Adevěrul, iunie 1909 (Anul 21, nr. 7091-7118)

1909-06-02 / nr. 7091

ITm­fT 2 Tmile 1909 Persecuţie cu orice preţ Şovinismul unguresc nu cunoaşte margini i viaţa publiciştilor de peste nimniţî se tem­urcă um moment nou: procurorii îl prigonesc­ nu numai pentru articolele lor politice scrise i în ziare, ci îl urmăresc şi pentru­­activitatea lor literară.­­ Un caz recent: D. Russu Sirianu­lom Arad este dat In judecată pen­tru lucrarea sa istorică intitulată :­„Iobagia” In această carte de 404 pagini voluimul, confratele nostru Studiază starea ţărănime! din Un­garia, şi Transilvania pînă la sfir­­șitul veacului al XV-lea, I întemeiat pe Corpus-Iuris (colec­­ţia de legi a Ungariei) şi pe docu­mente neîndoioase, precum citind joi autori maghiari dintre cei mai distinşi, d. Ru­su Şirianu face ta­bloul vieţei iobagilor—a ţărănime!— lexploataţî într’un mod crud de o­­ligarhî. Arată în deosebi soarta a­ ir Artiştii teatrulul Naţional Joacă­­&şia-seara pe an a & 3-a oară la­ Grădina Blanduziei, frumoasa co­medie cu cuplete Jandarmeria Mo­rală. '­­ E destul' sa spunem că’ rolurile principale sunt ţinute de d-nele Ciucurescu, Ionaşcu şi de dinii Brebeanu şi Soreanu pentru ca ci­titorii să-şi facă ideie de cum se poate petrece la această comedie. Frumoasa grădină a Blanduziei, a Idevenit neînce­pătoare. * S' Cîteva noutăţi interesante 'din domeniul mişcărei teatrale. : D. Alexandru Davila a semnat ijiouî angajamente, pentru compa­nia d-sale dramatică, cu d-rele Olga Cui­­ţa, o talentată absol­ventă a Conservatorului şi Ale­xandrina Alexandrescu, cunoscu­ta artistă, fostă societară a Tea­trului Naţional. D. N. Niculescu-Buzau a fost tic» acomanao. onr/d­af Tn ienmnanio iw «*uvi***v+*wu­­uaio^J *** 'dramatica, Davila. ij afr " D. Al. Davila, a primit spre re­prezentare, o lucrare dramatică orginală datorită d-luî deputat ij Geonge Diamandy. Lucrarea d-luî Diamandy, des­pre care se vorbește mult e inti­tulată : Bestia­ mară a țărănime! române și toate măsurile draconicej^e luau regii de pe vremuri, pe d uebparte pentru a lega pe romînî de glie, ai face adevăraţi sclavi­, iar pe de altă parte pentru a-î sili să-şi pără­sească legea strămoşească şi să treacă la catolicism. Lucrarea d-luî Russu SlUianu cu­prinde în privinţa­­asta reaţiuni extrem de interesante. Şi totul ,e bazat, dovedit, recunoscut de In­­să­şî ,istoricianii de frunte, maghiari şi străini. Se înţelege că toate acestea re­varsă o tristă lumină asupra regi­­imuluî feodal :maghiar şi ungurii nu se pot da loc m­indri cu faptele strămoşilor lor cari au fost nişte exploatatori neomenoşî, atu ai ţă­rănimei maghiare cit mai ales aî naţionalităţilor, întocmai după cum se întin­­plă şi astăzi. De­şi e vorba de lucruri petre­__­______________tvt V’iit___ uuiB intre »ewui /vi—aii, pimuu­rorul din Oradea-Mare a văzut In toate acestea agitaţie inpotriva ma­ghiarilor şi pe baza a#L 172 din codul penal a dat în judecată pe d. Russu Şirianu. La Camera de punere sub acu­zare, advocatul dr. Aurel Lazăr, a arătat că nu poate fi agitare faptul de a cuprinde într’un volum lu­cruri petrecute înainte cu cinci veacuri. Procurorul i-a replicat însă că nu atît faptele înşirate ci intenţia au­torului trebue pedepsită. A zis anume că autorul a adu­nat şi a grupat faptele din trecut cu anume tendinţă: să-i facă pe unguri urgisiţi, înaintea romînilor. Pe acest motiv tribunalul din O­­radea-Mare a şi pronunţat hotărt­­rea de primire, sub acuzaţie a d-luî Russu Şirianu. Lucrul acesta î s'a mai întîmplat d-luî Russu înainte cu patru ani, cînd nici imunitatea pe care o a­­vea ca deputat, nu sa pus la adă­post­ de prigonirile procurorului ci şi atunci a fost dat în judecată pentru lucrarea sa statistică „Ro­­mîniî din statul ungar“ lucrare ti­părită in Bucureşti şi premiată de Academia Romina. Atunci a scăpat însă cu amendă în bani şi cu confiscarea tuturor exemplarelor operei sale. De astădată îl aşteaptă cu sigu­ranţă puşcăria ungurească.