Adevěrul, martie 1909 (Anul 21, nr. 7001-7029)
1909-03-01 / nr. 7001
p Duminică 1 Martie 1901 După starea actuală a ştiinţei dovedit ca cel mai bun mijloc entru îngrijirea dinţilor şi a gurei. "casa de schimb ” Bucureşti, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 26 Febr. 1909 I Comp. Vlad Wo Biota amor. 1999 sk£. 00 7&Î ~m25 4% » , 1905 a. b.‘ 90 75 1 9125 4% Rentă internă 90 25 90 75 4°/0 lbliB-Rom- Buc. 1903 86 50 87-4% „ „ „ 19061 86 50 87 — 5% . . „ I 100-1 100 50 4*/1 „ „ „ I 90 50 91 — 5°/0 Scr. Fane, rural 98 — 98 40 4% . . „ 86 50 87 -56/c • T urb. Bu. 96 75 97 25 5'VJ . . „ Iași 94 25 94 75 Ac. B. Națională 4100 - 4120 -„ » Agricolă 430 — 435 — . » Sc. Buc. 140— 145 — Cor. val. austr. 106 — 107 — Mărci germane 123 50 125 — Banc. franceze 101 — 101 50 „ italiene 101 — 101 50 v rubl. hîrtii 266 — 268 — A SE FERI W» as CONTRAFACERI ■ Cereți numai adevărata [«PUORA li« iMIfi! iGERMSBEEE Secretul frumuseței fabricată da MlfiNQT-BOUCHER .Parlament 19, Rue Vivienne PARIS Jk PESMET! ORIGINALI- din Karlsbad -I Marca „Sprudel*» Ilin fabrica Roman Ulii nachig, Karlsbad recomandaţi de medici contra'« Boalelor de stomac, intestine şi ficat De vînzare la Alois Müller in str. Pastorului 5 şi la principaleele băcănii din Capitală. Representant bine introdus în toată ţara, capabil, avînd garanţii morale şi materiale precum şi referinţe de primul rang, caută representanţepentru industria naţională. Oferte sub A. A. la Administraţia ziarului MUSIU E83T S’A MUTAT "SKS Viena VIII. Kocligasse Ho. 29 Consultaţiunî cu celebrităţile medicale Specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Telefon 17.065 TrasSuceri de acte străine In orice limbă fi legalizarea lor oficială de către ministereşi Consulate. Vi se poate face de către : BSROUL (ie INFORRATIUNI al ziarului „IdeTărui“ Director L. Vornea, Licenţiat în drept Cel din provincie vor trimite actele sub plic recomandat pe adresa Biroului. Cei din Capitală vor vorbi personal cu d. L. VORNEA, la birou orele 9—10 a. m. şi 5—7 p. m. Bucureşti, str. Sărindar ÎSTo, ll. Ovăz de sămînţă — PRIMA CALITATE -vinde : Tenenbaumi & Froch — Strada Smărdan Ro. S — DE YEXZâRE — BUTOAE — de cerneală şi uleifi A se adresa la administraţia ziarului nostru. Atelierul de Pictură Pictorului"Al. Tăutu Str. Berzei No. S5 Primesc comande în pictură, şi desemn, de asemenea vînd cu preţuri mai efine ca oriunde tablouri ce reprezintă diferite subiecte reproduse foarte natural. Cu stimă, Al Tăutu Br. George FISCHES Specialist în: Boale de Ocini şi Urechi Cons.de la 11—12 a. m. şi 4—7 p. i Str. Doamnei, No. 27 Millic Feri Alexe Moldoveanu Bucureşti (Bariera Moşilor) Telefon 3/83 Cumpără şi vinde orice cantităţi de nutreţ pentru vite, precum ■ ori, mei păsăresc (dughie paring) paie de gria, paie de orz şi de ovăz presate şi nepresate. Asemenea ori, ovăz, sămînţă de mei păsăresc indigenă şi streină. Vinde şi dă cu chirie maşini de presat final salt paele sistem de putere de aburi sau de cai cu manej. Comenzile se efectueazăprompL Marfă garantată, prețuri moderate^ M. FINKELS am strigări, căci nicăiri nu se învîrsnau mai multe hore şi nu se încingeau mai multe chefuri ca aici unde se cheltuiau*),probabil, banii adunaţi cu cerşitul. La ce ar mai avea laşul cartier special al calicieî şi o breslă a ei, dacă a doua capitală a devenit oraşul însuşi al... caliciei? Cel din urmă „staroste“ al faimoasei bresle a fost cîrciumarul Grigore Vander, evreu de origină, care a funcţionat pînă la 1870. Era, cum se vede, un cartier cosmopolit, unde luptele de rasă şi de religiune nu prea erau cunoscute, ci domnea acolo o pace şi o... calicie obştească, după cum — cu puţine excepţii—domneşte pe acolo şi acum în momentul cînd apele Bahluiului au venit să înece cartierul şi să-i reînvie pentru un moment celebritatea numelui. E de oarecare interes să notăm doară că pe cînd breslele propriu zise, — ale meseriaşilor datează numai de pe la 1889—1840, în istoria Iaşului, cealaltă, a canolilor e Veche de secole. Dar şi calicia nu datează numai de elî în cetatea voevozilor. .. Trăsături de fraternizare între diversele credinţe religioase nu găsim însă, în aceste din urmă zile, în acel cartier sărac unde nenorocirea inundaţiilor a lovit deo potrivă o populaţiune mixtă care numără romîni, lipoveni, evreî ţigani—dar le găsim în cercuri superioare. Intre vizitele oficioase făcute noului mitropolit a fost şi aceea a rabinului comunitate evreeşti, doctorul I. Niemerower şi reporterii ziarelor au povestit oarecare amănunte din convorbirea ce a avut loc între şeful bisericei ortodoxe şi reprezentantul religios al populaţiunei izraelite din Iaşi. Contactul acesta, oricît ar fi numai produsul unor cerinţe de etichetă, sugerează însă negreşit o sumă de amintiri istorice şi reflecţii asupra multor conflicte religioase, asupra multor momente de toleranţă şi intoleranţă în materie religioasă. Dar în actele „politice“ ale guvernelor, chiar în manifestările populare cari au luat uneori caracterul unor excese antievreeşti, nu se descopere urma unei influenţe religioasă venită din partea conducătorilor. Dimpotrivă, în