Adevěrul, martie 1909 (Anul 21, nr. 7001-7029)

1909-03-01 / nr. 7001

p Duminică 1 Martie 1901 După starea ac­­­tuală a ştiinţei dovedit ca cel­­ mai bun mijloc entru îngrijirea­­ dinţilor şi a gu­rei. "casa de schimb ” Bucureşti, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 26 Febr. 1909 I Comp. Vlad Wo Biota amor. 1999 sk£. 00 7&Î ~m­25 4% » , 1905 a. b.‘ 90 75 1 9125 4% Rentă internă 90 25 90 75 4°/0 l­bliB-Rom- Buc. 1903­ 86 50 87-4% „ „ „ 19061 86 50 87 — 5% . . „ I 100-1 100 50 4*/1 „ „ „ I 90 50 91 — 5°/0 Scr. Fane, rural 98 — 98 40 4% . . „ 86 50 87 -56/c • T urb. Bu. 96 75 97 25 5'VJ . . „ Iași 94 25 94 75 Ac. B. Națională 4100 - 4120 -„ » Agricolă 430 — 435 — . » Sc. Buc. 140— 145 — Cor. val. austr. 106 — 107 — Mărci germane 123 50 125 — Banc. franceze 101 — 101 50 „ italiene 101 — 101 50 v rubl. hîrtii 266 — 268 — A SE FERI W» as CONTRAFACERI ■ Cereți numai adevărata [«PUORA li« iMIfi! iGERMSBEEE Secretul frumuseței fabricată da MlfiNQT-BOUCHER .Parlament 19, Rue Vivienne PARIS Jk PESMET! ORIGINALI­­- din Karlsbad -I Marca „Sprudel*» Ilin fabrica Roman Ulii nachig, Karlsbad recomandaţi de medici contra'« Boalelor de stomac, intestine şi­ ficat De vînzare la Alois Müller in str. Pastorului 5 şi la prin­­cipaleele băcănii din Capitală. Representant bine introdus în toată ţa­ra, capabil, avînd garanţii morale şi materiale pre­cum şi referinţe de primul rang, caută representanţe­­pentru industria naţio­­nală. Oferte sub A. A. la Ad­ministraţia ziarului MUSIU E83T S’A MUTAT "SKS Viena VIII. Kocligasse Ho. 29 Consultaţiunî cu celebrităţile me­dicale Specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Telefon 17.065 TrasSu­ceri de acte străine In orice limbă fi legalizarea lor oficială de către ministere­­şi Consulate. Vi se poate face de către : BSROUL (ie INFORRATIUNI al ziarului „­IdeTărui“ Director L. Vornea, Licenţiat în drept Cel din provincie vor trimite ac­tele sub plic recomandat pe adresa Biroului. Cei din Capitală vor vorbi personal cu d. L. VORNEA, la birou­­­ orele 9—10 a. m. şi 5—7 p. m. Bu­­­­cureşti, str. Sărindar ÎSTo, ll. Ovăz de săm­înţă — PRIMA CALITATE -vinde : Tenenbaumi & Froch — Strada Smărdan Ro. S — DE YEXZâRE — BUTOAE — de cerneală şi uleifi A se adresa la administra­ţia ziarului nostru. Atelierul de Pictură Pictorului"Al. Tăutu Str. Berzei No. S5 Primesc comande în pictură, şi desemn, de asemenea vînd cu preţuri mai ef­ine ca ori­unde tablouri ce reprezintă diferite subiecte reproduse foarte natural. Cu stimă, Al Tăutu Br. George FISCHES Specialist în: Boale de Ocini şi Urechi Cons.de la 11—12 a. m. şi 4—7 p. i Str. Doamnei, No. 27 Mill­ic Feri Alexe Moldoveanu Bucureşti (Bariera Moşilor) Telefon 3/83 Cumpără şi vinde ori­ce canti­tăţi de nutreţ pentru vite, precum ■ ori, mei păsăresc (dughie paring) paie de gria, paie de orz şi de o­­văz presate şi nepresate. Asemenea or­i, ovăz, sămînţă de mei păsăresc indigenă şi streină. Vinde şi dă cu chirie maşini de presat final salt paele sistem de putere de aburi sau de cai cu manej. Comenzile se efectueazăprompL Marfă garantată, prețuri moderate^ M. FINKELS am strigări, căci nicăiri nu se învîr­­snau mai multe hore şi nu se în­cingeau mai multe chefuri ca aici unde se cheltuiau*),probabil, banii adunaţi cu cerşitul. La ce ar mai avea laşul cartier special al calici­eî şi o breslă a ei, dacă a doua capitală a deve­nit oraşul însuşi al... caliciei? Cel din urmă „staroste“ al fai­moasei bresle a fost cîrciumarul Grigore Vander, evreu de origină, care a funcţionat pînă la 1870. Era, cum se vede, un cartier cosmo­polit, unde luptele de rasă şi de religiune­ nu prea erau cunoscute, ci domnea acolo o pace şi o... ca­licie obştească, după cum — cu puţine excepţii—domneşte pe a­­colo şi acum în momentul cînd apele Bahluiului au­ venit să înece cartierul şi să-i reînvie pentru un moment celebritatea nume­lui. E de oarecare interes să no­tăm doară că pe cînd breslele propriu zise, — ale meseriaşilor datează numai de pe la 1889—1840, în istoria Iaşului, cealaltă, a can­­olilor e Veche de secole. Dar şi calicia nu datează numai de elî în cetatea voevozilor. .. Trăsături de fraternizare între diversele credinţe religioase nu găsim însă, în aceste din urmă zile, în acel cartier sărac unde ne­norocirea inundaţiilor a lovit de­o potrivă o populaţiune mixtă care numără romîni, lipoveni, e­­vreî ţigani—dar le găsim în cer­curi superioare. Intre vizitele oficioase făcute noului mitropolit a fost şi aceea a rabinului comunitate­ evreeşti, doctorul I. Niemerower şi repor­terii ziarelor au povestit oare­­care amănunte din convorbirea ce a avut loc între şeful biseri­cei ortodoxe şi reprezentantul re­ligios al populaţiunei izraelite din Iaşi. Contactul acesta, oricît ar fi numai produsul unor cerinţe de etichetă, sugerează­ însă negreşit o sumă de amintiri istorice şi re­flecţii asupra multor conflicte religioase, asupra multor mo­mente de toleranţă şi intoleran­ţă în materie religioasă. Dar în actele „politice“ ale guvernelor, chiar în manifestările populare cari au luat uneori caracterul u­­nor excese antievreeşti, nu se des­copere urma unei influenţe reli­gioasă venită din partea conducă­torilor. Dimpotrivă, în