—A.­­d-lor vor prezenta un raport deta­ilat asupra lucrărilor congresului. Un grup de ziarişti organizează o mare serbare de vară în splen­didul ,,Parc Princiar“ din bule­vardul Elisabeta 15, pentru seara de Duminecă 7 Iunie. Programul serbare­ este foarte bogat şi interesant : teatru de va­rietăţi, cinematograf, bătae de flori, confetti şi serpentine, dans, etc. Intrarea generală 1 leu. EtI a avut loc sfinţirea drapelului so­­cietăţei de ajutor „Mugurul“ la biseri­că Mavrogheniî. Naş a fost d. Alimăneş­­teanu. După sfinţirea drapelului toţî mem­briî s’au întrunit la restaurantul J­ubileu, de la şosea, ui­de a avut loc o serbare câm­penească, organizată de societate. La serbare au asistat d-nul C. Alimă­­neşteannu, dr. Botescu, autorul de pri­mar, Theodoru, secretarul general al Minist. de Culte şi preşedinte al socie­tăţii şi un public numeros. Principalele magazine de ga­lanterie, lingerie şi încălţăminte din calea Victoriei şi străzile mai importante din Bucureşti,­­şî-au­ luat angajamentul ca de la 1 Iu­nie pînă la 1 Septembrie curent să fie închise regulat de la orele 8 seara. Sîntem informaţi că d-nii J. Clin­­ciu şi G. Popa-Lisseanu, cunoscuţii directori ai liceului francez-român, calea Plevneî 50, şi-au­ asociat în conducerea şcoaleî pe colegii şi pro­fesorii institutului: E. Ciupagea, Al. Pandele şi N. Colceag, a căror re­putaţie este bine stabilită In lumea şcolară. ■D-na Sasu, fiica d-lui ministru V. G. Morţun, care se afla bolnavă de 8 săptămînî, este acum în­ afară de orice pericol şi merge tot mai bine. II dorim o grabnică şi deplină în­sănătoşire. D-na Elena Meissner, directoa­rea institutului „Humpel“ din Iaşi, a fost numită membră în comisia examinatoare a elevelor şcoalei „Cultura“ din Iaşi. In vederea plecărei în concediu, d. Spiru Haret a lucrat azi la mi­nisterul instrucţiune­ cu directo­rii de servicii şi cu inspectorii generali ai învăţămintului, rezol­­vînd lucrările urgente. Orele de desert la şcoalele pro­fesionale de fete vor fi sporite cu începere de la 1 Septembrie. In acest scop, ministerul in­strucţiune! a decis ca acest stu­diu să se predea pe viitor într’un mod anal practic şi mai apropiat de cerinţele şcoalelor profesionale de fete. D. M. Mocanu a fost numit con­ferenţiar şi secretar contabil al şcoalei inferioare de agricultură din Roman, In locul d-lui I. Con­­stantinescu, numit director al acelei şcoli. Defretul pentru a fi calificarea miori articole din regulamentul de administraţie interioară a ecoalelor normale de­ învăţători şi învăţătoare a fost supus sem­­năturei regelui. Printr’o circulară, ministerul instrucţiune! a pus în­­ vedere direcţiunilor şcoalelor normale că absolvenţii şi absolventele a­­celor şcoli vor depune examen la istorie numai din materia re­feritoare la istoria românilor. Ministerul instrucţiune! a cerut celui de lucrări publice să acorde o reducere de 50 la sută pe căile ferate elevilor şi elevelor şcoale­­lor Cari vor pleca în familii pe timpul vacanţei şcolare. Iată la ce insipira simţirea şi gîn­­direa aceia trecută. Arată aceste ta­­blourî ce erau raţiune era altă dată, cum se cultiva tineretul şi îndeam­nă la comparaţiunî cu prezentul, cari nu pot fi favorabile acestuia... * Sunt multe de criticat în tablouri­le lui Băncilă, dar și multe de in­­vățat din ele. 3 111 ADIVERUL Uita informatiuni Programul vizitei archi- Ducelui Franz-Perlinand S'a stabilit definitiv data so­­­sirei în tară a archiducelui Franz Ferdinand, moștenito­rul tronului