istoria Moldoveî sunt gesturi şi acte de toleranţă chiar în vremuri tulburi. Aşa de exemplu, numai cu un an de zile după ce Divanul Moldovei — în 1802— a hotărît să împiedice emigrarea evreilor în ţară cînd — ca să vorbim tn graiul timpului — „s’au pus în lucrare stavilarisirea“ răspunzînd unui curent ce se formase în cercurile conducătoare, vedem — în 1803 pe Mitropolitul Veniamin dînd dovadă de un înalt spirit de toleranţă. In adevăr în acel an apăruse o publicaţiune provocătoare, inspirată de peste Prut unde mitropolitul Iacob înţelegea să iriteze spiritele masselor prin asemenea mijloace. Evreii din Iaşi, ameninţaţi de o mare primejdie se refugiară in Curtea Mitropoliei. Pe atunci începuse a păstori, mitropolitul Veneamin Costachi — cel mai popular şi mai generos din cîţi au domnit în secolul trecut şi el luă pe cei refugiaţi sub ocrotirea sa; în momentul primejdiei se zice că înaltul prelat eşi înaintea masselor întărîtate în odăjdii şi cu crucea în mină, propovăduind pace şi iubire, după cuvîntul Evangheliei. Multe şi variate, au fost, cu toate aceste, împrejurările în care au avut loc izbucniri populare, ca acele cari erau să se întîmple în 1803. Multă vreme populaţia evree n’a fost îngăduităîn Iaşi să ia parte la serbările religioase şi naţionale, la serbări publice sau la ceremonii tradiţionale pentru ploaie. Se povesteşte că în timpul Divanului ad-hoc au avut loc excese, de asemenea chiar în timpul domniei lui Cuza Vodă, în special cu ocazia excursiunilor Irozilor pe străzile Iaşului, domnia multă nelinişte. Toate aceste aparţin acum trecutului şi numai în mod incidental mi-au fost sugerate prin o întîmplare — rară în adevăr în Cronica laşului,—cum este vizita rabinului in palatul mitropolitan. Din vremea fostului raare-rabin al laşului, Antoine Levy, cam prin 1870, lucrul se întimplă acum întîiaşi dată. Rodion numai 38 sunt fără 10 ani, va sa zică un număr foarte restrîns. Nu ar fi cu deosebire în interesul de a se avea un corp de căpitani de elită a se asimila cu aceia carii au 10 ani vechime şi ar fi plătiţi şi ei cu 436 lei lunar? Nu ar fi aceasta un stimulent puternic pentru reuşirea la..examen. Un cuvint mai mult şi care pe de o parte pledează în favoarea lor, iar pe de alta asigură că nu poate fi decit o scăpare din vedere faptul că nu sunt trecuţi în proect cu asimilarea celor cu 10 ani vechime este acela« că prin noua lege de înaintare, căpitanii reuşiţi la examenul pentru gradul de maior „vor fi preferaţi pentru comanda batalioanelor“, va, sa zică, li se recunoaşte un drept pe care — cestiuni de vacante — îl vor avea. Nu este in nonsens, a se dadrept de comanda si a se pune in inferioritate ca soldă? Deosebirea aceasta, dreptul acesta, nu este în funcţie de plată? Cel mai mic e plătit mai puţin, cel mai mare mai mult, aşa merg lucrurile. Pot fi plătiţi cel mult şi cel mare şi cel mic la fel, dar la nici un caz cel mic nu poate fi plătit mai mult decît cel mare. Nu ar fi drept şi tot elepteşte dar ca, căpitanii cu cel puţin 5 ani vechime, dar reuşiţi la gradul de major să fie plătiţi ca cei cu 10 ani Vechime in grad?“ Un căpitan reuşit la examenn pentru maior Curierul spectacolelor — Sîmbătă, 28 Februarie — TEATRUL NAŢIONAL.—Se joacă „Apus de soare", poem istoric in 4 acte de d. B. Şt.. Delavrancea. TEATRUL LYRIC. - Compania Const. Grigoriu va cinta „Farmecul unui vals" operetă în 3 acte: GRADINA TERASA a berăriei şi restaurantului „La Carpaţî". In toate serile dela 7—12 şi jum. seara şi Duminicile dela 5—7 di. a., concert dat de orchestra italiană sub conducerea d-lui Ereule Pifferi. Restaurant la carte şi preţ fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei: Berea la Pilsen din fabrica Czell. TEATRUL EDISON : Cinematograf Pathe Freres, cu program nou, CIRCUL SIDOLI. Mare reprezentaţie dată de circul Sidoli-Teatrul de varietati Imperial str. Cimpineanu No. 6. În toate serile reprezentaţiuni pentru familii; program artistic variat şi atracţios. Debutul cunoscutuluicomic Ştefan Iulian neîntrecut în repertorul sau original, scene de mahala cari au avut cele mai mari succese; duetului francez Les Del Melys; simpaticului comic francez Bonchevil, excelentului Trio tirolez Reil şi celorlalţi artişti sosiţi. Duminicile şi sărbătorile Matinei cu intrare liberă. EXPOZIŢII. — La Ateneu expoziţia pictorului Mützner. — In acelaş palat expoziţia de pictură; acuarele şi pastele a d-nei şi d-luî Zenisefe Depain. MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kiseleff). Deschis Joia, Duminica si sărbătorile dela 10—12 a. m., şi 3—5 seara — MUZEUL DE GEOLOGIE ŞI PALEONTOLOGIE. (Universitate).— PINACOTECA STATULUI (Talaiul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).— ATENEUL ROMÍN, ('vizitarea localului şi colecţiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. -4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI. (Universitate). Deschis Duminica de la 11 dimineaţa pînă la 1 d. a.—MUZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA. (Monetaris. Statului, şoseaua Kisselef). Nefiind inaugurat încă,n deschis publicului numai cu Învoirea direcțiunei. CÂRTI şi REVISTE S’a pus în vînzare. ..Anuarul presei romíne şi al lumeî politice pe annul 1909. Cea mai interesantă și compertă lucrare de acest gen, cu. [wnizînd aproape 1000 pagini, cu peste 600 clişee, fotografii, pan. (Iutii, planşe, etc. ..Anuarul presei romíne şi al lumei politice pe anul micuț, prinde o foarte bogată și intern, sântă materie literară, politică, eatralit. artistică și mai ales informativă, culeasă diupă date oficiare și bina controlate. Peste top.000 adrese, comerciale •Isums .exacte se găsesc numai in acest anuar1. ..Anuarul preseiromâne şi al urnei politice se găseşte de vinzare în toate librăriile din ţară. Preţul, unui volum frumos broşat lei 9. Ediţia velină, elegant legată, 10 lai volumul. Pentru provincie a se anexa porto. Comenzile se primesc la birourile amuarului. Bucureşti, str Sfonică No. 3, București. In cMa sumelor ofiţereşti Primim din partea „unul căpitan reuşit la examenul pentru maior“ următoarele rlndurî, pe cari le supunem aprecierii celor In drept şi membrilor Parlamentului cari vor avea să discute peste citeva zile noul proiect de lege asupra soldelor ofiţereşti: „După noul proect, căpitanul va fi plătit cu 349 lei lunar în general, la 6 ani vechime, cu 391 lei lunar, iar la 10 ani cu 436 lei lunar. Mulţumim tuturor acelora cari afi contribuit şihotârîrea de a se mări soldele, mai ales ale căpitanilor, stupil întregei instituiţiuni ce se numeşte Armată şi în interesul eî şi în consecinţă al Ţarei, sfătuim pe conducătorii destinelor Romînieî, să nu uite pe acelai cari au dat Independenţa şi cari au scăpat-o de a cădea în prăpastia, de acum doi ani. Dar? E un „dar“ la mijloc. Nu ar fi fost necesar, cu această ocaziune, să se manifesteze o deosebită solicitudine către o categorie din aceistî căpitani, anume către cei reuşiţi la examenul de minier? Mai toti au 6 ani vechime. In infanterie din 91 căpitani reuşiţi BS 333 MM 2 O cerere dreaptă Mai mulţi şefi de muzică militară din Capitală au adresat Camerei deputaţilor o petiţiune cetrînd ca, odată cu, modificarea legei pensiilor, ea se prevadă ca şi şefii de muzică militară cari au servit la fostele regimente de dorobanţi şi nu li s’au făcut reţineri pentru pensie, să poată plăti reţinerile cuvenite, spre se bucura de drepturile la pensie pentru toţi anii serviţi. Se ştie că o asemenea dispoziţie s’a luat pentru toţi funcţionarii civili de la stat, comune şi judeţe, cari au avut anii serviţi, fără reţineri. Măsura luată pentru funcţionarii civili este cît se poate de dreaptă şi nu vedem de ce nu s’ar întinde şi asupra şefilor de muzici militare, cari afi servit ca şefi die fanfare la fostele regimente de dorobanţi, fiind numit prin decizii ministeriale şi cărora mu li s’au făcut reţineri. In această categorie mai sînt azi numai 15 şefi de muzică. Cum ei au servit tot statului pînă la 1898 cînd au fost trecuţi In bugetul general, găsim ca cererea pe care au inaintat’o preşedintelui Camerei e destul de întemeiată și sperăm că va fi satisfăcută. Rap. Ştiri militare Ofiţeri de rezervă mai jos notar! aparţinînd pe timpul mobilizare! escadronuluî 3 Tren netrimiţînd pînă prezent adresele sunt rugat! a le trimite de urgenţă escadronuluî la Galaţi pînă la 1 Martie 1909. Cunoscînd că dacă pînă la această dată nu vor trimite adresele şi dacă pe viitor nu vor avea grijă a înştiinţa escadronul şi biroul de recrutare respectiv de orice schimbare de adresă vor fi daţi la judecata consiliului de războiu conform art. 224 bis din codul justiţiei militare. Locotenenţii: Ilolba, Victor şi Franasoviei Dt.ru. Subit.: Teişanu Nicolae, Temelie Socrate, Bibescu Ertiandl, Cristescu Vasile, Stăncescu Iulian, Nenciulescu Nicolae, Stambuliu Gheorghe, Ageamoghe Nicolae, Lahovari Al. Ion, Stoicescu C. Constantin, Mateescu Alexandru, Deleanu Teodor, şi Framasovici Richard. La 1 Martie escadronul va forma și înainta plîngerile de dare în judecată pentru cei ce nu se vor confoma. ________ ŞTIRI ARTISTICE Trei zile au mai rămas până la primul concert al celebrei dive ,,Yvonne Dubel“ şi biletele se iart cu asalt la Independența.. Se prevede uin imens succes. Al doilea concert va fi la 13 Martie. Dr. Ph. Schoenwald din WIEN* I, Graben 16 a sosit pentru scurt timp în Bucureşti, Str. Brezoianu ,5 bis. şi lucrează ochi artificiali artistici exact după natură, în prezenţa pacienţilor. Aceşti ochi artificiali se pot purta fără dureri şi fără sil fie neroc de vreo operaţie chiar dacă ochiul orbit mai există. cari trebue să înceteze şi vom lua măsuri în această direcţie (Aplause). In primul rind vom înlătura pe comisionari, nu numai din treburile armate, ci din toate celelalte. Rog pe onorata Cameră să fie încredinţată că nu este nevoie de o anchetăparlamentară. (Aplause). Discuţiunea se închide. D. Pop protestează. Cere conținuarea discuiunei. D. A. Marghiloman, în chestiune personală, spune că nu cere anchetă parlamentară. Se declară satisfăcut de, răspunsul primului ministru că se vor lua măsuri pentru a se pune capăt unor releprocedeuri. Incidentul se închide și ședința se ridică. Parlamentul De la Cameră — Şedinţa