăr, are’înaintea sa vremea de a continua lucrarea, de a uni întreg partidul. Noi ceştia bătrînii, cari am avut prilejul să lucrăm şi cu Brătianu ..tatăl, ne place să vedem astăzi că primul ministru întruneşte toa-Sumarul­ numărului de mime did NOMUisfinîni de sub direcţia d-luî Rădulescu-Mo«« trn, profesor universitar. Noutăţi: Opinia publică în Ser­bia: discursul d-luî dr. Milovan Mi­lo­van o­v­itch, ministru de externe ,al regatului sîrb.—Premiile fundația, neî Nobel.— Autorii romlnî în tra­ducere germană.— Votul obligatoriu­ In Austria.— Jubileul lui „British Museum“ din Londra. — Săpături în Egipt. Țiinte sociale: N. Zaharia: Opi­nia biblică. — Stanislas Cihoski: Legitiimitaitea statisticei. , Pagini uitate: B. St. Delavrancea și Al. Marghiloman. Asupra partide­lor istoric­e n noi. Literatură: Th. D. Speranţă: Lu­mea ţînţarilor. •— Roberto Bracco: Două s­crisorî. Note şi discuţiiinB Gr. Patriciu: Delegaţii ministerului de instrucţie la examenul de capacitate ’­lele normale. Exemplare: 25 bani. Abonament anual 10 1 tia bulevardul Ferdinand ro$tî. % Număr de probă la cere. te calităţile părintelui i din d-voastră, cei mal ti stnt de curînd intraţi In ■partidului liberal, trebt strtngeţî în jurul săft, «1 concursul. Convins fiind că prin d-lui I. Brătianu ca pr. trn, opera Întreprinsă de p» .a.»r liberal va propăşi, zic: Să tră­iască şeful partidului liberal. I). Vintilă Brătianu mulţume­şte consiliului şi d-lui Em. Culog­­lu, spunînd că situaţia d-sale in asemenea împrejurări este destul d­e delicată. Falioro MODIFICAREA regu­lantemu­lui inspecţiilor militari Ministerul de război şi a modifi­­cat în sensul următor art. 36, 37, 38 şi 39 din regulamentul inspec­ţiilor militare ce trebuesc să facă comandanţii de diferite trupe Art. 36. Comandanţii de diferite trepte, pinii. la cel de corp de armată inclusiv, inspectează, după­­prescripţiiunile art.. 13, toate trupele şi serviciile ce­ intră ln­ compunerea organică a propriilor uni­­tatî. Regiul de stat-major general al armatei inspectează: întregul personal al mare­lui stat-major, şcoala superioară de răz­boi, şcoala, de infanterie, şcoala de fii de militari, gimnaziul militar şi şcoala pregătitoare de subofiţeri. Inspectorul general al cavaleriei ins­­pectească: regimentul de escortă, regi­mentele de roşiori destinate a forma ea* Valeria independentă, şcoala de cavale­rie ,şi stabilimentele speciale ale ca­valeriei.­­Inspectorul general al artileriei ins­pectează stabilimentele speciale de arti­­lerie. Inspectorul general al geniului] ins­pectează: trupele de comunicaţie, jocu­rile intărite, precum şi stabilimentele speciale de geniu. 1­a boala de aplicaţie de artilerie şi ge­niu este inspectată alternativ de către inspectorii generali de artilerie şi ge­niu, schimb­in­du-se anual. Guvernatorul cetăţii Bucureşti şi co­­m­andantul regiunii F. N. G. inspectează trupele şi serviciile ce au respectiv di­rect subordine. Şeful Casei militare a Majestaţii Sale Regelu i­ns­pectează, pe adjutanţii re­­g­ali şi ofţerii de ordonanţă, făcind..par­te din­ Casa militară a Maiestăţii Sale. Secretarii general al ministerului de război inspectează ofiţerii , superiori şi inferiori, precum şi funcţionarii civili din ministeul de război, mai puţin îna­­rele stat-m­jor. Art. 37. Pentru a se asigura unitatea de direcţie , fiecare armă din