Adevěrul, mai 1909 (Anul 21, nr. 7063-7089)
1909-05-04 / nr. 7063
T.tJrtT 1 MafH 1901 M Ilii fiiali ale ziarului ..DIMIMEAȚA": 1. Basa «■ Smuresti Strada Minotaurului 7 TM ÎL Casa m Brăila li. Casa M lași Strada Romînă 9 — Libere de orice sarcina — Un dormitor complect 0 sufragerie complectă 12 garnitură de Mobilă de salon 100 abonamente la ziarul „ADEVERUL” a Premiilor LEB 75.000 Tragerea se va face în public cu cea mai mare rigurozitate de către reprezentanţii Camerei de comerţ din : Bucureşti, Iaşi şi Brftea'TPB ' Costul abonamentului rămîne acelaşi. Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 20 cupoane de participare; pe 6 luni Lei 11, dînd dreptul la 11 cupoane de participare; pe 3 luni I*e|Q, dînd dreptul la 4 cupoane de participare. în*« Strada Mihaî-Bravu 236 special comandat« la: Marele Magazia de Mobile La Gensum București, Str Doamnei No- 9 Et. I txxxxxixxmaxxxjQ I APROBATE DE ONOR.SERVICIUL SANITAR SUPERIOR LJ 0 OBmiTATEAsi CONSTI RATIA o SE’VINDECATEMEINIC PRIN fcj PILULELE peREDUCTIUNE ;□ de MARIENBAD LJ AIE DT SCHINDLER BARNAY Q <>■ . CONSILIER IMPERIAL SÄ SUCCES DE PESTE 30 ANI “ M PURTIND PORTRETUL SI SUBSCRIEREA O-SCHINDLER BARNAY ?fcA*n*LfeAsfl, PREȚUL ^ 5 LEI HaAjvrCdla/fi H ’ SUNT ORIGINALE NUMAI ACELE CU AVISUL PORTOCALIU, LJ □ B DE VANZARE IN TOATE FARMACIILE CDujulXXXXXZXIII IMPORTANT pentru AGRICULTORI „IZBANDA“ aparat pentru făcut SIRE de PAE Aplicabil și condus direct de la maşinele de treerat 99 BREVET „WAIDMANN —In Romanii, Emnia, Austria şi site State Cuitcă— Transportă paiele direct de la batoza de treerat la distanţe peste o sută de metri, tocmind sire chiar de peste 25 metri Înălţime, fără întrebuinţare de vite şi cu Va din personalul obişnuit. SUCCES DESilVARSIT — Costul facerei sirelor redus ia o cheltuială minimi Accelerarea treeratului prin îndepărtarea repede ZZZZZZZ si regulată ninelor ' ' Cereți prospecte gratis și franco la: ]Vf. CASSTWER CBMOTA Ol Hoalizăzi complect urine sîoge, spute secretului, suc gastrici fecale, paraziţi, tumori etc. Laboratoriul Dr. C. ROBIM singurul Dr. în medic, specialist cu o pract. de Laborator de 15 ani. De 11 ani şef de Laborat. ar Spit. Civile. Str. I. C. Brătianu 5 (Telefon) Cel mnaî mare institut cart. de I Bacteriologiei Microstcopie, ţi Chimie. Secţie special&panfitro higieniot şi industriale: apă, via, bere, lapte, ceară, stofe, etc. Vase pentru strîne urina, etc. şl ipetrucţiuni se trimit la cerere. JSTEKiL A” - Furnisorul Curţeî Rega.'e — Recomandă tot felul de : Săpun fin de toaletă SAPOIIH DE RAS — higienîc pentru obraz — precum şi Luminări de stearină de calitatea cea mai superioară De vin zare la principalele droguerii magazinede manufactură şi coloniale din ţară. BĂILE ORAHEŞTI — Vâlcea — —Se deschid la 15 Malci— Ape »»durate, sulfiroase şi alcaline. Conţin litiu. Indicate în maladii sifilitice, blenoragice, scroifule, ibaale, de piept, pigtv&.. Poziţii muntoase splendide. Hoteluri cu 96 camere de la 3 lei cu reduceri pentru familii, restaurante, poştă, telefon, distracţii. Preţ redus pe căile ferate. Instalaţii moderne cu vapori. Apele captate de băut gratis. Terenuri pentru vile de vin- 9»re* cu 50 bani m. p. Informaţii şi prospecte la : Administraţia Băilor Oloineşti-Vîlcea; la d. 4*1 puţureanu Craiova; la d. avocat luliu Dragomirescu, Str. Brezoianu 1 bis. Bucureşti. M. I. Negreanu — AVOCAT — s’a mutat înr. Principatele-ținite, 63 isutitaţiuni de la 8 la H am VIELE Sili Mim 2, Strada Zorilor 2 (Palatul Muntelui de Pietate) Telefon 23/97 Vinuri de cea mai superioară — calitate — Local de Consumaţie Serviciu la domiciliu Angrosistîlunli se acordă rabat bitii Pe vf uzare tie publica, cu începere de la 12 Mai a.c. orele 2, mobilierul şi obiectele de arta, proprietatea Moştenitorilor Nicolae Blaremberg. Licitaţia se va ţine la casele din Strada Episcopiei No. 3, unde mobilierul şi obiectele de artă sunt expuse. Doritorii le pot vizita în toate zilele între orele 10:4. Preţurile cu cari începe licitaţia, sunt fixate în catalogul ce se găseşte în sus zisele case Pentru ori-ce lămuriri a se adresa d lui Dr. Dimitropol, strada Ştirbei-Vodă 54,şi d-nul Virgil Papadat, avocat, Str. Fintinei 50, n. Mini«« Dein Facultatea din Hiena Fost operator la Prof. V. Eiselsberg. Actualmente operator la Prof. Schauta Fsee consultsfiuni cu specialişti Vienezi VLENA.