Adevěrul, mai 1909 (Anul 21, nr. 7063-7089)

1909-05-04 / nr. 7063

T.tJrtT 1 MafH 1901 M Ilii fii­ali ale ziarului ..DIMIMEAȚA": 1. Basa «■ Sm­uresti Strada Minotaurului 7 TM ÎL Casa m Brăila li. Casa M lași Strada Romînă 9 — Libere de ori­ce sarcina — Un dormitor complect 0 sufragerie complectă 1­2 garnitură de Mobilă de salon 100 abonamente la ziarul „ADEVERUL” a Premiilor LEB 75.000 Tragerea se va face în public cu­ cea mai mare rigurozitate de către reprezentanţii Ca­­merei de comerţ din : Bucureşti, Iaşi şi Brftea'TPB ' Costul abonamentului rămîne acelaşi. Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 20 cupoane de participare; pe 6 luni Lei 11, dînd dreptul la 11 cupoane de participare; pe 3 luni I*e|­Q, dînd dreptul la 4 cupoane de participare. în*« Strada Mihaî-Bravu 236 special comandat« la: Marele Magazia de Mobile La Gensu­m București, Str Doamnei No- 9 Et. I txxxxxixxm­axxxjQ I APROBATE DE ONOR.SERVICIUL SANITAR SUPERIOR LJ 0 OBmiTATEAsi CO­NSTI RATIA o­­ SE’VINDECATEMEINIC PRIN­­ fcj PILULELE peREDUCTIUNE ;□ de MARIENBAD LJ AIE DT SCHINDLER BARNAY Q <>■ . CONSILIER IMPERIAL SÄ SUCCES DE PESTE 30 ANI “ M PURTIND PORTRETUL SI SUBSCRIEREA O-SCHINDLER BARNAY ?fcA*n*LfeAsfl, PREȚUL ^ 5 LEI HaAjvrC­dla/fi H ’ SUNT ORIGINALE NUMAI ACELE CU AVISUL PORTOCALIU, LJ □ B DE VANZARE IN TOATE FARMACIILE CDujulXXXXXZXIII IMPORTANT pentru AGRICULTORI „IZBANDA“ aparat pentru făcut SIRE de PAE Aplicabil și condus direct de la maşinele de treerat 99 BREVET „WAIDMANN —In Romanii, Emnia, Austria şi site State­­ Cuit­că— Transportă paiele direct de la batoza de treerat la distanţe peste o sută de metri, tocmind sire chiar de peste 25 metri Înălţime, fără întrebu­inţare de vite şi cu Va din personalul obişnuit.­­ SUCCES DESilVARSIT — Costul facerei sirelor redus ia o cheltuială minimi Accelerarea treeratului prin îndepărtarea repede ZZZZZZZ si regulată n­inelor ' ' Cereți prospecte gratis și franco la: ]Vf. CASSTW­ER CBMOTA Ol Hoalizăzi complect urine sîoge, spute secretului, suc gas­trici fecale, paraziţi, tumori etc. Laboratoriul Dr. C. ROBIM singurul Dr. în medic, specialist cu o pract. de Laborator de 15 ani. De 11 ani şef de Laborat. ar Spit. Civile. Str. I. C. Brătianu 5 (Telefon) Cel mnaî mare institut cart. de I Bacteriologiei Micros­­t­copie, ţi Chimie. Secţie special&p­anfitro higieniot şi industriale: apă, via, bere, lapte, ceară, stofe, etc. Vase pentru strîne urina, etc. şl­­ ipetrucţiuni se trimit la cerere. JSTEKiL A” - Furnisorul Curţeî Rega.'e — Recomandă tot felul de : Săpun fin de toaletă SAPOIIH DE RAS — higienîc pentru obraz — precum şi Luminări de stearină de calitatea cea mai superioară De vin zare la principalele dro­guerii magazine­­de manufactură şi coloniale din ţară. B­ĂILE ORAHEŞTI —­ Vâlcea — —Se deschid la 15 Malci— Ape »»durate, sulfiroase şi alcaline. Conţin litiu. Indicate în maladii sifilitice, blenoragice, scroifule, iba­ale, de piept, pigtv&.. Poziţii muntoase splendide. Hoteluri cu 96 camere de la 3 lei cu reduceri pentru familii, restaurante, poştă, telefon, distracţii. Preţ redus pe căile ferate. Instalaţii moderne cu vapori. Apele captate de băut gratis. Terenuri pentru vile de vin- 9»re* cu 50 bani m. p. Informaţii şi prospecte la : Admi­nistraţia Băilor Oloineşti-Vîlcea; la d. 4*1 pu­ţureanu Craiova; la d. avocat luliu Dragomirescu, Str. Brezoianu 1 bis. Bucureşti. M. I. Negreanu — AVOCAT — s’a mutat în­­r. Principatele-ținite, 63 isutitaţiuni de la 8 la H a­m VIELE Sili Mim 2, Strada Zorilor 2 (Palatul Muntelui de Pietate) Telefon 23/97 Vinuri de cea mai superioară — calitate — Local de Consumaţie Serviciu la domiciliu Angrosistîlunli se acordă rabat­­ bitii Pe vf uzare tie publica, cu începere de la 12 Mai a.c. orele 2, mobilierul şi obiectele de arta, proprietatea Moştenitori­lor Nicolae Blaremberg. Licitaţia se va ţine la casele din Strada Episcopiei No. 3, unde mobilierul şi obiectele de artă sunt expuse. Doritorii le pot vizita în toate zilele între orele 10:4. Preţur­ile cu cari începe lici­taţia, sunt fixate în catalogul ce se g­ăseşte în sus zisele case Pentru ori-ce lămuriri a se a­­dresa d lui Dr. Dimitropol, strada Ştirbei-Vodă 54,­­şi d-nul Virgil Papadat, avocat, Str. Fintinei 50, n. Mini«« Dein Facultatea din Hiena Fost operator la Prof. V. Eisels­­berg. Actualmente operator la Prof. Schauta Fsee consultsfiuni cu specialişti Vienezi VLENA.