austro-ungar. De asemenea, s'a fixat, în linii generale,­­programul pri­­mirei înaltului oaspe. Archiducele Franz-Ferdi­­nand va sosi la­­Sinaia în ziua de Sîmbătă 21 Iunie (10 Iulie­­stil nou­) şi va părăsi ţara în ziua de Marţi 30 Iunie. Archiducele va veni însoţit de­­sotia sa, principesa Sofia de Hohenberg şi de o numeroasă Isuită de ofiţeri. In ziua de Duminică 28 Iu­­­iie va avea loc un mare prînz de gală. Seara se va da la castelul­­Peleş o reprezentaţie de gală în onoarea archiducelui, cu concursul mai multor amatori din societate. Se vor reprezen­ta­. Insula Tulipatan operetă într'un act de Offenbach şi Ingenua comedie de Meilhac­hi Halévy. In ziua de 29 iunie va avea loc un concert la castelul Pe­leş, dat de orchestra ministe­rului instrucțiunei publice. Marele artist George Enescu va veni special din Paris, pen­tru a da concursul său la a­­­cest concert. In timpul șederei în Sinaia, archiducele va face escursiune prin împrejurimi. Oaspetele suveranilor noştri va părăsi ţara în ziua de 30 iunie.­­ In cercurile liberale conti­nuă discuţia asupra consfătui­­rei de la ministerul de externe ţinută pentru a se studia ches­tia egalizărei salariilor. Se afirmă că scopul real al acestei consfătuiri ar fi revi­zuirea bugetului... selbatic cu sporul extra­ordinar de 40 mi­lioane şi astfel se explică de ce o a convocat întreaga comi­sie bugetară. S'a făcut într'adevăr o o­­misiune şi anume că n'a fost invitat d. C. F. Robescu, pre­şedintele comisiei budgetare. Observîndu-se omisiunea aceasta, intenţionată probabil din partea acelui care a pro­vocat consfătuirea, s'a hotărît şi invitarea d-lui C. F. Ro­­­bescu. D. Robescu primind tardiva convocare a notat pe plic că n'a primit pînă acum nici o altă convocare. * «TT*— Cu începere de Joi, 28 Maiț, se fac pe cimpul de tragere de la Dadilov (Vlaşca), expe­rienţe cu nouile obuziere de cîmp cu tragere repede Krupp şi Erhardt, de calibrul 105 mi­limetri. Comisiunea de experienţe se compune din d-nil colonel Po­­povici, maiorii Gîrleşteanu şi Rudeanu, căpitan Miclescu şi locotenent Vasilescu. La prima experienţă de tra­­gere au asistat pe lîngă mem­bri comisiunei şi d-nii general Boteanu, secretarul general al ministerului de războiu, şi ge­neral Coandă, inspectorul ’ar­tileriei. La cîteva din viitoare­le trageri va asista şi princi­pele Ferdinand. Comisiunea de experienţe are să hotărască care din a­­ceste două obuziere prezintă mai multe avantagii: obuzie­rul Krupp, care este cu recul lung constant, sau obuzierul Erhardt cu recul lung varia­bil. Ministerul de războiu a luat măsuri ca aceste experienţe să se facă comparativ în cea mai perfectă regulă şi să fie îngră­dite de toate garanţiile de se­riozitate şi imparţialitate. Aseară, cu trenul de Arad, d. Georges Lorand, deputat belgian, a părăsit ţara noastră plecînd la Bruxelles. In cele 4 zile cît a stat la noi d. Lorand a vizitat cu deamă­­nuntul Capitala unde, între altele, a admirat interiorul Ca­merei deputaţilor, pe care l-a găsit cel mai bine amenajat din toate localurile de parla­mente pe cari le cunoaşte. Apoi a vizitat salina din Slă­nic, care i-a produs o foarte mare impresiune, exploatările petrolifere de la Buştenari şi Cîmpina, unde a putut vedea o sondă în erupţiune. Eri, după ce a vizitat Sinaia şi Azuga, a plecat din Sinaia cu trenul de 8.44 seara. D. Lorand duce cu sine o foarte bună impresiune după cele văzute şi a promis că la toamnă va veni, împreună cu familia, cînd îşi propune să stea vreo 15 zile în ţară. Aflăm cu o vie plăcere că starea sănătăţei d-lui Alex. Cottescu, directorul general al căilor ferate, care se intoxicase, merge spre bine şi nu mai in­spiră nici o îngrijire. Ministrul instruc­iinei publice a primit