Adevěrul, aprilie 1909 (Anul 21, nr. 7032-7059)

1909-04-02 / nr. 7032

Joi 2 Aprilie 1909 > ilHI H i llffll idill I Hffgl GDisrea decorat Interuiew express lntîlnind ieri pe cunoscutul nos­tru critic, d. G. Dobrogeanu-Ghe­­rea şi ştiind că ministrul instruc­ţiunii îî acordase o aşa de meritată distincţiune, m­ă grăbesc să salut pe literatul decorat: — Felicitările mele, c­oane Cos­­tică, la maî mare! Ai fost decorat cu Rene-Merenti cl. 1. — Da, am văzut din ziare, cu toate că nu mi s’a comunicat încă decretul. Regret însă că mă găsesc în neplăcuta situaţie de a nu pu­tea primi această distincţie, care mă măguleşte, dar pe care princi­piile mele îmi interzic de a o ac­cepta. — Ta să zică nu accepţi? — Se înţelege. Cu toate că e în­tot­deauna greu­ de a refuza ce­­ea ce ţi se oferă, în definitiv, cu bu­­nă-voință, cu atît mai mult cu cit aceasta ar putea fi interpretat de unii ca o lipsă de delicateţă sau o reclamă personală cu totul streine fireî mele, — dar nu pot face altfel pentru că, încă odată, principiile mele mă opresc de a primi ori­ce soiu de decoraţie. Am strîns cu căldură mîna cri­ticului nostru, gîndindu-mă cu mul­ţumire că tot se mai găsesc în ţara noastră oameni cari nu se desmint. R. APRILIE — 30 zile — — Efcrcuri — NOTArE.— Casa din Cra­iova, Str. Şcoala Militară 9,­ li­bera de ori­ce sarcină, precum şi celelalte premii în valoare de petic 20.000 Eea­tacrite «•a prcsnftft­­tintuftt abona­ţilor ziarului „îMraiilneaţa“, se vor trage în public, mis&rca, S.C ApjrJUJe a.c., de către reprezentanţii Camerelor de comerţ din Bucureşti şi Cra­iova. Costul abonamentului este neschimbat.­seze pierderea cîtorva speranţe căci atîta pierduseră de fapt din acţiunea austriacă, prin cîştiga­­rea cîtorva realităţi. Ironia lu­crurilor face ca Serbia, care a fost mai vehementă, să nu se aleagă e le cit cu promisiuni, pe cînd Muntenegrul care protestase foar­te slab să obţie, cîteva beneficii pipăite pe cari ie dorea de mult Prin tratatul din Berlin, Mun­­teraegrul se bucura­­die avantaj giî ca: acces larg pe mare, spo­rire teritorială, independenţă ne­contestată, dar el avea să dea compensaţiile enumerate în arti­colul 29 , de care s’a vorbit mult în ultimul timp şi care e urmă­torul : „Antivari şi litoralul sau sunt anexate Muntenegrului sub condi­ţiile următoare: „Ţinuturile situate la sudul a­­cestui teritoriu,, conform cu deli­mitarea determinată maî sus, pî­­nă la Bojana şi cuprinzînd şi Dul­­cuijo, vor fi restituite Turciei. „Comuna Spica, pînă la limita septentrională a teritoriului indi­cat, în descripţia detaliată a gra­niţelor, va fi încorporată Dalma­ţiei. „Se va da deplină şi întreagă libertate de navigaţie pe Bojana pentru Muntenegru. Nu se vor construi fortificaţii pe parcursul acestui fluviu, afară de cele cari vor fi necesare apărărei locale a pieţei Scutari, cari nu se vor întinde dincolo de o distanţă de 6 kilometri de acest oraş. ,,Muntenegrul nu va putea a­­ve­a nici vase, nici pavilion de războiţi. „Portul Antivari şi toate apele Muntenegrului vor rămîne închise v­aselor de r­zboiii ale tuturo­r naţiunilor. „Fortificaţiile situate între lac şi litoral, pe teritoriul muntene­grean, vor fi dărîmate şi nu se vor putea ridica altele noul în această zonă. „Poliţia maritimă şi sanitară, atît la Antivari cit şi dealungul coastei Muntenegrului, va fi e­xercitată de Austro-Ungaria­­prin vase mici de coastă. „Muntenegrul va adopta legis­laţia maritimă în vigoare în Dal­maţia. La rîndul eî, Austro-Un­­garia se angajează să acorde pro­tecţia ei consulară pavilionului comercial muntenegrean. „Muntenegrul va trebui să se înţeleagă cu Austro-Ungaria asu­pra dreptului de a construi şi în­treţine, pe noul teritoriu munte­negrean, o şosea şi o cale ferată. „O întreagă libertate de comuni­caţii va fi asigurată pe aceste căi“.