dela 97 Februarie — Iaterolarea d-lui Al. Mărginim» (continuare) După ce d. Marghiloman vorbeşte de chestia fişelor şi de diferi-, tele contracte de aprovizionare, despre cari am relatat in numărul trecut se suspendă şedinţa. La redeschiderea şediinţeî d. A. Marghiloman continuă. Spune că In 1907 un oarecare Nacin sa oferit sa cumpere dela arsenal o mare cantitate de mitrain, pe un anume preț. Odată cu această ofertă s’au mai prezentat, alte două pe un preț mai mic. Aceste oferte din urmă nu erau probabil autoiutice. In 1906 inspectorul artileriei opinaseră aceste mitralii să nu fie vindute, fiind necesare punitru apărarea fsorturilor. Inspectonrul artileriei a opinat pentru respingerea ofertei ca fiind derizorie deoarece nu se oferea de ott 8500 lei, pe cînd materialul fusese prețuit 39.000 lei. Mai tîrziu o altă ofertă, semnată Hugo Holtz, dar cu aceeaşi scriere a ofertei Na.rht, oferta 11 000 lei. Oferta a fost primită de către secretarul general, pînă la suma de 9800 lei, ea naliind contrarie legei comptabilităţeî. De aci înainte hîrtiile slnt rezolvate de însuşi ministrul de războiu, şi ora, tcfrul ţ]4egfretâ( !Că supravegherea ministrului n’a fost mai vigilentă. Pe cînd ministerul vindiaa mitrailit cu acest preţ, adică plumbul pe preţul de 10 bani kilogmnul, statul cumpăra, to aceeaşi epocă plumb cu preţul de 41 bani kilogramul. Dar este un lucru foarte grav pe care trebue să-l constatăm: toţi puntiienii străini ştiu ce anume cantitate de arme şi tramniţiuni avem disponibile la fiecare furt. Dacă interpelarea mea, zice oratorul n’ar avea de oit rezultatul de a face .Să se curme acest rău, şi încă ar fi ceva clştigat. Dar, zice oratorul, în urma analizei făcute, s’a dovedit că mitraliile conţineau zinc, lai cu plumb şi că, deci s’a dat, 64.000 lei, material al statului pe preţul die 9000 lei. (Senzaţie In Cameră). Şi aceste muniţiuni se vindea atonic.tind inspectorul artileriei afirma că sîntem săraci în mit niţiuni. Legea comptabilităţei generaile a fost călcată, în mod flagrant, pentm că nu se poate vinde nimic, din averea statului, fără licitaţiune publică. Cine ia ras.pu,adierea acestor fapte? Lucrurile acestea nu pot rămînea fără samrbune. (Aplauze) Mai departe oratorul vorbeşte de oferta de carabine Manlicher pentru ofiţerii români. Aceste arme erau oferite pe bani gata, pe credit, sau în schimbul arme. ■lor vechi, Martini. Direcţiunea artileriei opinează că trupa nu are nevoe de asemenea arme, oferite die cassa Zismanni, din Bucureşti. Ministrul aprobă oferta, şi dă lui Zissimann, în schimbul armelor Manlicher, cu preţul de 77 lei 50, armele Martin, cu preţul de lei 20 bucata. După o scrisoare a fabricei din Steyer, aceste carabina, inferioare modelului romtoeac, nu fusesera vîndute ca Asser Zismann. (Oratorul citeşte această piesă din dosar. (Ea produce senzaţia). Direcţiunea artileriei opinează că aceste carabine nu sunt bune pentru serviciul armatei. Dar, în Mai, Zismann, nu mai stărueşte asupra ofertei sale, oaira vine la minister pe altă cale, prezentată de o cassă din Berlin. De astă dată oferta a fost primită, iar armele Manlicher au fost distribuite jandarmeriei rurale. Naşte întrebarea pentru ce jandarmeria să fie înzestrată cu arme inferioare celor din alte trupe? Ministrul de războiu a luat o gravă răspundere făcând aceasta. (Aplauze pe băncile majorităţeî). Mai târziu ministrul vinde lui Zisman pe preţul de 15 lei 10 bani bucala, armele Martini, pentru cari, cu 6 luni înainte era dispus să dea 20 lei bucata. Cum găsiţi aceasta? Ceva mai grav, consiliul de miniştri n’a avut cunoştinţă despre această vînzare de puşti. Nu voi decit să se dea explicaţiuni faptelor expuse, ca să îmi pot schimba părerea mea, iar dv. să schimbaţi judecata publicului. O anchetă parlamentară se impune ca maisterul de războiu să iasă spălat din aceste afaceri. (Aplauze). Respsitid gen. Avem D. general Averescu, ministrul de rǎzboiu, răspunde. Exprimă surprinderea că d. Marghiloman a formulat acuzaţiuni contra unei instituturi fără ca să fi fost deplin informat. Dacă d. Marghiloman mi-ar fi cerut, lămuriri în această privinţă, l’aşi fi satisfăcut, după cum am satisfăcut, amil trecut, pe d. Filipes■cu, în chestiunea furajului. In chestiunea detașărilor, ministrul spune că afirmarea d-lui Marghiloman constitue o inexactitate. Am fost totdeauna contra detașărilor. Cînd am venit la ministerul de războiu am găsit 281 detașări d. Marghiloman mi-a reproşat 170. Toate au fost făcute în interes de serviciu. Ofiţerul însărcinat cu facerea că- răuşeî ofiţerului de stat major, mi-a fost cerut de statul major; mi s’au cerut trei ofiţeri, dar n’am dat de cit unul. Trece la chestiunea fişelor. Ministrul credea această chestiune închisă, în urma convorbirei avută cu d. Marghiloman. Scrisoarea, colonelului Pâtraşcu nu constitue un sistem de spionaj. Această scrisoare a fost adresată unei singure arme; n’a mai avut nici precedente, nici urmărire . Printr'un comunicat oficial am desminţit că s'ar fi introdus in armată sistemul delaţiunilor. Acea circulara avea un caracter preventiv. In 1909 armata şi.a