Adevěrul, ianuarie 1909 (Anul 21, nr. 6945-6972)

1909-01-25 / nr. 6967

Ultime l­flormafluni La prim­ul de astăseară de la palat, regele va rosti un discurs de mare im­portanţă. Se afirmă că pentru prima oară regele va vorbi despre evenimentele pe­­trecute la urcarea sa pe tron. ■' D. Ion Gr. Vulturescu, inspec­tor al comerţului, şi-a dat deml- Stunea erî. In urma mai multor tronflicte de serviciu avute cu d. ministru A. Djuvara şi d. dr. G. Creangă, secretarul general al mi­­misterului comerţului şi indus­triei.­­ D.­lemied Atanasiu mazilitul R-lul Orleanu ca prefect la Tul­­cea, a început să-şi dea arama pe fată. In vederea alegerilor comunale b­eamd pe cetăţenii cari s'au ma­­nifetslat pentru partidul conser­vator democrat şi-l ameninţă, şi terorizează, ca să voteze lista ad­ministraţiei sau să nu primească­­l figura pe lista opoziţiei. Negre- JfU că de cei mai mulţi a fost pus la locul său.-abiii Insă ca să sca­pe de dtnsul l-am făgăduit după turn le-a cerut. Mai mult chiar: Mazartul Je­mied după ce s'a lăudat că el a Stăruit pentru acordarea dreptu­rilor politice, acum ameninţă pe tulceni că nu se vor acorda drep­turile dacă nu va reuşi lista gu­vernamentală.­­ In cercurile judiciare se agită Răela de a se desfiinţa roba pentru avocali. Se crede că te va veni cu un proect din iniţiativă parlamen­tară. După cum se ştie atunci cind s'a votat,* roba d-nii Ferechide şi Stelian s'au declarat contra ei. Probabil dar ca astăzi atit mi­nistrul justiţiei cit şi preşedintele Camerei nu vor fi contra desfiin- Jfărei robei. Duminecă 15 Februarie 1909, va­­avea loc în salonul Universal­­Lehrer) din Piteşti un splendid bal de elită organizat de un, co­mitet de ziarişti şi pus sub patro­najul d-luî Const. Mille, directo­rul ziarelor ,,Dimineaţa“ şi „Ade­vărul". —Produsul balului se va adăuga la colecta naţională a ,,Adevăru­lui“ pentru ajutorarea luptei ro­­m­ânilor de peste munţi. In şedinţa de Luni a Camerei, A. N. Fleva va adresa preşedinte­lui consiliului şi ministru de in­terne, d. Ionel Brătianu, o inter­pelare asupra administret­iunei județului Muscel. I !Cu privire la­­cererea f­ăcută de U- Ionel Brătianu, în consfătui­rea de aseară a majorităţilor, de­ja se vota la deschiderea fiecărei şedinţe cite zece recunoaşteri de locuitori din Dobrogea, se mani­festă o sumă de nemulţumiri. Ministrul de interne e pur şi ’/Amplu acuzat de unii că vrea părsi creeze, pe această cale, tin partid in Dobrogea, In vederea a­­cordarei drepturilor politice. Publicarea de către o foaie a­ guvernului a unor procese-ver­­bale de provocare în duel a că­pitanului veteran Vasile Culea din C­-Uung, a demascat cu desăvîrşire înscenarea guvernamentală con­tra victimei banditismului poli­ţienesc din C.­Lunii. Provocarea e făcută pe cină Victima oribil maltratată zăcea la poliţie.­­ Vom reveni. Proectul în chestia impunerei Viilor de la şes întîmpină mari di­ficultăţi în Cameră. Unii deputaţi din majoritate pred a şti că d. Cosm­escu nu prea fine mult ca proectul să treacă. D. Fleva făcea ori la Cameră Urrrtătoarea justă observaţie asu­pra continuelor legi de interven­ţie prezentate de brătienişti. — Curios lucru! Statul care e pus să intervină şi unde trebue fi unde nu trebue, nu poate to­tuşi să-şi administreze staţiile balneare şi e pus să le cesioneze! E un sistem de intervenţionism In adevăr caracteristic!! ! Toate chestiunile cari pasioneaz­­­ă opinia noastră publică, sunt luate la depănat, de spiritualul nostru prietin „NEA GHITA“. Interpelarea d-lui Diamandy, halul ziariştilor, concesiunea băi­lor, oftenirea şocolatei, cursurile universitare, literatura, femeile, nimic nu scapă de verva satirică a lui „NEA GHIŢA". Aceasta şi numeroasele şi splen­didele sale ilustraţiuni, vor face la No. ÎS din „NEA GHIŢA“, a­­părut azi, să fie In mina tuturor. Comuna Botoşanii a înaintat mi­nisterului încheerea consiliului comunal prin care se cere apro­barea unui împrumut de 600.000 lei necesar­ lucrărilor de edilitate a­ Ie orașului. In urma examinărei îmcheerei consiliului comunal din­ Cerna­voda, ministerul de interne a au­torizat această comună a percepe taxele votate în şedinţa consiliu­lui comunal La ministerul de in­terne s'a primit decretul prin care se apro­bă planul alinierei calei Focşani­lor din R.