­­Ia­tă co­mpeniSaţiile pe cari a trebuit să le accepte Muntenegrul în schimbul cîtorva avantagiî, iată anomaliile de­­cari suferea principatul slav. t­iit« . ..fcwj Dar ,­după cum se ştie ’din1 tele­grame, Muntenegrul a izbutit ca Austro-Ungaria să accepte supri­marea acestui articol 29. Cum de s’a învoit monarhia vecină la a­­cest sacrificiu? Pentru mai multe cuvinte. Intriu, pentru că stipulaţiile de maî sus nu fuseseră aplicate nici odată în mod riguros, apoi pen­tru că s’au făcut două interven­ţii: a Rusiei şi Italiei, în favoa­rea Muntenegrului. Italia a fost Apărătorul cel maî înfocat al principatului slav şi e probabil că maî de mult d. Tittoni a ob­ţinut aderarea baronului de Aeh­­renthal la abrogarea articolului 29, aşa de apăsător pentu Munte­negru . , că nici unul din ele n'ar­ putea guverna contra celorlalte două, după alegerile generale. Partidul de la putere se foloseşte­ de a­­ceastă situaţie. Principesa Maria va­­asis­ta la vînzarea anuală a obiectelor ex­puse din partea societăţei „Tinerelei­­lucrătoare“, care va avea loc 5 îm­bată, în sala Liedertafel, D. P. Petrescu, actual şef­­de bi­rou în serviciul administrativ al judeţului Prahova, a fost înaintat în funcţiunea de secretar al aceluiaşi județ. . . .... Ministerul de interne a­­aprobat budgetele tuturor judeţelor şi co­munelor urbane reşedinţe, pe anul viitor financiar­­1909—1910, ,rl Prefectura de Co­vurluî a cerat ministerului de interne confirma­rea d-luî Ernestin Ganea ca maes­tru de lăcătuşerie la şcoala de me­serii, iar a d-luî I. D. Chiriac, în a­­ceea de contabil magaziner, „Viitorul“ de azi anunţă că şti­rea răspîndită de ziare în ceea ce priveşte vizitele regelui Ferdi­nand al Bulgariei şi arhiducele Franz Ferdinand, la Bucureşti, cu ocazia înplinirea vârstei de 70 de ani a regelui Carol, sunt dezminţite categoric. Mâine, Joi, 2­­Aprilie, vaporul „Dacia“ va pleca din Constanţa spre Constantinopol, unde va ajun­ge Vineri, 3 Aprilie. La Smirna va fi la 5 c., iar la Alexandria la 7. Vasul serviciului maritim român se va reîntoarce la Constanta Marţi 14 Aprilie. Mîine seară, Joi, la orele 9, d. I. Livescu, artist al Teatrului Naţio­nal şi membru al Ateneului, îşi va desvolta conferinţa d-sale „Tot de ale Teatrului“. Intrarea liberă, Principesa Maria a oferit aseară, la palatul Cotroceni, un prînz ofi­ţerilor regimentului 4 roşiori, a că­rui comandă se ştie că o are prin­cipesa. La al 2-lea festival al renumitei „Orchestre simfonice din Viena‘‘ de Luni 6 Aprilie se va cînta în loc de „Carnavalul Roman" de Berlioz, Uvertura din „Benvenuto Cellini“ de acelaş autor şi Sinfonia Eroică de Beethoven în loc de a 5-a primi­tiv anunţată. Imediat după Paşti, vînzarea de bilete pentru aceste ex­traordinare festivale artistice a re­luat cu aşa avînt în cît de sigur sala Ateneului va fi prea mică pen­tru a primi pe toți amatorii de locuri.­­ Din partea direcţiune! generale a Loteriei privilegiate pe clase a rega­tului român, primim comunicare, că un anume L. Pornhagen, de fel din Itzehoe, ar fi înfiinţat in Bucureşti un aşa numit Club de loterie, sub denumirea, de „Asociaţia Norocul", str. Regală No. 18, unde nu se gă­seşte nici un locatar cu acest nume. Sub acest pretext, el emite liste numerice­­de lozuri al căror posesor se pretinde că este, cerînd la cei ce vor să participe la aceste lozuri, pe cari după investigaţiunile Direcţiu­ne! generale nici nu le posedă, sume de bani prin ramburs sau anticipa­ţie drept costul de participare la aceste lozuri. Direcţiunea generală a intervenit la parchet şi previne contra unei astfel sau orice altă mistificaţie a­­semănătoare; tot cu această ocaziu­­ne atrage atenţiunea că nu permite punerea în vînzare decît de lozuri originale, fiind oprite orice combi­­naţiunî de grupe de lozuri, aceasta ca publicul să nu fie dăunat. FoguS­alin str. CarelBavilla _____ _ Astăzi, la ora 1 şi jumătate un incendiu a izbucnit la,, fabrica de săpunuri şi uleiuri minerale a d-lor Rusiczk­a­­şi Elias din strada Carol Davilla. Focul a luat naştere de la caza­nul de păcură al fabricei şi a cu­prins în cîteva minute întreaga clă­dire. Dînd­u-se alarmă, toţi lucrătorii au putut eşi din ateliere, «aşa că nu este de înregistrat nici o victimă­­o­­menească. Pompierii au sosit după o jumă­tate de oră şi au procedat imediat la operaţiunile de stingere. De asemenea au sosit la faţa lo­cului d-nii Emil Petrescu, prefectul Capitalei, Eftimie Antonescu, prim­­procuror, Pop şeful siguranţei, Geor­­gescu comisarul secţiei a 19-a, in­spectorul de poliţe Rafail etc. La orele 2 şi jumătate focul a pu­tut fi localizat şi, spre mai mare siguranţă a rămas la locul incendiu­lui o secţiune de pompieri. Pagubele trec de 5000 lei Clădirea şi fabrica sunt asigurate. Piugaşim­arsnaţi , R.