istoria Mol­doveî sunt gesturi şi acte de to­leranţă chiar în vremuri tulburi. Aşa de exemplu, numai cu un an de zile după ce Divanul Moldo­vei — în 1802— a hotărît să îm­piedice emigrarea evreilor în ţară cînd — ca să vorbim tn graiul timpului — „s’au pus în lucrare stavilarisirea“ răspunzînd unui cu­rent ce se formase în cercurile conducătoare, vedem — în 1803 pe Mitropolitul Veniamin dînd dovadă de un înalt spirit de to­leranţă. In adevăr în acel an apăruse o publicaţiune provocătoare, inspi­rată de peste Prut unde mitropo­litul Iacob înţelegea să iriteze spi­ritele masselor prin asemenea mijloace. Evreii din Iaşi, ame­ninţaţi de o mare primejdie se refu­giară in Curtea Mitropoliei. Pe atunci începuse a păstori, mi­tropolitul Veneamin Costachi — cel mai popular şi mai generos din cîţi au domnit în secolul tre­cut şi el luă pe cei refugiaţi sub ocrotirea sa; în momentul pri­mejdiei se zice că înaltul prelat eşi înaintea masselor întărîtate în odăjdii şi cu crucea în mină, pro­povăduind pace şi iubire, după cuvîntul Evangheliei. Multe şi variate, au fost, cu toate aceste, împrejurările în­ care au avut loc izbucniri populare, ca acele cari erau să se întîm­­ple în 1803. Multă vreme popu­laţia evree n’a fost îngăduită­­în Iaşi să ia parte la serbările re­ligioase şi naţionale, la serbări publice sau la ceremonii tradiţio­nale pentru ploaie. Se povesteşte că în timpul Divanului ad-hoc au avut loc excese, de asemenea chiar în timpul domniei lui Cuza Vodă, în special cu ocazia excursiuni­­lor Irozilor pe străzile Iaşului, domnia multă nelinişte. Toate aceste aparţin acum tre­cutului şi numai în mod inci­dental mi-au fost sugerate prin o întîmplare — rară în adevăr în Cronica laşului,—cum este vi­zita rabinului in palatul mitro­politan. Din vremea fostului raa­­re-rabin al laşului, Antoine Levy, cam prin 1870, lucrul se întim­­­plă acum întîiaşi dată. Rodion numai 38 sunt fără 10 ani, va sa zică un număr foarte restrîns. Nu ar fi cu deosebire în inte­resul de a se avea un corp de căpitani de elită a se asimila cu aceia carii au 10 ani vechime şi ar fi plătiţi şi ei cu 436 lei lunar? Nu ar fi aceasta un stimulent pu­­ternic pentru reuşirea la..examen. Un cuvint mai mult şi care pe de o parte pledează în favoa­rea lor, iar pe de alta asigură că nu poate fi decit o scăpare din vedere fap­tul că nu sunt trecuţi în proect cu asimilarea celor cu 10 ani vechime este acela« că prin noua lege de înaintare, căpitanii reuşiţi la exa­menul pentru gradul de maior „vor fi preferaţi pentru comanda batalioanelor“, va, sa zică, li se recunoaşte un drept pe care — cesti­uni de vacante — îl vor avea. Nu este i­n non­sens, a se da­­drept­ de comanda si a se pune in inferioritate ca soldă? Deosebirea aceasta, dreptul a­­cesta, nu este în funcţie de plată? Cel mai mic e plătit mai puţin, cel mai mare mai mult, aşa merg lucrurile. Pot fi plătiţi cel mult şi cel m­a­re şi cel mic la fel, dar la nici un caz cel mic nu poate fi plătit mai mult de­cît cel mare. Nu ar fi drept şi tot elepteşte dar ca, căpitanii cu cel puţin 5 ani vechime, dar reuşiţi la gra­­dul de major să fie plătiţi ca cei cu 10 ani Vechime in grad?“ Un căpitan reuşit la examenn pentru maior Curierul spectacolelor — Sîmbătă, 28 Februarie — TEATRUL NAŢIONAL.—Se joa­­că „Apus de soare", poem istoric in 4 acte de d. B. Şt.. Dela­vrancea. TEATRUL LYRIC. - Compania Const. Grigoriu va cinta „Farmecul unui vals" operetă în 3 acte: GRADINA TERASA a berăriei şi restaurantului „La Carpaţî". In toate serile dela 7—12 şi jum. sea­ra şi Duminicile dela 5—7 di. a., concert dat de orchestra italiană sub conducerea d-lui Ereule Pifferi. Restaurant­­ la carte şi preţ fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei: Bere­a la Pilsen din fabrica Czell. TEATRUL EDISON : Cinemato­­graf Pathe Freres, cu program nou, CIRCUL SIDOLI.­­ Mare repre­zentaţie dată de circul Sidoli-Teatrul de varietati Imperial str. Cimpineanu No. 6. În toate serile reprezentaţiuni pentru familii; pro­gram artistic variat şi atracţios. Debutul cunoscutului­­comic Şte­­fan Iulian neîntrecut în reperto­­rul sau original, scene de mahala cari au avut cele mai mari succese; duetului francez Les Del­ Melys; simpaticului comic francez Bonche­­vil, excelentului Trio tirolez Reil şi celorlalţi artişti sosiţi. Duminicile şi sărbătorile Matinei­ cu intrare li­beră. EXPOZIŢII. — La Ateneu expo­ziţia pictorului Mützner. — In acelaş palat expoziţia de pictură; acuarele şi pastele a d-nei şi d-luî Zenisefe Depain. MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kiseleff). Deschis Joia, Duminica si sărbătorile dela 10—12 a. m., şi 3—5 seara — MUZEUL DE GEOLO­GIE ŞI PALEONTOLOGIE. (Univer­sitate).— PINACOTECA STATULUI (Talaiul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).— ATENEUL ROMÍN, ('vizitarea localului şi colecţiilor sa­le). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. -4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI. (Uni­versitate). Deschis Duminica de la 11 dimineaţa pînă la 1 d. a.