— VIII Wickenburggasse 24, Thur 7 Iteclamasufietul comerţului Curierul spectacolelor •— Dumnică 3 MaiS — TEATRUL DE VARIETĂȚI (Im. penal), str. Cîmpineanu 16. In toate serile reprezentaţiunî pentru familii. Program artistic noil şi foarte variat. Debutează S. Bernardo, primul şi cunoscutul cupletist şi comic romín, Julian comic romín cu originalul sau program „Scene de mahala“. Trupa Ionescu canto şi dansuri naţionale. Vocurox, comic german şi alţi artişti si artista angajate anume. Duminicile şi sărbătorile Matineu cu intrarea gratis. Hipodrom.— Alergări de cai, la orele 3 d. a. GRADINA TERASA a berărie! şi restaurantului „La Carpaţi". — In toate serile dela 7—18 şi jum. seara şi Duminica dela, 5—7 d. a, concert dat de profesorul Emile Piffp de la Conservatorul din Milano. Restaurant la carte şi preţ fix 1.604 feluri. Specialitatea casei: bere â la Pilsen, din fabrica CzeR. PALATUL ATENEULUI.—Concert de compoziţii româneşti dat de dşoara Elena Drăgulinescu. EXPOZIŢII. — In strada Cometa No. 24 expoziţia de lucru de mină şi stofe naţionale a societăţilor „Munca“ şi „Ţesătoarea" deschisă de la 2—6 d. a. — In palatul Ateneului expoziţia de cusături şi alesăturî romîneşti a societăţe! „Furnica“, muzee MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kiseleff). Deschis Duminica şi sărbătorita de la 10 — 4 d. a., iar joi de la 11—3. MUZEUL DE GEOLOGIE ŞI PALEONTOLOGIE. (Universitate).— PINACOTECA STATULUI TPalatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).. ATENEUL ROMÍN, fvizitarea localului şi colecţiilor sale). Deschis in fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Universitate). Deschis Duminica şi Joia ca şi în toate zilele de sărbători, dela dimineaţa pină la 3 d. a„ iar pentru vizitatorii străini sau din provincie, in toate zilele. Intre aceleseere MUZEUL ETNOGRAFIC SI DE ARTA NATIONALA. (Moneria Statutuî şoseaua Kisselei). NU fiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoirea direcţiei Ilii« Advocat »?a mutat Str. Apolodor No. 8 fCasel«* Falii) celelalte au rămas la inamovibilul „io lei", Gu lua Traian Demetrescu pentru © nuvelă, squm douăzeci de ani, ia si Qazaban a«l. Și cit la Gazaban zi pentru q nuvelă ori gin la la si Ion Popescu pentru «na tradusă. „Luceafărul" din gibifi, încaltea deși are venituri foarte mari, a rămas înapoi de tot: plăteşte cu cHlva lei pagina de proză, iar ppg. ziile — cele pe cari le plăteşte cu şase lei şi douăzeci de bani bucata...’ • ■*». In ultimul număr al revistei „Viata romînească", d. Spiridon Anto»nescu, distinsul critic artistic al ncesteî reviste, găseşte prilej aft fie melancolic din pricina expoziţiei (e la Teatrul Naţional. D-ga ne spune că a călătorit mult In viaţă, că a văzut tablourile nemuritorilor, că a fost la Paris şi «ai-e dor de muzeele văzuta odinioarft, muzeele pe cari zadarnic la caută în Bucureşti fiind că în Bucureşti, pictează Aricescu... Virililesicu,,, Petrescu Mogoș,« Dimancea... Să ne iertem. Antonescu, D-sa, eara e de obiceiul sever, a prea sentimental de astă dată. Repetă eterna poveste a criticului care, în judecarea unei piese de începător, caută tragicul lui Sofocle, avîntul lui Hugo, măestrift ]pj Sardou, profunzimea lui Ibsen şi puterea, de observaţie a lui CapUS, său cere cutărui verificator cu intenţii, emoţia pe care o dă poezia unui maestru. Nu domnule Antonescu, nu trebue să vă revoltaţi, nici să vi se urce sîngele în obraz de ruşine şi indignare: „Toate cu rostul lor“ spune burghezul, —şi are dreptate. Bucureştii n’au nici 300.000 de locuitori, pe cînd Parisul are peste meni pentru asta. Cine a admirat 3.000.000. Şi nu se indignează niodinioară pe Puvis de Chavannes şi pe Marcel Renoir, sa nu caute emoţii superioare la Aricescu... Angelescu... Vintilescu... Dimaneea... Sau dacă le-a căutat şi nu lea găsit, să nu-şi tipărească în felul acesta părerile, fiindcă-şi „compromite reputaţia“.... In fruntea numărului 9 din „Luceafărul“ Carmen Sylva publică un articol frumos, despre scriitorul suedez Ernst Mauriciu Arndt, pe care îl caracterizează admirabil. „Arndt era de-a extraordinară vioiciune; povestind, se Tulăcăra îi lovea pe mama pe umăr, uneori chiar cu pumnul; mama îi învăţase obiceiul şi ii poftea întotdeauna de a dreapta, fiindcă pe partea bolnavă ,nu suferea nici cea mai mică atingere. „Aşa era Arndt: îşi uita de sine cînd povestea; făcea spume la gură, da din mîinî, lovea pe mama pe umăr, şi-mi îndesa pe