­VILCEA, 30 Martie. — Acum cîte­va zile sergentul de poliţie postat în bulevardul Tudor­ Vla­­dimirescu, a văzut trecînd pe la orele 2 din noapte, patru indivizi cari duceau cu dînşii legături în cari aveau haine şi alte­­obiecte de furat. Necunoscuţii fiind somaţi să stea au rupt-o la fugă, sergentul dîn­d alarma, a fost avizat ime­diat d. N. Borsaru, subcomisarul de serviciu, un energic poliţist care însoţit de alţi doi gardişti a­u pornit în­­Urmărirea hoţilor în direcţiunea găreî Rîurenî, căci acei necunoscuţi apucaseră pe li­­inia ferată. Ajungîndu-i de pe urmă lingă eleşteul Episcopiei în Ostrovu Oltului, indivizii văzîndu-se a­­proape prinşi au început a fugi şi mai tare, descărcînd în urma lor arme de foc la cari subcomi­sarul a răspuns tot cu glonte de revolver. Apoi tîlharii au arun­cat legăturile jos şi chiar dezbră­­cîndu-se de haine şi descălţîndu­­se au azvîrlit şi celelalte hai­ne ale lor,, luînd-o şi mai tare la fugă. Profitind de întunericul nopţeî, s’au ascuns în zăvoiul Ostrovului şi cu toate căutările pînă a doua zi de dimineaţă, n’au putut fi descoperiţi. Obiectele şi hainele aruncate au fost depuse la parchet, iar în ziua următoare s’a prezentat la poliţie săteanul Ion N. Drăghicî, din comuna Bujorenî, vecină cu oraşul R.­Vîlcea; acesta era pă­gubaşul pe care îl jefuiseră acei indivizi şi căruia îî se vor resti­tui obiectele ce i s’au furat. Se fac continuă cercetări prin cătunele vecine jţeiţtru dovedirea Mgeiss, "13"’. llie ilir­f. ________ _ „Dimineaţa“ a fost singurul Se ştie că d. Ilarei a avut ziar din Capitală care a putut­­la mai toate legile şi reformele anunţa azi de dimineaţă că Edhem Paşa a fost numit ministru de războiă, fapt care a contribuit mult la liniştirea spiritelor din Constantinopole. Numeroasele amănunte ce a mai publicat „Dimineaţa“ asupra răscoalelor din Capi­tala Turciei, ca şi ştirea de mai sus, au dat un tablou complect al evenimentelor. De altfel reputaţia serviciu­lui telegrafic al „Dimineţei“ e atît de bine stabilită, în­cit modul de organizare a acestui serviciu­, a fost copiat de pu­ţinii confraţi din Capitală cari aă şi ei un asemenea serviciu. Se afirmă, In cercurile militare, că regele ar re­comanda pe generalul Warthiade ca ministru de resbel. Dacă într’adevăr regele va persista In această re­comandare, liberalii sunt hotărîţî, pentru a Înlătura intrarea generalului War-P­la­tinade, să ceară numirea­ unui ministru civil şi să facă un nou­ apel la d Costinescu ca să accepte portofoliul resbelului. Brătieniştii spun că de astă­ dată d. Costinescu se va decide şi regele nu se va putea opune la această soluţiune. Asupra mişcări în magistratura inamovibilă­­a sa luat încă nici o hotărire definitivă. Se ştie că la Casaţie devin cinci locuri vacante şi anume locul d-lui Fere­chiria primul preşedinte, a d-lor Gr. Euroliu şi G. Liciu, retraşi la pensie şi al răposaţilor Donici şi Hemus Opreanu. Se crede că d. Bagdat va fi numit prim preşedinte la Casaţie, iar con­silieri vor fi avansaţi d-nii Sc. Po­­pescu, Gr. Ştefănescu, Pretorian şi Panait Ionescu de la Curtea din Galaţi. La Curtea de Apel din Bucureşti sunt şase locuri şi cu patru cari de­vin vacante prin avansări, vor fi în total zese locuri. Se afirmă că d. Oscar Niculescu va fi numit prim preşedinte, iar ca consilieri de Curte d-nii N. Zamfi­­rescu, procuror, Jules Brezoianu, de­putat al Prahovei, G. Clin­ciu, pro­curor de Curte, doi preşedinţi de tri­bunale din provincie şi doi judecă­tori de instrucţie de la parchetul de Ilfov, vor trece procurori de Curte. După închiderea parlamentului d. Take Protopopescu a oferit un banchet mai multor senatori din majoritate. Prin acest banchet,­­senatorul de Olt a ţinut să arate că are şi d-sa un grup în Senat. Prinţul moştenitor al Ger­maniei va sta doua zile in Bu­cureşti apoi va petrece o zi la Sinaia şi o zi la Constanţa. D. Ionel Brătianu a tele­­grafiat d-lor Vasile Missir şi Al. Constantinescu ca să se a­­de în Capitală cel mult la 10 Aprilie. Se asigură că remaniarea se ’­a face între 10 şî 15 Aprilie. In ce priveşte retragerea d-luî Haret din guvern, iată ce am maî aflat: D. Brătianu ar fi reuşit să decidă pe ministrul instrucţiunii să rămînă în cabinet, căci o re­tragere în astfel de condiţiunî ar însemna că d. Haret şi-a încheiat cariera ministerială cu voturi de blam din partea ma­jorităţilor liberale. Ministrul instrucţiunii ar fi declarat însă primuluî-ministru că mult nu va maî sta la de­partamentul instrucţiunii şi că, în orî-ce caz, la acest minister nu va maî reveni nici­odată. D. Haret ar fi spus şefului liberalilor că sunt în partid citî­ va tineri bine pregătiţi pen­tru conducerea departamentului instrucţiunii şi a citat chiar numele d-luî Anghelescu, pro­fesor universitar şi deputat al Buzăului.