— VIII Wickenburg­­gasse 24, Thur 7 Iteclamasufietul comerţului Curierul spectacolelor •— Dumnică 3 MaiS — TEATRUL DE VARIETĂȚI (Im. penal), str. Cîmpineanu 16. In toa­te serile reprezentaţiunî pentru fa­milii. Program artistic noil şi foarte variat. Debutează S. Bernardo, pri­mul şi cunoscutul cupletist şi comic romín, Julian comic romín cu ori­ginalul sau program „Scene de ma­hala“. Trupa Ionescu canto şi dan­­suri naţionale. Vocurox, comic german şi alţi artişti si artista anga­­jate anume. Duminicile şi sărbăto­rile Matineu cu intrarea gratis. Hipodrom.— Alergări d­e cai, la orele 3 d. a. GRADINA TERASA a berărie! şi restaurantului „La Carpaţi". — In toate serile dela 7—18 şi jum. seara şi Duminica d­ela, 5—7 d. a, con­cert dat de profesorul Emile Piff­p de la Conservatorul din Milano. Res­taurant­­ la carte şi preţ fix 1.60­­4 feluri. Specialitatea casei: bere â la Pilsen, din fabrica CzeR. PALATUL ATENEULUI.—Concert de compoziţii român­eşti dat de d­­şoara Elena Drăgulinescu. EXPOZIŢII. — In strada Cometa No. 24 expoziţia de lucru de mină şi stofe naţionale a societăţilor „Munca“ şi „Ţesătoarea" deschisă de la 2—6 d. a. — In palatul Ateneului expoziţia de cusături şi alesăturî romîneşti a societăţe! „Furnica“, muzee MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kiseleff). Deschis Duminica şi săr­bătorita de la 10 — 4 d. a., iar joi de la 11—3. MUZEUL DE GEOLO­GIE ŞI PALEONTOLOGIE. (Univer­sitate).— PINACOTECA STATULUI TPalatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu)..­ ATENEUL ROMÍN, fvizitarea localului şi colecţiilor sa­le). Deschis in fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Uni­versitate). Deschis Duminica şi Joia ca şi în toate zilele de sărbători, dela­­­ dimineaţa pină la 3 d. a„ iar pentru vizitatorii străini sau din provincie, in toate zilele. Intre ace­lese­ere MUZEUL ETNOGRAFIC SI DE ARTA NATIONALA. (Mone­­ria Statutuî şoseaua Kisselei). NU fiind inaugurat încă, e deschis pu­blicului numai cu învoirea direcţiei Ilii« Advocat »?a mutat Str. A­polodor No. 8 fCasel«* Falii) celelalte au rămas la inamovibilul „io lei", Gu­ lua Trai­an Demetrescu pentru © nuvelă, sq­u­m douăzeci de ani, ia si Qazaban a«l. Și cit la Ga­zaban zi pen­tru q nuvelă ori gin la la si Ion Popescu pentru «na tra­dusă. „Luceafărul" din gibifi, în­caltea deși are venituri foarte mari, a rămas înapoi de tot: plăteşte cu cHlva lei pagina de proză, iar ppg. ziile — cele pe cari le plăteşte cu şase lei şi douăzeci de bani bu­cata...’ • ■*». In ultimul număr al revistei „Via­ta romînească", d. Spiridon Anto»­nescu, distinsul critic artistic al n­­c­esteî reviste, găseşte prilej aft fie melancolic din pricina expoziţiei (­e la Teatrul Naţional. D-ga ne spune c­ă a călătorit mult In viaţă, că a văzut tablourile nemuritorilor, că a fost la Paris şi «a­­i-e dor de muzeele văzuta odinioarft, muzeele pe cari zadarnic la caută în Bucureşti fiind că în Bucureşti, pictează Aricescu... Virililesicu,,, Petrescu Mogoș,« Di­mancea... Să ne ierte­m. Antonescu, D-sa, eara e de obiceiul sever, a prea sen­timental de astă dată. Repetă e­­terna poveste a criticului care, în judecarea unei piese de începător, caută tragicul lui Sofocle, avîntul lui Hugo, măestrift ]pj Sardou, pro­­funzimea lui Ibsen şi puterea, de observaţie a lui CapUS, său cere cu­­tărui verificator cu intenţii, emoţia pe care o dă poezia unui maes­tru. Nu dom­nule Antonescu, nu tre­­bue să vă revoltaţi, nici să vi se ur­ce sîngele în obraz de ruşine şi in­dignare: „Toate cu rostul lor“ spu­­ne burghezul, —­şi are dreptate. Bucureştii n’au nici 300.000 de locuitori, pe cînd Parisul are peste meni pentru asta. Cine a admirat 3.000.000. Şi nu se indignează ni­­odinioară pe Puvis de Chavannes şi pe Marcel Renoir, sa nu caute e­­moţii superioare la Aricescu... An­­gelescu... Vintilescu... Dimaneea... Sau dacă le-a căutat şi nu lea găsit, să nu-şi tipărească în felul acesta părerile, fiindcă-şi „compro­mite reputaţia“.... In fruntea numărului 9 din „Lu­ceafărul“ Carmen Sylva publică un articol frumos, despre scriitorul sue­dez Ernst Mauriciu Arndt, pe care îl caracterizează admirabil. „Arndt era de-­a extraordinară vioiciune; povestind, se Tu­lăcăra îi lovea pe mama pe umăr, une­ori chiar cu pumnul; mama îi învăţase obiceiul şi ii poftea în­totdeauna de a dreapta, fiindcă pe partea bol­navă ,nu suferea nici cea mai mică atingere. „Aşa era Arndt: îşi uita de sine cînd povestea; făcea spume la gură, da din mîinî, lovea pe mama pe u­­măr, şi-mi îndesa