fructa degetul lui zdravăn“. In acelaş număr, o nuvelă deAgîrbiceanu, cum sînt puţine în literatura romînească- Peste proza acestui scriitor, pluteşte un mister care te tulbură, te înfioară. Are o adîncime în care vueşte ceva din necunoscut parcă, glasul realităţii, care lipseşte atîtora... Ziarele de peste munţi încep să îşi purifice limba şi să publice articole de interes şi pentru romînii din regat. In afară de revista „Ţara noastră" care va face epocă în ziaristica Ardealului, ziarul aradean „Tribuna“ caută să devină interesantă, menţinînd in permanenţă un foileton original şi variat, angajînd corespondenţi la Paris, Roma, etc., şi tipărind literatură. In ultimul timp, a publicat în foileton o schiţă iscălită Eugen Bratu, care, de n’ar fi pseudonimul e vre-urruî prozator cunoscut deja, făgădueşte încă un bun nuvelist al Ardealului. Cellalt ziar, „Lupta“ din Budapesta, caută să-şî servească cititorii cu foiletoane, uneori reproduse, alte orî originale. „Ungaria“ organul românescu al maghiarilor e scris într’o limbă oribilă, corupînd pe lîmgă credinţele politice ale cititorilor săi, şi simţul hrabei romîneşti. Victor Eftinsin Plângeri Din abuzurile notarilor Săteanul Trandafir Zaharia din comuna Sardana, judeţul Dîmboviţa, s’a prezentat evîda redacţia noastră spre a se plînge Împotriva mizeriilor pe cari le îndură locuitorii nmnitei comune din partea notarului Marin Dineul mai Acesta speculează pe ţărani fuindu-le dte 5 lei pentru 0 cununie, cit© 10—15 lei pentru facerea unui act de vînzare de pămînt sau arendare, cite 2 lei pentru un bilet de botez, cite 50 bani pentru un certificat da proveniență, etc. Afară da aceasta, timp de 3 ani cît a fost circiumar, a strîns ele pe la oameni, aproape 180 pogoane de pămînt, în schimbul cărora n’a dat de cît băutură, cu contracte pe cari le redacta cum voia căci tot el era notar. In urma nouei legi a circiumelor si-a in- Au Bun Marcii, Bucureşti, TM Strada Lipscani 60-62, — Bucureşti A Sosit asortimentele Pălării pentru Dane MODELE DE PARIS Catalogul general al Magazinului se trimite la cerere gratia si franco *rtmm Alexandra Haien — ULTIMELE CREAŢIUNI - IAŞUL POLITIC D. Săndulescu ca prefect de poliţie. — Confiscarea „Adeverului“.—Bunneiile d-lui Stelian.- D. Săndulescu rămîne.— Sacrificarea d-lui Stoenescu — Ancheta magistratura! şi d- Hamanglu.-O atitudine IAŞI, a Mal. — D. Gh. Săndulescu, prfect de poliţie ţinea, să pătrundă In magistratură. Dorința aceasta părea legitimă. D. Săndulescu e om practic și legeri generale cu destul foc, pentru alegerea d-sale. Cu toate aceste, se pane, cft d. Stelian nu s'a lăsat a fi convins . . câ bănuiala nu e întemeiată, și înttrzierea ce se pune In cotuplec l.numirea nu s’a făcut.tarea miniateruluiî, pare a fi o indicaţie că regimul nu va putea împlini 4 anî, şi atunci e de preferat a te îngriji de viitor cu o oră mai curîndi. O fi avut multe părţi slabe, dar trebue să recunoaştem, că d- Săndulescu n’a abuzat de puterea sa de prefect de poliţie, in aceşti din urmă doi ani. Şi să recunoaştem că i-a părut chiar rău, cînd a fost silit într’o zi să confişte „Adeverul“, dar n'a făcut declt să execute un ordin telegrafic precis al ministerului de interne. D. Săndulescu, care are adversari neîmpăcaţi, are şi multe simpatii în public, căci, pe cît se poate îndatorează lumea. Şi e fapt, că în cazul ultimilor ani, cu toate că în localitate au fost evenimente însemnate, totuşi d. Săndulescu, a fost atacat cu mai puţină vehemenţă deşi pentru unele evenimente fu făcut discreţ responsabil. Liberalii din localitate nu s’au opus la numirea d-luî Sănduiescu în magistratură; din contra eî stărue pentru ca acesta să devie un fapt îndeplinit, P. Stelian a pus și încă pune întîrziere in a face această numire. Nu se cunosc precis motivele. Asupra persoanei d-lui Săndulescu, nu poate încăpea discuţiune. Căci d. Stelian cunoaşte bine şi personal pe actualul prefect de Iaşi. Nu are prin urmare nevoie ministrul de justiţie de nici un fel de informaţiune, pro sau contra. Au trăit amîndoi în Iaşi, au fost colegi în aventură şi au dus multe lupte politice în comun. Se mai spune însă, că ministrul de justiţie, bănueşte că d. Săndulescu n’ar fi luptat In ultimele a-D. Săndulescu rămîne prefect de poliţie, — cu gîndul întins ca la timp să plătească poliţa actualului ministru de justiţie. O adevărată furtună Insă a stîrpit sacrificarea