punctul de vedere tehnic şi pentru a se înlesni aprecierea, ofiţerilor cu o aceeaşi mă­sură, inspectorii generali vor inspecta din­­punctul de vedere special al armei, avind şi drept de a nota pe ofiţeri, după cum unează: Inspectorul general al cavaleriei: re­­gimentele de Priori de corp de armată, precum şi reginentele de călăraşi­, Inspectorul geeral al artileriei: regi­­mentele de artilrie de cimp şi de ce­tate, precum şi iivizionul călăreţ; Inspectorul general al geniului: ba­talioanele de pioieri. Art. 38. Inspecț­ie technice prescrise la­­art. precedent.Vor fi făcute pe cit posibil înaintea inspectiilor generalilor comandanţi de cei­ de armată, căror­a« revine în mod exc^iv dreptul de a în­tocmi lucrările priitoare la înaintări şi alte afaceri person^, pentru toate tru­pele ce intră în compunerea organică a corp­urilor de armată . De asemenea, inspectorii generali nu vor lăsa, în urma impecţiunilor tehnice, ordin de inspecţie li corpul sau servi­ciul inspectat, ci la terminarea inspec­ţiilor vor înainta un aport general mi­nisterului. Art. 39. Şeful marele stat-major, pre­cum şi inspectorii geerali ai diferite­lor servicii inspectează din punctul de vedere technic, ofiţer de la comanda­mente din serviciile repective, precum, şi stabilimentele aparţiihd acestor ser-­ Vicii, la local fascicolele silnice ca an apărat pină acm din GAVI LERXI CRIMEI, d. Pui Alexandro ca va scoate in cnind lucian d-sale In voiam. Acest voiam va coline nnm roase ilustratiani si fmgrafiile ti­lor din internantele d scrieri ale d-lul Pain Aszandresc programa pentru serirea zilei botezului jftvuitorului Lt 6 Ianuarie 109 ... La orele u jum., diHneaţa, sa va săvîrşi sfinţirea apelr, la pa-« vilionul de p­e dheiul Duboviţei,­ de către mitropolitul panat, car­tierul mitropolitan, In uezenţa. familiei. regale. : La această ceremonie va asista­­ domnii miniştrii, domni, preşe­dinţi şi membrii aî Corpiilor le­giuitoare cari se vor afla în Ca-­ pitală, înaltele curţi de t­aţiu-­ ne şi de conturi, Curţile şi tribu­nalele, corpul profesoral,­­ pri­mar al Capitalei cu consilii co­munal, camera de comerţ, fîţerî generali şi superiori cari r. vor fi sub arme şi funcţionarii supe­­riori aî statului. I­­ III In momentul cînd mitroplitul primat va pune sfînta erm Irt apă, tunurile de pe Dealul­ în­ei vor da obişnuitele salve. IV După săvîrşirea rugăciuilor, urmează defilarea trupelor în fa­­­ţa pavilionului ceremoniei. Plan intuire a consenialorik lemn din Publicul atacat de bătăuşii junim lor.— Mai mulţi cetăţeni răniţi I­II Publicul atacat fie bătăuşa junimiştilor Mai mulţi cetăţeni grav răniţi Ploeşti, 2 Ianuarie.—Un fapt de o gravitate extremă, cu atit mal mult, cu cit s'a făcut sub cehii și încu­viinţarea poliţiei s’a petrecut astă seară pe la orele 11 si jumătate. Pe cînd publicul era de la întru­nirea conservatorilor-democriţi, o bandă de bătăuşi, in frunte cu ves­titul puşcăriaş, recidivist Vasilee Be­rechet a eşit din clubul junimişti­lor si din îndemnul d-lui Miţu Can­­tacuzino s’a năpustit la uşa săleî de întrunire, atacînd pe conservato­­rii-democrati cu bastoanele. Mai mulţi cetățeni au fost grav rănit­. D-luî int­iner Crăpătoreanu i s'a spart capul. In timpul agresiunei, politia nu a făcut nici o intervenție. Faptul a produs o penibilă im­presie si o indignare generală în lo­calitate.—Stavăr.

Next