Adevěrul, ianuarie 1909 (Anul 21, nr. 6945-6972)
1909-01-25 / nr. 6967
Ultime lflormafluni La primul de astăseară de la palat, regele va rosti un discurs de mare importanţă. Se afirmă că pentru prima oară regele va vorbi despre evenimentele petrecute la urcarea sa pe tron. ■' D. Ion Gr. Vulturescu, inspector al comerţului, şi-a dat deml- Stunea erî. In urma mai multor tronflicte de serviciu avute cu d. ministru A. Djuvara şi d. dr. G. Creangă, secretarul general al mimisterului comerţului şi industriei. D.lemied Atanasiu mazilitul R-lul Orleanu ca prefect la Tulcea, a început să-şi dea arama pe fată. In vederea alegerilor comunale beamd pe cetăţenii cari s'au manifetslat pentru partidul conservator democrat şi-l ameninţă, şi terorizează, ca să voteze lista administraţiei sau să nu primeascăl figura pe lista opoziţiei. Negre- JfU că de cei mai mulţi a fost pus la locul său.-abiii Insă ca să scape de dtnsul l-am făgăduit după turn le-a cerut. Mai mult chiar: Mazartul Jemied după ce s'a lăudat că el a Stăruit pentru acordarea drepturilor politice, acum ameninţă pe tulceni că nu se vor acorda drepturile dacă nu va reuşi lista guvernamentală. In cercurile judiciare se agită Răela de a se desfiinţa roba pentru avocali. Se crede că te va veni cu un proect din iniţiativă parlamentară. După cum se ştie atunci cind s'a votat,* roba d-nii Ferechide şi Stelian s'au declarat contra ei. Probabil dar ca astăzi atit ministrul justiţiei cit şi preşedintele Camerei nu vor fi contra desfiin- Jfărei robei. Duminecă 15 Februarie 1909, vaavea loc în salonul UniversalLehrer) din Piteşti un splendid bal de elită organizat de un, comitet de ziarişti şi pus sub patronajul d-luî Const. Mille, directorul ziarelor ,,Dimineaţa“ şi „Adevărul". —Produsul balului se va adăuga la colecta naţională a ,,Adevărului“ pentru ajutorarea luptei românilor de peste munţi. In şedinţa de Luni a Camerei, A. N. Fleva va adresa preşedintelui consiliului şi ministru de interne, d. Ionel Brătianu, o interpelare asupra administretiunei județului Muscel. I !Cu privire lacererea făcută de U- Ionel Brătianu, în consfătuirea de aseară a majorităţilor, deja se vota la deschiderea fiecărei şedinţe cite zece recunoaşteri de locuitori din Dobrogea, se manifestă o sumă de nemulţumiri. Ministrul de interne e pur şi ’/Amplu acuzat de unii că vrea părsi creeze, pe această cale, tin partid in Dobrogea, In vederea acordarei drepturilor politice. Publicarea de către o foaie a guvernului a unor procese-verbale de provocare în duel a căpitanului veteran Vasile Culea din C-Uung, a demascat cu desăvîrşire înscenarea guvernamentală contra victimei banditismului poliţienesc din C.Lunii. Provocarea e făcută pe cină Victima oribil maltratată zăcea la poliţie. Vom reveni. Proectul în chestia impunerei Viilor de la şes întîmpină mari dificultăţi în Cameră. Unii deputaţi din majoritate pred a şti că d. Cosmescu nu prea fine mult ca proectul să treacă. D. Fleva făcea ori la Cameră Urrrtătoarea justă observaţie asupra continuelor legi de intervenţie prezentate de brătienişti. — Curios lucru! Statul care e pus să intervină şi unde trebue fi unde nu trebue, nu poate totuşi să-şi administreze staţiile balneare şi e pus să le cesioneze! E un sistem de intervenţionism In adevăr caracteristic!! ! Toate chestiunile cari pasionează opinia noastră publică, sunt luate la depănat, de spiritualul nostru prietin „NEA GHITA“. Interpelarea d-lui Diamandy, halul ziariştilor, concesiunea băilor, oftenirea şocolatei, cursurile universitare, literatura, femeile, nimic nu scapă de verva satirică a lui „NEA GHIŢA". Aceasta şi numeroasele şi splendidele sale ilustraţiuni, vor face la No. ÎS din „NEA GHIŢA“, apărut azi, să fie In mina tuturor. Comuna Botoşanii a înaintat ministerului încheerea consiliului comunal prin care se cere aprobarea unui împrumut de 600.000 lei necesar lucrărilor de edilitate a Ie orașului. In urma examinărei îmcheerei consiliului comunal din Cernavoda, ministerul de interne a autorizat această comună a percepe taxele votate în şedinţa consiliului comunal La ministerul de interne s'a primit decretul prin care se aprobă planul alinierei calei Focşanilor din R.