d-luî Stoenescu, procuror de Curte. Activitatea de magistrat a d-lui Stoenescu, poate servi ca mediel de integritate, de imparţialitate. Lumea nedumerită, se întreabă atunci, asupra cauzei acestei sacrificări. Şi răspunsul este: o acţiune politică. Un distins membru al baroului îmi spune în această priviniţa,! — ,,Sacrificarea d-luî Stoenescu este o răzbunare politică, în urma atitudine! demne avută de d. Stoenescu, în acel conflict cu d. Hamangiu, care s’a sfIrşit prin cunoscuta anchetă şiadresele d-luî ministru de justiţie. Prin înzghebarea acea s'a cercat de a se lovi in unii magistraţi, bănuiţi a fi avut altă dată sentimente pentru alte partide politice. D. Stoenescu a avut o atitudine energică şi demnă. S’a încercat atunci să fie ponegrit, dar însuşi ancheta a trebuit să recunoască, că nimic nu s’a putut imputa d-luî Stoenescu. A trecut timp de atunci, — dar acei cari căutau nod în papură nau renunţat la planul lor, şi au reuşit ca din senin să aducă sacrificarea d-luî Stoenescu. Aceasta ar fi o explicaţie—dar fapt e, că însuşi mulţi liberali, critică cu vehemenţă această sacrificare, după o muncă de 20 anî, a unui integru magistrat. Şi chestia nu se va închide aşa de uşor.—Danchis circiuma de formă, în realitate insă aducea vin şi ţuică în pimniţă şi vindea fără nici o teamă. Toate aceste fapte au fost denunţate ministerului de interne Cifre a trimis în anchetă pe administratorul plăşeî. Ancheta însă n’a avut nici un rezultat şi de atunci, 19 ţărani fruntaşi cari au depus contra notarului, nu mai pot trăi în comună din cauza persecuţiilor acestuia. Sătenii cer acum o nouă anchetă-Aniversarea lui De la Consiliul superior agricol de ziua de 1 Mai, au fost transferaţi următorii inspectori agricoli: D. căpitan C. Răceanu de la Brăila la Ilfov; d. Ioan Dumitrescu de la Mehedinţi la Brăila; d. dr. A. Buzoianu, care finea locul de la Ilfov, a fost numit pe Ungă consiliul superior. D. Victor Capeleanu, licenţiat în drept a fost numit inspector la Mehedinţi. Prin legea pentru modificarea, unor articole din legea Invoelilor Agricole, s-au creiat pe lingă Consiliul superior agricol, trei posturi de şefi de biurou, în care este vorba a fi numiţi d-nui Ioan Manoles ott, Em. Alexandrescu și Şerban. Tg. Radu D. Florescu, actualul registrator general va fi înaintat in funcțiunea de șef al serviciului registraturei. OI. Trei proprietari norocoşi Pe aceste timpuri grele ctnd case ca lumea nici nu se găsesc, este o fericire să te culci chiriaş nemulţumit şi să te occi proprietar fericit şi aceasta fără multă bătae de cap şi cu nici o cheltuială. Această minune care, la prima vedere se pare imposibilă, s’a întîmplat ca d-nii G. Urseanu din gara Larga, Ion Munteanu din comuna bădiţi şi d-na Lindenberg din Bucureşi, fericiţi! cîştigători al principalelor premii acordate de ziarul „Dimineaţa“ came, cu un singur abonament, nu a devenit proprietrîn trei frumoase imobile. Şi seria acestor fericiţi proprietari nu e terminată, ea e d’abia la începutul eî, căci cu noul premiu început acum, oferim abonaţilor „Dimineţeî“, în afară de alte premii de valoare, şi trei frumoase imobile în valoare de 75000 lei, libere de orice sarcină în Bucureşti, str. Minorarului 7, Iaşi, str. Romană 9 şi Brăila str. Mihai Bravu 256, care se pot cîştiga numai cu un abonament de lei 20 pe un an, lei 11 pe 6 lunî sau, lei 6 pe 3 luni. “ Tragerea acestor premii se va face în aurind cu cea mai mare rigurositate de cătrn reprezentanţii Camerelor de comerţ din Bucureşti, Iaşî şi Brăila. Grăbiţi-vă deci, de a vă abona la „Dimineaţa." ca să puteţi deveni cu atîta uşurinţă proprietarul unuia sau mai multe imobile. . 3 Maiu 1848 „Viitorul* cerc de cultură al muncitorilor romini, transilvăneni va sărbători pe 3 Maiu, cînd se împlinesc 61 de ani dela adunarea naţională de pe cimpia libertate dela Blaj, printr’un mare bal popular la Eforie. Venitul balului este destinat pentru înfiinţarea de biblioteci româneştî în satele şi oraşele de peste munţi. Balul se dă sub patronajul d-luî Const. Miile. Vor participa la bal şi d-niî G. Goşbuc, Liciu şi Mihăescu dela Teatrul Naţional, cum şi d-niî I. Dordea, elev al conservatorului, I. V. Sorion, care va vorbi despre însemnătatea lui 3 Mai. Concertul institutorilor şi institutoarelor Aseară a avut loc în sala „Liedertafel“ concertul Institutorilor şi institutoarelor, pentru mărirea fondului