pe fructa degetul lui zdravăn“. In acelaş număr, o nuvelă de­­A­­gîrbiceanu, cum sînt puţine în lite­ratura romînească- Peste proza aces­tui scriitor, pluteşte un mister care te tulbură, te înfioară. Are o adîn­­cime în care vueşte ceva din necu­noscut parcă, glasul realităţii, care lipseşte atîtora... Ziarele de peste munţi încep să îşi purifice limba şi să publice arti­cole de interes şi pentru romînii din regat. In afară de revista „Ţara noastră" care va face epocă în zia­ristica Ardealului, ziarul aradean „Tribuna“ caută să devină intere­santă, menţinînd in permanenţă un foileton original şi variat, angajînd corespondenţi la Paris, Roma, etc., şi tipărind literatură. In ultimul timp, a publicat în foileton o schiţă iscălită Eugen Bratu, care, de n’ar fi pseudonimul e vre-urruî prozator cunoscut deja, făgădueşte încă un bun nuvelist al Ardealului. Cellalt ziar, „Lupta“ din Buda­pesta, caută să-şî servească citito­rii cu foiletoane, une­ori reproduse, alte orî originale. „Ungaria“ organul româ­nescu al maghiarilor e scris într’o limbă o­­ribilă, corupînd pe lîmgă credinţele politice ale cititorilor săi, şi simţul h­rabei romîneşti. Victor Eftinsin Plângeri Din abuzurile notarilor Săteanul Trandafir Zaharia din comuna Sard­ana, judeţul Dîmbo­viţa, s’a prezentat evî­da redacţia noastră spre a se plînge Împotriva mizeriilor pe cari le îndură locui­torii nmnitei comune din partea notarului Marin Dineul mai Acesta speculează pe ţărani fu­­in­du-le dte 5 lei pentru 0 cunu­nie, cit© 10—15 lei pentru facerea unui act de vînzare de pămînt sau arendare, cite 2 lei pentru un bilet de botez, cite 50 bani pentru un certificat da proveniență, etc. Afară da aceasta, timp de 3 ani cît a fost circiumar, a strîns ele pe la oameni, aproape 180 pogoane de pămînt, în schimbul cărora n’a dat de cît băutură, cu con­­tracte pe cari le redacta cum voia căci tot el era notar. In urma nouei legi a circiumelor si-a in- Au Bun Marcii, Bucureşti, TM Strada Lipscani 60-62, — Bucureşti A Sosit asortimentele Pălării pentru Dane MODELE DE PARIS Catalogul general al Magazinului se trimite la cerere gratia si franco *rtmm Alexandra Haien — ULTIMELE CREAŢIUNI - IAŞUL POLITIC D. Săndulescu ca prefect de poliţie. — Confiscarea „Adeverului“.—Bunneiile d-lui Stelian.- D. Săn­dulescu rămîne.— Sacrificarea d-lui Stoe­­nescu — Ancheta magistratura! şi d- Hamanglu.-O atitudine IAŞI, a Mal. — D. Gh. Săndules­cu, prfect de poliţie ţinea, să pă­trundă In magistratură. Dorința aceasta părea legitimă. D. Săndulescu e om practic și legeri generale cu destul foc, pen­tru alegerea d-sale. Cu toate aceste, se pane, cft d. Stelian nu s'a lăsat a fi convins . . câ bănuiala nu e întemeiată, și înttrzierea ce se pune In cotu­plec­ l.numirea nu s’a făcut.­tarea miniateruluiî, pare a fi o indi­­caţie că regimul nu va putea îm­plini 4 anî, şi atunci e de prefe­rat a te îngriji de viitor cu o oră mai curîndi. O fi avut multe părţi slabe, dar trebue să recunoaştem, că d- Săn­­dulescu n’a abuzat de puterea sa de prefect de poliţie, in aceşti din urmă doi ani. Şi să recunoaştem că i-a părut chiar rău, cînd a fost silit într’o zi să confişte „Adeverul“, dar n'a făcut declt să execute un ordin telegrafic precis al ministerului de interne. D. Săndulescu, care are adver­sari neîmpăcaţi, are şi multe simpatii în public, căci, pe cît se poate îndatorează lumea. Şi e fapt, că în cazul ultimilor ani, cu toate că în localitate au fost evenimente însemnate, totuşi d. Săndulescu, a fost atacat cu mai puţină vehemenţă deşi pen­tru unele evenimente fu făcut dis­creţ responsabil. Liberalii din localitate nu s’au opus la numirea d-luî Sănduies­­cu în magistratură; din contra eî stărue pentru ca acesta să devie un fapt îndeplinit, P. Stelian a pus și încă pune întîrziere in a face această nu­mire. Nu se cunosc precis motivele. Asupra persoanei d-lui Săndules­cu, nu poate încăpea discuţiune. Căci d. Stelian cunoaşte bine şi personal pe actualul prefect de Iaşi. Nu are prin urmare nevoie mi­nistrul de ju­stiţie de nici un fel de informa­ţiune, pro sau contra. Au trăit a­mîndoi în Iaşi, au­ fost colegi în aventură şi au dus mul­te lupte politice în comun. Se mai spune însă, că ministrul de justiţie, bănueşte că d. Săndu­­lescu n’ar fi luptat In ultimele a-D. Săndulescu rămîne prefect de poliţie, — cu gîndul întins ca la timp să plătească poliţa ac­tualului ministru de justiţie. O adevărată furtună Insă a stîr­­pit sacrificarea