-Sărat, aşa după cum a fost votat în consiliul comunal al oraşului In şedinţa trecută, Prefectura Judeţului Brăila a înaintat ministerului de interne deciziunea consiliului judeţean privitoare la întrunirea comisiunii judeţene pentru ziua de 30 Ianuarie, pentru examinarea candidaţilor la posturile de notari. In urma intervenirei ministerului de finanţe pe lingă cel de intme, d. ministru Brătianu, a dat o circulară tutulor prefecţilor prin cari sunt invitaţi a pune in vedere primarilor ca perceptorii fiscali fiind Însărcinaţi prin legea de organizare a comunelor rurale şi cu funcţiunea de casieri comunali, servind astfel atît interesele statului cit şi ale comunelor, să li se permită o lucită în cancelaria primăriilor comunelor rurale. Se ştie că acum cițiva ani s-a instituit un comitet pentru strîngerea unui fond necesar ridicărei unui monument lui Cuza la Iaşi. Casierul comitetului este d. G. D. Şerban, preşedintele Camerei de comerciă din acel oraş. Adresindu-ne ,sale află că pina acum s'au strîns 70.000 lei pentru fondul statuei. Societatea romînă de neurologie şi psihiatriei, a ţinuteri seara şedinţă publică în amfiteatrul spitalului Colţea. Şedinţa se deschide la orele 9 sub preşedenţia d-lui profesor dr. Marinescu. D. docent Soutzu vorbeşte despre un semn ocular necunoscut Până acuma la alienaţi. D. docent Parhon, despre un caz de idioţie amorotică tipul Tay Sachs. D. profesor Marinescu despre citoarhitectoarirea soartei cerebrale. D. Rădulescu Motru despre mecanismul actului voluntar. D-p. Giubelca, ne roagă să arătăm că: „în No. 39 de Sîmbătă 24 Ianuarie al unui ziar de dimineață s’a publicat un articol de relativ la sechestrarea unui logodnic“. D-sa declară că nu este nimic adevărat din ceea ce a publicat acel ziar. Balul societăţei „Floarea de aur" a funcţionarilor comerciali şi de stabilimente ce are loc inline seara 25 ori, în sala băilor Eforiei, este pus sub patranagiul dl lor Take Ionescu şi I. A. Brăttescu, luăm mai jos numele candidaţilorr pentru posturile de judecători de ocoale, cari vor fi examinaţi la oral, In zilele de 29, 30, 31 Ianuarie şi 1 Februarie, la orele 9 am, în localul Universitate. Se vor examina In ziua de 29 Ianuarie următorii candidaţi: Alţerliu Const., Albu I. Apostol, Alexandresu Traian, Andreesicu Gh., Antonescu I. Const., Antoniadi I. Const., Arghir C. Vasile, Anastasia I Octav, Băican A., Balasiu A. L In ziua de Vineri 30: Bosie A. M, Botez V. , Brăileanu, M. Pruffia G. C., Căpățînă N., Constamitinescu Gh., Camtacuzino Wolf, Galatase A, Radu, Cehodaru G., Climescu G. Mihai. In zitua de 21 Ianuarie: Codrescu Eug., Costin G. Al., D-trescu I., Diraitriu G., Dimitriadi I. C., Docea I. Const., Domoiu N. Th., Honid N. Nicolae, Drăghicescu G. Epure Constantin. In ziua de 1 Februarie: Ercule Ion, Frutescu Vir., Florescu C., Floria C., Georgescu Const., Ioachim Romulus, loan Anghelache, Ionescu M. C., Ionescu Valentin, lovan Ion. Aseară au fost convocate la o adunare intimă la cercul Romînia muncitoare comitetele tuturor sindicatelor, consiliul de administraţie al cooperativei cercul da editură, redacţia ziarului ,,R. M.