—MU­ZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA. (Monetaris. Statului, şoseaua Kisselef). Nefiind inaugurat încă,­­n deschis publicului numai cu Învoirea direcțiunei. CÂRTI şi REVISTE S’a pus în vînzare. ..Anuarul presei romíne şi al lumeî politice pe annul 1909. Cea­ mai interesantă și com­­p­­ertă lucrare de acest gen, cu. [wnizînd aproape 1000 pagini, cu peste 600 clişee, fotografii, pan. (Iutii, planşe, etc. ..Anuarul presei romíne şi al lumei politice pe anul mi­­cuț, prinde o foarte bogată și intern, sântă materie literară, politică, eatralit. artistică și mai ales in­­formativă, culeasă diupă date ofi­­ciare și bina controlate. Peste top.000 adrese, comerciale •Isums .exacte se găsesc numai in acest anuar1. ..Anuarul presei­­române şi al urnei politice se găseşte de vin­­zare în toate librăriile din ţară. Preţul, unui­ volum frumos bro­­şat lei 9. Ediţia velină, elegant legată, 10 lai volumul. Pentru provincie a se anexa porto. Comenzile se primesc la birourile amuarului. Bucureşti, str Sf­­onică No. 3, București. In cMa sumelor ofiţereşti Primim din partea „unul căpi­tan reuşit la examenul pentru maior“ următoarele rlndurî, pe cari le supunem aprecierii celor In drept şi membrilor Parlamentului cari vor avea să discute peste cite­va­ zile noul proiect de lege asu­pra soldelor ofiţereşti: „După n­ou­l proect, căpitanul va fi plătit cu 349 lei lunar în gene­ral, la 6 ani vechime, cu 391 lei lunar, iar la 10 ani cu 436 lei lu­nar. Mulţumim tuturor acelora cari afi contribuit şi­­hotârîrea de a se mări soldele, mai ales a­le căpita­nilor, stu­pil întregei instituiţ­iuni ce se numeşte Armată şi în inte­resul eî şi în consecinţă al Ţarei, sfătuim pe conducătorii destinelor Romînieî, să nu uite pe acelai cari­­ au da­t Independenţa şi cari au scăpat-o de a cădea în­ prăpas­tia, de acum doi ani. Dar? E un „dar“ la­ mijloc. Nu ar fi fost necesar, cu a­ceastă ocaziune, să se manifesteze o deo­sebită solicitudine către o catego­rie din aceistî căpitani, anume că­­tre cei reuşiţi la examenul de mini­er? Mai toti au 6 ani vechime. In infanterie din 91 căpitani reuşiţi BS 333 MM 2 O cerere dreaptă Mai mulţi ş­efi de muzică mi­litară din Capitală au ad­resat Camerei deputaţilor o petiţiune cetrînd ca, odată cu, modificarea legei pensiilor, ea se prevadă ca şi şefii de muzică militară cari au servit la fostele regimente de dorobanţi şi nu li s’au făcut re­­ţineri pentru pensie, să poată plăti reţinerile cuvenite, spre se bucura de drepturile la pensie pentru toţi anii serviţi. Se ştie că o asemenea dispozi­ţie s’a luat pentru toţi funcţiona­rii civili de la stat, comune şi judeţe, cari au avut anii serviţi, fără reţineri. Măsura luată pentru funcţiona­­rii civili este cît se poate de dreaptă şi nu vedem de ce nu s’ar întinde şi asupra şefilor de mu­­zici militare, cari afi servit­ ca şefi die fanfare la fostele regi­mente de dorobanţi, fiind numit­ prin decizii ministeriale şi căro­ra mu li s’au făcut reţineri. In această categorie mai sînt azi numai 15 şefi de muzică. Cum ei au servit tot statului pînă la 1898 cînd au fost trecuţi In bu­­getul general, găsim ca cererea pe care au inaintat’o preşedinte­lui Camerei e destul de înteme­iată și sperăm că va fi satisfă­cută. Rap. Ştiri militare Ofiţeri­ de rezervă mai jos no­tar! aparţinînd pe timpul mobiliza­re! escadronuluî 3 Tren netrim­i­­ţînd pînă prezent adresele sunt ru­gat! a le trimite de urgenţă esca­­dronuluî la Galaţi pînă la 1 Martie 1909. Cunoscînd că dacă pînă la a­­ceastă dată nu vor trimite adresele şi dacă pe viitor nu vor avea grijă a înştiinţa escadronul şi biroul de recrutare respectiv de orice schim­bare de adresă vor fi daţi la jude­cata consiliului de războiu conform art. 224 bis din codul justiţiei mi­litare. Locotenenţii: Ilolba, Victor şi Franasoviei D­t.ru. Subit.: Teişanu Nicolae, Temelie Socrate, Bibescu Ertiand­l, Cristes­­c­u Vasile, Stăncescu Iulian, Nenciu­­lescu Nicolae, Stambuliu Gheorghe, Ageamoghe Nicolae, Lahovari Al. Ion, Stoicescu C. Constantin, Ma­­teescu Alexandru, Deleanu Teodor, şi Framasovici Richard. La 1 Martie escadronul va forma și înainta plîngerile de dare în ju­decată pentru cei ce nu se vor con­­foma. ________ ŞTIRI ARTISTICE Trei zile au mai rămas până la primul concert al celebrei dive ,,Yvonne Dubel“ şi biletele se iart cu asalt la Independența.. Se pre­­vede uin imens succes. Al­ doilea concert va fi la 13 Martie. Dr. Ph. Schoenwald din WIEN* I, Graben 16 a sosit pentru scurt timp în Bucureşti, Str. Brezoianu ,5 bis. şi lucrează ochi artificiali artistici exact după natură, în prezenţa pacienţi­lor. Aceşti ochi artificiali se pot purta fără dureri şi fără sil fie neroc de vre­o operaţie chiar dacă ochiul orbit mai există. cari trebue să înceteze şi vom lua măsuri în această direcţie (A­­p­lau­se). In primul rin­d vom înlătura pe comisionari, nu nu­­mai din treburile a­rmate­, ci din toate celelalte. Rog pe onorata Cameră să fie în­credinţată că nu este nevoie de o anchetă­­parlamentară. (Aplause). Discuţiunea se închide. D. Pop protestează. Cere conținua­rea discuiunei. D. A. Marghiloman, în chestiune personală, spune că nu cere anchetă parlamentară. Se declară satisfăcut de, răspunsul primului ministru că se vor lua măsuri pentru a se pune capăt unor rele­­procedeuri. Incidentul se închide și ședința se ridică. Parlamentul De la Cameră — Şedinţa