Adevěrul, iunie 1909 (Anul 21, nr. 7091-7118)
1909-06-02 / nr. 7091
ITmfT 2 Tmile 1909 Persecuţie cu orice preţ Şovinismul unguresc nu cunoaşte margini i viaţa publiciştilor de peste nimniţî se temurcă um moment nou: procurorii îl prigonesc nu numai pentru articolele lor politice scrise i în ziare, ci îl urmăresc şi pentruactivitatea lor literară. Un caz recent: D. Russu Sirianulom Arad este dat In judecată pentru lucrarea sa istorică intitulată :„Iobagia” In această carte de 404 pagini voluimul, confratele nostru Studiază starea ţărănime! din Ungaria, şi Transilvania pînă la sfirșitul veacului al XV-lea, I întemeiat pe Corpus-Iuris (colecţia de legi a Ungariei) şi pe documente neîndoioase, precum citind joi autori maghiari dintre cei mai distinşi, d. Rusu Şirianu face tabloul vieţei iobagilor—a ţărănime!— lexploataţî într’un mod crud de oligarhî. Arată în deosebi soarta a ir Artiştii teatrulul Naţional Joacă&şia-seara pe an a & 3-a oară la Grădina Blanduziei, frumoasa comedie cu cuplete Jandarmeria Morală. ' E destul' sa spunem că’ rolurile principale sunt ţinute de d-nele Ciucurescu, Ionaşcu şi de dinii Brebeanu şi Soreanu pentru ca cititorii să-şi facă ideie de cum se poate petrece la această comedie. Frumoasa grădină a Blanduziei, a Idevenit neîncepătoare. * S' Cîteva noutăţi interesante 'din domeniul mişcărei teatrale. : D. Alexandru Davila a semnat ijiouî angajamente, pentru compania d-sale dramatică, cu d-rele Olga Cuiţa, o talentată absolventă a Conservatorului şi Alexandrina Alexandrescu, cunoscuta artistă, fostă societară a Teatrului Naţional. D. N. Niculescu-Buzau a fost tic» acomanao. onr/daf Tn ienmnanio iw «*uvi***v+*wuuaio^J *** 'dramatica, Davila. ij afr " D. Al. Davila, a primit spre reprezentare, o lucrare dramatică orginală datorită d-luî deputat ij Geonge Diamandy. Lucrarea d-luî Diamandy, despre care se vorbește mult e intitulată : Bestia mară a țărănime! române și toate măsurile draconicej^e luau regii de pe vremuri, pe d uebparte pentru a lega pe romînî de glie, ai face adevăraţi sclavi, iar pe de altă parte pentru a-î sili să-şi părăsească legea strămoşească şi să treacă la catolicism. Lucrarea d-luî Russu SlUianu cuprinde în privinţaasta reaţiuni extrem de interesante. Şi totul ,e bazat, dovedit, recunoscut de Insăşî ,istoricianii de frunte, maghiari şi străini. Se înţelege că toate acestea revarsă o tristă lumină asupra regiimuluî feodal :maghiar şi ungurii nu se pot da loc mindri cu faptele strămoşilor lor cari au fost nişte exploatatori neomenoşî, atu ai ţărănimei maghiare cit mai ales aî naţionalităţilor, întocmai după cum se întinplă şi astăzi. Deşi e vorba de lucruri petre________________tvt V’iit___ uuiB intre »ewui /vi—aii, pimuurorul din Oradea-Mare a văzut In toate acestea agitaţie inpotriva maghiarilor şi pe baza a#L 172 din codul penal a dat în judecată pe d. Russu Şirianu. La Camera de punere sub acuzare, advocatul dr. Aurel Lazăr, a arătat că nu poate fi agitare faptul de a cuprinde într’un volum lucruri petrecute înainte cu cinci veacuri. Procurorul i-a replicat însă că nu atît faptele înşirate ci intenţia autorului trebue pedepsită. A zis anume că autorul a adunat şi a grupat faptele din trecut cu anume tendinţă: să-i facă pe unguri urgisiţi, înaintea romînilor. Pe acest motiv tribunalul din Oradea-Mare a şi pronunţat hotărtrea de primire, sub acuzaţie a d-luî Russu Şirianu. Lucrul acesta î s'a mai întîmplat d-luî Russu înainte cu patru ani, cînd nici imunitatea pe care o avea ca deputat, nu sa pus la adăpost de prigonirile procurorului ci şi atunci a fost dat în judecată pentru lucrarea sa statistică „Romîniî din statul ungar“ lucrare tipărită in Bucureşti şi premiată de Academia Romina. Atunci a scăpat însă cu amendă în bani şi cu confiscarea tuturor exemplarelor operei sale. De astădată îl aşteaptă cu siguranţă puşcăria ungurească.