“ comitetul cercului de studii sociale şi comisiunea generală de control. întrunirea a avut de scop să stabilească mijloacele cele mai bune pentru a strînge fondurile necesare clădirii unei Case a poporului în Capitală. D. Mitică Dona, cunoscutul maistru de luptă şi educaţiune fizică, va da în curînd la lumină o lucrare a sa personală, tratînd despre educaţiunea fizică şi luptă modernă. Această carte, care va conţine aproape 300 ilustraţiuni, este unica lucrare în felul sau la noi în ţară şi ea prezintă un deosebit interes pentru toţi cei cari se îndeletnicesc cu educaţia fizică. IS mişcare în corpul diplomatic Am fost cei dinţii cari am anunţat că în lupta ce se dă pentru postul de ministru plenipotenţiar la Berna, candidatul care are ,cei mai mulţi sorţi de izbîndă este d. Constantin G. Nanu, actual reprezentant al Romînieî în comisiunea europeană a Dunărei. Azi putem da ca sigură numirea d-luî C. Nanu, ca ministru al României la Borna. D. Duiliu Zamfirescu, actual secretar general la externe, va trece în locul d-luî C. Nanu ca reprezentantul nostru în comisiunea europeană a Dunărei, iar d. I. Diamandy, director de servietă va fi numit secretar general. Totodată d. Eugen Stătescu, actual prim-secretar la regiiunea noastră din Petersburg, va fi numit director de minister în locul d-lui I. Diamandy, iar d. I. Filitti, secretar de legaţie, cu serviciul în ministerul de externe, va fi transferat la Borna, în locul d-lui loan Al. Lahovari, care va trece la minister in locul d-luî. Film. A APARUT AZI Nea Ghiţă No. 13 cu următorul sumar: D. Diamandi şi coruptiunea, de Maximin, 1.« cursuri, de Craidon; Balul ziariştilor, de Istrate,- Sfatul lui Nea Ghifă, de Chică Lungă; Concesionarea băilor, de Bismark; Ciucalata, de Nea Ghifă; Visuri de Anul nou, de Nea Nae;Mîndria femeii, de Sulea Spătaru; Cumătrul la „Variete“ de Pompiliu;Să mănînce cozonac, de Pan;- Ce vorbesc beţivii, de Botez; De ziua mea, de Dragion; Poşta redacţiei, de Curier. Ilustraţluî: Semi-centenarul Vnircî, „Bărbile albe“; Reîncepe era trata’Avelor austo-romîne; Sfiosul; Încoronarea hronprinzului; Un om de viţă; Căsătorii moderne; Mizeria ironică; Conflictul turcobulgarj, , Moartea Mitropolitului Primat Iosif Gheorghian Mih de azi Festivalul de la Atheneu Astăzi la Ateneul va avea loc un festival la orele 11 a, organizat de d. D. C. Butculescu, delegat de comitetul „Ligei Culturale“, secţia Bucureşti, pentru organizarea serbării jubiliare a Unirei cu următorul program: 1) Corul societăţei muzicale „Hora”, sub conducerea d-lui Jaurez Movilă, compus din 300 persoane, vor executa mai multe imnuri naţionale ocazionale. 2) D. profesor Gr. Tocilescu va vorbi despre „Unire“. 3) D-na De Reus lanculeseu va vorbi despre „Unire şi Domnul Cuza“. 4) Studentul Gheorghe Lazăr Va vorbi în numele studenţilor. 5) D. Gh. Stănescu, prezidentul clubului meseriaşilor va vorbi în acelaş sens în numele meseriaşilor români. 6) Iar seria cuvîntărilor va fi încheiata de către d. D. c. Butculescu. Dela Ateneu cortegiul se va îndrepta către Liga Culturală, unde se găseşte bustul marelui Domnitor Alexandru Cuza. In tot timpul serbărei ordinea va fi menţinută de 50 comisari al serbărei numiţi de d. D. C. Butculescu, dintre preşedinţii societăţilor şi sub conducerea d-lui meilor la retragere N. Ianculescu, şi de 50 de doamne şi d-re membre diriginte sub conducerea d-raei D. C. Butcucuiescu. Tr.ţî d-niî comisari ai serbărei vor purta ca insignă o splendidă cocardă albastră, cu emblema serbăreî şi d-nele, la fel însă albe, toate aranjate de d-nele DC. Butculescu şi C. C. Brătianu, ajutate de d-na Carpeleanuu, d-rele Bazoşeanu, Capeleanu, Iliescu şi de d-nlî. Ghimbăşanlu-Galaţî. *, Azi vor avea loc următoarel« serbări: La Teatrul National o serbare la orele 2 p. m. cînd va rosti o cuvîntare ocazională d- Barbu Delavrancea, seară la orele 8 juni, o reprezentaţie gratuită pentru aleve In sala Senatului serbarea studenţească la orele 2 p. m. La Ateneu la orele 9 seara, conferinţa d-luî Gr. Tocirescu. Corn® „Carmen“. Pentru seara de 24 ianuarie ora 9, societatea „Hora” a organizat un festival naţional, la sediul societăţii, în localul şcoalei Golescu, str. Azilul de noapte, cu intrarea liberă. D. I. Pavelescu, student în litere şi membru al „Horei” va ţine o dizertaţîune asupra Unire! iar corul mixt al soc. „Hora“, sub conducerea maestrului Juarez Movilă, va executa diferite cîntece patriotice şi populare. Toţi membrii societăţei „Hora“ precum şi orice persoană care doresc să asiste la acest festival sunt rugaţi să ia parte fără invitaţiuni speciale. BISERICA IN DOLIU Iosif Gheorghian, bătrînul mitropolit primat al ţarei moare subit Astă noapte la orele 12 şi jumătate a încetat din viaţă la palatul mitropolitan, Mitropolitul Primat al ţărei Iosif Gheorghian. După cum se ştie, înaltul prelat a suferit în ultimul timp de o boală de vesică şi în urma unei operaţiuni făcute cu deosebită îngrijire, mitropolitul primat al ţăreî se făcuse bine. In timpul din urmă mitropolitul începuse să iasă din casă şi la Bobotează serviciul divin a fost oficiat de el. Asemenea se ştie că tot mitropolitul primat a oficiat şi botezul principesei Ileana. Astă noapte după orele 12 s’a răspîndit în Capitală pe neaşteptate ştirea surprinzătoare că mitropolitul ţăreî a încetat din viaţă. Informîndu-ne imediat la palatul mitropolitan ştirea ne-a fost confirmată. Deşi la o oră atît de tîrzie în noapte, ştirea s’a putut totuşi’ răspândi în toată Capitala. Imediat au fost încunoştiinţaţi telefonic primul ministru d. I. Brătianu şi prefectura poliţiei. In acelaşi timp d. I. Brătianu s’a pus in legătură cu palatul şi un aghiotant regal a fost însărcinat să comunice faptul’ suveranului. Intre palatul mitropolitan şi primul ministru au avut loc lungi convorbiri asupra dipoziţiilor ce urmează a se lua. Intre altele s’a discutat dacă trebue sau nu să se amîie Tedeum-ul de astăzi. In cele din urmă s’a hotărît ca Serbarea (lirei să nu fie întru nimic turburată din cauza tristului eveniment. AMĂNUNTE Cu privire la cauza morfei neaşteptate a mitropolitului sintem in măsură a da următoarele amănunte: In timpul din urmă mitropolitul losif Gheorghian, crezîndu-se în afară de orice pericol, nu s'a cruțat aproape de loc. După cum se ştie el aoficiat serviciul divin în ziua Bobotezei şi tot el a botezat pe principesa Ileana. Cum un focar de pneumonie exista, lipsa de îngrijire a contribuit la înrăutăţirea stăreî mitropolitului inconvalescenţă. Eri mitropolitul se simţea bine şi pe seară a mîncat cu poftă. In tot timpul zilei s'a plîns însă de dureri de cap. Pe la orele 12 jumătate i-a venit rau, și cuprins de un acces de tuse, a sucombat aproape în mod subit, pe sofa. In clipa marfei se aflarî de fată archim.andritul Evghenie, intendentul palatului, mitropolitan N. Lucescu şi alte persoane din serviciul palatului. •Zi-imediat a fost încunnoştințat d. dr. Gheorghian, nepotul mitropolitului, care sosind nu mai putu constata decât moartea. In acelaş timp a fost încunoştiinţat mar ele eclesiast Valerian, care a sosit imediat la palatul metropolitan. Mitropolitul a fost apoi îmbrăcat în sfinte ..odăjdii și cu mitra pe cap a fost depus pe scaun Ioi paraclisul Mitropoliei. Ultima dorință a mitropolitului losif Gheorghian a fost să fie înmorvântat la Cernica. -x* Cu mitropolitul losif Gheorghian se stinge unul din cei