făcut datoria mai puternic decît in 1907, aveam indicii de revolte şi le.am prevenit. (Mişcare printre membrii majorităţii). Ministrul recunoaşte un principiu, că in ceea ce priveşte administraţiunea, silit defecte, cauzate printr’o excesivă centralizare. Râul acesta va fi remediat şi in viitor, pentru ca ministerul de război este supus la multe influenţe, o suima de aceste chestiuni vor fi rezolvata de către corpurile de armată. Regulamentul furniturilor pentru ministerul de razboiu admite sistemul participarea caselor de licitaţiune prin reprezentanţi. Faliţii singuri sunt excluşi. Eu am exclus si pe supraofertanţi. Am mai făcut ceva: am luat măsuri ca sa nu se mai primească furnituri, cari nu slnt conforme c.actului de sarcini. Cred, adaogă ministrul, ca în bună parte unul din ■motjvel'3 irtterpelarei de astăzi este idomat acest fapt. (Mișcare). D. Al. Marghiloman cere cuvintul D. general Averescu. In ceea ca priveste pe furnisorul Sand, el a furnizat ministerului sub .t. general Mann, ca raprezintant al mai miilor case din străinătate. D. Sand a luat furnizat și căile ferate romine. Prin urmare, nu eu Parti inventat pe Sand, nici nu lam adus din străinătate. Intru cît privește chestiunile de aprovizionare de furaj, ministrai spune că a avut totdeauna In vedere să facă înlesniri proprietarilor, cari tratau direct cu ministerul, pentru a se elimina samsarii. Anul trecut s’au făcut, din cauza secetei, mari aprovizionări de furaj. In aceste împrejurări s’a cumpărat furaj şi de la d. Văleanu, nu după un preţ tip, stabilit la Bucureşti, la licitaţiune, ci după preţul impus de localităţile unde furajul a trebuit să fie predat. Nu cunosc însă chestiunea plusului acordat pentru saci sau scutiri de vamă. Vor cerceta-o şi vinovatul îşi va lua pedeapsa. In chestiunea faunei, pentru manutanţă, ministrul spune ca legea combrtabilităţii nu consideră supraofertă o reducere de preţ făcută de un ofertant. In această situaţie s’a găsit d. Eremia, care, după prima ofertă, a redus preţul iniţial. Găsesc însă curios că d. A. Popovici, face o ofertă asupra căreia nu mai revine nici odată și cere ministerului ca, să se pronunţe asupra eî în 48 de ore. In chestia lăncilor ministrul spune că d. Marghiloman n’a fost bine informat și n’a citit bine dosarele ce le-a avut. Chestiunea lăncilor datează din 1898. Arsenalul armatei a declarat că nu este în stare a fabrica nici lănci conice, nici cilindrice. Oferta de lănci făcute de d. Sand a fost cea mai avantajoasă, cu atît mal mult cu cît ni s’au furnizat lănci conice, după un model cu totul poți. Asum deplina răspundere a acestei comande. In chestiunea mitraliilor d. Marghiloman a fost, de asemenea rău informat. Comitetul artileriei a opiniat pentru distrugerea mitraliilor, pe cînd numai inspectorul s’a pronunţat pentru păstrarea lor. Cetatea a indicat, numărul de mitralii de care are nevoe; această cantitate a fost reţinută şi pusă la dispoziţiunea cetăţeî. S'a făcut, de către d. Margthiloman o confuzie regretabilă Intre mitraliile de cîmp şi mitraliile de cetate. Primele au fost, vîndute, celelalte au fost rezervate. In chestiunea alamei este ade vânat că la a treia Iicitaţiune s’a obţinut un preţ mai măre. Cauza trebuie atribuită ridicărei preţului alamei pe pieţele străine. Legea impune două licitaţii; la minister s’au ţinut, trei. Deci legea nu a fost călcată. Aveam dreptul să tratez, pe bună Învoială, după două lie,Raţiuni; n'am făcut-o După trei licitaţiUnii, prin buna învoială, s’a dobîmlit, um câştig de 18.000 leî. In chestiunea carabinelor n-i a a primit ofertele făcute, pentru că știam că ele nu erau conforme cu modelul nostru. Cînd mi s’au cerut însă 4000 de carabine pentru jandarmerie, m’am adresat în străinătate, la Steyer și mi s’a cerut, 80 leî de carabină, sub cuvtnt că instalaiţiunile fusese distruse. Atunci am cumpărat, carabinele propuse. Nu înseamnă aceasta că avem două felurile armate. Se ştie însă că arma janidarimului rural nu, va avea aceeaşi intrebuinare ca armele trupelor combatante. Cu această ocazie s’a adus in discuție chestiai viozăreî armelor vechi. Eî bine, ori cine, afairă de d Marghiloman poate releva aceasta chestiune. D-sa știe că s’afi mal vîndut asemenea arme și d. Marghiloman ca ministru de exterme, ai intervenit ca armele să poate trece prin Dardanele. (Aplause). * Acum nu-mî rămâne1 de cît, să caut. explicațiunea cauzelor cari au provocat această interpelare. Nu găsesc. Dacă toate cele spuse de d Marghiloman ar fi fost. adevărate, ele n’ar fi făcut armatei răul ce-i poate face interpelarea d-lui Marghiloman. D. N. T. Pop.—Pentru ce? Expilicaţi-ne. Nu înţelegem ca banul pubile să fie risipit. O anchetă parlamentară se impune. D. general Averescu.—Nu trebue să încurajăm defăimările în contra armiatei şi svornirile tendenţioase. (Aplause). D. I. Brătianu, prim ministru crede că armata are dreptul la atenţiune deosebită şi Că chestiunile puse în discuţiune azi nu trebuiau să se producă. Sint. in adevăr. In procedementele admimistraţiunii militare, lucruri SITUAŢIA LUI BULOW Berlin, 27 Febr. — După ziarul .Lokalanzeiger", criza de cancelaria!, este..pe. cale de a se,aplana. Cancelarul Bulow a fost primit erî în audienţă de către împărat. Audienţa a durat 2 ore şi jumătate. Numitul ziar crede că criza nu se va sfîrşi pînă nu se va rezolva chestiunea reformei impozitelor. SIRBI BOICOTEAZĂ VAPOARELE AUSTRIACE Semirn, 27 Februarie.