­­ sale mai importante ca rapor­tor pe d-lul Anghelescu indicin­­du-l oare­cum ca succesor la departamentul instrucţiunii. Regele Bulgariei ţine să asi­ste la serbarea de la Curtea noastră care va avea loc la 7 Aprilie. Cum însă nu se dă acestei serbări de­cît un caracter strict familiar, regele Ferdi­nand nu va putea lua parte decît în calitate de rudă a principesei Maria. Organul „prensului“ Grigură Can­­tatacuzino anunţă că la banchetul de la palat ce se va da cu ocazia aniversarei de la 7 Aprilie, nu vor fi invitaţi dintre foştii prim-miniştri decît d-nii Th. Rosetti, G. Gr. Can­­tacuzino şi Petre Garp. De ce oare gazeta „prensului" a omis pe generalul Maan care a fost şi d-sa preşedinte de consiliu? Dacă vor fi invitaţi foştii preşe­dinţi de consiliu fără îndoială că nu va fi omis nici generalul Manu şi nici d. Sturdza, de­şi lipseşte din la Giurgiu liberalii continuă a se certa. Partizanii d-luî Ghica refuză a­­cum primarului votarea bugetului. D. Ghica a fost era la Giurgiu și apoi a invitat pe partizanii d­-sale la o agapă politică la Rus­­ciuk. Le Temps­, vorbind de alegerea d-luî Theodor Rosetti ca senator, spune că e sigur că un mare nu­măr de liberali și-au­ dat voturile la balotagiul candidatului conser­vator, pentru a nu favoriza ale­gerea candidatului conservator­­democrat. Ziarul parizian încheie astfel: „Ca in tot­deauna, cele trei partide se divizează in­fracţiuni aproaps, egale, ceea ce inve­deşte Independenţa Bulgariei — Clnd o va recunoaşte Turcia ? — Convorbire cu un ministru — Macedonia şi noua stare de lu­cruri din Turcia.— De ce se teme Turcia.— Ce va face parlamentul — Guvernul bulgar va lua măsuri Constantinopole, 30 Martie. — «colul cum aţi făcut cu protocolul In­ momentul­­cînd vă «scriu, trata­tivele pentru regularea chestiilor turco-bulgare sunt absolut în ace­laşi punct unde se gaseau în ziua cind v’am adresat ultima scrisoare şi tot chestia vacafurilor formează punctul cel mai greu al tratati­velor. La sosirea lor aici,­­delegaţii bul­gari îşi făcuseră iluzii. Eî crezu­seră că în două-treî şedinţe o să se termine toată afacerea şi cre­deaţi chiar că vor dobîndi pentru ajunul Paşteluî o declaraţie a Porţei, echivalînd cu o­ recunoaş­tere a independenţei Bulgariei. austriac şi dacă cădeţi de acord cu bulgarii asupra celorlalte ches­tiuni secundare pe cari le tra­taţi în acest moment, n’aţi putea «să le daţi o declaraţie «sub rezer­va aprobare! Camerei ? — Nu, nu se poate şi nici că ar avea vre-o valoare aceasta. A­­facerea e prea importantă ca s’o putem trata astfel; ea­­e mult mai importantă decît afacerea cu Aus­tria. — Am crezut că chestia cu Aus­tria e mult mai serioasă, căci era vorba de «cedarea a două pro­vincii, pe cînd aici nu e vorba Se vede cît de colo că el nu ca­­de cît de a recunoaște o stare de lucru rî «stbilitiă de mult și unde nu-i de schimbat de­cît o vorbă: regalitate în loc de principat. — Așa e, dar nu-i mai puţin adevărat că protocolul ru­so-turco­­bulgar are o importanță cu mult maî mare pentru Turcia de­cît protocolul austro-turc, de­oarece aici e vorba de viitorul Macedo­niei. In această chestie e anga­jată întreaga Macedonie. Atîta «timp cît Bulgaria rămînea un principat vasal, lucrul mai mer­gea, dar cînd Macedonia va avea graniţele mărginite de un regat recunoscut oficial, un regat bine organizat şi­­bine înarmat, situa­ţia devine cu totul alta şi, deci, noi trebue să ne luăm toate ga­ranţiile pentru viitor, căci altfel Macedonia va fi pierdută pt*a a noi.. nosc pse turci. De geaba s’a pro­clamat Constituţia, nu se schimbă caracterul unei întregi generaţii în 24 de o­re. îmi permisesem atunci să observ delegaţilor bulgari că ar trebui să «se socoată fericiţi dacă vor putea să sfîrşească pînă în trei săp­tă­­mînî. Au ris cu neîncredere. Ade­vărul e că m’am înșelat; nu trei săptămîni trebuia să spun, ci trei luni. Am intrat în a treia săptă­­mînă și astă­zî abia, în seara asta, trebue s­ă