-Sărat, aşa după cum a fost votat în consiliul comunal al oraşului In şedinţa trecută, Prefectura Judeţului Brăila a înaintat ministerului de interne deciziunea consiliului judeţean privitoare la întrunirea comisiu­­nii judeţene pentru ziua de 30 Ianuarie, pentru examinarea can­didaţilor la posturile de notari. In urma intervenirei ministeru­lui de finanţe pe lingă cel de int­me, d. ministru Brătianu, a dat o circulară tutulor prefecţilor prin cari sunt invitaţi a pune in vedere primarilor ca perceptorii fiscali fiind Însărcinaţi prin­ le­gea de organizare a comunelor rurale şi cu funcţiunea de casieri comunali, servind astfel atît inte­resele statului cit şi ale comunelor, să li se permită o lucită în cancela­ria primăriilor comunelor rurale. Se ştie că acum cițiva ani s-a instituit un comitet pentru strîn­­gerea unui fond necesar ridicărei unui monument lui Cuza la Iaşi. Casierul comitetului este d. G. D. Şerban, preşedintele Camerei de comerciă din acel oraş. Adresindu-ne ,­sale află că pi­na acum s'au strîns 70.000 lei pen­tru fondul statue­i. Societatea romînă de neurologie şi psihiatriei, a ţinut­eri seara şe­dinţă publică în amfiteatrul spi­talului Colţea. Şedinţa se deschide la orele 9 sub preşedenţia d-lui profesor dr. Marinescu. D. docent Soutzu vorbeşte des­pre un semn ocular necunoscut Până acuma la alienaţi. D. docent Parhon, despre un caz de idioţie amorotică tipul Tay Sachs. D. profesor Marinescu despre citoarhitectoarirea soartei cere­brale. D. Rădulescu Motru despre me­canismul actului voluntar. D-­p. Giub­elca, ne roagă să a­­rătăm că: „în No. 39 de Sîmbătă­ 24 Ianuarie al unui ziar de di­mineață s’a publicat un articol de relativ l­a sechestrarea unui lo­godnic“. D-sa declară că nu este nimic adevărat din ceea ce a publicat acel ziar. Balul societăţei „Floarea de aur" a funcţionarilor comerciali şi de stabilimente ce are loc inli­ne seara 25 ori­, în sala băilor E­­foriei, este pus sub patranagiul dl lor Take Ionescu şi I. A. Brăt­­tescu, luăm­ mai jos numele candidaţi­­lorr pentru posturile de judecători de ocoale, cari vor fi examinaţi la oral, In zilele de 29, 30, 31 Ia­nuarie şi 1 Februarie, la orele 9 a­m, în localul Universitate­. Se vor examina In ziua de 29 Ianua­rie următorii candidaţi: Alţer­­liu Const., Albu I. Apostol, Ale­­xandresu Traian, Andreesicu Gh., An­ton­escu I. Const., Antoniadi I. Const., Arghir C. Vasile, Anasta­sia I Octav, Băican A., Balasiu A. L In ziua de Vineri 30: Bosie A. M, Botez V. , Brăileanu, M. Pru­­ffia G. C., Căpățînă N., Constamiti­­nescu Gh., Camtacuzino Wolf, Ga­­latase A, Radu, Cehodaru G., Cli­­m­escu G. Mihai. In zitua de 2­1 Ianu­arie: Codrescu Eug., Costin G. Al., D-trescu I., Diraitriu G., Dimitria­­di I. C., Docea I. Const., Domoiu N. Th., Honid N. Nicolae, Dră­ghicescu G. Epure Con­stantin. In ziua de 1 Fe­bruarie: Ercule Ion, Frutescu Vir., Florescu C., Floria C., Georgescu Const., Ioachim Romulus, loan Anghelache, Ionescu M. C., Iones­­cu Valentin, lovan Ion. Aseară au fost convocate la o adunare intimă la cercul Romînia muncitoare comitetele tuturor sin­dicatelor, consiliul de adminis­traţie al cooperativei cercul da editură, redacţia ziarului ,,R. M.