—Tinerimea din Safaetz invită populaţia ca să boicoteze societăţile austriace de navigaţie. Ziarele din Belgrad recomandă aceasta ca exemplu pentru celelalte oraşe. SPIONI RUŞI IN AUSTRIA Lemberg, 27 Februarie.—In şedinşedinţa de astăzi a consiliului municipal, ziaristul Liskovinski a atras atenţiunea consiliului asupra faptului că în Lemberg şi Cracovia se află mulţi spioni poliţieneşti, din Rusia. Relativ la spionul Osalovski, care a fost arestat , Liviskovinski a comunicat că el era în serviciul fostului consul rus Gutzkobimski, care fusese destituit pentru fapte incorecte. Numitul ziarist adresează preşedintelui consiliului o interpelare relativ laagitaţiunile germanilor împotriva polonezilor. Preşedintele consiliului a promis că va cerceta PRIETENIE TURCO-AUSTRIACA Constantinopol, 27 Febr. — Ziarul „Turcile"anunţă că ministrul de externe voind a întări şi mai mult relaţiunile amicale cu Austria, a hotărît să înfiinţeze patru consulate turceşti în Bosnia. O INTERPELARE ASUPRA NOTEI SERBIEI Budapesta, 27 Febr. —• Deputatul Mihail Poli va adresa inline primului ministru o interpelare relativ la nota circulară a Serbiei cît şi asupra proectului conferinţei europene. UN PROFESOR UNGUR ASUPRA REVOLTELOR ŢĂRĂNEŞTI DIN ROMINIA Budapesta, 17 Februarie. Profesorul Benedek Jancso a ţinut azi la societatea ştiinţifică o conferinţă vorbind de „politica laţii fundelor din Romînifi”. , Oratorul a arătat că în nici o altă ţară ca in Rominia, marea proprietate nu este anit. de con,, cearată în paguba, micilor proprietari susţinînd că aceasta a fost cauza revoltelor ţărăneşti din primăvara, anului 1907. SERBIA NU VA TRATA DIRECT CU AUSTRIA Belgrad, 27 Februarie.—Zi,agili „Zvono“ află din Petesburg că o telegramă expediată la Belgrad sfatuește Serbia să nu intre în tratative direct cu Austria, căci nu va avea dacît pagube. CONFLICTUL CAILLAUX-PICART Paris 97 Februarie.—Conflictul Callaux.Picări nu va mai dura mult, o soluţie imediată fiind impusă de împrejurări căci altfel ar fi inevitabilă o criză şi probabil o remaniere ministerială. REÎNTOARCEREA PRINŢULUI FERDINAND Sipmerintten. 27 Feb.— Principele Ferdinand al Romînieî a plecat astăzi sutre Bucuresti. Declarative AM Ionel Bratianu Inundaţiile în ţară T.MAGURELE Rîul Oltu, revărsîndu-se cu o furie mare, a inundat întregul domenii! Turnu şi fabrica de cherestea. Apa a surprins treî pînduri, cari, pentru a se salva, s’au suit pe acoperişul unui bordel—colibar—unde au stat două zile, după care timp barcagiul Zocioroga, pe un viscol puternic, s’a dus pentru i i aduce in oraş — Cor. _ PAŞCANI Pe act domneşte teamă de revărsarea Siretului care, nu totdeauna,, cinci se topeşte zăpada efe pe dealuri, îti urdează oasele lucrătorilor. BIRLAD Vineri am vizitat din nou ragiunile cari 3—4 zile dealnibil au fost cotropite de torentete inecătoare ale rîului Bîrlad, eşit din albia sa. De asă dată, — apa fiind mult retrasă şi pe alo curea bine îngheţată — am putut, pătrunde cu piciorul pînă aproape de locuinţele ce fuseseră inundate. Mai toate sînt nişte cociobe de o construcţie veche şi uşoară, afără de cîteva mai binişor construite, locuite de către aceia care au refuzat să-şî părăsească casele, cu toate că vedeau apropierea pericolului. Cu satisfacţie am putut constatat că, contrar inexactităţilor înregistrate de către un ziar, foarte puţini dintre inundăiţi se jeluesc de pagube însemnate; căci nici unuia avutul nu i.a fost răpit de valuri, nici vitele n’afi fost înecate, nici zeci di case nu sint surpate, afară de cîteva, şi acetea nişte bordeie s Titnate, cu atît mai puţin, oameni morţi (!?) din pricina inundaţiei. Nu putem zice decit, că a fost o împrejurare nenorocită care amărit nenorocirea, unor sarmanii. In favoarea acestora, primăria Şi poliţia au deschis liste da subscripţia. — Sulf. TELEGRAME Consfătuirea preoţilor romîni din Ungaria Budapesta, 27 Feb.— Din Arad se anunţă că preoţii romiul au ţinut astăzi o consfătuire la chestiunea proectului relativ la „Gotsgrua“. S’a hotărît ca episcopul loan Pop să intervină pe lingă guvern în privinţa modificărei acelor puncte din proect prin cari se aduce un prejudiciu preoțime ortodoxe. /EFVF-1 In jurul convenţiei dintre Romînia si Austria Budapesta, 97 Februarie 200, biletul reuniunei agrarienilor din Ungaria a trimis astăzi o delegaţiune la ministerul agriculturei Darányi Marchizul Eduard Palia, victiui a expus ministrului situaţia agrarienilor ungari faţă de convenţiile comerciale cu statele balcanice, prin cari se periclitează interesele agriculturei ungatre. El a rugat pe ministru ca să apere in mod energic aceste interese, prin aplicarea strictă a tarifelor de protejare, cari au fost create in anul 1906 tocmai pentru a apăra agricultura Ungariei. Marchizul Palia,vicini protestează contra reducerea