aibe loc «prima în­trunire pentru vacufuri, la care «se va găsi față Mahmud Es­sad‘ E­­fendi, directorul «cadastrului, care e socotit ca omul cel maî compe­tent, poate, în materie. Dar admiţînd că chestia vacu­furilor va fi regulată imediat, ceea «ce nu-i de loc probabil, nu trebue să se creadă că Turcia se va grăbi să dea bulgarilor decla­raţia p­e care eî o cer. Şi chiar să vrea, n’ar putea. Şi în această privinţă, atît bulgarii, cât şi Euro­pa şi p­resa europeană, şî-au fă­cut iluzii. Presa a «scris articole ca «să de­termine Turcia să nu mai zăbo­vească mult cu recunoaşterea in­dependenţei Bulgariei şi a spus că din momentul «ce a avut loc la Petersburg înţelegerea asupra protocolului, Turcia poate să dea satisfacţia cerută Bulgariei, care dă dovadă de mare răbdare de a­­proape şapte luni. Pentru aceasta nu trebuia, în ochii Europei, de­cît un­­singur lu­cru şi acela foarte simplu: ca Turcia să declare că nu se opune la starea actuală de lucruri din Bulgaria. M’am între­bat dacă se poate,face aceasta aşa de simplu şi m’am dus să «cer pă­rerea unuia din membrii cel maî competenţi al guvernului.­­» ! Iată ce mi-a spus dînsul: — Nu, fără ni«cî o îndoială, asta nu «se poate. Sintem­ sub regimul constituţional şi trebue ca Proto­colul să treacă prin Cameră şi să fie aprobat de ea. — Fireşte, am obiectat, lucrul se înţelege de la sine, nimeni nu-l contestă, dar dacă iscăliţi proto­Ministrul avea dreptate. Sub ve­chiul regim totul s’ar fi sfîrşit în douăzeci şi patru de ore cu o iradea a sultanului, mai cu sea­mă ,cînd camarila palatului ar fi fost bine.... unsă. Dar sub regi­mul actual lucrurile nu pot să meargă astfel. Trebue votul par­lamentului, ca în orice ţară cons­tituţională. Cînd însă parlamentului i-a tre­buit aproape o lună ca să sfîr­­şea­scă cu protocolul austriac, cît o să-i trebue să isprăvească cu protocolul ruso-turco-bulgar? Dacă acesta e considerat de Cameră cu aceiaşi importanţă ca şi de minis­trul cu care am avut convorbi­rea de mai sus, şi nu-i nici un cuvînt ca să nu fie aşa, nu prea vedem cînd îl va putea vota Ca­­mera maî «cu seamă că detaliile articolelor­­sale sunt mult mai complicate decît ale protocolului austriac şi vor cere o cercetare mult mai migăloasă şi dezbateri mult maî vii. Cît despre ce crede guvernul bulgar asupra întârziere! ce se face în recunoaşterea indepen­denţei, aflu că el va recurge la măsuri p© cari nu le cunosc încă, dar cari cu siguranță nu vor fi plăcute Turciei. B. A. Gnys I­I ,­­56 Muririle din Constantinopol ■ ■>♦!>«♦*■ -----­Mrîngerea tinerilor turci Iradeaua sultanului UeiBlsia guvernului.—Noul mare vizir.—Numărul victimelor.—Cîteva lămuriri.—Neliniște în Macedonia , UN ULTIMATUM cî» legea Seirat să fie res­pectată ; trupele trebu­­ese deci să se întoarcă în cazărmile lor iar popula­­ţiunea să-şi vadă da ocu­­paţiunile ei. Citirea iradelei a fost primită cu puternice a­­clamaţiuni de Străiasca sultanul“. Zvonuri alarmante Pe la 9 seara, se răs­­pîndise s­onal despre a­­sasinarea ministrului de Constantinopol, 1 Aprilie.­La o­ j justiţie, despre ranirea­rele 11 seara a fost numit mare vii­­ ministrului de marina. Se mai svunea că minis­trul de răsboiu a fost făcut prizonier. Morţi şi răniţi După felurite ştirî adu­nate pină aci numărul persoanelor ucise în tim­pul tulburăriior ar fi de 17; răniţii au­ fost 30 la număr.­­& Numirea luî Tevfic Paşa ca mi­nistru de interne, nu a satisfăcut pe răsculaţi şi atunci Poarta s’a văzut nevoită să revie asupra acestei nu­miri. O delegaţie din partea răsculaţilor a tratat apos asupra persoanei pe care o cer eî ca să fie numită în locul pentru care Poarta îl desemna­se pe Tevfic Paşa. Acea persoană este Said-Paşa. Acesta a fost numit după cererea rebelilor ca în vremea ienicerilor. Constantinopol, 1 Aprilie.