dela 97 Februarie — Iaterolarea d-lui Al. Mărginim» (continuare) După ce d. Marghiloman vor­beşte de chestia fişelor şi de diferi-, tele contracte de aprovizionare, des­pre cari am relatat in numărul tre­cut se suspendă şedinţa. La redeschiderea şediinţeî d. A. Marghiloman continuă. Spune că In 1907 un oare­care Nacin sa oferit sa cumpere dela ar­senal o m­are cantitate de mi­train, pe un anum­e preț. Odată cu această ofertă s’au mai prezentat, alte două pe un preț mai mic. Aceste oferte din urmă nu erau probabil autoiu­ti­ce. In 1906 inspectorul artileriei opinase­ră aceste mitralii să nu fie vin­du­te, fiind necesare punitru apărarea f­sorturilor. Inspect­o­nrul artileriei a opinat pentru respin­ger­ea ofertei ca fiind derizorie­ de­oarece nu se oferea de ott 8500 lei, pe cînd materialul fu­sese prețuit 39.000 lei. Mai tîrziu o altă ofertă, semnată Hugo Holtz, dar cu aceeaşi scriere a ofertei Na.rht, oferta 11­ 000 lei. O­­ferta a fost primită de către se­­cretarul general, pînă la suma de 9800 lei, ea naliind contrarie legei comptabilităţeî. De aci îna­­inte hîrtiile slnt rezolvate de în­suşi ministrul de războiu, şi ora, tcfrul ţ]4egfretâ( !Că supravegherea ministrului n’a fost mai vigilen­tă. Pe cînd ministerul vindiaa mitrailit cu acest preţ, adică plumbul pe preţul de 10 bani ki­­logmnul, statul cumpăra, to a­­ceeaşi epocă plumb cu preţul de 41 bani kilogramul. Dar este un lucru foarte grav pe care trebue să-l constatăm: toţi pun­tiienii străini ştiu ce anume cantitate de arme şi tramniţiuni avem dis­ponibile la fie­care furt. Dacă interpelarea mea, zice oratorul n’ar avea de oit rezultatul de a face .Să se curme acest rău, şi încă ar fi ceva clştigat. Dar, zice oratorul, în urma a­­nalizei făcute, s’a dovedit că mi­traliile conţineau zinc, lai­ cu plumb şi că, deci s’a dat, 64.000 lei, material al statului pe preţul die 9000 lei. (Senzaţie In Cameră). Şi aceste muniţiuni se vindea atonic.­tind inspectorul artileriei afirma că­ sîntem săraci în mit niţiuni. Legea comptabi­lităţei generaile a fost călcată, în mod flagrant­, pentm că nu se poate vinde ni­mic, din averea statului, fără li­­citaţiune publică. Cine ia ras.­pu,adierea acestor f­apte? Lucru­rile acestea nu pot rămînea fără samrb­une. (Aplauze) Mai departe oratorul vorbeşte de oferta de carabine Manlicher pentru ofiţerii români. Aces­te arme erau oferite pe bani gata, pe credit, sau în schimbul arme. ■lor v­echi, Martini. Direcţiunea artileriei opinează că trupa nu are nevoe de aseme­­nea arme, oferite die cassa Zis­­manni­, din Bucureşti. Ministrul aprobă oferta, şi dă lui Zissimann, în schimbul armelor Manlicher, cu preţul de 77 lei 50, armele Martin, cu preţul de lei 20 bucata. După o scrisoare a fabricei din Steyer, aceste carabina, inferi­oare modelului romtoeac, nu fu­­sesera vîndute ca Asser Zismann. (O­­ratorul citeşte această piesă din dosar. (Ea produce senzaţia). Direcţiunea artileriei opinează că aceste carabine nu sunt bune pentru serviciul armatei. Dar, în Mai, Zismann, nu mai st­ărueşte asupra ofertei sale, oaira vine la minister pe altă cale, prezentată d­e o cassă din Berlin. De astă dată oferta a fost primi­tă, iar armele Manlicher au fost dis­tribuite jandarmeriei rurale. Naşte întrebarea pentru ce jandarmeria să fie înzestrată cu arme inferioare ce­lor din alte trupe? Ministrul de răz­boiu a luat o gravă răspundere fă­­când aceasta. (Aplauze pe băncile majori­tăţeî). Mai târziu ministrul vinde lui Zisman pe preţul de 15 lei 10 bani bucala, armele Martini, pentru cari, cu 6 luni înainte era dispus să dea 20 lei bucata. Cum găsiţi aceasta? Ceva mai grav, consiliul de miniş­tri n’a avut cunoştinţă despre a­­ceastă vînzare de puşti. Nu voi decit să se dea ex­plicaţiuni faptelor expuse, ca să îmi pot schimba părerea mea, iar dv. să schimbaţi judecata publicu­lui. O anchetă parlamentară se impu­ne ca m­aisterul de războiu să iasă spălat din aceste afaceri. (Aplau­­ze). Respsiti­d gen. Avem D. general Averescu, ministrul de rǎzboiu, răspunde. Exprimă surprin­derea că d. Marghiloman a formu­lat acuzaţiuni contra unei institu­­turi fără ca să fi fost­ deplin infor­mat. Dacă d. Marghiloman mi-ar fi cerut, lămuriri în această privinţă, l’aşi fi satisfăcut, după cum am sa­tisfăcut, amil trecut, pe d. Filipes­­■cu, în chestiunea furajului. In chestiunea detașărilor, minis­trul spune că afirmarea d-lui Mar­ghiloman constitue o inexactitate. Am fost totdeauna contra detașări­lor. Cînd am venit la ministerul de războiu am găsit 281 detașări d. Marghiloman m­i-a reproşat 170. Toa­te au fost făcute în interes de serviciu. Ofiţerul însărcinat cu facerea că- răuşeî ofiţerului de stat major, mi-a fost cerut de statul major; mi s’au cerut trei ofiţeri, dar n’am dat de cit unul. Trece la chestiunea fişelor. Mi­nistrul credea această chestiune în­chisă, în urma convorbirei avută cu d. Marghiloman. Scrisoarea, co­lonelului Pâtraşcu­ nu constitue un sistem de spionaj. Această scrisoare a fost adresată unei singure arme; n’a mai avut nici precedente, nici urmărir­e . Printr'un comunicat oficial am desminţit că s'ar fi introdus in ar­mată sistemul delaţiunilor. Acea circulara avea un caracter preventiv. In 1909 armata