“ comitetul cercului de studii socia­le şi comisiunea generală de con­trol. întrunirea a avut de scop să stabilească mijloacele cele mai bune pentru a strînge fondurile necesare clădirii unei Case a po­porului în Capitală. D. Mitică Dona, cunoscutul maistru de luptă şi educaţiune fi­zică, va da în curînd la lumină o lucrare a sa personală, tratînd despre educaţiunea fizică şi luptă modernă. Această carte, care va conţine a­­proape 300 ilustraţiuni, este uni­ca lucrare în felul sau la noi în ţară şi ea prezintă un deosebit interes pentru toţi cei cari se în­deletnicesc cu educaţia fizică. IS mişcare în corpul diplomatic Am fost cei dinţii cari am a­­nunţat că în lupta ce se dă pentru postul de ministru plenipoten­ţiar la Berna, candidatul care a­­re ,cei mai mulţi sorţi de izbîndă este d. Constantin G. Nanu, actu­al reprezentant al Romînieî în comisiunea europeană a Dunărei. Azi putem da ca sigură numi­rea d-luî C. Nanu, ca ministru al României la Borna. D. Duiliu Zamfirescu, actual secretar general la externe, va trece în locul d-luî C. Nanu ca reprezentantul nostru în comisiu­nea europeană a Dunărei, iar d. I. Diamandy, director de servietă va fi numit secretar general. Tot­odată d. Eugen Stătescu, ac­tual prim-secretar la reg­iiunea noastră din Petersburg, va fi nu­mit director de minister în locul d-lui I. Diamandy, iar d. I. Filitti, secretar de legaţie, cu serviciul în ministerul de externe, va fi transferat la Borna, în locul d-lui loan Al. Lahovari, care va trece la minister in locul d-luî­­. Fi­lm. A AP­ARUT AZI Nea Ghiţă No. 13 cu următorul sumar: D. Diamandi şi coruptiunea, de Maximin, 1.« cursuri, de Craidon; Balul ziariştilor, de Istrate,- Sfatul lui Nea Ghifă, de Chică Lungă; Concesionarea băilor, de Bismark; Ciucalata, de Nea Ghifă; Visuri de Anul nou, de Nea Nae;­Mîndria femeii, de Sulea Spătaru; Cumă­­trul la „Variete“ de Pompiliu;­­Să mănînce cozonac, de Pan;- Ce vorbesc beţivii, de­­ Botez; De ziua mea, de Dragion; Poşta re­dacţiei, de Curier. Ilustraţluî: Semi-centenarul V­­nircî, „Bărbile albe“; Reîncepe era trata’Avelor austo­-romîne; Sfiosul; Încoronarea hr­onprin­zului; Un om de viţă; Căsătorii moderne; Mizeria ironică; Conflictul turco­­bulgarj, , Moartea Mitropolitului Primat Iosif Gheorghian Mih­ de azi Festivalul de la Atheneu Astăzi la Ateneul va avea loc un festival la orele 11 a, organi­zat de d. D. C. Butculescu, delegat de comitetul „Ligei Culturale“, secţia Bucureşti, pentru organiza­rea serbării jubiliare a Unirei cu următorul program: 1) Corul societăţei muzicale „Ho­ra”, sub conducerea d-lui Jaurez Movilă, compus din 300 persoane, vor executa mai multe imnuri na­ţionale ocazionale. 2) D. profesor Gr. Tocile­scu va vorbi despre „Unire“. 3) D-na De Reus lancul­eseu va vorbi despre „Unire şi Domnul Cuza“. 4) Studentul Gheorghe Lazăr Va vorbi în numele studenţilor. 5) D. Gh. Stănescu, prezidentul clubului meseriaşilor va vorbi în acelaş sens în numele meseriaşi­lor român­i. 6) Iar seria cuvîntărilor va fi în­cheiata de către d. D. c. Butcu­lescu. Dela Ateneu cortegiul se va în­drepta către Liga Culturală, unde se găseşte bustul marelui Dom­nitor Alexandru Cuza. In tot timpul serbărei ordinea va fi menţinută de 50 comisari al serbărei numiţi de d. D. C. But­culescu, dintre preşedinţii societă­ţilor şi sub conducerea d-lui mei­lor la retragere N. Ianculescu, şi de 50 de doamne şi d-re membre diriginte sub conducerea d-raei D. C. Butcucuiescu. Tr.