mai stimaţi şi mai iubiţi ,prelaţi ai ţarei: un suflet mare şi drept, o inimă largă, bună şi molostivă şi un om de o corectitudine şi loialitate ireproşabilă. _____ s- A‘ In paraclis, o capelă cu pereţii împodobiţi de tablouri sfinte, şi sub lumina candelabrelor, mitropolitul îmbrăcat în sfintele odăjdii şi cu mitra pe cap, pare că se odihneşte în linişte în fotoliul său. In jurul său câţiva preoţi, intendentul N. Lucescu şi archimandritul Evghene îl privesc cu feţele triste, aproape deznădăjduite. Iată amănuntele ce le-am putut culege asupra împrejurărilor mortei. Mitropolitul primar Gheorghian a încetat din viaţă la orele 13 juni. în urma unui acces de tuse. înaltul prelat, care încă alaltăerî fusese în audienţă la rege, s’a plîns erî toată ziua de dureri de cap. Cu toate că în timpul din urmă mitropolitul se simţea bine, urmările opreaţiunei făcute acum 3 luni nu dispăruseră şi se simţea nevoe de îngrijire. Afară de aceasta ,un focar de pneumonie ii provoca dese accese de tuse, cari se manifestai din ce în ce mai ameninţătoare. Astă-noapte, pe cînd mitropolitul se afla în odaia sa, împreună ■eu archimandritul Evgenie şi intendentul N. Lucescu şi alţi funcţionari al palatului mitropolitan, cari aveau presimţirea aapropiatului sfîrşit, înaltul prelat fu cuprins de noul accese de tuse. El a repetat chiar de mai multe ori cuvîntul: mor, mor ! La orele 12 jumătate ,mitropoli La palatul mitropolitan La orele unu şi jumătate ne-am transportat la palatul mitropolitan pentru a culege la faţa locului amănunte asupra împrejurărilor în cari s’a etiiis din viaţă pe neaşteptate mitropolitul ţăreî. Pe dealul ce urcă spre palatul mitropolitan, în poartă şi în curtea mitropolitului nimic nu trădează tristul eveniment. Liniște mormintală înconjoară pe cel ce s’a stins. Obicinuitul sergent de serviciu mă întîmpină pentru a mă conduce spre intrarea palatului. Aci slut întîmpinat de d. dr. Comoiu, directorul Mitropoliei, care cu multă amabilitate mî-a înlesnit să văd pe mitropolit şi sâ-mi culeg informaţiile de la oamenii palatului. , - - -• tul şedea pe o sofă, înconjurat de anturajul sau. De-odată tuşea reveni era atîta putere în cit Înaltul palat nu-l mai putu rezista şi printr’o supremă sforţare îşi dete sufletul, fără agonie. La vestea morţeî mitropolitului, au alergat imediat toţi preoţii şi funcţionarii Mitropoliei, în frunte cu d. dr. Comoiu şi marele eclesiast Valerian. Corpul neînsufleţit al mitropolitului fu îmbrăcat de marele eclesiast Valerian in efraitele odăjdii şi aşezat pe un fotolii, în paraclisul palatului. A fost înştiinţat şi nepotul decedatului, d. dr. Gheorghian, care sosind n’a putut constata decit moartea Ştirea morţei a fost telefonată la palat şi primului ministru În urma dorinţei expresă a mitropolitului, el va fi Inmormlntat la Cernica.—^j «• Moartea în împrejurări aiit de neaşteptate a mitropolitului losif Gheorghian a aruncat doliul asupra bisericei şi aproape asupra întregei ţări, de care defunctul mitropolit era atît de iubit. Entuziasmul şi veselia întregei ţări cu prilejul semi-centenarului Unire! vor fi astăzi turburate întru cîtva, de regretul unanim pentru acela ce s'a stins îngropind cu el atîta bunătate Şi mărinimie. Fostul cap al bisericei române a fost un cur, bun, drept și iubitor de oameni, și s’a stins într'o clipă tocmai atunei cînd scăpat de 0 boală care Va tinut mult timp in pat, spera că va mai putea fi foia Cernica.