d-luî Stoenescu, procuror de Curte. Activitatea de magistrat a d-lui Stoenescu, poate servi ca mediel de integritate, de imparţiali­tate. Lumea nedumerită, se întreabă atunci, asupra cauzei acestei sa­crificări. Şi răspunsul este: o acţiune politică. Un distins membru al baroului îmi spune în această priviniţa,! — ,,Sacrificarea d-luî Stoenescu este o răzbunare politică, în ur­ma atitudine! demne avută de d. Stoenescu, în acel conflict cu d. Hamangiu, care s’a sfIrşit prin cunoscuta anchetă şi­­adresele d-luî ministru de justiţie. Prin înzghebarea acea s'a cer­cat de a se lovi in unii magistraţi, bănuiţi a fi avut altă d­ată senti­mente pentru alte partide poli­tice. D. Stoenescu a avut o atitudine energică şi demnă. S’a încercat atunci să fie ponegrit, dar însuşi ancheta a trebuit să recunoască, că nimic nu s’a putut imputa d-luî Stoenescu. A trecut timp de atunci, — dar acei cari căutau nod în papură nau renunţat la planul lor, şi au reuşit ca din senin să aducă sa­crificarea d-luî Stoenescu. Aceasta ar fi o explicaţie—dar fapt e, că însuşi mulţi­ liberali, critică cu vehemenţă această sa­crificare, după o muncă de 20 anî, a unui integru magistrat. Şi chestia nu se va închide aşa de uşor.—Dan­­chis circiuma de formă, în reali­tate insă aducea vin şi ţuică în pimniţă şi vindea fără nici o teamă. Toate aceste fapte au fost de­nunţate ministerului de interne Cifre a trimis în­ anchetă pe admi­nistratorul plăşeî. Ancheta însă n’a avut nici un rezultat şi de a­­tunci, 19 ţărani fruntaşi cari au depus contra notarului, nu mai pot trăi în comună din cauza per­secuţiilor acestuia. Sătenii cer acum o nouă an­chetă-Aniversarea lui De la Consiliul superior agricol de ziua de 1 Mai, au fost trans­feraţi următorii inspectori agri­coli: D. căpitan C. Răceanu de la Brăila la Ilfov; d. Ioan Dumitres­cu de la Mehedinţi la Brăila; d. dr. A. Buzoianu, care finea locul de la Ilfov, a fost numit pe Ungă consiliul superior. D. Victor Capeleanu, licenţiat în drept a fost numit inspector la Mehedinţi. Prin legea pentru modificarea, unor articole din legea Invoelilor Agricole, s-au creiat pe lingă Con­siliul superior agricol, trei posturi de şefi de biurou, în care este vorba a fi numiţi d-nui Ioan Ma­­noles ott, Em. Alexandrescu și Şerban. Tg. Radu D. Florescu, actualul registrator general va fi înaintat in funcțiunea de șef al serviciu­lui registraturei. O­I. Trei proprie­tari norocoşi Pe aceste timpuri grele ctnd case ca lumea nici nu se găsesc, este o fericire să te culci chiriaş nemulţu­mit şi să te occi proprietar fericit şi aceasta fără multă bătae de cap şi cu nici o cheltuială. Această minune care, la prima ve­dere se pare imposibilă, s’a întîmplat ca d-nii G. Urseanu din gara Lar­ga, Ion Munteanu din comuna bă­diţi şi d-na Lindenberg din­­ Bucu­reşi, fericiţi! cîştigători al principa­lelor premii acordate de ziarul „Di­mineaţa“ came, cu un singur abona­ment, nu a devenit proprietrî­n trei frumoase imobile. Şi seria acestor fericiţi proprietari nu e terminată, ea e d’abia la în­ceputul eî, căci cu noul premiu înce­put acum, oferim abonaţilor „Di­­mineţeî“, în afară de alte premii de valoare, şi trei frumoase imobile în valoare de 75000 lei, libere de orice sarcină în Bucureşti, str. Minoraru­­lui 7, Iaşi, str. Romană 9 şi Brăila str. Mihai Bravu 256, care se pot cîştiga numai cu un abonament de lei 20 pe un an, lei 11 pe 6 lunî sau, lei 6 pe 3 luni. “ Tragerea acestor premii se va face în aurind cu cea mai mare riguro­­sitate de cătrn reprezentanţii Came­relor de comerţ din Bucureşti, Iaşî şi Brăila. Grăbiţi-vă deci, de a vă abona la „Dimineaţa." ca să puteţi deveni cu atîta uşurinţă proprietarul unuia sau mai multe imobile. . 3 Maiu 1848 „Viitorul­* cerc de cultură al muncitorilor romini, transilvăne­ni va sărbători pe 3 Maiu, cînd se împlinesc 61 de ani dela aduna­rea naţională de pe cimpia liber­tate­ dela Blaj, printr’un­ mare bal popular la Eforie. Venitul balului este destinat pentru înfiinţarea de biblioteci româneştî în satele şi oraşele de peste munţi. Balul se dă sub patronajul d-luî Const. Miile. Vor participa la bal şi d-niî G. Goşbuc, Liciu şi Mihă­escu dela Teatrul Naţional, cum şi d-niî I. Dordea, elev al conservatorului, I. V. Sorion, care va vorbi despre însemnătatea lui 3 Mai. Concertul institutorilor şi institutoarelor Aseară a avut loc în sala „Lie­dertafel“ concertul Institutorilor şi institutoarelor, pentru mărirea fondului cercului