taxelor vamale minimale pentru cereale, vite şi producte animale cit şi contra importului de vite vii, fie chiar pentru cele aduse la păşune. Agrarienii ungari privesc cu ingrijorare tratativele ce se vtrasează in privinţa Incheerei convenţiei comerciale şi recomandă ministrului de a protesta cu ocaziu fiea tratativelor cu Rominia, contra unor concesii mai mari in ce priveşte importul de carne tăiată Ministrul Dyranyl a răspuns că dispoziţiunile cari interzice importarea vitelor vii din Balcani, ir.e. bue neapărat menţinute Cererea agrarienilor în privinţacărnei tăiate, ministrul o considera ca nefondată. Dinsul este de părere că cererile formulate în această privinţă de către Rominia nu se pot respinge in mod brusc, după cum pretind agrarienii, căci din considerat luni de natură politică, situaţia geografită a Ungariei nu-i permite o emancipare, cu toate că ministrul admite punctul de vedere că condiţiunea de existenţă şi progres a agriculturei nu trebue lăsată sub influenţa şanselor schimbăcioase ale politicei. Ungaria a dat probe că, ţine cont de împrejurări, cină guvernul a făcut României concesii extreme, căci numai situaţia nesigură a politicei externe şi interne a creat dificultăţi în ce priveşte apărarea energică a intereselor agriculturei ungare. Ministrul a promis că va face tot posibilul in interesul agrarienilor. Răspunsul ministrului, a fost primit cu strigate de „Éljen“! Budapesta, 27 Febr.—Contele Esterhazy, şef de secţie in ministerul de externe, care a sosit azi aice, a avut o întrevedere cu ministrul agriculture. Darangi relativ la convenţia comercială cu Rominia. INDUSTRIAŞII AUSTRIACI ŞI CONVENŢIA CU ROMANIA Viena, 27 Februarie.—Un comitat de industriaşi şi comercianţi va convoca o conferinţă spre a discute asupra convenţiunilor comerciale cu statele balcanice, in special asupra convenţiei cu Rominia. CONVENŢIA COMERCIALA CU AUSTRI — O şedinţă a comitetului agricultorilor — Budapesta, 27 Febr. — Comitetul direcţiunei reuniunei agricultorilor din Ungaria a ţinut astăzi şedinţă sub preşidenţia d-lui I. Rubinet S’a discutat chestiunea convenţiilor comerciale cu România şi Serbia. Preşedintele a expus situaţia agricultorilor ungari şi a spus că Ungaria nu are nici un motiv să se teamă că România va denunţa convenţia actuală. Prin denunţarea convenţiei, Unagria nu ar perde mult, Romînia însă va trebui să renunţa în cazul acesta la întregul export de cartae tăiată. Preşedintele propune să se trimită o delegaţiune la ministrul agriculturei şi să-i recomande interesele agricultorilor ungari, rugîadu-i ca să nu facă Romîniei concesii prea mari in ce priveşte importul de vite vii. Propunerea președintelui a fost primită cu unanimitate de voturi. Boala Doamnei Elena Cuza Piatra.N., 96 Februarie.—După cum se ştie domniţa Elena Cuza este acum în ultimele momente ale vieţei sale. E boala vlăstel care îşi urmează cursul ei regulat răpind zi cu zi din plntenile bolnavei. Inima însă a rămas tare, mintea luminată şi tot elep-ciumea senină. Vede destul de bine, vorbeşte cumpănit şi cu multă inteligenţă ceea ce denotă că boala deşi crudă n’a cuprins efectul. Judecata e foarte sănătoasă. Ştie că sfîrşitul vieţei se apropie şi manifestă oarecare mulţumire că va trece în lumea cealaltă. Astăzi dimineaţă Îi era ceva mai bine mai vioae şi dispusă după aitîtea nopţi de insomnie şi de agitaţie. A hotărît ca mobilele din Casă să le ,ia o bună prietenă din localitate iar obiectele scumpe şi istorice le-a donat fratelui ei d. Titl Rosetti. Localitatea inmormîntăreî nu este încă definitiv decisă. E foarte posibil ca Domniţa să fie înmormîntată la M.la Bistriţa. Domniţa luînd după cum am apus maî sus oare cari măsuri a surprins pe cel cari o înconjoară cu ochii scăldaiți în lacrămi. A făcut un gest cu mina spuhtod. — De ce pllngeţî? Nu e nimic... Doamna Cuza dă dovezi de mult curaj. Nu manifestă nici o teamă în faţa morţei, dimpotrivă se arată foarte mulţumită. Doctorul P. Fior în care Domniţa are mare încredere e nedespărţit de patul bolnavei dîndu-l îngrijirile necesare ca mult devritament. Eminentul medic nu cruţă nici un sacrificiu pentru a uşura chinurile Doamnei Elena. La locuinţa Domniţei din str. Ştefan cel Mare domneşte monotonie dasăvirşită. Trăsurile nu circulă în faţa casei pentru a nu-i tulbura liniştea. Un agent poliţienesc e postat pe acolo şi din oră în oră raportează celor un drept de mersul boalei.