cercului cultural. Concertul s-a dat sub patronagiul d-nei şi d-luî Sp. Haret, ministrul instrucţiune! şi cu concursul d-nelor Eugenia Gardian, Stella Ghermănescu, d-lor J. Livescu, P. Ghimpeţeanu şi al corului liceului Matei Basarab, sub conducerea maestrului Ghermănescu. Concertul s-a început cu „Corul vînătorilor“ de Weber, executat, de elevii liceului Matei Basarab. D-ha Garolian a cântat „Vissi d’arte, vissi d’amore“ de Puccini, „Non t’amo piu“ de Paulo Tosti şi „Doi ochi“ de Gr. Ventura. D. P. Ghimpeţeanu a cîntat bine „Our tolis“ de Haydn şi „Rameaux“ de Faure, cu acompaniament de orgă, pian, violoncel şi corul liceului Matei Basarab. D-na S. Ghermănescu a cîntat „Freischütz“ de Weher. D. Livescu şi-a recitat două monoloage proprii „La întuneric“ şi „Regina“. Elevul Medriceanu a executat la flaut „Fantaisie hongroise“ de Fr. Dopper şi „Dansa viRageoise“ de C. Dumitrescu. Concertul s-a încheiat cui „Cîntec de Mai“ executat de cor. S’a oferit buchete de flori d-nelor Gardian şi Ghermănescu, iar ceilalţi au fost răsplătiţi cu lungi aplauze. A asistat la acest concert d-na şi dl. Spiru Haret, ministrul instrucţiune!, d-na şi d. Teodoru, secretar general al ministerului de instrucţie, d-ni ipectori şcolari şi un mare număr de institutori şi institutoare. După concert a urmat dans. Timpul în Europa Frumos la Viena, ploaie la Budapesta, nori la Londra, răcoare la Liverpool, splendid la Paris, temperat la Berlin. ADEVERTL Osmu ei de rejen zapoală — De la corespondentul nostru din Londra — Cadavrul misterios. — Femee—bărbat. — Pasagerul de la hotel.— Geamantanul bizar.— Depoziţia servitoarei.— Cine să fie?— Pe calea descoperirii misterului.— Un advocat reputat Acum câteva zile un pescar din Penzance, orăşel situat la extremitatea Engliteral şi care-şi trage toată bogăţia din comerţul de peşti, pe clnd se întorcea, în zorii zilei, în port, cu trei din oamenii săi, zări întinsă pe povîrnişul iStîncilor o formă omenească. Apropiindu-se, putu deosebi că era o femee adormită, sau mai curînd moartă, căci, cu toate că-i «e adresă prin tot soiul de ţipete nu obţinu nici un răspuns. Starea mării neîngăduindu-î a se avînta în acea parte, căci îi s’ar îi sfărîmat barca, se grăbi a se înapoia acasă, după care alergă de vesti poliţia. Aceasta trimise oameni în spre locul arătat, unde găsiră curînd pe persoana semnalata. O zăriră mai întiî de pe vîrful unei stiici și, in primul moment, presupuseră un accident, prăvălirea vreunei escursioniste imprudente, și organizară ajutoare. Un vameș sprinten primi să i se lege o funie de după mijloc și se coborî. Alte funii îl se aruncară apoi și, după trecere de un ceas, moarta era suită în vîrf. Căci femeia aceasta era moartă deabinelui, și, pe lingă constatarea asta, se mai văzu că e și frumoasă. # La primărie, cînd se scoase cadavrul din păturile ce-l înveleam examenul oficial făcu descoperiri surprinzătoare. Moarta părea o femee între 35—40 ani, voinică şi înaltă, una din acele fiinţe puternice şi viguroase care produce adesea rasa scoţiană. Părul, bogat şi des, era de un bloiid admirabil. Toaleta vădea obiceiuri de eleganţă şi lux. Mîinile erau asemenea în mînuşî fine, dar două cătuşe de oţel, cun chee, de acelea cu cari se servesc detectivii englezi, le ţineau strânse şi un lanţ solid le unea. Aceeaşi particularitate la glezne: picioarele erau încercuite în cătuşe ca şi mîinile. Unul din cei prezenţi voind să pue într'o anume poziţii capul cadavrului, admirabila coafură blondă se desprinse. Nu era decît o perucă, sub care apăru un craniu acoperit de un păr negru tăiat mărunt. Un examen mai minuţios dovedi aproape imediat că moarta era un... mort. Fură atunci chemaţi hangiii din oraş, şi unul din ei, proprietarul hotelului Queen, recunoscu, din primul moment, pe misteriosul sinucigaş. Acesta trăsese la hotel cu patru zile mai înainte, îmbrăcat bărbăteşte, şi se înscrisese sub numele de Daniel Patten, Inginer la Londra. Luîndu-şi în primire odaia, Daniel Patten povestise servitoarei că venise la Penzance spre a se plimba puţi și odihni mult. Intr’adevăr, el eşea de dimineaţă, se culca de vreme şi nu se arăta personalului casei decît în timpul mesei. Ultima dată cînd fusese văzut, într’o Duminică seara, era tot în haine bărbătești; se plimbase cîteva minute pe trotuarul hotelului, aprinzindu-șî o țigară, după care se depărtase, apucînd înspre drumul de