ţî d-niî comisari ai serbărei vor purta ca insignă o splendidă cocardă albastră, cu emblema serbăreî şi d-nele, la fel însă al­be, toate aranjate de d-nele D­C. Butculescu şi C. C. Brătianu, ajutate de d-na Carpeleanuu, d-rele­ Bazoşeanu, Capeleanu, Iliescu şi de d-nlî­­. Ghimbăşanlu-Galaţî. *, Azi vor avea loc următoarel« serbări: La Teatrul National o serbare la orele 2 p. m. cînd va rosti o cuvîntare ocazională d- Barbu De­lavrancea, seară la orele 8 juni, o reprezentaţie gratuită pentru a­­leve In sala Senatului serbarea stu­denţească la orele 2 p. m. La Ateneu la orele 9 seara, con­ferinţa d-luî Gr. Tocirescu. Corn® „Carmen“. Pentru seara de­ 24 ianuarie ora 9, societatea „Hora” a organizat un festival naţional, la sediul societă­­ţii, în localul şcoalei Golescu, str. Azilul de noapte, cu intrarea liberă. D. I. Pavelescu, student în litere şi membru al „Horei” va ţine o dizer­­taţîune asupra Unire! iar corul mixt al soc. „Hora“, sub conducerea ma­estrului Juarez Movilă, va executa diferite cîntece patriotice şi popu­lare. Toţi membrii societăţei „Hora“ precum şi orice persoană care doresc să asiste la acest festival sunt ru­gaţi să ia parte fără invitaţiuni spe­ciale. BISERICA IN DOLIU Iosif Gheorghian­, bătrînul mitropolit pri­mat al ţarei moare subit Astă noapte la orele 12 şi jumătate a în­cetat din viaţă la palatul mitropolitan, Mitropo­litul Primat al ţărei Iosif Gheorghian. După cum se ştie, înaltul prelat a suferit în ultimul timp de o boală de vesică şi în urma u­­nei operaţiuni făcute cu deosebită îngrijire, mi­tropolitul primat al ţăreî se făcuse bine. In timpul din urmă mitropolitul începuse să iasă din casă şi la Bobotează serviciul divin a fost oficiat de el. Asemenea se ştie că tot mi­tropolitul primat a oficiat şi botezul principesei Ileana. Astă noapte după orele 12 s’a răspîndit în Capitală pe neaşteptate ştirea surprinzătoare că mitropolitul ţăreî a încetat din viaţă. Informîndu-ne imediat la palatul mitropoli­tan ştirea ne-a fost confirmată. Deşi la o oră atît de tîrzie în noapte, ştirea s’a putut totuşi’ răspândi în toată Capitala. Imediat au fost încunoştiinţaţi telefonic primul ministru d. I. Brătianu şi prefectura poliţiei. In acelaşi timp d. I. Brătianu s’a pus in legătură cu pa­latul şi un aghiotant regal a fost însărcinat să comunice faptul’ suveranului. Intre palatul mitropolitan şi primul ministru au avut loc lungi convorbiri asupra dipoziţiilor ce urmează a se lua. Intre altele s’a discutat dacă trebue sau nu să se amîie Tede­um-ul de astăzi. In cele din urmă s’a hotărît ca Serbarea (l­irei să nu fie întru nimic turburată din cauza tristului eveniment. AMĂNUNTE Cu privire la cauza morfei ne­aşteptate a mitropolitului sin­tem­ in măsură a da următoarele amănunte: In timpul din urmă mitropoli­tul losif Gheorghian, crezîndu-se în afară de orice pericol, nu s'a cruțat aproape de loc. După cum se ştie el a­­oficiat serviciul divin în ziua Bobotezei şi tot el a botezat pe principesa Ileana. Cum un focar de pneumonie e­­xista, lip­sa de îngrijire a contri­buit la înrăutăţirea stăreî mitro­politului in­convalescenţă. Eri mitropolitul se simţea bine şi pe seară a mîncat cu poftă. In tot timpul zilei s'a plîns însă de dureri de cap. Pe la orele 12 jumătate i-a ve­nit rau, și cuprins de un acces de tuse, a sucombat aproape în mod subit, pe sofa. In clipa marfei se aflarî de fată archim.and­ri­tul Evghenie, inten­dentul palatului, mitropolitan N. Lucescu şi alte persoane din ser­viciul palatului. •Zi-imediat a fost încunnoştințat d. dr. Gheorghian, nepotul mitropo­litului, care sosind nu­ mai putu constata decât moartea. In acelaş timp a fost încuno­­ştiinţat mar ele eclesiast Valerian, care a sosit imediat la palatul metropolitan. Mitropolitul a fost apoi îmbrăcat în sfinte ..odăjdii și cu mitra pe cap a fost depus pe scaun Ioi paracli­sul Mitropoliei. Ultima dorință a mitropolitului losif Gheorghian a fost să fie în­­morvântat la Cernica. -x* Cu mitropolitul losif Gheor­ghian se stinge unul din cei