—A. S. T. NOTIŢE BIOGRAFICE Mitropolitul primat s’a născut la Botoşani In anul 1829, August 29. A făcut studiile sale la şcoala Treî-Erarchi şi la academia din Iaşi. A fost hirotonisit la 1840 şi s’a dus la Paris şi s’a ataşat la capela romina continuînd instrucţiunea sa la acest oraş. Întors în ţară, a intrat la mănăstirea Teodoreni, apoi la 1865, a fost numit episcop de Huşi. Ales la 1882 episcop al eparhiei ■Dunărei de Jos, în 1886 e ales mitropolit primat după moarteamitropolitului Calinic Miclescu. In această înaltă demnitate el a fost un exemplu de virtute şi unadevărat păstor sufletesc al credincioslor. La 1893, din cauză de boală, se retrase din scaunul de mitropolit, adăpostindu-se la monăstirea Căldurăşani. După trei ani, e rechemat, cu mari insistenţe, iarăşi, să ocupe scaunul mitropolitan, după demisia mitropolitului Ghenadie. Defunctulmitropolit a fost un om cult şi a îmbogățit literatura teologică cu multe opere de valoare. El era frate cu fostul ministru Gheorghian. Serbare« minerea ea ierte de aseară Formarea cortegiului. — Concentrarea dela comenduire. Pe calea Victoriei. La palatul regal. — Retragerea. — Sfirșitul paradei. In programul oficial al sărbătorire! semicentenarului „Unire! Principatelor“, s’a prevăzut ca în ajun să se facă la palatul regal 0 retragere cu torţe. Pentru acest scop, au fost concentrate aseară la orele 7 în curtea co■meniduirei, detaşamente de 10—40 soldaţi din toate trupele din garnizoana Capitalei. La orele 8 fără un sfert se formează cortegiul astfel: plutonierul Florescu de la comenduire cu sun pluon de jandarmi pedeştri pentru deschiderea cortegiului, apoi detaşamente din: batalioanele 2 şi 6 vînătorî, regimentele 6 Mihai Viteazu şi 4 Ilfov No. 21, 2 pionieri, căi ferate, 2 şi 10 artilarie, 4 şi 3 roşiori, o escortă din jandarmii călări şi în, .sfîrşit un ■alt pluton de jandarmi pedeştri. In cortegiu au mai luat parte cite un căpitan şi două ofiţeri inferiori din fiecare detaşament, în mare ţinută, sub comanda dint căpitan Suţu de la comenduire. * Soldaţii în mare ţinută cu facle în mină şi în frunte cu muzicile regimentelor 6 infanterie, 10 artilerie şi 2 vînătorî parcurg străzile Fîntîneî şi calea Victoriei. Pe Palatul regal era frumos iluminat cu candele, cu gaz aerian iar piaţeta din faţă era de asemenea iluminată, cu adevăratâ giorno.“. Un public imens, aştepta pe trotuar şi în piaţetă desfăşurarea retragerai pu torţe. La orele 8 precis, în sunetul trompeţilor cortegiul intră în curtea palatului prin poarta No. 2 îşi trece prin faţa salotronului care este iluminată, în timp ce fanfarele execută „Retragerea.“ Prin poarta No. 1, în aceiaşi ordine, cortegiul părăseşte curtea palatului, apoi parcurge calea Victoriei, scoboară pe la hotel de Franţa, iar la podul „Mihai Vodă“ detaşamentele se despart îndreptînduise către cazarmele respective. Un ofiţer inferior, din publicul privitor, observă că de data aceasta „retragerea, cu torţe“ nu s’a făcut cum se obişnuia, detaşamentele să stea în curtea palatului atît,a timp cît muzicile execută „Retragerea". După cum am arătat cortegiul doar a trecut prin curtea palatului. Se spunecă aceasta ar fi o nouă dispoziţiune a d-luî ministru de războiţi, privitoare la executarea unei retrageri cu torţe. In asăseară aceleaşi unităţi de trupă, vor face o nouă retragere cu torţe, în sunetul muzicelor regimentelor: 21 infanterie, 10 artilerie şi batalionul 2 vînătorî. Casro & Unire puri unirea nu se putea face, din cauza opoziţiei Turciei şi Austriei. Anul 1848 dădu o nouă impulsiune univel deoarece după revoluţie, romîniî găsiră un sprijin puternic în apus şi in special în puterile latine. In urma congresului de la Paris şi în urma constituire! divanului ad-hoc în ziua de 7 Ocombrie 1858, după cuvîntarea lui Mihai Kogîlniceanu, se pune la vot Unirea şi se admite cu 81 voturi contra 2, iar la 9 octombrie adunarea ţăreî romineştî, după raportul