demisia d-lui profesor u­­niversitar Matei B. Cantacuzino de la Iaşi din însărcinarea de membru al comisiei de judecată a membrilor corpului didactic secundar şi superior. "Asupra stăreî regelui, vin ştiri­le cele mai bune. O persoană care a avut prilejul să vadă pe suve­ran, zilele trecute, ne comunică că regele se simte cît se poate de bine, mănîncă cu poftă şi face preumblări lungi prin parcul de la Sinaia. Suveranul se ocupă în persoană de supravegherea pregătirilor ce se fac pentru primirea archiduce­lui moştenitor austriac, Franz­ Ferdinand. Funcţionarul poştal Ghenoiu I, implicat în furtul de la vama poş­tei, a fost destituit pe ziua de 1 Iu­nie prin decret regal. S’au deschis pînă acuma urmă­toarele oficii poştale balneare: La­­cul-Sărat, Tekir-Ghiol, Călimăneşti, Govora şi Sărata-Monteoru. Zilele acestea a plecat la Tekir- Ghiol, a 2-a serie de copii trimişi de Eforia spitalelor civile la sana­toriul sau. Ei vor sta, pînă la 25 iulie cînd va fi trimisă o altă serie de copii. . La ministerul de finanţe se ţine în ziua de 2 Iunie a. c., licita­­­ţiune publică pentru­­aprovizio­narea cu lemne de foc necesare ministerului in cantitate de 1000 metri cubi. Orele de s­erviciu la camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, s’au schimbat cu începere de azi după cum urmează: în zilele o­­bişnuite de la 7 şi jum. a. m. pina la 1 p. m., în zilele de Luni şi după sărbători legale de la 2—6 p. m. D-nil dr. Ed­eleanu,­­delegatul ministerului industriei şi Pfeifer delegatul comisiunei române pen­tru unificarea metoadelor de a­­naliză s’au întors în ţa­ră venind de la congresul din Londra. In ziua de iunie a. c., va avea loc la ministerul industriei o importantă şedinţă cînd cei două delegaţi vor expune dhestittiftile dezbătute în congres, în urmă Serbările „Maternei“ Serbările Maternei, cari n’au,pu­tut avea loc Sîmbătă seara, fiind Întrerupte de ploaia torenţială ce a căzut vor fi reluate în seara zi­lei de Mercur 1­3 Iunie, tot în loca­lul societăţei de pe bulevardul In­dependenţei, (Cotrocean­).­ Biletele vechi sunt valabile, fiindcă numele persoanelor cari au luat parte la serbare sînt în­scrise pe carnetul danelor vînză­­toare. Spectacolul va fi acelaşi : Les Charbonniers, UAnglais comme on le parle, Materna, Nunta ţă­rănească, tablouri— şi Zînd li­nelor, alegorie cu principesa Eli­sabeta figurînd ca '­Ana linelor. Biletele vechi sunt valabile, pre­­zentîndu-se contra-marcă. La caz de pierderea contra-mărcei, per­soanele cari au posedat bilete sunt rugate să se adreseze d-nei Cutzarida-Crătunescu strada Tei­lor 21, pentru a căpăta altele. In seara zilei de Mercur­, bile­tele se găsesc la intrare Expoziţia Băncilă In rotondă „Ateneului“ S. Octav Băncilă a expus cîteva lucrări ale d-sale. Aceste Incitări ne amintesc par’că vremuri de foarte mult apuse... Nu vremuri cînd gîndeam în basme, ci din potrivă vremuri cînd vedeam realitatea foarte lămurit, dar cu i­­nima caldă şi pornită spre lupte pentru îndreptarea lumei... Atunci se discuta mult dacă arta trebue sau nu să fie tendenţionistă şi noi eram partizani aî tendenţio-a rtismuhiî. •K­Ce timpuri frumoasei Tendenţionismul însemna de fapt că, cine avea talent, cine se simţea în stare să facă ceva, vroia să fa­că pentru ridicarea celor umili, pen­tru îndreptarea omenire! ca să fie mai liniştită, mai bună, mai fericită. Toţi eram uniţi în acest gînd: cazetari, medici, literaţi, pictori şi muzicanţi... Cite s’au schimbat de atunci! Pe unii i-a îmbătat farmecul pu­tere!, pe alţii i-a înecat lupta­­grea pentru trai! Unii numai, perduţi printr’un colţ de provincie au rămas ce au fost: visători iremediabili, oameni a că­rora inimă se strînge de durere la nedreptăţile ce îndură