fier. A doua zi personalul se mirase de lipsă inginerului, dar nu se neliniștise. De altfel, Patten lăsase în odae un geamantan plin de rufe și haine, cu un „nécessaire“ de drum, ale cărui părţi, fildeş şi aur, reprezentau de mai multe ori valoarea sumei datorate. Aci ajunsese ancheta cind un băeţandru veni aducînd din regiunea stîncilor un geamantan ce conţinea un costum complect de bărbat. Nimic nu lipsea: nici rufele, nici ghetele, nici mănușele, nici șapca de călătorie ce o purtase Daniel Patten cînd plecase dela hotel. Toate fură zadarnic răscolite; nici o hîrtie, nimic care să poată da vreun amănunt asupra mortului. * Cercetările făcute In odaia dela hotel nu dădură nici un rezultat. Depoziția servitoarei era nu se poate mai pozitivă și întărită de mărturiile celorlalţi oameni aî hotelului. Patten nu venise decît cu un singur geamantan, pe care însăşi îl golise spre a-î aranja conţinutul într’un scrin: nu se găsea în el nimic femeesc. De unde vome, dar celalt geamantan ? De unde veneau hainele femeiești ? Nu trecu mult ca să se afle că străinul călător sosise la Penzance cu două geamantane, dar pe unul îl lăsase la gară, de unde îl luase Duminică seara, îndreptindui-se apoi spre drumul ce ducea la stînei. Astfel fiind, era ușor de reconstituit ciudata sinucidere. Patten pusese îi acest al doilea geamantan toata obiectele necesare proectului său, și anume: o cămaşe de batist ornată cu valansiene, o pereche de pantaloni de surah mov cu panglici de satin bleu, ciorapi de mătase ajuraţi, pantofi Louis XV, un corset de mătase mov, două jupoane de o desăvîrşită eleganţă, foi de catifea neagră, un corsaj de astrahan, un boa de pene negre, o pălărie conotier, mănuşi cu şeaisprezece nasturi, o splendidă panică blondă şi două perechi de cătuşe. El ajunese la stîneî In întuneric, îşi schimbase acolo hainele şi se asvîrlise de pe unul din cele mai înalte vîrfuri. Cauza pentru care îşi făcuse cătuşe se atribue faptului că se temea să nu cadă Î11 mare și, fiind bun înotător, ţinea să împiedice orice înmiurire posibilă a instinctului de conservare, , j * Negreşit că afacerea aceasta produse o emoţie generală şi la Queen lumea se ocupa de ea mai mult decît aiurea. Se înitimplă astfel că evenimentul atrase atenţia unui călător care, după ce’şî făcuse domol treburile, dejuna în aşteptarea ceasului idle plecare. Cum n’avea ce face şi se plictisea, urmă şî ea mulţimea către primărie, ascultă comentariile ce se făceau şi, fiind Împins din urmă în sala unde era întins cadavrul, abia aruncă ochii pe el şi scoase un ţipăt de înmărmurire. Toţi îi înconjurară, îi tîrîră în cabinetul primarului şi acolo, în faţa şefilorr poliţiei, dădu toate lămuririle. Se află astfel că eroul groaznicei aventuri e Douglas Sherren-Panton, în vîrstă de treizeci şi şase de ani, avocat înscris în baroul din Londra. Cu toată tinereţea sa, sinucigaşul îşi cucerise î11 lumea judiciară londoneză o autoritate pe care mulţi din confraţii săi o invidiau. Nimic în atitudinea sa nu indica gîndul lugubru cu care se purta. El poseda una din acele inteligenţi excepţional de limpezi. Se caută cu stăruinţă a se afla motivul care să-l fi împins la sinuciderea sa atit de originală. Matrapazltourî poliţieneşti •Cum sa iară din averea Statului— Ne place să credem că autorităţile superioare nu sunt în curent cu seria de matrapazlîcuri ce se petrece la poliţia Capitalei. E îngrozitor de scandalos, jafurile ce se comit în dauna avutului statului de către cei ce sunt puşi azi în fruntea autorităţilor poliţieneşti, de acei ce anchetează în prima linie pe hoţi şi escroci, dar cam de fapt ar trebui de mult să ocupe locurile în rîndul Indii de pe banca inculpaţilor. Sperăm că faptul nu va întîrzia şi deocamdată începem să publicăm cîteva—din cele mai uşoare—din operaţiile lor. 1). Diocot,colonel Brătianu- Loterie, care a putut dobîndi gradele de ofiţer superior numai după ce a încetat de a fi în activitate, ocupă la comandamentul sergenţilor, din strada Spătar No. 9 un somptuos apartament compus din vre-o 10 camere, pentru care statul plăteşte—bineînţeles în alt scop—cîteva mii de lei chirie.... Acest model de comandant, dacă ar fi cevamai modest şi mai puţin „hrăpăreţ“ statul ar realiza o economie de cîteva mii de lei, căci în prisosul apartamentului ocupat de d-sa, s’ar putea foarte bine instala infermeria corpului sergenţilor şi una din