lui Ion Brătianu, vota cu unanimiate această unire. D. Onciu, după ce arată greutăţile ce le-au întîmpinat romîniî, pînă să facă Unirea, spune că la 5 Ianuarie adunarea alege pe colonelul AL Cuza ca Domn al Moldovei, iar ■l la 24 Ianuarie 1859 adunarea ţării romîneştî alege ca Domn at pe Al. I. Cuza. Aşa s’a făcut Unirea acum 50 ani, spune d-sa, şi cu ea s’a împlinit cea mai vie dorinţă a romîniîor. D.Tochescu, după ce aduce elogii îuî Alexandri, Kogîlniceanu, L Brătianu, spune că este convins că are asentimentul celor prezenţi de a transmite d-lui D. Sturdza, salutările cele mai cordiale şi urările de o cît mai grabnică însănătoşire. D. preşedinte da cuvîntul d-luî Bogdan în continuare, asupra „Cronicelor lui Azarie“. D-sa spune că tot în Cronicele lui Azarie se maî vorbeşte despre domnia lui Despod Vodă, arătînd duşmănia acestuia contra bisericei ortodoxe şi conjuraţia boerilor ce se formase contra lui. Vorbind despre cronicele lui Azarie, spune, că din dînsele nu rezultă nici o ştire asupra locului unde s’au scris, nici asupra vieţeî autorului. Un lucru este cert, acela că Azarie îşi scria ,cronicele din amintiri personale şi din auzite. D. Bogdan arată apoi neexactitatea datelor ce există în cronicele lui Azarie faţă de acele ale lui Urechiă şi Simion Dascălul şi chiar lipsa de date şi evenimente sînt acelea relativ la zidirea monastirei Slatina, dărîmarea cetăţilor sub Lăpuşneanu, încercarea lui Despot, de a converti pe român la catolicism. Din punctul de vedere al limbei d-sa spune, că la Azarie se observă o scădere colosală în cunoştinţele gramatice faţă de predecesorii săi aceştia scriind o limbă mai curată. Orele fiind înaintate, se ridică şedinţa, anunţîndu-se cea viitoare pentru Binerî 30 p.—Const. Academia Romina şi 24 Ianuarie Erî după amiază, în localul Acadmiei a avut loc şedinţă publică sub preşedinţia d-luî Saligni ! D-sa spune, că faţă de mareleeveniment al Unire! Principatelor ,şi al jubileului de 50 ani dela aceasta unire, a carui sărbătoare se va face mîine în toată ţara, se cuvine ca şi la noi să se ţină o conferinţă. D-sa roagă pe d. On■ciu să ţină o cuvintare în car© să arate importanţa acestui eveniment. D. Onciu, profesor universitar, luînd cu vinul, spune că se asociază la sărbătorirea acestui eveniment, în felul de a rosti cîteva cuvinte, căci numai în felul acesta ne vom reaminti de importantele evenimente din istoria trecutului nostru. D-sa spune că ideea Unirei a mai fost concepută cu mult încă înainte de 1859 și anume cu 4 decenii înainte de Mihai Viteazu, adică sub Despot. Vodă. A doua oară a fost la anul 1600 sub Mihal Viteazul, dar n’a ţinut mult, de oarece odată cu moartea eroului la 1601, a căzut şi dînsa. De asemenea s’a căuat a se face unirea şi prin desele mutări dela un tron la altul, mai ales sub domnia fanarioţilor. Pe la anul 1834— 35 ideia unirea celor două ţări sub un principe străin era un ideal pentru toţi oamenii mari aî timpului acela, cu condiţia ca acel principe să nu fie nici turc nici grec. D-sa spune, că In acele tim Serbarea dela liceu! Sf. Gheorghe — Cu grilejul aniversarei Unire! — Eri după amiază la orele 3, a avut loc o serbareşcolară, în vederea jubileului de 50 de ani dela Unirea Principatelor. Au fost de faţă d-niî: general N. Mihăescu, general C. Gheorghiu, advocat Matei Petrescu, Octav Turnuleţ, D. Calmuschi, N. Antonescu; profesorii: Bogdan-Duică, Nobetide, Andreescu, dr. Daabner-Tuduri, Murat, Macedonescu, Bănescu; d-nele: Popovici, Zlătescu, d-ra Ştefănescu, precum şi părinţi de-aî elevilor şi alte persoane invitate. Serbarea s’a deschis prin intonarea „Imnului regal” de către d. maescu Spirea Ştefănescu.. S’au executat apoi şi alte cîntece patriotice. D. profesor Andreescu, a ţinut o diertaţie ocazională, arătând situaţia şi împrejurările în cari s’a făcut „Unirea“. A vorbit apoi despre Alexandru Ioan I Cuza şi importanţa actului „Unire!