mai stimaţi şi mai iubiţi ,prelaţi ai ţa­rei: un suflet mare şi drept, o inimă largă, bună şi molostivă şi un om de o corectitudine şi loia­litate ireproşabilă. _____ s- A‘ In paraclis, o capelă cu pereţii împodobiţi de tablouri sfinte, şi sub lumina candelabrelor, mitro­politul îmbrăcat în sfintele odăj­dii şi cu mitra pe cap, pare că se odihneşte în linişte în fotoliul său. In jurul său câţiva preoţi, inten­dentul N. Lucescu şi archimandri­­tul Evghene îl privesc cu feţele triste, aproape deznădăjduite. Iată amănuntele ce le-am­ putut culege asupra împrejurărilor mor­­tei. Mitropolitul primar Gheorghian a încetat din viaţă la orele 13 juni. în urma unui acces de tuse. înaltul prelat, care încă alaltă­­erî fusese în audienţă la rege, s’a plîns erî toată ziua de dureri de cap. Cu­ toate că în timpul din urmă mitropolitul se simţea bine, ur­mările opreaţiunei făcute acum 3 luni nu dispăruseră şi se sim­ţea nevoe de îngrijire. Afară de aceasta ,un focar de pneumonie ii provoca dese accese de tuse, cari se manifestai­ din ce în ce mai ameninţătoare. Astă-noapte, pe cînd mitropoli­tul se afla în odaia sa, împreună ■eu archimandritul Evgenie şi in­tendentul N. Lucescu şi alţi func­ţionari al palatului mitropolitan, cari aveau presimţirea aapropiatu­­lui sfîrşit, înaltul prelat fu cu­prins de noul accese de tuse. El a repetat­ chiar de mai multe ori cuvîntul: mor, mor ! La orele 12 jumătate ,mitropoli­ La palatul mitropolitan La orele unu şi jumătate ne-am­ transportat la palatul mitropoli­tan pentru a culege la faţa locu­lui amănunte asupra împrejurări­lor în cari s’a etiiis din viaţă pe neaşteptate mitropolitul ţăreî. Pe dealul ce urcă spre palatul mitropolitan, în poartă şi în curtea mitropolitului nimic nu trădează tristul eveniment. Liniște mor­­mintală înconjoară pe cel ce s’a stins. Obicinuitul sergent de serviciu mă întîmpină pentru a mă con­duce spre intrarea palatului. Aci slut întîm­pinat de d. dr. Comoiu, directorul Mitropoliei, care cu multă amabilitate mî-a înlesnit să văd pe mitropolit şi sâ-mi culeg informaţiile de la oa­menii palatului. , - - -• tul şedea pe o sofă, înconjurat de anturajul sau. De-odată tuşea reveni era atîta putere în cit Înaltul palat nu-l mai putu rezista şi pri­ntr’o su­premă sforţare îşi dete sufletul, fără agonie. La vestea morţeî mitropolitului, au alergat imediat toţi preoţii şi funcţionarii Mitropoliei, în frunte cu d. dr. Comoiu şi marele ecle­­siast Valerian. Corpul neînsufleţit al mitropolitului fu îmbrăcat de marele eclesiast Valerian in efrai­­tele odăjdii şi aşezat pe un foto­lii­, în paraclisul palatului. A fost înştiinţat şi nepotul de­cedatului, d. dr. Gheorghian, care sosind n’a putut constata decit moartea Ştirea morţei a fost telefonată la palat şi primului ministru În urma dorinţei expresă a mi­tropolitului, el va fi Inmormlntat la Cernica.—^j «• Moartea în împrejurări aiit de neaşteptate a mitropolitului lo­sif Gheorghian a aruncat doliul a­­supra bisericei şi aproape asupra întregei ţări, de care defunctul mitropolit era atît de iubit. Entuziasmul şi veselia întregei ţări cu prilejul semi-centenarului Unire! vor fi astăzi turburate întru cîtva, de regretul unanim pentru acela ce s'a stins îngropind cu el atîta bunătate Şi mărinimie. Fostul cap al bisericei române a fost un cur, bun, drept și iubitor de oameni, și s’a stins într'o clipă tocmai atunei cînd scăpat de 0 boală care Va tinut mult timp in pat, spera că va mai putea fi fo­ia Cernica.