norodul... # Un asemenea perdut într’un colţ de provincie e Octav Băncilă... Tablourile ce le expune la Ateneu sunt o surpriză pentru toţi... Ceva neobicinuit, ceva cu­ragios... Teehnica lasă de dorit vor spune unii, — dar nimeni nu va putea ne­ga că e ceva în aceste lucrări care lipseşte mult picture! noastre: idei ş­i participarea la suferinţele celor umili... împuşcarea ţăranilor, cîmpiile a­­coperite de cadavre ţărăneşti, — subiecte colosale, grandioase cari a­ mişcarea de la ministerul de răsboi. D. maior Gheorghe Grigoriu, directorul manutanţei, a fost mu­tat la corpul 2 de armată ca aju­tor al şefului intendenţei. D. maior Sadoveanu, de la core­tul 2 de armată, a fost însărci­nat cu conducerea manutanței. D. locotenent Drăghiceanu Ion, din reg. mirea 33, a fost numit contabil în materii la acel regi­ment pe ziua de 28 Aprilie în lo­cul administratorului cl. I Urdă­­reanu N., mutat. D. locotenent Botez N., din reg. 11 artilerie, a fost numit contabil în bani, în locul d-lul căpitani Teodora Ion, înaintat. D. locotenent Niculescu Dumi­tra, din divizionul de cavalerie Dobrogea, a fost numit contabil în materii la acel divizion Administratorul cl. Ili Tom­a Ni­­colae, de la serviciul transportu­rilor şi de pază al frontierei, a fost numit contabil în bani la acel serviciu, în locul­­d-lui că­pitan Georgescu Pompilian, tre­cut la front. Administratorul t­. I Anastasiu Teodor, se confirmă în funcţi­unea de contabil în materii la manutanţa g-rală a armatei în locul d-luî locotenent Herăscu Vasile, mutat. Guardul de artilerie cl. I Ştefă­­nescu Marin, din reg. Radu Ne­gru 28, se numeşte contabil In materii la acel regiment.. Administratorul cl. NI Teodorul, de la compania I administraţie, a fost numit contabil în bani şi materii la atelierul de confecţii şi depozitul regional al compa­niei I-a, în locul administratoru­lui cl. Ili­a Constantinescu G., mutat. D. dr. în medicină Pastia M. Ion, din reg. Bacau 27, a fost însumat ca­ medic ajutor la spi­talul militar „Regina Elisabeta“, încercarea de sinucidere ain gara de nord O femee s’a aruncat astă-noapte îna­intea uneî mașini.—Azi la amiază sinngigașa a murit. Ajstă-noapte, pe la ora 12 și jum., mecanicul unei mașini care se în­torcea în gara de Nord venind din halta Cotrocenî, a observat, ■ ne lîngă podul dela Luther pe o fe­­m­ee care se aruncase înaintea m­a­­şinei. Pînă să oprească, locomotiva călcase pe acea femee, rupîndu-î nu­­cioarele de la genunchi. Comisarul gărei de Nord, fiind îns­­tiinţat despre cele petrecute, a a­­vizat societatea de salvare. Cu o ambulanţă, sinucigaşa a fost­ trans­portată la spitalul Filantropia unde d. dr. Bejan a procedat la am­putarea picioarelor nefericitei. Sta­rea disperatei femei era foarte gra­vă, mai cu seamă din cauza unei­­Astăzi dimineaţă direcţiunea si­guranţei generale din ministerul de interne a fost înştiinţată că pe linia Chirila-Mogoşoaia a fost gă­sit la orele 8 şi 15, cadavrul unei tinere femei care fusese călcat de maşina unui tren de marfă. Alte amănunte lipseau. Cernd relaţuni detailate, I. Panaitescu ,directorul siguranţei generale a primit, ceva mai în urmă amănunte din partea agen­ţilor speciali de siguranţă, din gările de Nord şi Chitila. Iată mprejurările în cari s'a desfăşurat această nouă sinuci­dere : La orele 8 şi 30 minute, tremil de marfă No. 1304, condus de me­canicul Mînzatu, plecase din gara Chitila îndreptîndu-se spre gara Mogoşoaia. In dreptul kilometrului 5 plus 380, mecanicul observă pe o tină­­ră femee blondă şi înaltă care da să se arunce înaintea maşineî. Trenul trecea în dreptul unei curbe şi din cauză că mergea cu 0 iuţeală mare, mecanicul n’a putut opri sau mit­tora I viteza. Maşina a trecut peste corpul ti­nerei