cultural. Concertul s-a dat sub patrona­­giul d-nei şi d-luî Sp. Haret, mi­nistrul instrucţiune! şi cu con­cursul d-nelor Eugenia Gard­ian, Stella Ghermănescu, d-lor J. Li­­vescu, P. Ghimpeţeanu şi al co­rului liceului Matei Basarab, sub conducerea maestrului Ghermă­­nescu. Concertul s-a început cu „Corul vînătorilor“ de Weber, executat, de elevii liceului Matei Basarab. D-ha Garolian a cântat „Vissi d’arte, vissi d’amore“ de Puccini, „Non t’amo piu“ de Paulo Tosti şi „Doi ochi“ de Gr. Ventura. D. P. Ghimpeţeanu a cîntat bine „Our tol­is“ de Haydn şi „Ra­­meaux“ de Faure, cu acompania­ment­ de orgă, pian, violoncel şi corul liceului Matei Basarab. D-na S. Ghermănescu a cîntat „Freischütz“ de Weher. D. Livescu şi-a recitat două mo­­noloage proprii „La întuneric“ şi „Regina“. Elevul Medriceanu a executat la flaut „Fantaisie hongroise“ de Fr. Dopper şi „Dansa viRageoise“ de C. Dumitrescu. Concertul s-a încheiat cui „Cîn­­tec de Mai“ executat de cor. S’a oferit buchete de flori d-ne­­lor Gard­ian şi Ghermănescu, iar ceilalţi au fost răsplătiţi cu lungi aplauze. A asistat la acest concert d-na şi dl. Spiru Haret, ministrul in­strucţiune!, d-na şi d. Teodoru­, secretar general al ministerului de instrucţie, d-ni­ i­pectori şco­lari şi un mare num­ăr de institu­tori şi institutoare. După concert a urmat dans. Timpul în Europa Frumos la Viena, ploaie la Bu­dapesta, nori la Londra, răcoare la Liverpool, splendid la Paris, temperat la Berlin. ADEVERT­L O­smu ei de rejen zapoală — De la corespondentul nostru din Londra — Cadavrul misterios. — Fem­ee—bărbat. — Pasagerul de la hotel.— Geamantanul bizar.— Depoziţia servitoarei.— Cine să fie?­— Pe calea descoperirii misterului.— Un advocat reputat Acum câteva zile un pescar din Penzance, orăşel situat la extre­mitatea Engliteral şi care-şi tra­ge toată bogăţia din comerţul de peşti, pe clnd se întorcea, în zo­rii zilei, în port, cu trei din oa­menii săi, zări întinsă pe povîr­­nişul iStîncilor o formă omeneas­că. Apropiindu-se, putu deosebi că era o femee adormită, sau mai curînd moartă, căci, cu toate că-i «e adresă prin tot soiul de ţipete nu obţinu nici un răspuns. Starea mării neîngăduindu-î a se avînta în acea parte, căci îi s’ar îi sfărîmat barca, se grăbi a se înapoia acasă, după care alergă de vesti poliţia. Aceasta trimise oameni în spre locul ară­tat, unde găsiră curînd pe per­soana semnalata. O zăriră mai întiî de pe vîrful unei stiici și, in primul moment, presupuseră un accident, prăvăli­­rea vreunei escursioniste impru­dente, și organizară ajutoare. Un vameș sprinten primi să i se lege o funie de după mijloc și se co­borî. Alte funii îl se aruncară apoi și, după trecere de un ceas, moarta era suită în vîrf. Căci fe­meia aceasta era moartă deabine­­lui, și, pe lingă constatarea as­ta, se mai văzu că e și fru­moasă. # La primărie, cînd se scoase ca­davrul din păturile ce-l înveleam examenul oficial făcu descoperiri surprinzătoare. Moarta părea o fe­­mee între 35—40 ani, voinică şi înaltă, una din acele fiinţe pu­ternice şi viguroase care produce adesea rasa scoţiană. Părul, bo­gat şi des, era de un bloiid admi­rabil. Toaleta vădea obiceiuri de eleganţă şi lux. Mîinile erau ase­menea în mînuşî fine, dar două cătuşe de oţel, cun chee, de acelea cu cari se servesc detectivii en­glezi, le ţineau strânse şi un lanţ solid le unea. Aceeaşi particula­ritate la glezne: picioarele erau încercuite în cătuşe ca şi mîinile. Unul din cei prezenţi voind să pue într'o anume poziţii capul cadavrului, admirabila coafură blondă se desprinse. Nu era decît o perucă, sub care apăru un cra­niu acoperit de un păr negru tă­iat mărunt. Un examen mai mi­nuţios dovedi aproape imediat că moarta era un... mort. Fură atunci chemaţi hangiii din oraş, şi unul din ei, proprietarul hotelului Queen, recunoscu, din primul moment, pe misteriosul si­nucigaş. Acesta trăsese la hotel cu patru zile mai înainte, îmbrăcat bărbăteşte, şi se înscrisese sub numele de Daniel Patten, Inginer la Londra. Luînd­u-şi în primire odaia, Daniel Patten povestise ser­vitoarei că venise la Penzance spre a se plimba puţi și odihni mult. Intr’adevăr, el eşea de dimi­neaţă, se culca de vreme şi nu se arăta personalului casei de­­cît în timpul mesei. Ultima dată cînd fusese văzut, într’o Duminică sea­ra, era t­ot în haine bărbătești; se plimbase cîte­va minute pe trotuarul hotelului, aprinzindu-șî o țigară, după care se depărtase, apucînd în­spre drumul de fier. A doua