—G. încăleca un sentiment frumos, încălecare care va provoca o reacţiune dăunătoare. Dar chiar îmbunătăţirea stăroî materiale a preotului, nu este deseori consecinţa unei lupte politice? Şi fără votul nostru,, probabil că nici un om politic nu se va gîndi la îmbunătăţirea clerului. Facem aci o excepţiune pentru d. Take Ionescu, care cel dinţii a adus organizarea clerului, dindu-i mijloacele să trăiască, suprimind cerşetoritul, care înainte era unica resursă a preotului. De altfel,—termină distinsul preot—trebue să aşteptăm aplicarea în practică a pastoralei pentru a ne pronunţa,—credem însă că I. P. S. S. mitropolitul nu s’a gîndit să răpească preotului un drept sflnt”.Dan Preoţii şi politica — O convorbire interesantă — D. Take Ionescu şi organizarea clerului IAŞI, 27 Februarie. — Prin cercurile clericale din localitate, continuă cu animaţie discuţia asupra cartei pastorale, lansată de mitropolitul Moldovei. Am mai relevat unele obiecţiuni ridicate de preoţi; vom arăta azi ce cred preoţii asupra acelei părţi din pastorală cu privire la politică. * Unul dintre cei mai învăţaţi preoţi îmi spune în această privinţă: — „Ni se pare că I. P. S. S. a făcut o confuzie regretabilă, confundînd dreptul cetăţenilor de a se ocupa de interesele generale, cu acea de a figura ca agenţi electorali. In ceea ce priveşte laşul, putem afirma că preoţii n’au servit nici odată ca agenţi electorali. Şi dacă poate s’a constatat o excepţiune, sîntem de părere că ea nu trebue să existe. Alta însă este datoria cetăţenească a preotului. Aci trebue să se recunoască acelaşi drept, ca şi tututuror cetăţenilor. Interesele mari ale bisericei sînt strîns legate de interesele generale şi prin votul nostru, avem dreptul să arătăm recunoştinţă, faţă de acei, cari se interesează de binele general, şi prin urmare şi de binele bisericei. Vom fi oare opriţi de a merge la vot ? Nu credem. Şi în acest caz, am fi chiar inferiori organizaţiei din armată, cu care I. P. S. S. ne compară. In adevăr, ofiţerul nu-şi exercită, dreptul de vot cît timp se află în activitate; de îndată ce devine Pensionar, elîşi reia drepturile sale de cetăţean liber. Or, ştiut este că preotul nu sepensionează, şi atunci măsura aceasta ar fi vecinie» pentru dinsul*. Continuind, preotul îmi spune: * — Jitiut este că preoţii au luat întotdeauna o parte activă în viaţa publică a ţarei şi nici o faptă mare nu s’a trecut, fără ca la dlnsa să nu fie părtaşi marii noştri mitropoliţi. Or, aceasta este politică. Aşa o Înţelegem şi a vroi altfel este a Concertele simfonice Duminică 1 Martie la orele 2 şi jumătate d. a., orchestra ministerului instrucţiunei publice de sub conducerea d-lui D. Dinicu, va da, la Ateneu al 15-lea concert simfonic, cu concursul marelui artist şi compozitor Xaver Scharvrenka şi al celebrului pianist Emil Frey. Domnul Scharwenka s-a născut în Berlin la 1850. După terminarea studiilor cu profesorii cei mai distinşi, a cutreerat toată Europa şi America, concertînd ca pianist şi ca şef de orchestră, fiind pretutindeni sărbătorit. D-sa , directorul conservatorului din Berlin, care poartă acelaş nume,e membru activ şi senator la Academia imperială de artă din Berlin. Emil Frey, deşi foarte tînăr, după ce a obţinut cu mare succes premiul I-ia la Paris, a cutreerat şi dinsul aproape toată Europa, culegînd succese imense în toate centrele mari. Scharwenka, auzindu-1 la Berlin, Ta ales ca interpret al noului săft concert care-l va cânta şi Duminică. Cereţi la toate magazinele de muzică şi librăriile din ţară Valsul: „DIMINEAŢA“ de LEOPOLD STERN Preţul lei.rO Timi Comercial şi Financiar Crai valorilor la bursa din Docare;!) Bucureşti, 28 FebruarieAstăzi nu s’au încheiat decit următosrele tranzacţiuni: rentă 1 la sută Impr. 70 mii. din 1908 au lei 90.55; Creditul judeţian şi comunal 5 la sută cu lei 99.70; Bănci de scont cu leu 118. Cursul schimbului conlintuă a fi in scadere. Iată acum cota oficială a fuiuror valorilor. Prima cifră ne arată preturile cn cari s’au oferit aceito valori, iar cea d’a dona preţurile cu cari s’au cerut. Cifrele subliniata indică prețurile cn cari s’au închaiat tranzagliunile. RANTA f)°/o din 1894 internă, leî 102— lOlVat idem 5% impr. de 185 mii. din 1993 leî 1031/*—1023/4 ; idem 4% intern d# 32/s mii. din 1889 leî 905/b—96s/s ; idop* 4,/o de 50 mii. din 1889 leî 603/4—90^ idem 4% de 274 mii. din 1890 leî 9471—94 idem 4° o de 45 mii. din 1891 leî ^0.80— 90 Vr, idem 4% de 120 mii. din 1894 IeQlVi—903/a ; idem 4% de 90 mii. din 1894 leî 91—90a/4*, idem 4% de 180 mii. din 1898 lei 907/s—903/* ■, idem 4% de 100 mii. din 1905 Seria A si B lei 917a— 91; idem 4°/f convertită din 1905 leî 01—91.90; idem d« 70 mii* din 1908 lei 90,55 CK.EiUTUi, Judeţean şi comuna 5% leî »9.70;idem 4% leî 90.90-90.80, OBLEUtlIÎNIU; com. București 4% din 1903 leî 80.80—80.60; idem 4%, din 1906 leî 86.80*—86.60; idem corn. CraioVul co/o lei 98.— ; idem com. Vloești 5% le 94Va—94 ; idem corn. Iași 47a leî 947*- 93»/*. FOtICIARE rurale 5% leî 987*-98 94 idem 4°/s . leî 86 75—86.55 ; idem urbane Bucureşti 5% leî 97—96.80; idem urbane Iaşi 5% lei 94.20—94; Bonurile Cike seî Rurale 5% leî 996/a—997a. ACŢIUNI: Banca Naţionala lei 4130— 412a; Cassa Rurală, leî 390—380; Banca Agricolă, leî 436—434; Bank of Roumania, leî 222—220; Banca de Scont din București, lei 148; Banca Marmorosch Blank et Comp. lei 920—914; idem emis. III leî 895—885; Banca Generale Romina 1790 178 ’■ SOCIETĂȚI DE ASIGURARE Dacia-Rominia, lei 755—752; Naţionala, lei 96'•—950 ; Generala, Iei 750—740. SCHIMB: Cek Londra 25.327»—25.30 cek Paris S00.427a—100.327a; cek Berlin 123.65—123.65; cek Viena 105.66—105.55; cek Belgia 100.2.*—100.15. SCOATIURI ŞI AVANSURI : Banca Naţională, Scont 5%; idem avansuri pe depozite 572%; Cassa de Depuneţi, 9 avansurî pe depozite 572%.