—A.d-lor vor prezenta un raport detailat asupra lucrărilor congresului. Un grup de ziarişti organizează o mare serbare de vară în splendidul ,,Parc Princiar“ din bulevardul Elisabeta 15, pentru seara de Duminecă 7 Iunie. Programul serbare este foarte bogat şi interesant : teatru de varietăţi, cinematograf, bătae de flori, confetti şi serpentine, dans, etc. Intrarea generală 1 leu. EtI a avut loc sfinţirea drapelului societăţei de ajutor „Mugurul“ la biserică Mavrogheniî. Naş a fost d. Alimăneşteanu. După sfinţirea drapelului toţî membriî s’au întrunit la restaurantul Jubileu, de la şosea, uide a avut loc o serbare câmpenească, organizată de societate. La serbare au asistat d-nul C. Alimăneşteannu, dr. Botescu, autorul de primar, Theodoru, secretarul general al Minist. de Culte şi preşedinte al societăţii şi un public numeros. Principalele magazine de galanterie, lingerie şi încălţăminte din calea Victoriei şi străzile mai importante din Bucureşti,şî-au luat angajamentul ca de la 1 Iunie pînă la 1 Septembrie curent să fie închise regulat de la orele 8 seara. Sîntem informaţi că d-nii J. Clinciu şi G. Popa-Lisseanu, cunoscuţii directori ai liceului francez-român, calea Plevneî 50, şi-au asociat în conducerea şcoaleî pe colegii şi profesorii institutului: E. Ciupagea, Al. Pandele şi N. Colceag, a căror reputaţie este bine stabilită In lumea şcolară. ■D-na Sasu, fiica d-lui ministru V. G. Morţun, care se afla bolnavă de 8 săptămînî, este acum în afară de orice pericol şi merge tot mai bine. II dorim o grabnică şi deplină însănătoşire. D-na Elena Meissner, directoarea institutului „Humpel“ din Iaşi, a fost numită membră în comisia examinatoare a elevelor şcoalei „Cultura“ din Iaşi. In vederea plecărei în concediu, d. Spiru Haret a lucrat azi la ministerul instrucţiune cu directorii de servicii şi cu inspectorii generali ai învăţămintului, rezolvînd lucrările urgente. Orele de desert la şcoalele profesionale de fete vor fi sporite cu începere de la 1 Septembrie. In acest scop, ministerul instrucţiune! a decis ca acest studiu să se predea pe viitor într’un mod anal practic şi mai apropiat de cerinţele şcoalelor profesionale de fete. D. M. Mocanu a fost numit conferenţiar şi secretar contabil al şcoalei inferioare de agricultură din Roman, In locul d-lui I. Constantinescu, numit director al acelei şcoli. Defretul pentru a fi calificarea miori articole din regulamentul de administraţie interioară a ecoalelor normale de învăţători şi învăţătoare a fost supus semnăturei regelui. Printr’o circulară, ministerul instrucţiune! a pus în vedere direcţiunilor şcoalelor normale că absolvenţii şi absolventele acelor şcoli vor depune examen la istorie numai din materia referitoare la istoria românilor. Ministerul instrucţiune! a cerut celui de lucrări publice să acorde o reducere de 50 la sută pe căile ferate elevilor şi elevelor şcoalelor Cari vor pleca în familii pe timpul vacanţei şcolare. Iată la ce insipira simţirea şi gîndirea aceia trecută. Arată aceste tablourî ce erau raţiune era altă dată, cum se cultiva tineretul şi îndeamnă la comparaţiunî cu prezentul, cari nu pot fi favorabile acestuia... * Sunt multe de criticat în tablourile lui Băncilă, dar și multe de invățat din ele. 3 111 ADIVERUL Uita informatiuni Programul vizitei archi- Ducelui Franz-Perlinand S'a stabilit definitiv data sosirei în tară a archiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar. De asemenea, s'a