femei, tăindu-l în două. Mina stingă a fost ruptă şi arun­cată la o distanţă de 10—15 me­tri. Mecanicul a oprit trenul şi prin semnalele convenţionale, a anul­trecute. Agentul de siguranţă din gara Chitila a plecat imediat la faţa locului, însoţit de un sergent de poliţie. Cadavrul îmbucătăţit al sinuci­gaşei zăcea pe ambele laturi ale drumului de fier. Ceva mai de o parte era pălăria, acele de pălă­rie şi o batistă. Nu departe de cadavru se afla un ziar de dimineaţă, pe margi­nea căruia se puteau citi urmă­toarele cuvinte : Elena Dumitre­­scu, suburbia Tei­sta. După felul cum era îmbrăcată, se pare că sinucigaşa e o lucră­toare. Nu ’sa găsit nici un alt indiciu care să ajute la stabilirea identităţeî. De asemenea nu s’a găsit găsit nici o scrisoare sau vre-o nsemnare care să arate cau­za sinucidere­. Cadavrul a fost lăsat pe loc. D. Panaitescu a înştiinţat parchetul de Ilfov. D. prim-procuror s-a transportat la faţa locului şi du­pă ce a început cercetările, a ordo­nat ea să se transporte cadavrul la morgă. 95­­­Dorind să cunoaştem cauzele cari au determinat pe nefericita femee să se sinucidă, am pornit cercetări prin c­artierul Teilor, călăuzindu-ne de însemnarea ce puternice emoragii. Din cercetările făcute de către autorităţile poliţieneşti pentru sta­bilirea identitatea sinucigaşei, ca ş­i pentru aflarea cauzelor cari aui de­terminat-o să se sinucidă, reies ur­mătoarele : Sinucigaşa a declarat că se nu­meşte Margareta Georgescu, că e văduvă, în virstă de 37 de ani, lo­cuind în Caracal In ziua de Mercuri 27 Mai­, ea ■a venit în Bucureşti, voind să se interneze într’un spital, de­oarece suferă de o boală incurabilă. La nici un spital n’a găsit loc. Eri, is­­prăvindu-i-se şi banii şi neavînd­­rude şi adăpost., s'a dus la­ circom­­scripţia a 13-a, unde a cerut să fie găzduită. De la circomscri­pţie a fost trimeasă la azilul de noapte unde­, nefiind loc, n’a putut fi adăpostită Disperată, nefericita femee s'a dus în gara de Nord, hotărîtă să se sinucidă. Ea a intrat într’o la­trină a lucrătorilor şi cu un şal a încercat să se spînzure de gratii­ dela ferestre. Nereuşind şi pentru că trecea lume multă p’acolo, ea s’a îndreptat spre staţiunea B. M cu gîndul de a­ se arunca înaintea primului tren ce i-ar fi eşit In cal. La ora aceia, 12 şi un sfert, ma­şina, dusese în halta Cotrocenî tre­nul princiar, şi se întorcea in gara de Nord. Nefericita s'a aruncat îna­intea maşineî, care i-a tăiat pr­cingeie, ?? Astăzi la 11 şi jumătate, nefe­ricita femee a încetat din viată la spitalul Filantropia, se găsise pe jurnalul de lîngă ca­davru. Pînă la ora cînd scriem aceste rîndurî, atît noi cît, şi autorităţile n’au reuşit să descopere locuinţa sau pe raclele sinucigaşei. O stra­dă cu denumirea „Suburbia Tei“ nu există în Capitală,—cît despre strada Teiul Doamnei sau alte străzi din aceiaşi suburbie, cer­cetările au rămas infructuoase. In numărul de mîîne vom reve­ni cu alte amănunte mai detai­late. Ultime telegrame CIOCNIRE EA GRANIŢA PERSANA Teheran, 1 Iunie.— Agenţia Re­­uter află din Taebris­că. In urma unei neînţelegeri care s’a întîm­plat In ziua de 11 curent st. n., între consulul turc şi jandarmii din Teheran, o ciocnire s’a produs între jandarmii persiani şi trupe­le turceşti de pază. Jandarmii au avut 10 morfi şi trupele turce 7 morfî şi 7 răniţi iar fa de sol­daţi turci au fost arestaţi. Guver­natorul a fugit la Urmia. Dizenteria, s’a ivit în tabăra ru­sească de lîngă Taebris, mai mulţi soldaß au murit pînă a­­cum. ACŢIUNEA MILITARĂ CONTRĂ ALBANEZILOR Constantinopol, 31 Maifi. — Sta­tele albaneze Sipsaj, Racac, Morina. au­ fost distinse în parte in timpul acţiune! generalului D­avid, — Vieţi­mele cutremurului din Franja Rogues. 31 Maiti.