—S’a dat un nl­isnanim răsculaţilor, amenin­­ţîndu-î că altfel vor fi bombardaţi. Acest ultimatum nu a avut nici un efect ,deoarece răzvrătiţii sunt conştienţi de superioritatea forţelor lor. Inspiră serioase îngrijiri caracte­rul religios al acestei mişcări. Fa­natismul mulţimea este excitat şi în­tre răsculaţi se văd numeroşi preoţi pe cari publicul îi urmează orbeşte într’un număr considerabil. CUM A FOST NUMIT MABELS VIZIR zir, Tevfic Paşa, fostul ministru de externe. Comandantul garnizoanei a demi­sionat şi el; în locul lui a fost numit laver-Paşa. A­­ Succesul răsculaţilor Mareşalul Edhem Paşa, ge­neralisimul trupelor otomane, în războiul cu Grecia, a fost numit ministru de războiu. Noul ministru s’a dus dela Yi­­diz-Kiosk la Stambul, în trăsu­ră, însoţit de numeroase trupe triumfătoare şi precedat de mu­zici. Se pare că trupele sunt pe deplin satisfăcute. Iradeaua Sultanului Primul secretar al­ sul­tanului a dat citire in fata parlamentului, pe piaţa parlamentului,unei iradele zicind că sultanul a primit demisiunea cabinetului şi că se formează actualmen­te un nou cabinet. Masuri au fost luate pentru men­ţinerea tiniştei şi siguran­ţei in ţară. Toţi soldaţii cari au luat parte la răs­coale vor fi graţiaţi. Tur­cia fiind un imperiu mah­o­­metan. Sultanul a­­ordonăt Hăsvătiţii au barica­dat străzile ducînd pe piaţa parlamentului şi se pregătesc a petrece noap­tea acolo. BUCURIA REBELILOR Constantinopol, 1 Aprilie.—După publicarea iradelei răsculaţii au t­­ras mai multe salve şi o mare bu­curie se manifestă în mulţime. S’au tras peste 300.000 de locuri de puşcă şi de tunuri automate. In oraş s’a crezut că au loc lupte groaznice, ceea ce a produs o pa­nică indescriptibilă. « După ce au serbat în mod zgo­­motos succesul lor, răsculaţii afi plecat în partiz­ spre cazărmile lor. NUMĂRUL VICTIMELOR Londra, 1 Aprilie.—După telegra­­me sosite din Constantinopol, nu­mărul victimelor este mult mai mare de­cît acel pe care-l publică ştirile oficioase. Se ştie că mai bis® de 30 de ofi­ţeri au fost împuşcaţi. Cei mai mulţi ofiţeri au fost siliţi să conlucreze cu rebelii. Tinerii turci sînt abando­naţi; pînă şi batalioanele din Sa­lonic, atît de devotate pînă acum comitetului june turc, l’au aban­donat. RĂZVRĂTIŢII IMPUN CONDIŢIUNI Constantinopol, 1 Aprilie.—Tev­­fik Paşa, fostul ministru­­de externe, a fost numit mare vizir. Comandan­tul untului m­aghej.a fțjpfjt în lo­Bărica de Singurele Premiate în Romînia cu MEDALIA DE AUR la concursul de tree­­rătorî de la Herăstrău­ ( run)“ nun 1903 Patentate în Romînia, cu triplă em­otftoare, avînd Machina în interiorul mașinei­ — RECUNOSCUTE CA CELE­ MAI PERFECTE — treeră mult, curat, fără risipi, fără a sparge boabele, fără s­inegri grivii în caz de maluri Cel mai bogat DEPOU şi EXPOZIŢIE perrmaneata de tot felul de Maşini şi Unelte agricole, industriale şi Electro-Tech­nice Societate Anonimă pentru Gbmerciul de Maşini al întreprinderi Technice, fost mm Bucureşti , Str. pesso-VoSa Jrp. 1-3. Sucursale: Brăila Craiova, Constanţa, Varna MARELE MARASIN de MUZICA Consastidele din provitaeie se decimează prompt Note Muzicale cu HABI BABAI? —~ Mai eftin ca ori­unde ***—A TREBUIT Singurele Premiate cu cea maî MARE DISTINCŢIE acordată de Ministe­rul Agriculture! Jean Feder' Fursisor al Curţei Regale BUCUREŞTI, Calea victoriei fio. 54 cuit prin comandantul de staţiune Javer Paşa. Răzvrătiţii nu primesc pe Tewfik Paşa ca mare vizir. Patrule de rebeli străbat­e oraşul. Spre miezul nopţii liniştea se re­stabilise. (A, R). Cîtrah­imir! Cum se vede din telegrama de mai sus, s’a dat satisfacţiu­­ne răsculaţilor. Iradeaua Sultanului făgădu­­eşte înainte de toate graţierea răsculaţilor. Apoi ea le anunţă căderea marelui vizir şi­ a întregului gu­vern. Ea e însă foarte neclară în punctul principal, acela care priveşte tocmai Constituţia. De fapt ea spune că impe­riul otoman fiind islamit legea Cheria trebuie să domnească. Or, prin legea Cheria se înţelege le­gea cea veche, care decurge din Coran şi din canoane şi pe ca­re turcul credincios o crede a­­tinsă prin orz şi ce lege nouă, impusă fie de Padişah, fie pe altă cale. Cererea ca să se res­pecte Cheria,—este deci totodată cererea ca să se suprime Con­stituţia. Irodeaua nu se pronunţă însă lămurit contra Constitu­ţiei, ea ocoleşte chiar chestiu­nea aceasta şi prezintă respec­tarea lege, seria ca ceva ce se înţelege de la sine. Trebue aşteptate deci eveni­mentele ce se vor petrece de a­­cum încolo, pentru a se putea vedea care e soarta Comtitu­­țiunei. ILIIK III Inii îi turcii CINE A TRIUMFAT Mişcarea din Turcia — mult maî serioasă de cît s’a crezut — cu toate ştirile sosite pînă acum, nu poate fi încă înţeleasă nu totul. Nu se ştie încă precis ce s’a petrecut şi ce s’a pregătit. Ştirile foarte numeroase cari sosesc pe fie ce oră, sint încă foarte contrazicătoare. Din sursă