fixat, în linii generale,programul primirei înaltului oaspe. Archiducele Franz-Ferdinand va sosi laSinaia în ziua de Sîmbătă 21 Iunie (10 Iuliestil nou) şi va părăsi ţara în ziua de Marţi 30 Iunie. Archiducele va veni însoţit desotia sa, principesa Sofia de Hohenberg şi de o numeroasă Isuită de ofiţeri. In ziua de Duminică 28 Iuiie va avea loc un mare prînz de gală. Seara se va da la castelulPeleş o reprezentaţie de gală în onoarea archiducelui, cu concursul mai multor amatori din societate. Se vor reprezenta. Insula Tulipatan operetă într'un act de Offenbach şi Ingenua comedie de Meilhachi Halévy. In ziua de 29 iunie va avea loc un concert la castelul Peleş, dat de orchestra ministerului instrucțiunei publice. Marele artist George Enescu va veni special din Paris, pentru a da concursul său la acest concert. In timpul șederei în Sinaia, archiducele va face escursiune prin împrejurimi. Oaspetele suveranilor noştri va părăsi ţara în ziua de 30 iunie. In cercurile liberale continuă discuţia asupra consfătuirei de la ministerul de externe ţinută pentru a se studia chestia egalizărei salariilor. Se afirmă că scopul real al acestei consfătuiri ar fi revizuirea bugetului... selbatic cu sporul extraordinar de 40 milioane şi astfel se explică de ce o a convocat întreaga comisie bugetară. S'a făcut într'adevăr o omisiune şi anume că n'a fost invitat d. C. F. Robescu, preşedintele comisiei budgetare. Observîndu-se omisiunea aceasta, intenţionată probabil din partea acelui care a provocat consfătuirea, s'a hotărît şi invitarea d-lui C. F. Robescu. D. Robescu primind tardiva convocare a notat pe plic că n'a primit pînă acum nici o altă convocare. * «TT*— Cu începere de Joi, 28 Maiț, se fac pe cimpul de tragere de la Dadilov (Vlaşca), experienţe cu nouile obuziere de cîmp cu tragere repede Krupp şi Erhardt, de calibrul 105 milimetri. Comisiunea de experienţe se compune din d-nil colonel Popovici, maiorii Gîrleşteanu şi Rudeanu, căpitan Miclescu şi locotenent Vasilescu. La prima experienţă de tragere au asistat pe lîngă membri comisiunei şi d-nii general Boteanu, secretarul general al ministerului de războiu, şi general Coandă, inspectorul ’artileriei. La cîteva din viitoarele trageri va asista şi principele Ferdinand. Comisiunea de experienţe are să hotărască care din aceste două obuziere prezintă mai multe avantagii: obuzierul Krupp, care este cu recul lung constant, sau obuzierul Erhardt cu recul lung variabil. Ministerul de războiu a luat măsuri ca aceste experienţe să se facă comparativ în cea mai perfectă regulă şi să fie îngrădite de toate garanţiile de seriozitate şi imparţialitate. Aseară, cu trenul de Arad, d. Georges Lorand, deputat belgian, a părăsit ţara noastră plecînd la Bruxelles. In cele 4 zile cît a stat la noi d. Lorand a vizitat cu deamănuntul Capitala unde, între altele, a admirat interiorul Camerei deputaţilor, pe care l-a găsit cel mai bine amenajat din toate localurile de parlamente pe cari le cunoaşte. Apoi a vizitat salina din Slănic, care i-a produs o foarte mare impresiune, exploatările petrolifere de la Buştenari şi Cîmpina, unde a putut vedea o sondă în erupţiune. Eri, după ce a vizitat Sinaia şi Azuga, a plecat din Sinaia cu trenul de 8.44 seara. D. Lorand duce cu sine o foarte bună impresiune după cele văzute şi a promis că la toamnă va veni, împreună cu familia, cînd îşi propune să stea vreo 15 zile în ţară. Aflăm cu o vie plăcere că starea sănătăţei d-lui Alex. Cottescu, directorul general al căilor ferate, care se intoxicase, merge spre bine şi nu mai inspiră nici o îngrijire. Ministrul instruciinei publice a primit demisia d-lui profesor universitar Matei