zi personalul se mirase de lipsă inginerului, dar nu se neliniștise. De alt­fel, Patten lă­sase în odae un geamantan plin de rufe și haine, cu un „nécessaire“ de drum, ale cărui părţi, fildeş şi aur, reprezentau de mai multe ori valoarea sumei datorate. Aci ajunsese ancheta cind un băeţandru veni aduc­înd din regi­unea stîncilor un geamantan ce conţinea un costum complect de bărbat. Nimic­ nu lipsea: nici ru­fele, nici ghetele, nici mănușele, nici șapca de călătorie ce o pur­tase Daniel Patten cînd plecase dela hotel. Toate fură zadarnic răscolite; nici o hîrtie, nimic care să poată da vre­un amănunt asu­pra mortului. * Cercetările făcute In odaia dela hotel nu dădură nici un rezultat. Depoziția servitoarei era nu se poate mai pozitivă și întărită de mărturiile celorlalţi oameni aî hotelului. Patten nu venise decît cu un singur geamantan, pe care însăşi îl golise spre a-î aranja con­ţinutul într’un scrin: nu se găsea în el nimic femeesc. De unde vo­me, dar celalt geamantan ? De un­­de veneau hainele femeiești ? Nu trecu mult ca să se afle că străinul călător sosise la Penzan­ce cu două geamantane, dar pe u­­nul îl lăsase la gară, de unde îl luase Duminică seara, îndreptin­­dui-se apoi spre drumul ce ducea la stînei. Ast­fel fiind, era ușor de reconstituit ciudata sinucidere. Patten pusese îi­ acest al doilea geamantan toata obiectele necesa­re proectului său, și anume: o cămaşe de batist ornată cu valan­­siene, o pereche de pantaloni de surah mov cu panglici de satin bleu, ciorapi de mătase ajuraţi, pantofi Louis XV, un corset de mătase mov, două jupoane de o desăvîrşită eleganţă, foi de catifea neagră, un corsaj de astrahan, un boa de pene negre, o pălărie co­­notier, mănuşi cu şeaisprezece nasturi, o splendidă panică blon­dă şi două perechi de cătuşe. El ajunese la stîneî In întuneric, îşi schimbase acolo hainele şi se asvîrlise de pe unul din cele mai înalte vîrfuri. Cauza pentru care îşi făcuse cătuşe se atribue faptului că se temea să nu cadă Î11 mare și, fi­ind bun înotător, ţinea să împie­dice orice înmiurire posibilă a instinctului de conservare, , j * Negreşit că afacerea aceasta produse o emoţie generală şi la Queen lumea se ocupa de ea mai mult decît aiurea. Se înitimplă astfel că evenimentul atrase a­­tenţia unui călător care, după ce’şî făcuse domol treburile, de­juna în aşteptarea ceasului idle plecare. Cum n’avea ce face şi se plictisea, urmă şî ea mulţi­mea către primărie, ascultă co­mentariile ce se făceau şi, fiind Împins din urmă în sala unde era întins cadavrul, abia aruncă ochii pe el şi scoase un ţipăt de înmărmurire. Toţi îi înconjurară, îi tîrîră în cabinetul primarului şi acolo, în faţa şefilorr poliţiei, dădu toate lămuririle. Se află astfel că eroul groaznicei aventuri e Douglas Sherren-Panton, în vîrstă de trei­zeci şi şase de ani, avocat înscris în baroul din­ Londra. Cu toată tinereţea sa, sinucigaşul îşi cu­cerise î11 lumea judiciară londo­neză o autoritate pe care mulţi din confraţii săi o invidiau. Ni­mic în atitudinea sa nu indica gîndul lugubru cu care se purta. El poseda una din acele inteli­genţi excepţional de limpezi. Se caută cu stăruinţă a se afla motivul care să-l fi împins la sinuciderea sa atit de originală. Matrapazltourî poliţieneşti •Cum sa iară din averea Statului— Ne place să credem că autorită­ţile superioare nu sunt în curent cu seria de matrapazlîcuri ce se petrece la poliţia Capitalei. E îngrozitor de scandalos, jafu­rile ce se comit în­ dauna avutu­lui statului de către cei ce sunt puşi azi în fruntea autorităţilor poliţieneşti, de acei ce anchetea­ză în prima linie pe hoţi şi es­­croci, dar cam­ de fapt ar trebui de mult să ocupe locurile în rîn­­dul Ind­ii de pe banca inculpaţi­lor. Sperăm că faptul nu va întîrzia şi deocamdată începem să publi­căm cîte­va—din cele mai uşoa­­re—din operaţiile lor. 1). D­­io­cot,­colonel Brătianu- Loterie, care a putut dobîndi gra­dele de ofiţer superior numai du­pă ce a încetat de a fi în activita­te, ocupă la comandamentul ser­genţilor, din strada Spătar No. 9 un somptuos apartament compus din vre-o 10 camere, pentru care statul plăteşte—bine­înţeles în alt scop—cîte­va mii de lei chirie.... Acest model de comandant, da­că ar fi ceva­­mai modest şi mai puţin „hrăpăreţ“ statul ar realiza o economie de cîte­va mii de lei, căci în prisosul apartamentului ocupat de d-sa, s’ar putea foarte bine instala infermeria corpului sergenţilor şi una din companii, cari au