şi.a fă­cut datoria mai puternic de­cît in 1907, aveam indicii de revolte şi le.am prevenit. (Mişcare printre membrii majorităţii). Ministrul recunoaşte un princi­piu, că in cee­a ce priveşte admi­­nistraţiunea, silit defecte, cauzate printr­’o excesivă centralizare. Râul acesta va fi remediat şi in viitor, pentru ca ministerul de răz­boi­­ este supus la multe influen­­ţe, o suima de aceste chestiuni vor fi rezolvata de către corpurile de armată. Regulamentul furniturilor pen­­tru ministerul de razboiu admite sistemul participarea caselor de licitaţiune prin reprezentanţi. Fa­liţii singuri sunt­ excluşi. Eu am exclus si pe supra­ofertanţi. Am mai făcut ceva: am luat măsuri ca sa nu se mai primească furni­turi, cari nu slnt conforme c.actu­­lui de sarcini. Cred, adaogă mi­­nistrul, ca în bună parte unul din ■motjvel'3 irtterpelarei de astăzi este idomat acest fapt. (Mișcare). D. Al. Marghiloman cere cuvin­­tul D. general Averescu. In ceea ca priveste pe furnisorul Sand, el a furnizat ministerului sub .t. gene­ral Mann, ca raprezintant al mai miilor case din străinătate. D. Sand a luat furnizat și căile fe­rate romine. Prin urmare, nu eu Parti inventat pe­­ Sand, nici nu lam adus din străinătate. Intru cît privește chestiunile de aprovizionare de furaj, minis­­trai spune că a avut totdeauna In vedere să facă înlesniri pro­prietarilor, cari tra­tau direct cu ministerul, pentru a se elimina samsarii. Anul trecut s’au făcut, din cauza secetei, mari aprovizionări de furaj. In aceste împrejurări s’a cumpărat furaj şi de la d. Văleanu, nu după un preţ tip, stabilit la Bucureşti, la licitaţiune, ci după preţul impus de localităţile unde furajul a trebuit să fie predat. Nu cunosc însă chestiunea plusu­lui acordat pentru saci sau scutiri de vamă. Vor cerceta-o şi vinovatul îşi va lua­ pedeapsa. In chestiunea faunei, pentru ma­nutanţă, ministrul spune ca legea combrtabilităţii nu consideră supra­ofertă o reducere de preţ făcută de un ofertant. In această situaţie s’a găsit d. Eremia, care, după prima o­­fertă, a redus preţul iniţial. Găsesc însă curios că d. A. Popovici, face o ofertă asupra căreia nu mai re­vine nici oda­tă și cere ministerului ca, să se pronunţe asupra eî în 48 de ore. In chestia lăncilor ministrul spune că d. Marghiloman n’a fost bine informat și n’a citit bine dosa­rele ce le-a avut. Chestiunea lănci­lor datează din 1898. Arsenalul ar­­matei a declarat că nu este în stare a fabrica nici lănci conice, nici ci­lindrice. Oferta de lănci făcute de d. Sand a fost cea mai avantajoasă­, cu atît mal mult cu cît ni s’au furnizat lănci conice, după un model cu totul poți. Asum deplina răspundere a a­­cestei comande. In chestiunea mitraliilor d. Mar­ghiloman a fost, de asemenea rău informat. Comitetul artileriei a opi­­niat pentru distrugerea mitraliilor, pe cînd numai inspectorul s’a pro­nunţat pentru păstrarea lor. Cetatea a indicat, numărul de mitralii de ca­re are nevoe; această cantitate a fost reţinută şi pusă la dispoziţiu­­nea cetăţeî. S'a făcut, de către d. Margthilo­­ma­n o confuzie regretabilă Intre mitraliile de cîmp şi mitraliile de cetate. Primele au fost, vîndute, celelalte au fost rezerva­te. In chestiunea alamei este ade vânat că la a treia Iicitaţiune s’a obţinut un preţ mai măre. Cauza trebuie atribuită ridicărei preţu­lui alamei pe pieţele străine. Le­­gea­ impune d­ouă licitaţii; la mi­­nister s’au ţinut, trei. Deci legea nu a fost călcată. Aveam dreptul să tratez, pe bună Învoială, după două lie,Raţiuni; n'am făcut-o După trei licitaţiUnii, prin buna învoială, s’a dobîmlit, um câştig de 18.000 leî. In chestiunea carabinelor n-i a a primit ofertele făcute, pentru că știam că ele nu erau conforme cu modelul nostru. Cînd mi s’au cerut însă 4000 de carabine pentru jandarmerie, m’am adresat în străinătate, la Steyer și mi s’a cerut, 80 leî de ca­­rabin­ă, sub cuvtnt că instalaiţiu­­nile fusese distruse. Atunci am cumpărat, carabinele propuse. Nu înseamnă aceasta că avem două feluri­­le armate. Se ştie însă că arma janidarimului rural nu, va a­­vea aceeaşi intrebuinare ca ar­mele trupelor combatante. Cu această ocazie s’a adus in discuție chestiai viozăreî armelor vechi. Eî bine, ori cine, afairă de d Marghiloman poate releva aceasta chestiune. D-sa știe că s’afi mal vîndut asemenea arme și d. Marghiloman ca ministru de ex­terme, ai intervenit ca armele să poate trece prin Dardanele. (A­­plause). * Acum nu-mî rămâne1 de cît, să caut. explica­țiu­nea cauzelor cari au provocat această interpelare. Nu găsesc. Dacă toate cele spuse de d Marghiloman ar fi fost. adevărate, ele n’ar fi făcut armatei răul ce-i poate face interpelarea d-lui Mar­ghiloman­. D. N. T. Pop.—Pentru ce? Expili­caţi-ne. Nu­ înţelegem ca banul pu­bile să fie risipit. O anchetă parla­mentară se impune. D. general Averescu.—Nu trebue să încurajăm defăimările în contra armia­tei şi svornirile tenden­ţioase. (Aplaus­e). D. I. Brătianu, prim ministru crede că armata are dreptul la­ ate­n­ţiune deosebită şi Că chestiunile puse în discuţiune azi nu trebui­au să se producă. Sint. in adevăr. In procedementele adm­imistraţiunii militare, lucruri SITUAŢIA LUI BULOW Berlin, 27 Febr. — După ziarul .Lokalanzeiger", criza de cancela­ria!, este..pe. cale de a se,aplana. Cancelarul Bulow a fost primit erî în audienţă de către împărat. Au­dienţa a durat 2 ore şi jumătate. Numitul ziar crede că criza nu se va­ sfîrşi pînă nu se va rezolva ches­tiunea reformei impozitelor. SIRBI­ BOICOTEAZĂ VAPOARELE AUSTRIACE Semirn, 27 Februarie.