B. Cantacuzino de la Iaşi din însărcinarea de membru al comisiei de judecată a membrilor corpului didactic secundar şi superior. "Asupra stăreî regelui, vin ştirile cele mai bune. O persoană care a avut prilejul să vadă pe suveran, zilele trecute, ne comunică că regele se simte cît se poate de bine, mănîncă cu poftă şi face preumblări lungi prin parcul de la Sinaia. Suveranul se ocupă în persoană de supravegherea pregătirilor ce se fac pentru primirea archiducelui moştenitor austriac, Franz Ferdinand. Funcţionarul poştal Ghenoiu I, implicat în furtul de la vama poştei, a fost destituit pe ziua de 1 Iunie prin decret regal. S’au deschis pînă acuma următoarele oficii poştale balneare: Lacul-Sărat, Tekir-Ghiol, Călimăneşti, Govora şi Sărata-Monteoru. Zilele acestea a plecat la Tekir- Ghiol, a 2-a serie de copii trimişi de Eforia spitalelor civile la sanatoriul sau. Ei vor sta, pînă la 25 iulie cînd va fi trimisă o altă serie de copii. . La ministerul de finanţe se ţine în ziua de 2 Iunie a. c., licitaţiune publică pentruaprovizionarea cu lemne de foc necesare ministerului in cantitate de 1000 metri cubi. Orele de serviciu la camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, s’au schimbat cu începere de azi după cum urmează: în zilele obişnuite de la 7 şi jum. a. m. pina la 1 p. m., în zilele de Luni şi după sărbători legale de la 2—6 p. m. D-nil dr. Edeleanu,delegatul ministerului industriei şi Pfeifer delegatul comisiunei române pentru unificarea metoadelor de analiză s’au întors în ţară venind de la congresul din Londra. In ziua de iunie a. c., va avea loc la ministerul industriei o importantă şedinţă cînd cei două delegaţi vor expune dhestittiftile dezbătute în congres, în urmă Serbările „Maternei“ Serbările Maternei, cari n’au,putut avea loc Sîmbătă seara, fiind Întrerupte de ploaia torenţială ce a căzut vor fi reluate în seara zilei de Mercur 13 Iunie, tot în localul societăţei de pe bulevardul Independenţei, (Cotrocean). Biletele vechi sunt valabile, fiindcă numele persoanelor cari au luat parte la serbare sînt înscrise pe carnetul danelor vînzătoare. Spectacolul va fi acelaşi : Les Charbonniers, UAnglais comme on le parle, Materna, Nunta ţărănească, tablouri— şi Zînd linelor, alegorie cu principesa Elisabeta figurînd ca 'Ana linelor. Biletele vechi sunt valabile, prezentîndu-se contra-marcă. La caz de pierderea contra-mărcei, persoanele cari au posedat bilete sunt rugate să se adreseze d-nei Cutzarida-Crătunescu strada Teilor 21, pentru a căpăta altele. In seara zilei de Mercur, biletele se găsesc la intrare Expoziţia Băncilă In rotondă „Ateneului“ S. Octav Băncilă a expus cîteva lucrări ale d-sale. Aceste Incitări ne amintesc par’că vremuri de foarte mult apuse... Nu vremuri cînd gîndeam în basme, ci din potrivă vremuri cînd vedeam realitatea foarte lămurit, dar cu inima caldă şi pornită spre lupte pentru îndreptarea lumei... Atunci se discuta mult dacă arta trebue sau nu să fie tendenţionistă şi noi eram partizani aî tendenţio-a rtismuhiî. •KCe timpuri frumoasei Tendenţionismul însemna de fapt că, cine avea talent, cine se simţea în stare să facă ceva, vroia să facă pentru ridicarea celor umili, pentru îndreptarea omenire! ca să fie mai liniştită, mai bună, mai fericită. Toţi eram uniţi în acest gînd: cazetari, medici, literaţi, pictori şi muzicanţi... Cite s’au schimbat de atunci! Pe unii i-a îmbătat farmecul putere!, pe alţii i-a înecat luptagrea pentru trai! Unii numai, perduţi printr’un colţ de provincie au rămas ce au fost: visători iremediabili, oameni a cărora inimă se strînge de durere la nedreptăţile ce îndură norodul... # Un asemenea perdut într’un colţ de provincie e Octav Băncilă... Tablourile ce le expune la Ateneu sunt o surpriză pentru toţi... Ceva neobicinuit, ceva curagios... Teehnica lasă de dorit vor spune unii, — dar nimeni nu va putea nega că e ceva în aceste lucrări care lipseşte mult picture! noastre: idei şi participarea la suferinţele celor umili... împuşcarea ţăranilor, cîmpiile acoperite de cadavre ţărăneşti, — subiecte colosale, grandioase cari a mişcarea de la ministerul de răsboi. D. maior Gheorghe Grigoriu, directorul manutanţei, a fost mutat la corpul 2 de armată ca ajutor al şefului intendenţei. D. maior Sadoveanu, de la coretul 2 de armată, a fost însărcinat cu conducerea manutanței. D. locotenent Drăghiceanu Ion, din reg. mirea 33, a fost numit contabil în materii la acel regiment pe ziua de 28 Aprilie în locul administratorului cl. I Urdăreanu N., mutat. D. locotenent Botez N., din reg. 11 artilerie, a fost numit contabil în bani, în locul d-lul căpitani Teodora Ion, înaintat. D. locotenent Niculescu Dumitra, din divizionul de cavalerie Dobrogea, a fost numit contabil în materii la acel divizion Administratorul cl. Ili Toma Nicolae, de la serviciul transporturilor şi de pază al frontierei, a fost numit contabil în bani la acel serviciu, în loculd-lui căpitan Georgescu Pompilian, trecut la front. Administratorul t. I Anastasiu Teodor, se confirmă în funcţiunea de contabil în materii la manutanţa g-rală a armatei în locul d-luî locotenent Herăscu Vasile, mutat. Guardul de artilerie cl. I Ştefănescu Marin, din reg. Radu Negru 28, se numeşte contabil In materii la acel regiment.. Administratorul cl. NI Teodorul, de la compania I administraţie, a fost numit contabil în bani şi materii la atelierul de confecţii şi depozitul regional al companiei I-a, în locul administratorului cl. Ilia Constantinescu G., mutat. D. dr. în medicină Pastia M. Ion, din reg. Bacau 27, a fost însumat ca medic ajutor la spitalul militar „Regina Elisabeta“, încercarea de sinucidere ain gara de nord O femee s’a aruncat astă-noapte înaintea uneî mașini.—Azi la amiază sinngigașa a murit. Ajstă-noapte, pe la ora 12 și jum., mecanicul unei mașini care se întorcea în gara de Nord venind din halta Cotrocenî, a observat, ■ ne lîngă podul dela Luther pe o femee care se aruncase înaintea maşinei. Pînă să oprească, locomotiva călcase pe acea femee, rupîndu-î nucioarele de la genunchi. Comisarul gărei de Nord, fiind înstiinţat despre cele petrecute, a avizat societatea de salvare. Cu o ambulanţă, sinucigaşa a fost transportată la spitalul Filantropia unde d. dr. Bejan a procedat la amputarea picioarelor nefericitei. Starea disperatei femei era foarte gravă, mai cu seamă din cauza uneiAstăzi dimineaţă direcţiunea siguranţei generale din ministerul de interne a fost înştiinţată că pe linia Chirila-Mogoşoaia a fost găsit la orele 8 şi 15, cadavrul unei tinere femei care fusese călcat de maşina unui tren de marfă. Alte amănunte lipseau. Cernd relaţuni detailate, I. Panaitescu ,directorul siguranţei generale a primit, ceva mai în urmă amănunte din partea agenţilor speciali de siguranţă, din gările de Nord şi Chitila. Iată mprejurările în cari s'a desfăşurat această nouă sinucidere : La orele 8 şi 30 minute, tremil de marfă No. 1304, condus de mecanicul Mînzatu, plecase din gara Chitila îndreptîndu-se spre gara Mogoşoaia. In dreptul kilometrului 5 plus 380, mecanicul observă pe o tinără femee blondă şi înaltă care da să se arunce înaintea maşineî. Trenul trecea în dreptul unei curbe şi din cauză că mergea cu 0 iuţeală mare, mecanicul n’a putut opri sau mittora I viteza. Maşina a trecut peste corpul tinerei femei, tăindu-l în două. Mina stingă