localuri separate şi pentru cari se plătesc sume destul de în­semnate. D-sa însă s’a dedat la trai luxos—nu vrea să ştie ce are să se întâmple, cînd va sosi ziua juidecăţel şi cînd va fi tras la răs­pundere. Ce zice lumea, şi ce să scriu gazetele? nu simte­ înteme­iat pe împrejurarea că se rudeşte cu d. prefect şi pe faptul că d. prefect.... tace, ţine în serviciul său personal: Bucătar­ sergent de oraş, fecior sergent, rîndaş ser­gent, vizitiu sergent, fată în casă sergent, etc., etc... Şi cind îl vezi că din fundul trăsurei statului sfidează lumea cu necuviinţa ca­racteristică parveniţilor, te în­­t­re­bi: ăsta-î cel care acum cîţi­va anî, fiind ajutorul d-lui Condopol la corpul sergenţilor era tolerat de milă a ocupa două camere la o cazarmă de vardişti? . 2). La inspectoratul 1 strada Ca­rol, pe lingă comisarul respectiv şi alţi cîţi­va sub-co­misari, locu­­eşte o familie pe baza titlului de rudenie cu d. Ghimpa ajutorul d-luî locot.-colonel In retragere Brătianu Loterie. Tot la acest ins­pectorat mai locueşte şi un cha­uffeur de la automobilul cumpărat de d. prefect din fondurile statu­lui, ca pentru serviciul poliţiei, dar care nu serveşte de­cit pentru a transporta pe d. .prefect şi fami­lia la moşie. 3). La inspectoratul III din str. Schitu Măgureanu 7, tot aparta­mentul de sus serveşte de locuin­ţă d-luî C. Curma, directorul po­liţiei. Funcţia de director al poliţiei Capitalei este destul de gras plă­tită pentru a se putea plăti o chi­rie, nici unul din foştii directori nu s’a coborit a solicita un ast­fel ast­fel de avantaj pentru că nu scrie nicăeri că ar avea dreptul la el, nici In avantajul serviciului nu se poate susţine că este, pentru că în acest caz directorul ar fi mai natural să locuiască la poli­ţie. Inspectoratul IV, are un ins­pector titular şi dacă s’ar fi avut In vedere serviciul mai curma a­­cesta ar urma să locuiască la ins­pectorat, dar pentru că acel ins­pector nu ştie—poate deocamda­tă—să facă din învîrtelile cama­rilei, ba chiar îi stă de multe ori în potrivă.... Camarila a decis a­­ se face pe cit posibil nemulţu­miri. D. Durma, directorul, este ia­răşi în cauză. D-sa care a ajuns în situaţia înaltă în care se găseş­te graţie influenţelor politice şi ca o recompensă pentru serviciile ce a putut aduce în această di­recţie, profitîrad de suspendarea din 1907, după ce a terminat cu procopsirea tuturor prietenilor şi rubedeniilor a numit In funcţie de comisari de poliţie doi din feciorii doricî d-sale­ cu cari azi operează ca la drumul mare. Restul pentru numerele viitoa­re. Din largul lume! O acţiune a universităţeî din Berlin contra alcoolismului. — In înţelegere cu un număr de alte ins­­tituţiuni superioare de cultură, Senatul universitâţeî din Berlin, a întreprins o acţiune contra al­coolismului, ţinînd seama în de­osebi de condiţiunile în care se află actualmente studenţimea. Prima şedinţă de inaugurare a avut loc joi 15 Aprilie în, una din cele mai vaste săli ale universita­te!, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor. Cuvîntarea de deschidere a ţi­nut-o rectorul, consilierul intim Kahl. Vestitul profesor­­de drept civil a arătat urmările nimicitoare ale alcoolismului asupra condiţiuni­­lor sociale, economice şi de higi­ena publică. La sfîrşit a făcut un apel către st­ud­en­ţime — care nu s’a putut împotrivi ademenirilor veninului alcoolic,—ca să-şî întărească con­ştiinţa şi energia în această pri­vinţă şi să servească drept pildă poporului german. Conferinţele următoare au fost ţinute de specialişti în materie, chemaţi anume data universităţii, din diferite oraşe ale germaniei. Directorul unui mare sanatoriu, profesorul dr. Kapf, a vorbit despre tratamentul alcoolicilor în stabilimentele, speciale, de­ vindi­care, arisistând asupra m­etoadelor psihoterapeutice. Profesorul de teologie, Pastorul Ullmann, a vorbit despre „So­licitudinea pentru cei puşi în pe­­ricol de ravagiile alcoolismului“, în special deja aspiraţiile umanita­re ale organizaţiilor private şi o­­ficiale, precum şi îngrijirea alco­olicilor şi a familiilor lor. , Dr. med. Ru­ssler, a vorbit des­­pre creşterea populaţiei şi obi­ceiul băuturei" şi a cerut cu e­­nergie desfinţarea tuturor serba­­rilor şi prasnicelor, cari stimu­lează alcoolizmul, senmalîndu-se excese înspăimîntătoare. Dr. Schmender, s-a ocupat de sistemul de pedepse ce se aplică alcoolicilor în diferite ţări şi de reformele ce trebuesc introduse în Germania. Conferinţele şi