—A. S. T. NOTIŢE BIOGRAFICE Mitropolitul primat s’a născut la Botoşani In anul 1829, August 29. A făcut studiile sale la şcoala Treî-Erarchi şi la academia din Iaşi. A fost hirotonisit la 1840 şi s’a dus la Paris şi s’a ataşat la capela ro­mina continuînd instrucţiunea sa la acest oraş. Întors în ţară, a intrat la mă­năstirea Teodoreni, apoi la 1865, a fost numit episcop de Huşi. Ales la 1882 episcop al eparhiei ■Dunărei de Jos, în 1886 e ales mi­tropolit primat după moartea­­mi­tropolitului Calinic Miclescu. In această înaltă demnitate el a fost un exemplu de virtute şi un­­a­­devărat păstor sufletesc al cred­in­cios­l­or. La 1893, din cauză de boală, se retrase din scaunul de mitropolit, adăpostindu-se la monăstirea Căl­­durăşani. După trei ani, e rechemat, cu mari insistenţe, iarăşi, să ocupe scaunul mitropolitan, după demi­sia mitropolitului Ghenadie. Defunctul­­mitropolit a fost un om cult şi a îmbogățit literatu­ra teologică cu multe opere de valoare. El era frate cu fostul ministru Gheorghian. Serbare« minerea ea ierte de aseară Formarea cortegiului. — Concen­trarea dela comenduire. Pe calea Victoriei. La palatul re­gal. — Retragerea. — Sfirșitul paradei. In programul oficial al sărbă­torire! semicentenarului „Unire! Principatelor“, s’a prevăzut ca în ajun să se facă la palatul regal 0 retragere cu torţe. Pentru acest scop, au fost concen­trate aseară la orele 7 în curtea co­­■meniduirei, detaşamente de 10—40 soldaţi din toate trupele din garni­zoana Capitalei. La orele 8 fără un sfert se for­mează cortegiul astfel: plutonie­rul­ Florescu de la comenduire cu sun pluon de jandarmi pede­ştri pentru deschiderea cortegiului, a­­poi detaşamente din: batalioanele 2 şi 6 vînătorî, regimentele 6 Mi­­hai Viteazu şi 4 Ilfov No. 21, 2 pionieri, căi ferate, 2 şi 10 artila­­rie, 4 şi 3 roşiori, o escortă din jandarmii călări şi în, .sfîrşit un ■alt pluton de jandarmi pedeştri. In cortegiu au mai luat parte cite un căpitan şi două ofiţeri inferiori din fiecare detaşament, în mare ţinută, sub comanda­­ dint căpitan Suţu de la comenduire. * Soldaţii în mare ţinută cu facle în mină şi în frunte cu muzicile regimentelor 6 infanterie, 10 arti­lerie şi 2 vînătorî parcurg străzile Fîntîneî şi calea Victoriei. Pe Palatul regal era frumos ilu­minat cu candele, cu gaz aerian iar piaţeta din faţă era de ase­menea iluminată, cu adevărat­­â giorno.“. Un p­ublic imens, aştepta pe tro­tuar şi în piaţetă desfăşurarea re­trage­rai pu torţe. La orele 8 precis, în sunetul trompeţilor cortegiul intră în cur­tea palatului prin poarta No. 2 îşi trece prin faţa salo­­tronului care este iluminată, în timp c­e fanfarele execută „Retragerea.“ Prin poarta No. 1, în aceiaşi ordine, cortegiul părăseşte curtea palatului, apoi parcurge calea Victoriei, s­coboară pe la h­otel de Franţa, iar la podul „Mihai Vodă“ detaşamentele se despart îndrep­­tînduise către cazarmele respec­tive. Un ofiţer inferior, din publicul privitor, observă că de data a­­cea­sta „retragerea, cu torţe“ nu s’a făcut cum se obişnuia, deta­şamentele să stea în curtea pala­tului atît,a timp cît muzicile exe­cută „Retragerea". După cum am arătat cortegiul doar a trecut prin curtea palatului. Se spune­­că aceasta ar fi o nouă dispoziţiune a d-luî ministru de războiţi, privitoare la executarea unei retrageri cu torţe. In as­­ăseară aceleaşi unităţi de trupă, vor face o nouă retragere cu torţe, în sunetul muzicelor re­gimentelor: 21 infanterie, 10 ar­tilerie şi batalionul 2 vînătorî. Casro & Unire­ puri unirea nu se putea face, din cauza opoziţiei Turciei şi Austri­ei. Anul 1848 dădu o nouă impul­­siune univel de­oarece după revo­luţie, romîniî găsiră un sprijin puternic în apus şi in special în puterile latine. In urma congre­sului de la Paris şi în urma con­stituire! divanului ad-hoc în ziua de 7 Ocombrie 1858, după cuvîn­­tarea lui Mihai Kogîlniceanu, se pune la vot Unirea şi se admite cu 81 voturi contra 2, iar la 9 oc­tombrie adunarea ţăreî romineştî, după raportul lui Ion