— 'Azî dimineaţă s’a făcut înmormântarea celor 13 victime ale cutremurului de pămînt resimţit aci. Starela răniţilor este satisfăcătoare SS Lambesc, 31 Mau.— Inmormînta­­rea celor 12 victime ale cutremuru­lui de pămînt s’a făcut azî după a­miază.­Paris, 31 Main. — Din sudul Fran­ţei sosee ştiri cu totul alarmante cu privire la cutremurul de eri. Pînă acum se ştie de 70 de morţi şi 300 de răniţi. Sunt temeri că numărul victimelor e nu mult mai mare. Amănunte exacte nu se pot afla însă din cauza că în multe localităţi au fost dis­truse firele telegrafice. Pagubele trec de 10 milioane. Statul împarte acum pîine popu­laţiei, de­oarece cea mai mare par­te din brutării nu lucrează. Singurul depozit In România: Cursul Valorilor L BURSA DIN BUCUREŞTI 1 Iunie RENTA 5% d­in 1894 internă lei lOO’/s— 100; idem 5% impr. de 185 mii. din 1003, lei 103—102.V2 ; idem 4% intern de 32Va milioane din 1889 leî 92.Va—91.8; idem 4% de 50 mii. din 1889 lei 92.-----91,3/*; i­dem 4% de 274 mii. din 1890 leî 96.70-96.40; idem 4%’ de 45 milioane din 1891 lei 92——913/4 idem 4% de 120 mii. din 1894 lei --------------; idem 4% de 90 mii. din 1896, leî 91.—907/s; idem 4% de 180 mii. din 1898 lei 90.40—90 25; idem 4% de 100 mii. din 1905. Seria A şi B lei idem 90.8/8—90.Vs 4% convertită din 1905 Iei 90.10-----.— ; idem de 7 ' mii. din 190­8 leî 893A—— —. CREDITUL judeţean şi comunal 5% leî 100.40—10­0.30. OBLIGAŢIUNILE com­. Bu­cureşti 4% din 1903 lei 86Vi—86­ ; idem 4'/o din 1906 lei 86.Vi—86; idem com. Craiova. 55% leî 97%-----; idem com. Ploeşti 5% leî 95V4—94%; idem com­. Iași 4V2% leî. -----92%. FONCIARE rurale 5% lei 99.40—99.35 idem 4 lei 89.-----88.80 idem urbane Bucu­rești 5°/o lei 98.45—98.35 idem urbane Iaşî, 5% lei 95V4—95.—; Bonurile Casei Rurale 5% lei 100.V4—100.05. ACŢIUNI: Banca Naţionalâleî 4100— 4080; Cassa Rurală, lei 420—415 Banca A­­gricolă, leî 422—418 ; Bank of Rouma­­nia, lei 227— 224; Banca de Scont din Bucureşti, lei 136—131; Banca Marmorosch Blank­et Comp, leî 857—853; Banca Po­pulară din Pitești lei 265—256. Banca Ge­nerală Romina 168'*—1670. SOCIETĂȚI DE ASIGURARE: Da­­cia-România, lei 755—750; Naţionala, leî 915—91°; Generala, leî 785—780. SCHIMB: Cek Londra 25.27Va — 25.25 cek Paris 100.20 — 100.15 ; cek Berlin 123.62V2-123.52V2; cek Yiena 105.15—105.05 cek Belgia 100.—99.90. SCONTURI ȘI AVANSURI: Banca Naţională, Scont 5%; idem avansuri pe depozite 5­/2%; Cassa de Depuneri, a­­vansuri pe depozite 5Va%.. RENTA ROMINA LA BERLIN 30 Maiă Rontä 5°/0 din 1903 impr. 185 mil. 102.50 ,, 4% „ 1880 „ 50 „ 91.90 „ „ „ 1890 „ 274 „ 94.60 „ „ „ lg91 » tó „ 91.­„ „ „ 1894 „ 120 „ 91.10 „ „ „ 1896 „ 90 „ 91.20 „ „ „ 1898 „ 180 „ 90.30 „ Convertită 90.40 „ „ „ 1905 „ 100 „ f Seria A și B 1 90.80 * * „ 1918 „ 70 , 89.25 Cursul Mărfurilor Cereale București, 1 Iunie Azî s’a vîndut la bursă 10 vagoane. Urííí naîi cu lei 18.75 vagonul, ga,ra Fundulea, greutatea 77 kilogr., hecto­lixul cu 2—3 la sută corpuri străine. Vin şi Spirt Bucureşti, 25 Main.—In zilele de 28, 29 şi 30 Maiu a. c. s’au vîndut la râm­­pile Antrepozite, Nectar şi Griviţa vin, rachiu şi drojdie în cantitate de 2000 decalitri în 25 de vase cu pureţurile următoare : Vin nou Moldova 5.90—6.30 „ vechi 7.00—8.00 Ţuică 7.20-8.40 Drojdie 10.00—11.00 Cum e vremea In ţară— Ca şi în ziua preceden­ţi, a plouat cu întreruperi mai în toată ţara. In districtul Dorohoia şi în partea de jos a ţărei, mai cu sea­mă in regiunea de cîmpie, a plouat mult, o­bţinîndu-se în cele mai mul­te părţi cantităţi însemnate de apă (34 mm. Chilia­ Veche, 40 la Călă­raşi, 45 la R.-Sărat, 48 la Buzau şi 60 la Cîmpina). In urma acestor ploi, timpul s’a răcorit pretutindeni. Presiunea atmosferică s’a mai co­­borît, fiind în mijlociu către 755 mm. Vîntul suflă mai pretutindeni slab şi în direcţiuni diferite, mai mult noros. IN EUROPĂ Duminică 13 Iunie.