a fost ruptă şi aruncată la o distanţă de 10—15 metri. Mecanicul a oprit trenul şi prin semnalele convenţionale, a anultrecute. Agentul de siguranţă din gara Chitila a plecat imediat la faţa locului, însoţit de un sergent de poliţie. Cadavrul îmbucătăţit al sinucigaşei zăcea pe ambele laturi ale drumului de fier. Ceva mai de o parte era pălăria, acele de pălărie şi o batistă. Nu departe de cadavru se afla un ziar de dimineaţă, pe marginea căruia se puteau citi următoarele cuvinte : Elena Dumitrescu, suburbia Teista. După felul cum era îmbrăcată, se pare că sinucigaşa e o lucrătoare. Nu ’sa găsit nici un alt indiciu care să ajute la stabilirea identităţeî. De asemenea nu s’a găsit găsit nici o scrisoare sau vre-o nsemnare care să arate cauza sinucidere. Cadavrul a fost lăsat pe loc. D. Panaitescu a înştiinţat parchetul de Ilfov. D. prim-procuror s-a transportat la faţa locului şi după ce a început cercetările, a ordonat ea să se transporte cadavrul la morgă. 95Dorind să cunoaştem cauzele cari au determinat pe nefericita femee să se sinucidă, am pornit cercetări prin cartierul Teilor, călăuzindu-ne de însemnarea ce puternice emoragii. Din cercetările făcute de către autorităţile poliţieneşti pentru stabilirea identitatea sinucigaşei, ca şi pentru aflarea cauzelor cari aui determinat-o să se sinucidă, reies următoarele : Sinucigaşa a declarat că se numeşte Margareta Georgescu, că e văduvă, în virstă de 37 de ani, locuind în Caracal In ziua de Mercuri 27 Mai, ea ■a venit în Bucureşti, voind să se interneze într’un spital, deoarece suferă de o boală incurabilă. La nici un spital n’a găsit loc. Eri, isprăvindu-i-se şi banii şi neavîndrude şi adăpost., s'a dus la circomscripţia a 13-a, unde a cerut să fie găzduită. De la circomscripţie a fost trimeasă la azilul de noapte unde, nefiind loc, n’a putut fi adăpostită Disperată, nefericita femee s'a dus în gara de Nord, hotărîtă să se sinucidă. Ea a intrat într’o latrină a lucrătorilor şi cu un şal a încercat să se spînzure de gratii dela ferestre. Nereuşind şi pentru că trecea lume multă p’acolo, ea s’a îndreptat spre staţiunea B. M cu gîndul de a se arunca înaintea primului tren ce i-ar fi eşit In cal. La ora aceia, 12 şi un sfert, maşina, dusese în halta Cotrocenî trenul princiar, şi se întorcea in gara de Nord. Nefericita s'a aruncat înaintea maşineî, care i-a tăiat prcingeie, ?? Astăzi la 11 şi jumătate, nefericita femee a încetat din viată la spitalul Filantropia, se găsise pe jurnalul de lîngă cadavru. Pînă la ora cînd scriem aceste rîndurî, atît noi cît, şi autorităţile n’au reuşit să descopere locuinţa sau pe raclele sinucigaşei. O stradă cu denumirea „Suburbia Tei“ nu există în Capitală,—cît despre strada Teiul Doamnei sau alte străzi din aceiaşi suburbie, cercetările au rămas infructuoase. In numărul de mîîne vom reveni cu alte amănunte mai detailate. Ultime telegrame CIOCNIRE EA GRANIŢA PERSANA Teheran, 1 Iunie.— Agenţia Reuter află din Taebriscă. In urma unei neînţelegeri care s’a întîmplat In ziua de 11 curent st. n., între consulul turc şi jandarmii din Teheran, o ciocnire s’a produs între jandarmii persiani şi trupele turceşti de pază. Jandarmii au avut 10 morfi şi trupele turce 7 morfî şi 7 răniţi iar fa de soldaţi turci au fost arestaţi. Guvernatorul a fugit la Urmia. Dizenteria, s’a ivit în tabăra rusească de lîngă Taebris, mai mulţi soldaß au murit pînă acum. ACŢIUNEA MILITARĂ CONTRĂ ALBANEZILOR Constantinopol, 31 Maifi. — Statele albaneze Sipsaj, Racac, Morina. au fost distinse în parte in timpul acţiune! generalului David, — Vieţimele cutremurului din Franja Rogues. 31 Maiti.