Brătianu, vota cu unanimiate această unire. D. Onciu, după ce arată greutăţile ce le-au întîmpinat romîniî, pînă să facă Unirea, spune că la 5 Ianu­arie adunarea alege pe colonelul AL Cuza ca Domn al Moldovei, iar ■l la 24 Ianuarie 1859 adunarea ţării romîneştî alege ca Domn at pe Al. I. Cuza. Aşa s’a făcut Unirea a­­cum 50 ani, spune d-sa, şi cu ea s’a împlinit cea mai vie dorinţă a romîniî­or. D.Tochescu, după ce aduce e­­logii îuî Alexandri, Kogîlniceanu, L Brătianu, spune că este convins că are asentimentul celor pre­zenţi de a transmite d-lui D. Stur­­dza, salutările cele mai cordiale şi urările de o cît mai grabnică însănătoşire. D. preşedinte da cuvîntul d-luî Bogdan în continuare, asupra „Cronicelor lui Azarie“. D-sa spune că tot în Cronicele lui Azarie se m­aî vorbeşte despre domnia lui Despod Vodă, arătînd duşmănia acestuia contra bisericei ortodoxe şi conjuraţia boerilor ce se formase contra lui. Vorbind despre cronicele lui Azarie, spune, că din dînsele nu rezultă nici o ştire­­ asupra locului unde s’au scris, nici asupra vieţeî autorului. Un lucru este cert, acela că Azarie îşi scria ,cronicele din amintiri personale şi din auzite. D. Bogdan arată apoi neexacti­­tatea datelor ce există în cronicele lui Azarie faţă de acele ale lui Urechiă şi Simion Dascălul şi chiar lipsa de date şi evenimente sînt acelea relativ la zidirea monastirei Slatina, dărîmarea ce­tăţilor sub Lăpuşneanu, încerca­rea lui Despot, de a converti pe român­ la catolicism. Din punctul de vedere al limbei d-sa spune, că la Azarie se obser­vă o scădere colosală în cunoştin­ţele gramatice faţă de predeceso­rii săi aceştia scriind o limbă mai curată. Orele fiind înaintate, se ridică şedinţa, anunţîndu-se cea viitoare pentru Binerî 30 p.—Const. Academia Romina şi 24 Ianuarie Erî după amiază, în localul A­­cadmiei a avut loc şedinţă publi­că sub preşedinţia d-luî Saligni ! D-sa spune, că faţă de marele­­eveniment al Unire! Principatelor ,şi al jubileului de 50 ani dela a­­ceasta unire, a carui sărbătoare se va face mîine în toată ţara, se­­ cuvine ca şi la noi să se ţină o­­ conferinţă. D-sa roagă pe d. On­­■ciu să ţină o cuvin­tare în car© să arate importanţa acestui eveni­ment.­­ D. Onciu, profesor universitar, luînd cu vinul, spune că se a­socia­­­­ză la sărbătorirea acestui eveni­­­­ment, în felul de a rosti cîteva cuvinte, căci numai în felul aces­ta ne vom reaminti de importan­tele evenimente din istoria trecu­tului nostru. D-sa spune că ideea Unirei a mai fost concepută cu mult încă înainte de 1859 și anume cu 4 de­cenii înainte de Mihai Viteazu, a­­dică sub Despot. Vodă. A doua oa­ră a fost la anul 1600 sub Mihal Viteazul, dar n­’a ţinut mult, de oarece odată cu moartea eroului la 1601, a căzut şi dînsa. De ase­menea s’a căuat a se face unirea şi prin desele mutări dela un tron la altul, mai ales sub dom­nia fanarioţilor. Pe la anul 1834— 35 ideia unirea celor două ţări sub un principe străin era un ideal pentru toţi oamenii mari aî tim­pului acela, cu condiţia ca acel principe să nu fie nici turc nici grec. D-sa spune, că In acele tim­ Serbarea dela liceu! Sf. Gheorghe — Cu grilejul aniversarei Unire! — Eri după amiază la orele 3, a­ a­­vut loc o serbare­­şcolară, în vederea jubileului de 50 de ani dela Unirea Principatelor. Au fost de faţă d-niî: general N. Mihăescu, general C. Gheorghiu, ad­vocat Matei Petrescu, Octav Turnu­leţ, D. Calmuschi, N. Antonescu; profesorii: Bogdan-Duică, Nobetide, Andreescu, dr. Daa­bner-Tuduri, Mu­rat, Macedonescu, Bănescu; d-nele: Popovici, Zlătescu, d-ra Ştefănescu, precum şi părinţi de-aî elevilor şi alte persoane invitate. Serbarea s’a deschis prin intona­rea „Imnului regal” de către d. ma­­escu Spirea Ştefănescu.. S’au exe­cutat apoi şi alte cîntece patriotice. D. profesor Andreescu, a ţinut o diertaţie ocazională, arătând si­tuaţia şi împrejurările în cari s’a făcut „Unirea“. A vorbit apoi des­pre Alexandru Ioan I Cuza şi im­portanţa actului „Unire!