—Tinerimea din Safaetz invită populaţia ca să boicoteze societăţile austriace de na­vigaţie. Ziarele din Belgrad recomandă a­­ceasta ca exemplu pentru celelalte oraşe. SPIONI RUŞI IN AUSTRIA Lemberg, 27 Februarie.—In şedin­­şedinţa de astăzi a consiliului mu­nicipal, ziaristul Lisk­ovinski a atras atenţiunea consiliului asupra faptu­lui că în Lemberg şi Cracovia se află mulţi spioni poliţieneşti, din Rusia. Relativ la spionul Osalovski, ca­re a fost arestat , Liviskovinski a comunicat că el era în serviciul fos­tului consul rus Gutzkobimski, care fusese destituit pentru fapte inco­recte. Numitul ziarist adresează preşe­dintelui consiliului o interpelare re­lativ la­­agitaţiunile germanilor îm­potriva polonezilor. Preşedintele consiliului a promis că va cerceta PRIETENIE TURCO-AUSTRIACA Constantinopol, 27 Febr. — Zia­rul „Turcile"­­anunţă că ministrul de externe voind a întări şi mai mult relaţiunile amicale cu Aus­tria, a hotărît să înfiinţeze patru consulate turceşti în Bosnia. O INTERPELARE ASUPRA NOTEI SERBIEI Budapesta, 27 Febr. —• Deputatul Mihail Poli­ va­ adresa inline pri­mului ministru o interpelare rela­tiv l­a nota circulară a Serbiei cît şi asupra proectului conferinţei eu­ropene. UN PROFESOR UNGUR ASUPRA REVOLTELOR ŢĂRĂNEŞTI DIN ROMINIA Budapesta, 17 Februarie. Pro­­fesorul Benedek Jancso a ţinut azi la societatea ştiinţifică o con­­ferinţ­ă vorbind de „politica laţii fundelor din Romînifi”. , Oratorul a arătat că în nici o altă ţară ca in Rominia, marea proprietate nu este anit. de con,, cea­rată în paguba, micilor pro­­prietari susţinînd că a­ceasta a fost cauza revoltelor ţărăneşti d­in primăvara, anului 1907. SERBIA NU VA TRATA DIRECT CU AUSTRIA Belgrad, 27 Februarie.—Zi,agili „Zvono“ află din Pet­esburg că o telegramă expediată la Belgrad sfat­uește Serbia să nu intre în­ tratative direct cu Austria, căci nu va avea da­cît pagube. CONFLICTUL CAILLAUX-PICART Paris 97 Februarie.—Conflictul Callaux.Picări nu va m­ai dura mult, o soluţie imediată fiind im­pusă de împrejurări căci altfel ar fi inevitabilă o criză şi probabil o remaniere ministerială. REÎNTOARCEREA PRINŢULUI FERDINAND Sipmerintten. 27 Feb.— Principele Ferdinand al Romînieî a plecat as­tăzi sutre Bucuresti. Declarative A­M Ionel Bratianu Inundaţiile în ţară T.­MAGURELE Rîul Oltu, revărsîndu-se cu o furie mare, a inundat întregul domenii! Turnu şi fabrica de cherestea. Apa a surprins treî pînduri, cari, pentru a se salva, s’au suit pe acoperişul unui bordel—coliba­­r—unde au stat două zile, după care timp barcagiul Zocioroga, pe un viscol puternic, s’a dus pentru i i aduce in oraş — Cor. _ PAŞCANI Pe act domneşte teamă de re­­vărsarea Siretului care, nu totdea­una,, cinci se topeşte zăpada efe pe dealuri, îti ur­dează oasele lucră­torilor. BIRLAD Vineri am vizitat din nou ra­­giu­nile cari 3—4 zile deal­nib­il au fost cotropite de torente­te inecă­­toare a­le rîului Bîrlad, eşit din albia sa. De asă dată, — apa fiind mult retrasă şi pe alo­ curea bine în­gheţată — am putut, pătrunde cu piciorul pînă aproape de locuin­ţele ce fuseseră inundate. Mai toate sînt nişte cociobe de o construcţie veche şi uşoară, a­­fără de cîteva mai binişor con­struite, locuite de către aceia c­are au refu­zat să-şî părăsească ca­sele, cu toate că vedeau apro­­pierea pericolului. Cu satisfacţie am putut constatat că, contrar in­exactităţilor înregistrate de către un ziar, foarte puţini dintre inun­­dăiţi se jeluesc de pagube însem­nate; căci nici unuia avutul nu i.a fost răpit de valuri, nici vi­tele n’afi fost înecate, nici zeci di case nu sint surpate, afară de cîteva, şi acetea nişte bordeie s Tit­­­nate, cu atît mai puţin, oameni morţi (!?) din pricina inundaţiei. Nu putem zice de­cit, că a fost o împrejurare nenorocită care a­­mărit nenorocirea, unor sarmanii. In favoarea acestora, primăria Şi poliţia au deschis liste da sub­scripţia. — Sulf. TELEGRAME Consfătuirea preoţilor romîni din Ungaria Budapesta, 27 Feb.— Din Arad se anunţă că preoţii romiul au ţinut astăzi o consfătuire la chestiunea proectului relativ la „Gotsgrua“. S’a hotărît ca episcopul loan Pop să in­tervină pe lingă guvern în privinţa modificărei acelor puncte din pro­ect prin cari se aduce un prejudiciu preoțime­ ortodoxe. /EFVF­­-1 In jurul convenţiei dintre Romînia si Austria Budapesta, 97 Februarie 2­00, biletul reuniunei agrarienilor din Ungaria a trimis astăzi o delega­­ţiune la ministerul agriculturei Darányi Marchizul Eduard Palia, victiui a expus ministrului situaţia agrarienilor ungari faţă de con­venţiile comerciale cu statele balcanice, prin cari se periclitea­­ză interesele agriculturei ungatre. El­ a rugat pe ministru ca să apere in mod energic aceste interese, prin aplica­rea strictă a tarifelor de protejare, cari au fost create in­ anul 1906 tocmai pentru a a­­păra agricultura Ungariei. Marchizul Palia,vicini protestea­ză contra