ofi­cială nu s’a comunicat mai nimic pină acum, iar reprezentanţii din streinătate ai Turciei, n’au primit încă nici o instrucţie pînă la orele 2 jum. p. m. Ar fi deci prematur a face de pe acum vreun pronostic. Trebue aş­teptată ştirea precisă care din cele trei partide a triumfat: tinerii turci, uniunea liberală sau partidul isla­­mist. De partidul care va lua a­­cum puterea depinde soarta co­nşti­­tuţiei şi poate şi aceea a Turciei. In tot cazul o singură soluţie este de dorit: să se găsească un om al cărui cuvînt să fie ascultat şi care să fie in stare a pune capăt anar­­chieî, care în situaţia de azi ame­ninţă a arunca Turcia in lupte san­­geroase. , , NOUL GUVERN Berlin 1 Aprilie.—Se anunţă din Constantinopol că guvernul a fost astfel constituit: Tevfic-paşa, mare vizir; Edhem­­paşa, ministru de războiă; Rifaat­­ijaşa, ministru de externe. SOARTA TINERILOR TURCI Gek­stantinopol, 1 Aprilie. — în garnizoanele din provincie ofiţerii, partizani ai tinerilor turci, sunt a­­rsstafi şi împuşcaţi de soldaţi. In Uskiub s’au comis srî 10 omo­ruri politice. 66 Constantinopol, 1 Aprilie. — în toate cazărmile ofiţerii tineri turci sunt împuşcaţi de soldaţi. . Cetazura este foarte aspră şi ştirî pozitiva lipsesc. BULGARIA SE AGITA ConstantinouL 1 Aprilie.—Ştirile Nelinişte­­in Macedonia — Temeri da tulburări —­­ Sofia, 1 Aprilie.—Ştirile cari so­sesc din Macedonia sunt tot aşa de neliniştitoare ca şi acele din Con­stantinopol. Numeroşi emigranţi cari sosesc din Bosnia pun în mare nelinişte pe locuitorii bulgari de prin sate. Bulgarii sunt în mare mizerie, eî cer pămînt. Bosniacii deasemenea pretind pămînt. Toate acestea tos da foc unei serioase mişcări agrare ale cărei consecinţe nu se pot pre­vedea­. Nu se vor putea* satisfacie pretenţiile unora fără a se provoca mari turburărî din partea celor­lalţî. sosite din Sofia arată că Bulgaria vrea să profite de situaţia şi la ne­­voe chiar ca armele să silească Turcia a-î primi condiţiuurile. Situaţia este foarte gravă. Trata­tivele s’au rapt. LINIŞTEA SE RESTABILEŞTE Constantimopol, 1 Aprilie.—Ştirile senzaţionale că europenii ar fi m primejdie sunt neîntemeiate. Solda­ţii s’au reîntors în cazărmi în parte fără­ ofiţeri, trăgînd focuri oarbe de bucurie din cauza iradelei prim care s’a anunţat demisia cabinetu­lui. Enormul număr de focuri trase timp de o oră şi jumătate a prici­nuit mare excitaţiune dar şi mare panică, deoarece se credea că era vorba de lupte între răsvrătiţî şi celelalte trupe. (A. R), GROAZNIC INCENDIU IN AME­­RICA Rochester (New-York), 1 Aprilie. —Un incendiu violent a cuprins partea de răsărit a oraşului distru­­gînd mai multe case şi biserici, in­cendiul a fost potolit erî seară. Maî multe sute de locuitori sânt fără a­­dăpost. Nu sunt victime. SUVERANII GERMANIEI IN ITALIA Bozen, 1 Aprilie.— Perechea îm­părătească germană a trecut pe aci azi dimineaă mergînd spre Veneția. Incendiul din Rusciuc RUSCIUC, 1 Aprilie. — Erî, pe la ora 1 d. a., un incendiu’pu­ternic a izbucnit în­­mahalaua Panaitului, la «locuinţa bulgaru­lui Ciobaniş, arzînd casa şi alte dependinţe ce se aflau în curtea sa. Dîndu-se alarma, au sosit la fa­ţa locului prefectul oraşului, pre­cum şi pompierii comunali, cari, după o muncă de o oră, au loca-« izat incendiul. Pagubele evit de cîteva mii de ţei.—Rail. , II... Pentru „Căminul Cultural” Direcţiunea „Căminului cultural“ exprimă «mulţumiri vii şi călduroa­se doamnelor şi domnilor cari au binevoit să contribue «a ajuta pe copilele «din cursul gratuit, spre a fi îndrumate temeinic pe cala de muncă cinstită. Au contribuit cu banî: familia Adamovicî 5 lei; banca M­armo­­rosch, Blank C. S. A. 100 lei; banca Generală Romînă 50 lei; d. L Bi­­bicescu 40 lei; d. dr. N. Minovicî 20 lei; The Bank of Romînia L­td 20 lei; banca­­de credit Romín 20 lei; Alfred L­ Owenbach 20 lei; d. Grigore Alexandrescu 40 leî; d. C. Jocu 10 lei; direcţiunea petroliferă Bleichröder 20 lei; d. Şerban 20 lei; d. Gustav Reitz 10 lei; d. M. Ciucean 10 leî; «d-na E. Carp 10 leî; d. Sigmund Prager 10 leî; Da­cia Romînia 5 lei; «d. N. Theofiles­­cu 5 lei d­. Ilie Dumitrescu 10 leî; d. «P. Arghirop­ol 3 leî; d. Pavel Ne­­greanu 5 lei; drogueria Diamandi 5 leî; ico­mp. Markton 3 lei; Nedes­cifrabil 4 lei; Anonim 10 leî; ele­vele şcoaleî No. 1, clasa IV, Tîrgo­­vişte, 4.50; Lili Mancaş 1 