— Din T­ranţa pînă la Marea Neagră şi peninsula Scandinavică se întinde o depresiu­ne, avînd centrul la 755 mm., la nordul Mărei Adriatice. Sub acţiu­nea acestei depresiuni, a plouat în sud-estul Franţei, Austro-Ungaria şi România şi pe alocuri în Italia şi în R­usia. Temperatura a descrescut în Italia şi Austria, în celelalte părţi este staţionară sau a crescut puţin. Grădina fan ca Theatru Pathé Fréres-Paris Demonstrator X. SUPERMAN Luni I Iunie 1909 orele 9 seara Program integrat schimbat = Tablouri Noi Din bogatul program se va re­marca : Partea Săracului Mare dramă de­ Artă Rolurile in­terpretate de D-nul Ravet dela Comedia Franceză D-na Eugene Nan de la Antairie Micul Weinrich dela Com. franceză Sugestie Equilibristics Marr tablou ultra comic etc. etc. Briini Kinori —­­ HRittik •— Luni 1 Iunie 1909 — Se va juca pentru a 5-a oară COMEDIA Popescu - Petrece localizată în 3 acte de NARCIS şi DAUS Biletele la Feder și seara la Cassă. SraBlaniziel Trupa de Cometa Teatrului National MARE. SUCCES! Luni 1 Iunie 1009 se va reprezenta pentru a 3-a oară Jandarmeria florală Comedie loc. în 3 acte de d. A. B. Cuplete cîntate de D. Soreanu Biletele la Agenţia Foder Seara la Casă S’a pierdut un cline foxterier irlandez, cu­loare roşcată, simplu roş, statură mijlocie, botul foarte­­ gros, pi­cioarele groase şi fără sgardă, răspunde la numele Cuni. Cine mi-l va aduce va primi o recompensă de Leî 20, Str. Fîntîneî 70, D-na Dimitriu. Traduceri de acte străine In orice limbă şi legalizarea lor oficială de către ministere şi Consulate. Vi se poate face de către: BIROUL de INFQIWIUNI al ziarului „Adeverul-­Director L. Mervea, Licenţiat in drept Cel din provincie vor trimite ca­fele sub plic recomandat pe adresa Biroului. Cei din Capitală vor vorbi personal cu d. L. VORNEA, la birou Bucureşti, str. Sărindar No. 11, intra orele 9—10 a m. şi 5—7 p. m. Groaznica sinucidere după linia Chitila-Hogoșoaia O fata se aruncă Înaintea unui tren de marfă Corpul tăiat în două — Cercetările noastre — ff- Secerătoarele-lLegătoare MlLWlilEEr Model 1909» Modificat. SE SUPUN­EA Concurs „Seceră! «sare cu ©ri-c© altă cd ATI n riAifrnp i\u|/i uvii« i i\n ţ i iLA’» vinjuiwi skA vuilip« BUCUREŞTI, Strada Doamnei 11 Sucursale , BRAILA şi CONSTANŢA 91 — pentru a dovedi §UI»EKI©U1TATEA lor — vmm. Tirgul comercial şi financiar MOTOARE de PETROL, BENZINA, GAZ SARAC, etc. — din renumita Fabrică Elveţiană — Soc. An. BACHTOLD & CO. — Cea mai nouă construcţiune — Garanţie absolută pentru soliditate şi funcţio­nare ireproşabilă Referenţe stau la dispoziţie de la ne­numărate case industriale din ţară unde se găsesc în funcţiune. automatice Cele mai simple, practice şi train DEPOU GENERAL: Societ An, pentru comerciu­l de Kraşin7 şi întreprinderi Technics fost E­UGENIU BEHLES Bucureşti, Str. Bibescu-Vodă 1—3 Sucursale: BRAILA, CONSTANTA, CRAIOVA SECERATORI SIMPLE cu 4 si 5 GREBLE şi cu APARAT du LEGAT Cositoare de Fin Ch­eie de Fin Moşimi de întors Fin Friguri Americane The Johnston Har?ersler Co. Batavia (inii) Societate Anonimă pentru Comerciul de Maşini şi întreprinderi Tecisnice, ist EOREHIB­­EHK­EE Bucureşti, Str. Bibescu-Vodă etp. 1-3. Sucursale: Brăila, Craiova» Constanţa, Vacua „VULCAN ♦ FUN­­ NAŞII! SOCIETATE ANONIMA — Bucureşti — EXECUŢI ca SPECIALITATE CAZANE multitubulare cu cir­­culaţiune de apa şi supraîncalzitare SISTEM şi BREVET BABCOCK-WILCOX MHIoare it api brevet lAbVDR BREDA, Transmis vii­le forţă Ecu soare — OFERTE Şl PROSPECTE după cerere GRATUIT — JjjjJS cu discuri de 50 ctm. diametru ce instrmente din renumita Fabrică: LONDON r

Next