reducerea taxelor va­male minimale pentru cereale, vite şi producte animale cit şi contra importului de vite vii, fie chiar pentru cele aduse la păşune. Agrarienii ungari privesc cu ingrijora­re tratativele ce se vtr­­asează in privinţa Incheerei con­­venţiei comerciale şi recomandă ministrului de a protesta cu oca­­ziu fiea tratativelor cu Rominia, contra unor concesii mai ma­ri in ce priveşte importul de carne tă­iată Ministrul Dyranyl a răspuns că dispoziţiunile cari interzice i­mpor­­tarea vitelor vii din Balcani, ir.e. bue neapărat menţinute Cererea agrarienilor în privinţa­­cărnei tăiate, ministrul o consi­­dera ca nefondată. Dinsul este de părere că cererile formulate în a­­ceastă privinţă de către Rominia nu se pot respinge in m­od brusc, după cum pretind agrarienii, căci din considerat luni de­ natură poli­tică, situaţia geografită a Unga­riei nu-i permite o emancipare, cu toate că ministrul admite punc­­tul de vedere că condiţiunea de existenţă şi progres a agricultu­­rei nu trebue lăsată sub influenţa şanselor sc­himbăcioase ale poli­ticei. Ungaria a dat probe că, ţine cont de împrejurări, cină guver­nul a făcut României concesii ex­­treme, căci numai situaţia nesi­­gură a politicei externe şi­ inter­­ne a creat dificultăţi în ce pri­veşte apărarea energică a intere­­selor agriculturei ungare. Ministrul a promis că va face tot posibilul in interesul agrarie­nilor. Răspunsul ministrului, a fost primit cu strigate de „Éljen“! Budapesta, 27 Febr.—Contele Es­terhazy, şef de secţie in ministerul de externe, care a sosit azi aice, a avut o întrevedere cu ministrul a­­griculture. Darangi relativ la con­­venţia comercială cu Rominia. INDUSTRIAŞII AUSTRIACI ŞI CONVENŢIA CU ROMANIA Viena, 27 Februarie.—Un comitat de industriaşi şi comercianţi va convoca o conferinţă spre a discute asupra convenţiunilor comerciale cu statele balcanice, in special asupra convenţiei cu Rominia. CONVENŢIA COMERCIALA CU AUSTRI — O şedinţă a comitetului agricul­torilor — Budapesta, 27 Febr. — Comitetul direcţiunei reuniunei agricultorilor din Ungaria a ţinut astăzi şedinţă sub preşidenţia d-lui I. Rubinet S’a discutat chestiunea convenţiilor co­merciale cu România şi Serbia. Preşedintele a expus situaţia agri­cultorilor ungari şi a spus că Un­­garia nu are nici un motiv să se teamă că România va denunţa con­venţia actuală. Prin denunţarea con­venţiei, Unagria nu ar perde mult, Romînia însă va trebui să renunţa în cazul acesta la întregul export de cartae tăiată. Preşedintele propune să se trimită o delegaţiune la ministrul agricultu­rei şi să-i recomande interesele a­­gricultorilor ungari, rugîadu-i ca să nu facă Romîniei concesii prea mari in ce priveşte importul de vite vii. Propunerea președintelui a fost primită cu unanimitate de voturi. Boala Doamnei Elena Cuza Piatra.N., 96 Februarie.—După cum se ştie domniţa Elena Cuza este acum în ultimele momente a­le vieţei sale. E boala vlăstel ca­­re îşi urmează cursul ei regulat răpind zi cu zi din plntenile bol­navei. Inima însă a rămas tare, min­tea luminată şi tot elep-ci­umea senină. Vede destul de bine, vor­beşte cumpănit şi cu multă inte­ligenţă ceea ce denotă că boala deşi crudă n’a cuprins efectul. Judec­ata e foarte sănătoasă. Ştie că sfîrşitul vieţei se apropie ş­i manifestă oare­care mulţumire că va trece în lumea cealaltă. Astăzi dimineaţă Îi era ceva mai bine mai vioae şi dispusă după aitîtea nopţi de insomnie şi de agitaţie. A hotărît ca mobilele din Casă să le ,ia o bu­nă prietenă din localitate iar obiectele scumpe şi istorice le-a donat fratelui ei d. Titl Rosetti. Localitatea inm­ormîntăreî nu este încă definitiv decisă. E foarte posibil ca Domniţa să fie înm­or­­mîntată la M.la Bistriţa. Domniţa luînd după cum am apus m­­aî sus oare cari măsuri a surprins pe cel cari o înconjoară cu ochii scăldaiți în lacrămi. A făcut un gest cu mina spu­­htod. — De ce pllngeţî? Nu e nimic... Doamna Cuza dă dovezi de mult curaj. Nu­ manifestă nici o teamă în faţa­ morţei, dimpotrivă se ara­tă foarte mulţumită. Doctorul P. Fior în care Dom­niţa are mare încredere e nedes­părţit de pa­tul bolnavei dîndu-l îngrijirile necesare ca mult devri­­ta­ment. Eminentul medic nu cruţă nici un sacrificiu pentru a­ uşu­ra chi­nurile Doamnei Elena. La locuinţa Domniţei din str. Ştefan cel Mare domneşte mono­tonie d­asăvirşită. Trăsurile nu circulă în faţa casei pentru a nu-i tulbura liniştea. Un agent poliţienesc e postat pe acolo şi din oră în oră rapor­tează celor un drept de mersul boalei.—G. încăleca un sentiment frumos, în­călecare care va provoca o reacţiune dăunătoare. Dar chiar îmbunătăţirea stăroî materiale a preotului, nu este de­seori consecinţa unei lupte politice? Şi fără votul nostru,, probabil că nici un om politic nu se va gîndi la îmbunătăţirea clerului. Fa­cem aci o excepţiune pentru d. Take Ionescu, care cel dinţii a adus organizarea clerului, dindu-i mij­loacele să trăiască, suprimind cer­­şetoritul, care înainte era unica re­sursă a preotului. De altfel,—termină distinsul pre­ot—trebue să aşteptăm aplicarea în practică a pastoralei pentru a ne pronunţa,—credem însă că I. P. S. S. mitropolitul nu s’a gîndit să ră­pească preotului un drept sflnt”.