— 'Azî dimineaţă s’a făcut înmormântarea celor 13 victime ale cutremurului de pămînt resimţit aci. Starela răniţilor este satisfăcătoare SS Lambesc, 31 Mau.— Inmormîntarea celor 12 victime ale cutremurului de pămînt s’a făcut azî după amiază.Paris, 31 Main. — Din sudul Franţei sosee ştiri cu totul alarmante cu privire la cutremurul de eri. Pînă acum se ştie de 70 de morţi şi 300 de răniţi. Sunt temeri că numărul victimelor e nu mult mai mare. Amănunte exacte nu se pot afla însă din cauza că în multe localităţi au fost distruse firele telegrafice. Pagubele trec de 10 milioane. Statul împarte acum pîine populaţiei, deoarece cea mai mare parte din brutării nu lucrează. Singurul depozit In România: Cursul Valorilor L BURSA DIN BUCUREŞTI 1 Iunie RENTA 5% din 1894 internă lei lOO’/s— 100; idem 5% impr. de 185 mii. din 1003, lei 103—102.V2 ; idem 4% intern de 32Va milioane din 1889 leî 92.Va—91.8; idem 4% de 50 mii. din 1889 lei 92.-----91,3/*; idem 4% de 274 mii. din 1890 leî 96.70-96.40; idem 4%’ de 45 milioane din 1891 lei 92——913/4 idem 4% de 120 mii. din 1894 lei --------------; idem 4% de 90 mii. din 1896, leî 91.—907/s; idem 4% de 180 mii. din 1898 lei 90.40—90 25; idem 4% de 100 mii. din 1905. Seria A şi B lei idem 90.8/8—90.Vs 4% convertită din 1905 Iei 90.10-----.— ; idem de 7 ' mii. din 1908 leî 893A—— —. CREDITUL judeţean şi comunal 5% leî 100.40—100.30. OBLIGAŢIUNILE com. Bucureşti 4% din 1903 lei 86Vi—86 ; idem 4'/o din 1906 lei 86.Vi—86; idem com. Craiova. 55% leî 97%-----; idem com. Ploeşti 5% leî 95V4—94%; idem com. Iași 4V2% leî. -----92%. FONCIARE rurale 5% lei 99.40—99.35 idem 4 lei 89.-----88.80 idem urbane București 5°/o lei 98.45—98.35 idem urbane Iaşî, 5% lei 95V4—95.—; Bonurile Casei Rurale 5% lei 100.V4—100.05. ACŢIUNI: Banca Naţionalâleî 4100— 4080; Cassa Rurală, lei 420—415 Banca Agricolă, leî 422—418 ; Bank of Roumania, lei 227— 224; Banca de Scont din Bucureşti, lei 136—131; Banca Marmorosch Blanket Comp, leî 857—853; Banca Populară din Pitești lei 265—256. Banca Generală Romina 168'*—1670. SOCIETĂȚI DE ASIGURARE: Dacia-România, lei 755—750; Naţionala, leî 915—91°; Generala, leî 785—780. SCHIMB: Cek Londra 25.27Va — 25.25 cek Paris 100.20 — 100.15 ; cek Berlin 123.62V2-123.52V2; cek Yiena 105.15—105.05 cek Belgia 100.—99.90. SCONTURI ȘI AVANSURI: Banca Naţională, Scont 5%; idem avansuri pe depozite 5/2%; Cassa de Depuneri, avansuri pe depozite 5Va%.. RENTA ROMINA LA BERLIN 30 Maiă Rontä 5°/0 din 1903 impr. 185 mil. 102.50 ,, 4% „ 1880 „ 50 „ 91.90 „ „ „ 1890 „ 274 „ 94.60 „ „ „ lg91 » tó „ 91.„ „ „ 1894 „ 120 „ 91.10 „ „ „ 1896 „ 90 „ 91.20 „ „ „ 1898 „ 180 „ 90.30 „ Convertită 90.40 „ „ „ 1905 „ 100 „ f Seria A și B 1 90.80 * * „ 1918 „ 70 , 89.25 Cursul Mărfurilor Cereale București, 1 Iunie Azî s’a vîndut la bursă 10 vagoane. Urííí naîi cu lei 18.75 vagonul, ga,ra Fundulea, greutatea 77 kilogr., hectolixul cu 2—3 la sută corpuri străine. Vin şi Spirt Bucureşti, 25 Main.—In zilele de 28, 29 şi 30 Maiu a. c. s’au vîndut la râmpile Antrepozite, Nectar şi Griviţa vin, rachiu şi drojdie în cantitate de 2000 decalitri în 25 de vase cu pureţurile următoare : Vin nou Moldova 5.90—6.30 „ vechi 7.00—8.00 Ţuică 7.20-8.40 Drojdie 10.00—11.00 Cum e vremea In ţară— Ca şi în ziua precedenţi, a plouat cu întreruperi mai în toată ţara. In districtul Dorohoia şi în partea de jos a ţărei, mai cu seamă in regiunea de cîmpie, a plouat mult, obţinîndu-se în cele mai multe părţi cantităţi însemnate de apă (34 mm. Chilia Veche, 40 la Călăraşi, 45 la R.-Sărat, 48 la Buzau şi 60 la Cîmpina). In urma acestor ploi, timpul s’a răcorit pretutindeni. Presiunea atmosferică s’a mai coborît, fiind în mijlociu către 755 mm. Vîntul suflă mai pretutindeni slab şi în direcţiuni diferite, mai mult noros. IN EUROPĂ Duminică 13 Iunie.