“. Elevii: Diamandescu şi Tăslăoanu au declamat: „Unirea Principatelor” şi „Pui de lei”. Corul a executat apoi „Hora Uniri“, care a entuziasmat întreaga asistenţă. D. Bogdan Dincă a vorbit şi d-sa despre însemnătatea zilei de 24 ianuarie. Serbarea s-a încheiat prin intonarea „Imnului regal” de către corul elevilor. — d — Societatea „Dorf şl sgUfflt Unirei Societatea muzicală „Hora" pir-* ticipă la serbările Unirei, în dimineaţa zilei de 24 Ianuarie, împreună cu Liga culturală, şi celelalte societăţi, cari , după te-deumul de la biserica Sf. Gheorghe, se vor aduna la Ateneu la ora 11 dim. Corul mixt al societate! „Hora”, compus din 300 copii, băeţi şi lele, d-şoare şi d-nî, sub conducerea maestrului Juarez Movilă, va cînta Deşteaptă-te române, Hora Unire!, Pe-al nostru steag, etc. D-na Ianculescu-Reus, d. Bogdan Duică, Stănescu şi Butculesculescu vor ţine cuvîntări Manifestul societăţei studenţilor „Lumina“ Romîni. Cu toţii ştim că Sîmbătă 24 Ianuarie 1909, se împlinesc 50 de ani de la „Unirea Principatelor“, care este cel mai mare act naţional, şi piatra fiind amertală a regatului de azi. Două ţărişoare mici prădate de toţi veneticii, lovite de toţi cei cari voiau să ne înghită, se unesc în această măreaţă zi, sub primul nostru Domn, Alexandru loan I. Cuza. Rombî. Datorii sîntem toţi cei ce păstrăm în vinele noastre singerim slngele eroilor noştri, să ne adunăm laolaltă, pentru a ne scoborî cu gîndul, o clipă, în glia rece — dar sfîntă pentru noi, — unde zac cei ce prin sacrificiul vieţeî lor ne-au lăsat ca moştenire o Patrie şi un Ideal ! Şi în gloria acestei patrii de cari ne leagă mormintele părinţilor şi credinţa în Drapel şi pentru făurirea idealului nostru naţional să nu uităm în această zi sfîntă, că pe ogoarele stropite de sînge în primăvara 1907 rătăcsc flămînzî şi goi, orfani, văduve şi mume istovite de puteri, rătăcesc cernite, blestemînd pe cei ce le-au răpit un leu® ajutor. In această sfîntă zi să întindem mîinile în unire spre ale veni In ajutor ! Să le ştergem durerea din inimă, dîndu-le speranţe într’un viitor» —— Itomînî, Din strămoşeşti vremuri am pomenit cu toţii să ne iubim Domnitorii Şi pentru această dragoste sfîntă să ne unim cu toţii azi şi să luptăm spre a da cinstea cuvenită memoriei lui Alexandru Vodă, făcînd să i se schimbe simitul lui mormlnt din ruginitul şi îndepărtatul sat, în inima ţăreî. In Capitala ţarei Tomîneşti. Şi ca o amintire scumpă nouă să’l reînviem un braz ca simbol al cin«stei şi credinţei romineştî ! Romîni, Preturi®dem! priviţi, împodobind pieţe, statul ce-s reci ca ghiaţa şi nimic nu ne vorbesc. Şi dacă atîtea se pot face în ţara asta blîndă, de ce n’am avea şi noi oare un monument Kogîlniceanu, Bălcescu, a căror umbre să ne înfioare simţind în el eroi ? Să me unim deci cu toţii şi să luptăm din răsputeri pentru a aduce la îndeplinire aceste scumpe îndatoririi pentru a putea spune că ne-am făcut datoria de adevăraţi romîni ! Romîni. Veniţi dar cu toţi! în jurul nostru, daţi-ne puteri, — curajul avem noi — şi împreună să ştergem păcatul ce ne apasă pe toţi pentru indolenţa noastră faţă de memoria lor. Veniţi Sîmbătă, ca împreună, sun „Drapelul Ligeî“, să sărbătorim cu toţii reînvierea conştiinţei româneşti ! Comitetul societăţii „LUMINA". Din cauza sărbătorei legale de azi, „Adevărul“ nu apare mâine, iar numărul viitor va apare Luni la orele obicinuite. „Dimineaţa“ apare ca de obicei, fără nici o intrerupere.