­­Dan Preoţii şi politica — O convorbire interesantă — D. Take Ionescu şi orga­nizarea clerului IAŞI, 27 Februarie. — Prin cer­curile clericale din localitate, con­tinuă cu animaţie discuţia asupra cartei pastorale, lansată de mitro­politul Moldovei. Am mai relevat unele obiecţiuni ridicate de preoţi; vom arăta azi ce cred preoţii asupra acelei părţi din pastorală cu privire la politică. * Unul dintre cei mai învăţaţi preoţi îmi spune în această pri­vinţă: — „Ni se pare că I. P. S. S. a făcut o confuzie regretabilă, con­­fundînd dreptul cetăţenilor de a se ocupa de interesele generale, cu acea de a figura ca agenţi electo­rali. In ceea ce priveşte laşul, putem afirma că preoţii n’au servit nici odată ca agenţi electorali. Şi dacă poate s’a constatat o excepţiune, sîntem de părere că ea nu trebue să existe. Alta însă este datoria cetăţeneas­că a preotului. Aci trebue să­­ se recunoască acelaşi drept, ca şi tu­­tuturor cetăţenilor. Interesele mari ale bisericei sînt strîns legate de interesele generale şi prin votul nostru, avem dreptul să arătăm re­cunoştinţă, faţă de acei, cari se in­teresează de binele general, şi prin urmare şi de binele bisericei. Vom fi oare opriţi de a merge la vot ? Nu credem. Şi în acest ca­z, am fi chiar inferiori organizaţiei din armată, cu care I. P. S. S. ne com­pară. In adevăr, ofiţerul nu-şi exer­cită, dreptul de vot cît­ timp se află în activitate; de îndată ce devine Pensionar, el­­îşi reia drepturile sale de cetăţean liber. Or, ştiut este că preotul nu se­­pensionează, şi atunci măsura a­­ceasta ar fi vecinie» pentru dinsul*. Continuind, preotul îmi spune: * — J­itiut este că preoţii au luat întotdeauna o parte activă în viaţa publică a ţarei şi nici o faptă mare nu s’a trecut, fără ca la dlnsa să nu fie părtaşi marii noştri mitro­­poliţi. Or, aceasta este politică. Aşa o Înţelegem şi a vroi altfel este a Concertele simfonice Duminică 1 Martie la orele 2 şi jumătate d. a., orchestra ministeru­lui instrucţiunei publice de sub conducerea d-lui D. Dinicu, va da, la Ateneu al 15-lea concert simfo­nic, cu concursul marelui artist şi compozitor Xaver Scharvrenka şi al celebrului pianist Emil Frey. Domnul Scharwenka s-a născut în Berlin la 1850. După termina­rea studiilor cu profesorii cei mai distinşi, a cutreerat toată Europa şi America, concertînd ca pianist şi ca şef de orchestră, fiind pretutin­deni sărbătorit. D-sa , directorul conservatorului din Berlin, care poartă acelaş nu­me,­e membru activ şi senator la Academia imperială de artă din Ber­lin. Emil Frey, deşi foarte tînăr, după ce a obţinut cu mare succes pre­miul I-ia la Paris, a cutreerat şi dinsul aproape toată Europa, cule­­gînd succese imense în toate cen­trele mari. Scharwenka, auzindu-1 la Berlin, Ta ales ca interpret al noului săft concert care-l va cânta şi Duminică. Cereţi la toate magazi­nele de muzică şi librăriile din ţară Valsul: „DIMINEAŢA“ de LEOPOLD STERN Preţul lei­­.rO Timi Comercial şi Financiar Crai valorilor la bursa din Docare;!) Bucureşti, 28 Februarie­­Astăzi nu s’au încheiat decit ur­­măto­srele tranzacţiuni: rentă 1 la sută Impr. 70 mii. din 1908 au lei 90.55; Creditul judeţian şi co­­munal 5 la sută cu lei 99.70; Bănci de scont cu leu 118. Cursul schimbului conlintuă a fi in sca­­dere. Iată acum cota oficială a fuiuror valorilor. Prima cifră ne arată pre­turile cn cari s’au oferit aceito va­lori, iar cea d’a dona preţurile cu cari s’au cerut. Cifrele subliniata indică prețurile cn cari s’au încha­iat tranzagliunile.­­ RANTA f)°/o din 1894 internă, leî 102— lOlVat idem 5% impr. de 185 mii. din 1993 leî 1031/*—1023/­4 ; idem 4% intern d# 32­/s mii. din 1889 leî 905/b—96s/s ; idop* 4­,/o de 50 mii. din 1889 leî 603/4—90^ idem 4% de 274 mii. din 1890 leî 9471—94 idem 4° o de 45 mii. din 1891 leî ^0.80—­ 90 Vr, idem 4% de 120 mii. din 1894 Ie­­QlVi—903/a ; idem 4% de 90 mii. din 1894 leî 91—90a/4*, idem 4% de 180 mii. din 1898 lei 907/s—903/* ■, idem 4% de 100 mii. din 1905 Seria A si B lei 917a— 91; idem 4°/f convertită din 1905 leî 01—91.90; idem d« 70 mii* din 1908 lei 90,55 CK.EiUTUi, Judeţean şi comuna 5% leî »9.70;idem 4% leî 90.90-90.80, OBLEUtlIÎNIU; com. București 4% din 1903 leî 80.80—80.60; idem 4%, din 1906 leî 86.80*—86.60; idem corn. CraioVul co/o lei 98.— ; idem com. Vloești­ 5% le 94Va—94 ; idem corn. Iași 47a leî 947*- 93»/*. FOtICIARE rurale 5% leî 987*-98 94 idem 4°/s . leî 86 75—86.55 ; idem urbane Bucureşti 5% leî 97—96.80; idem urba­ne Iaşi 5% lei 94.20—94; Bonurile Cike seî Rurale 5% leî 996/a—997a. ACŢIUNI: Banca Naţionala lei 4130— 412a; Cassa Rurală, leî 390—380; Banca A­­gricolă, leî 436—434; Bank of Rouma­­nia, leî 222—220; Banca de Scont din București, lei 148; Banca Marmorosch Blank et Comp. lei 920—914; idem emis. III leî 895—885; Banca Generale Romina 1790 178 ’■ SOCIETĂȚI DE ASIGURARE Da­ci­a-Rom­ini­a, lei 755—752; Naţionala, lei 96'•—950 ; Generala, Iei 750—740. SCHIMB: Cek Londra 25.327»—25.30 cek Paris S00.427a—100.327a; cek Berlin 123.65—123.65; cek Viena 105.66—105.55; cek Belgia 100.2.*­—100.15. SCOATIURI ŞI AVANSURI : Banca Naţională, Scont 5%; idem avansuri pe depozite 572%; Cassa de Depuneţi, 9 a­vansur­î pe depozite 572%.

Next