escursiunile vor urma regulat în zilele următoa­re: „ Cum creiază dramatici­ mo­derni. — In „Le Cri de Paris“ cu­noscutul scriitor dramatic Henry Bataille povesteşte în ce chip creiază operile sale dramatice. „Fac o plimbare lungă, în faţa ferestrelor casei mele, ia Allée du Bois, şi’n capul meu, persona­lile vitoarei mele piese­ duc o luptă pentru i ideia psihologică a su­biectului ce mi l-am ales. Fie­care caută să convingă pa celalt, pro­­vocînd ast­fel conflicte. Cu mo­dul acest se desfășură o dramă regulată, unde eu am rolul de pacinic spectator. Amintirile mele, siluetele unor figuri întîlnite și văzute ade­­se­ orî în viaţă-mi, apar nebănuit înaintea mea, vorbesc, gîndesc, sa ceartă şi fiecare îşi manifestă ea-ca­racterul...­­ Şi las aşa ca totul să se des-­­făşura în voie, pină ce am ajuns­ la finalul dramei. Daca piesa îmi place, o aştern, pe hîrtie“ Adevărat om fericit, care poar­tă în capul săt­ un teatru de ma­rionete, în cari păpușele joacă de la sine, servindu-l apoi ca mo­del penru piesele sale, ce se re­prezintă în toate orașele mari ale Europei, ceea ce îî aduce benefi­cii­ colosale. Distrugerea a 40.000 litri de gindac] Din oralul Koraenburg (Austria), se anunţă următoarele: Anul acesta în urma apariţiei colosale de cără­buşi, comuna a hotărît să dea un premiu de cîte patru helleri pentru fiece litru de gîndaci ce­ i se va aduce. In cursul unei săptămtnî, tineri­mea şcolară a furnizat poliţiei din acest oraş nu mai puţin decît 40.000 litri de glndacî. La orele 4 dimineaţa se vedeau cîrdurî de copil, înarmaţi cu co­­şuleţe, căruţe şi găleţi, pornind a­­fară din oraş, căci cărăbuşii pot fi prinşi cu uşurinţă numai In ceasu­rile de dimineaţă. Unul din copii se suia pe cîte un pom îl scutura şi gîndaciî cădeau cu sutele iar co­piii ceilalţi se grabeau să-î adune In coşurile lor. La orele 7 se preda recolta de gîndacî poliţiei. In curtea primă­riei se aflau un număr, de butoaie mari cu var stins în cari se arun­­cau vătămătoarele insecte. Copiii îşi primeau apoi premiile stabilite. Cu chipul acest pomii roditori din acea localitate au scăpat de o sigură distrugere. IAŞI.— In „La revus de Renseig­nement“ din Paris, a apărut un ex­celent studiu datorit d-luî A. D. Xenopol asupra istoriei civiliza­­ţiuneî. — Societatea Cuza-Vodă de sub ■preşedinţia d-luî Ionescu, simpati­cul sub-şef de gară, va da două mari serbări cîmpeneştî la grădina Zim­bru, în zilele de 17 şi 20 Mai­. — Senatul universitar a recoman­dat pe d. Ilie Bărbulescu, ca profe­sor definitiv la catedra de slavistică pe lîngă facultatea de litere. — Ministerul de culte a confir­mat ca epitropi la bisericile din lo­calitate, persoanele recomandate de administrația comunală. — Mîine au loc la teatrul Sidolî ultimele reprezentațiunî ale cinema­tografului Pattie. *»an Rănirea de pe şos. ştefan cel Mare Individul Gheorghe Marinescu, do­miciliat pe strada Sft. Nicolae No. 106, a făcut eli­chef cu mai mulţi prieteni şi ajungînd pe şos. Ştefan cel Mare, s’a luat la ceartă cu un necunoscut, care sa lovit cu un cio­mag în cap spărgîndui-l. Intervenind ceilalţi scandalul a fost potolit și rănitul a fost trans­portat la spitalul Golentina, unde a fost pansat de către d. d-rand, D. Lazăr. Agresorul a dispărut. Unificarea anilor de pensie Prin modificările ce s’au adus Drei generale de pensiuni, s'a dat drept tutulor funcţionarilor cari au servit la stat, judeţ sau comună fără reţineri, să verse reţinerile cu­venite pentru timpul în care au servit fără reţineri şi deci să’şî unifice anii serviţi. Cei interesaţi se pot adresa birou­lui nostru de informaţiuni care le poate da orice lămurire în această chestiune şi se însărcinează a înde­plini toate formalităţile necesare. Onorariile biroului sunt moderate. A se scrie: d-luî L. V­or­ne­a, di­rectorul biroului de informaţiuni al ziarului „Adevărul" Bucureşti, str. Sărindar No. 11. Banen­efBiEsnscniatorilor Eirpişti in­ Brăila BRAILA, 2 Maid. — Agapa agra­rienilor brăilenî organizată de con­servatorii carpişti din localitate a fost urmată de un banchet la monu­ment de 80 tacîmuri. Au asistat d-nii Filipescu şi Rach­­tivan. S’au ţinut mai multe discursuri. Banchetul s’a terminat la orele 10 noaptea, , 3IM1IE DE DILIC STiilii Ziarele Adevĕrul şl J­u­­­xiineaţâ primesc abonamente Re­vilegiatură ou : Lei 1.50 pe lună in ţară „ 3— „ străinătate. Se primesc şi abonamente combinat«— Adevărul şl Dimineaţă-ou : Lat 3 pe lună în ţară „ 6 în străinătate

Next