leu. Au contribuit «cu «diferite obiecte următoarele inimi generoase: ma­gazinul O. Müller, «diferite obiecte de menaj; Luca P. Niculescu, mu­şama şi feţe de masă; «sucursala Sulica Orghidan, molton pentru ro­chiţe; S. D. Farchy, 10 metri bas­­chet; Ruleta, 4 perechi ciorapi; magazinul Carmen Sylva 12­­metri finet; Au Bon Marché 1 bucată si­­fon; Fuhn, 2­ jersey; Becheanu- Iliescu, cîteva cupoane; Jean Po­loni 5 m. flanelă; „Au bon Gout” 2 paltoane şi 2 bolerouri; Globul Verde 8 m. barchet; M. O. Alpern rechizite şcolare; Bousn’e et Co. o maşină de cusut; O zahana mate­rial de desiinfectat; «d. H. Palack, 2 perechi pantofi; Kolaus Socaciu, flaneluţe; Fin­e de Siècle, 2­­bluze; sucursala Luca P. Niculescu, mate­rie, barchet; Karnbach, 2 jachete şi două perechi mînuşi , în Capitala, de la Sf. Gheorghe, compus din cinci camere, bucă­tărie şi cameră de servitori, spa­ţioase, luminoase, la soare, singur în curte, tot la canal, apă, gaz sau electricitate. Chirie pînă la 2000 lei anual. Oferte pe adresa II. 4, la acest ziar. Teatrul LIRIC Compania Lirică Romînă Conducerea Const. Grigoriu — Miercuri 1 Aprilie 1909 — Reprezentaţie extraordinară dată în beneficiul d-luî C. IS. Justin Se va juca Voivodul Ţiganilor 7Der Zigeunerbaron) operetă în 3 acte. Muzica de Iohann Strauss. '"CASA DE SCHIMB 1. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 1 Aprilie Gump. Vînd 4% ilifa amor. 19DB cqes. “8iT^ 89 50 4°/o| » . 1905 a. b. 89— 89 50 4°/0 Rentă internă ’ 90 25 90 75 4% Diliig. Som. Buc. 1903 86 75 87 25 4% » *3 1906 86 75 87 25 5°/o „ , „ 99 25 99 75 4 Va „ » , 90 65 91 — 5°/0 Ser. Func. rural 97 75 98 25 4% , , „ 86 75 87 50 56/0 „ , urb. Bu. 97 25 97 75 5%, , . „ Iași 93 75 94 25 Ac. B. Națională 4040 — 4060 — 1 „ , Agricolă 415 — 425 — » „ Se. Buc. 140— 145 — Cor. val. austr. 105 — 106 50 Mărci germane 123 50 125—­ Banc. franceze 1100 25 101 — „ itaniene 100 — 101 — . rubl.hlrttî 265— 268 — Dr.lMMSp­reia Fasultarea din Paris fost elev al profesorului fenrnier Bouieig âc Piele și Sifilis B­OALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (lingă in­s.-flin­a Consult. S—10 a. m. și 2—5 p. m. -OsaSeSe Mesiieiuiitii Diaree (adulţi şi copii), Di­zenterie, Colite, Apendicite, Constipaţie, Furunculoza (coşi) şi Eczema cînd sînt în legă­tură cu Infecţiunile intes­tinale se tratează admirabil cu LACTOFERMENT Aprob. de Direct. Serv. Sanitar­­ zilnic proaspăt preparat numai în I Laboratorul dr. G. Itobin S, Str. I. C. Brătianu. Telefon 13/69 Flaconul 2 lei__Provincie 2.50 | — contra mandat poștal — Prescris de sinnilăIlis nocstre medicale Vindecări numeroase 1.1. Demetrîad Fost intern al spitalelor Ronitor al Clinicei de Maladii Genito-Urinara (Spitalul Neker, Paris). După doi ani de asistenţă în servicii'^fc­ol. Alharan (Guyon) din Panel s’a reîntors în ţară sta­­bilindu-se in Strada Pitar-Moşu No. 15 — Consultaţiuni 5—7 — Epitropia Generală Casc. Spitalelor şi Osp. Sf­. Sprite din laşi AN U­N CIU Se face cunoscut că în ziua de 9 Aprilie 1909 ora 2—4 p. m. se va ţină în" camera acestei Epitropie licitaţie publică prin oferte sigilate pentru închirierea stabilimentelor Băilor Slănic (Moldova) notate mai jos pa timp de un an sau trei ani, cu in­,­cepere de la 15 Mai 1909. Licitaţia se va ţine conform Art. 72— 83­ din legea comptabilităţeî ge­nerale a statului şi a regulamentului de licitaţie a Epitropiei, cunoscînd că supra oferte nu se primesc. Concurenţii sunt invitaţi a se pre­zenta în acea zi însoţiţi de o garan­ţie în numerar sau efecte publice, în valoarea indicată în dreptul fie­cărui stabiliment. Condiţiunile pentru închirierea a­­cestor stabilimente se pot vedea în ori­ce zi de lucru la serviciul Admi­nistrativ din cancelaria Epitropiei G-le Iaşi. 1) Localul No. I de sub oţelul Mare (Cerbu) pentru ceasornicărie şi biju­­­terii, garanţie provizorie 100 lei. 2) Localul No. 2 din fosta Hală de bere pentru galanterii, gr. pr. 150 lei, 3) Localul No. 3, idem idem, 100 lei« 4) Restaurantul No. 2, idem 400 lei! h) Localul No. 6 din piața bâiler pentru croitorie bărbătească gar. pr 50 lei, , 6) Localul No. 3 de vis-a-vis de sala de cură, gar. prov. 100 lei. 7) Spălătoriile din Satul Nou, gar prov. 100 lei. 1909. Martie 12. Driradie Sterian Specialist Reale Interne și sifilit pe Sîr.­ Bireescu-Voda No. 22 Specialist în: a.

Next