companii, cari au localuri separate şi pentru cari se plătesc sume destul de însemnate. D-sa însă s’a dedat la trai luxos—nu vrea să ştie ce are să se întâmple, cînd va sosi ziua juidecăţel şi cînd va fi tras la răspundere. Ce zice lumea, şi ce să scriu gazetele? nu simte întemeiat pe împrejurarea că se rudeşte cu d. prefect şi pe faptul că d. prefect.... tace, ţine în serviciul său personal: Bucătar sergent de oraş, fecior sergent, rîndaş sergent, vizitiu sergent, fată în casă sergent, etc., etc... Şi cind îl vezi că din fundul trăsurei statului sfidează lumea cu necuviinţa caracteristică parveniţilor, te întrebi: ăsta-î cel care acum cîţiva anî, fiind ajutorul d-lui Condopol la corpul sergenţilor era tolerat de milă a ocupa două camere la o cazarmă de vardişti? . 2). La inspectoratul 1 strada Carol, pe lingă comisarul respectiv şi alţi cîţiva sub-comisari, locueşte o familie pe baza titlului de rudenie cu d. Ghimpa ajutorul d-luî locot.-colonel In retragere Brătianu Loterie. Tot la acest inspectorat mai locueşte şi un chauffeur de la automobilul cumpărat de d. prefect din fondurile statului, ca pentru serviciul poliţiei, dar care nu serveşte decit pentru a transporta pe d. .prefect şi familia la moşie. 3). La inspectoratul III din str. Schitu Măgureanu 7, tot apartamentul de sus serveşte de locuinţă d-luî C. Curma, directorul poliţiei. Funcţia de director al poliţiei Capitalei este destul de gras plătită pentru a se putea plăti o chirie, nici unul din foştii directori nu s’a coborit a solicita un astfel astfel de avantaj pentru că nu scrie nicăeri că ar avea dreptul la el, nici In avantajul serviciului nu se poate susţine că este, pentru că în acest caz directorul ar fi mai natural să locuiască la poliţie. Inspectoratul IV, are un inspector titular şi dacă s’ar fi avut In vedere serviciul mai curma acesta ar urma să locuiască la inspectorat, dar pentru că acel inspector nu ştie—poate deocamdată—să facă din învîrtelile camarilei, ba chiar îi stă de multe ori în potrivă.... Camarila a decis a se face pe cit posibil nemulţumiri. D. Durma, directorul, este iarăşi în cauză. D-sa care a ajuns în situaţia înaltă în care se găseşte graţie influenţelor politice şi ca o recompensă pentru serviciile ce a putut aduce în această direcţie, profitîrad de suspendarea din 1907, după ce a terminat cu procopsirea tuturor prietenilor şi rubedeniilor a numit In funcţie de comisari de poliţie doi din feciorii doricî d-sale cu cari azi operează ca la drumul mare. Restul pentru numerele viitoare. Din largul lume! O acţiune a universităţeî din Berlin contra alcoolismului. — In înţelegere cu un număr de alte instituţiuni superioare de cultură, Senatul universitâţeî din Berlin, a întreprins o acţiune contra alcoolismului, ţinînd seama în deosebi de condiţiunile în care se află actualmente studenţimea. Prima şedinţă de inaugurare a avut loc joi 15 Aprilie în, una din cele mai vaste săli ale universitate!, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor. Cuvîntarea de deschidere a ţinut-o rectorul, consilierul intim Kahl. Vestitul profesorde drept civil a arătat urmările nimicitoare ale alcoolismului asupra condiţiunilor sociale, economice şi de higiena publică. La sfîrşit a făcut un apel către studenţime — care nu s’a putut împotrivi ademenirilor veninului alcoolic,—ca să-şî întărească conştiinţa şi energia în această privinţă şi să servească drept pildă poporului german. Conferinţele următoare au fost ţinute de specialişti în materie, chemaţi anume data universităţii, din diferite oraşe ale germaniei. Directorul unui mare sanatoriu, profesorul dr. Kapf, a vorbit despre tratamentul alcoolicilor în stabilimentele, speciale, de vindicare, arisistând asupra metoadelor psihoterapeutice. Profesorul de teologie, Pastorul Ullmann, a vorbit despre „Solicitudinea pentru cei puşi în pericol de ravagiile alcoolismului“, în special deja aspiraţiile umanitare ale organizaţiilor private şi oficiale, precum şi îngrijirea alcoolicilor şi a familiilor lor. , Dr. med. Russler, a vorbit despre creşterea populaţiei şi obiceiul băuturei" şi a cerut cu energie desfinţarea tuturor serbarilor şi prasnicelor, cari stimulează alcoolizmul, senmalîndu-se excese înspăimîntătoare. Dr. Schmender, s-a ocupat de sistemul de pedepse ce se aplică alcoolicilor în diferite ţări şi de reformele ce trebuesc introduse în Germania. Conferinţele