— Din Tranţa pînă la Marea Neagră şi peninsula Scandinavică se întinde o depresiune, avînd centrul la 755 mm., la nordul Mărei Adriatice. Sub acţiunea acestei depresiuni, a plouat în sud-estul Franţei, Austro-Ungaria şi România şi pe alocuri în Italia şi în Rusia. Temperatura a descrescut în Italia şi Austria, în celelalte părţi este staţionară sau a crescut puţin. Grădina fan ca Theatru Pathé Fréres-Paris Demonstrator X. SUPERMAN Luni I Iunie 1909 orele 9 seara Program integrat schimbat = Tablouri Noi Din bogatul program se va remarca : Partea Săracului Mare dramă de Artă Rolurile interpretate de D-nul Ravet dela Comedia Franceză D-na Eugene Nan de la Antairie Micul Weinrich dela Com. franceză Sugestie Equilibristics Marr tablou ultra comic etc. etc. Briini Kinori — HRittik •— Luni 1 Iunie 1909 — Se va juca pentru a 5-a oară COMEDIA Popescu - Petrece localizată în 3 acte de NARCIS şi DAUS Biletele la Feder și seara la Cassă. SraBlaniziel Trupa de Cometa Teatrului National MARE. SUCCES! Luni 1 Iunie 1009 se va reprezenta pentru a 3-a oară Jandarmeria florală Comedie loc. în 3 acte de d. A. B. Cuplete cîntate de D. Soreanu Biletele la Agenţia Foder Seara la Casă S’a pierdut un cline foxterier irlandez, culoare roşcată, simplu roş, statură mijlocie, botul foarte gros, picioarele groase şi fără sgardă, răspunde la numele Cuni. Cine mi-l va aduce va primi o recompensă de Leî 20, Str. Fîntîneî 70, D-na Dimitriu. Traduceri de acte străine In orice limbă şi legalizarea lor oficială de către ministere şi Consulate. Vi se poate face de către: BIROUL de INFQIWIUNI al ziarului „Adeverul-Director L. Mervea, Licenţiat in drept Cel din provincie vor trimite cafele sub plic recomandat pe adresa Biroului. Cei din Capitală vor vorbi personal cu d. L. VORNEA, la birou Bucureşti, str. Sărindar No. 11, intra orele 9—10 a m. şi 5—7 p. m. Groaznica sinucidere după linia Chitila-Hogoșoaia O fata se aruncă Înaintea unui tren de marfă Corpul tăiat în două — Cercetările noastre — ff- Secerătoarele-lLegătoare MlLWlilEEr Model 1909» Modificat. SE SUPUNEA Concurs „Seceră! «sare cu ©ri-c© altă cd ATI n riAifrnp i\u|/i uvii« i i\n ţ i iLA’» vinjuiwi skA vuilip« BUCUREŞTI, Strada Doamnei 11 Sucursale , BRAILA şi CONSTANŢA 91 — pentru a dovedi §UI»EKI©U1TATEA lor — vmm. Tirgul comercial şi financiar MOTOARE de PETROL, BENZINA, GAZ SARAC, etc. — din renumita Fabrică Elveţiană — Soc. An. BACHTOLD & CO. — Cea mai nouă construcţiune — Garanţie absolută pentru soliditate şi funcţionare ireproşabilă Referenţe stau la dispoziţie de la nenumărate case industriale din ţară unde se găsesc în funcţiune. automatice Cele mai simple, practice şi train DEPOU GENERAL: Societ An, pentru comerciul de Kraşin7 şi întreprinderi Technics fost EUGENIU BEHLES Bucureşti, Str. Bibescu-Vodă 1—3 Sucursale: BRAILA, CONSTANTA, CRAIOVA SECERATORI SIMPLE cu 4 si 5 GREBLE şi cu APARAT du LEGAT Cositoare de Fin Cheie de Fin Moşimi de întors Fin Friguri Americane The Johnston Har?ersler Co. Batavia (inii) Societate Anonimă pentru Comerciul de Maşini şi întreprinderi Tecisnice, ist EOREHIBEHKEE Bucureşti, Str. Bibescu-Vodă etp. 1-3. Sucursale: Brăila, Craiova» Constanţa, Vacua „VULCAN ♦ FUN NAŞII! SOCIETATE ANONIMA — Bucureşti — EXECUŢI ca SPECIALITATE CAZANE multitubulare cu circulaţiune de apa şi supraîncalzitare SISTEM şi BREVET BABCOCK-WILCOX MHIoare it api brevet lAbVDR BREDA, Transmis viile forţă Ecu soare — OFERTE Şl PROSPECTE după cerere GRATUIT — JjjjJS cu discuri de 50 ctm. diametru ce instrmente din renumita Fabrică: LONDON r