“­. Elevii: Diamandescu şi Tăslăoa­­n­u au declamat: „Unirea Principa­telor” şi „Pui de lei”. Corul a executat apoi „Hora Uni­­ri“, care a entuziasmat întreaga asistenţă. D. Bogdan Dincă a vorbit şi d-sa despre însemnătatea zilei de 24 ia­nuarie. Serbarea s-a încheiat prin into­narea „Imnului regal” de către co­rul elevilor. — d — Societatea „Dorf şl sgUfflt Unirei Societatea muzicală „Hora" pir-* ticipă la serbările Unirei, în dimi­neaţa zilei de 24 Ianuarie, împreună cu Liga culturală, şi celelalte socie­tăţi, cari , după te-deumul de la biserica Sf. Gheorghe, se vor aduna la Ateneu la ora 11 dim. Corul mixt al societate! „Hora”, compus din 300 copii, băeţi şi lele, d-şoare şi d-nî, sub conducerea maestrului Ju­arez Movilă, va cînta Deşteaptă-te române, Hora Unire!, Pe-al nostru steag, etc. D-na Ianculescu-Reus, d. Bogdan Duică, Stănescu şi Butcules­­culescu vor ţine cuvîntări Manifestul societăţei studenţilor „Lumina“ Romîni. Cu toţii ştim că Sîmbătă 24 Ianu­arie 1909, se împlinesc 50 d­e ani de la „Unirea Principatelor“, care este cel mai mare act naţional, şi piatra fiind amer­tală a regatu­lui de azi. Două ţărişoare mici prădate de toţi veneticii, lovite de toţi cei cari voiau­ să ne înghită, se unesc în această măreaţă zi, sub primul nostru Domn, Alexandru loan I. Cuza. Romb­î. Datori­i sîntem toţi cei ce păs­trăm în vinele noastre singe­rim slngele eroilor noştri, să ne adu­năm la­o­laltă, pentru a ne scobo­­rî cu gîndul, o clipă, în glia rece — dar sfîntă pentru noi, — unde zac cei ce prin sacrificiul vieţeî lor ne-au lăsat ca moştenire o Patrie şi un Ideal ! Şi în gloria acestei patrii de cari ne leagă mor­mintele părinţilor şi credinţa în Drapel şi pentru făurirea idealu­lui nostru naţional să nu uităm în această zi sfîntă, că pe ogoare­le stropite de sînge în primăvara 1907 rătăcsc flămînzî şi goi, or­fani, văduve şi mume istovite de puteri, rătăcesc cernite, bleste­­mînd pe cei ce le-au răpit un leu® ajutor. In această sfîntă zi să întindem mî­inile în unire spre a­­le veni In ajutor ! Să le ştergem durerea din inimă, dîndu-le spe­ranţe într’un viitor» —— Itomînî, Din strămoşeşti vremuri am po­menit cu toţii să ne iubim Domni­torii Şi pentru această dragoste sfîntă să ne unim cu toţii azi şi­ să luptăm spre a da cinstea cu­venită memoriei lui Alexandru Vodă, făcînd să i se schimbe simi­tul lui mormlnt din ruginitul şi­ îndepărtatul sat, în inima ţăreî. In Capitala ţarei Tomîneşti. Şi ca o amintire scumpă nouă să’l re­înviem un braz ca simbol al cin«­stei şi credinţei romineştî ! Romîni, Preturi®dem! priviţi, împodobind pieţe, statul ce-s reci ca ghiaţa şi nimic nu ne vorbesc. Şi dacă atî­­tea se pot face în ţara asta blîndă, de ce n’am avea şi noi oare un monument Kogîlniceanu, Bălces­­cu, a căror umbre să ne înfioare simţind în el eroi ? Să me unim deci cu toţii şi să luptăm din răs­puteri pentru a aduce la îndepli­nire aceste scumpe îndatoririi pentru a putea spune că ne-am fă­cut datoria de adevăraţi romîni ! Romîni. Veniţi dar cu toţi! în jurul nos­tru, daţi-ne puteri, — curajul­­ a­­vem noi — şi împreună să şter­gem păcatul ce ne apasă pe toţi pentru indolenţa noastră faţă de memoria lor. Veniţi Sîmbătă, ca împreună, sun „Drapelul Ligeî“, să sărbă­torim cu toţii reînvierea conştiin­ţei româneşti ! Comitetul societăţii „LUMINA". Din cauza sărbătorei legale de azi, „Adevărul“ nu apare mâine, iar nu­mărul viitor va apare Luni la orele obicinuite. „Dimineaţa“ apare ca de obicei, fără nici o in­­trerupere.

Next