şi escursiunile vor urma regulat în zilele următoare: „ Cum creiază dramatici moderni. — In „Le Cri de Paris“ cunoscutul scriitor dramatic Henry Bataille povesteşte în ce chip creiază operile sale dramatice. „Fac o plimbare lungă, în faţa ferestrelor casei mele, ia Allée du Bois, şi’n capul meu, personalile vitoarei mele piese duc o luptă pentru i ideia psihologică a subiectului ce mi l-am ales. Fiecare caută să convingă pa celalt, provocînd astfel conflicte. Cu modul acest se desfășură o dramă regulată, unde eu am rolul de pacinic spectator. Amintirile mele, siluetele unor figuri întîlnite și văzute adese orî în viaţă-mi, apar nebănuit înaintea mea, vorbesc, gîndesc, sa ceartă şi fiecare îşi manifestă ea-caracterul... Şi las aşa ca totul să se des-făşura în voie, pină ce am ajuns la finalul dramei. Daca piesa îmi place, o aştern, pe hîrtie“ Adevărat om fericit, care poartă în capul săt un teatru de marionete, în cari păpușele joacă de la sine, servindu-l apoi ca model penru piesele sale, ce se reprezintă în toate orașele mari ale Europei, ceea ce îî aduce beneficii colosale. Distrugerea a 40.000 litri de gindac] Din oralul Koraenburg (Austria), se anunţă următoarele: Anul acesta în urma apariţiei colosale de cărăbuşi, comuna a hotărît să dea un premiu de cîte patru helleri pentru fiece litru de gîndaci ce i se va aduce. In cursul unei săptămtnî, tinerimea şcolară a furnizat poliţiei din acest oraş nu mai puţin decît 40.000 litri de glndacî. La orele 4 dimineaţa se vedeau cîrdurî de copil, înarmaţi cu coşuleţe, căruţe şi găleţi, pornind afară din oraş, căci cărăbuşii pot fi prinşi cu uşurinţă numai In ceasurile de dimineaţă. Unul din copii se suia pe cîte un pom îl scutura şi gîndaciî cădeau cu sutele iar copiii ceilalţi se grabeau să-î adune In coşurile lor. La orele 7 se preda recolta de gîndacî poliţiei. In curtea primăriei se aflau un număr, de butoaie mari cu var stins în cari se aruncau vătămătoarele insecte. Copiii îşi primeau apoi premiile stabilite. Cu chipul acest pomii roditori din acea localitate au scăpat de o sigură distrugere. IAŞI.— In „La revus de Renseignement“ din Paris, a apărut un excelent studiu datorit d-luî A. D. Xenopol asupra istoriei civilizaţiuneî. — Societatea Cuza-Vodă de sub ■preşedinţia d-luî Ionescu, simpaticul sub-şef de gară, va da două mari serbări cîmpeneştî la grădina Zimbru, în zilele de 17 şi 20 Mai. — Senatul universitar a recomandat pe d. Ilie Bărbulescu, ca profesor definitiv la catedra de slavistică pe lîngă facultatea de litere. — Ministerul de culte a confirmat ca epitropi la bisericile din localitate, persoanele recomandate de administrația comunală. — Mîine au loc la teatrul Sidolî ultimele reprezentațiunî ale cinematografului Pattie. *»an Rănirea de pe şos. ştefan cel Mare Individul Gheorghe Marinescu, domiciliat pe strada Sft. Nicolae No. 106, a făcut elichef cu mai mulţi prieteni şi ajungînd pe şos. Ştefan cel Mare, s’a luat la ceartă cu un necunoscut, care sa lovit cu un ciomag în cap spărgîndui-l. Intervenind ceilalţi scandalul a fost potolit și rănitul a fost transportat la spitalul Golentina, unde a fost pansat de către d. d-rand, D. Lazăr. Agresorul a dispărut. Unificarea anilor de pensie Prin modificările ce s’au adus Drei generale de pensiuni, s'a dat drept tutulor funcţionarilor cari au servit la stat, judeţ sau comună fără reţineri, să verse reţinerile cuvenite pentru timpul în care au servit fără reţineri şi deci să’şî unifice anii serviţi. Cei interesaţi se pot adresa biroului nostru de informaţiuni care le poate da orice lămurire în această chestiune şi se însărcinează a îndeplini toate formalităţile necesare. Onorariile biroului sunt moderate. A se scrie: d-luî L. Vornea, directorul biroului de informaţiuni al ziarului „Adevărul" Bucureşti, str. Sărindar No. 11. BanenefBiEsnscniatorilor Eirpişti in Brăila BRAILA, 2 Maid. — Agapa agrarienilor brăilenî organizată de conservatorii carpişti din localitate a fost urmată de un banchet la monument de 80 tacîmuri. Au asistat d-nii Filipescu şi Rachtivan. S’au ţinut mai multe discursuri. Banchetul s’a terminat la orele 10 noaptea, , 3IM1IE DE DILIC STiilii Ziarele Adevĕrul şl Juxiineaţâ primesc abonamente Revilegiatură ou : Lei 1.50 pe lună in ţară „ 3— „ străinătate. Se primesc şi abonamente combinat«— Adevărul şl Dimineaţă-ou : Lat 3 pe lună în ţară „ 6 în străinătate