Adevěrul, august 1909 (Anul 22, nr. 7150-7179)
1909-08-01 / nr. 7150
chimbatS 1 August 1909 Ultime informatiuni Din cercuri politiste bine informate ni se spune ca regele e foarte afectat de incidentul petrecut la Predeal cu vagonul princiar in care se afla principesa Maria. Suveranul a cerut sa i se faca un raport detailat asupra rezultatului anchetei, raport care a si fost inaintat ori prin maresalul palatului. O societate germana cu capital de peste 60 de milioane studiaza chestia cumpdra reia o suma de case ,si terenuri in Bucuresti, spre a le transforma in case de raport, unde dupa un numar anumit de ani chiriasul platind chiria ca anuitate, sa ramina proprietarul definitiv al casei. Miine, la orele 10 dim. se va oficia in noua salit de repetitie a Teatrului Lyric o fentanie cu ocaziunea inceperei activitatei companiei dramatice de sub directia d-lui A. Davila. Presa si o suma de persoane din societate, au fost invitate. •3. D-rele Marioara Voiculescu, Maria Giurgea, d-na Lucia Sturdza, d. T. Bulandra s’au intors din vilegiatura spre a incepe repetitiunile la Teatrul lyric. La BachU s’au constatat cinci hazuri de febral tifoida. Doua din aceste cazuri i’i au provenienta din Iasi si doua aduse din judet. Au fost s i doua cazuri mortale: d-ra Starostescu, care a venit bolnavd din Iasi, Si un copil din istr. Lecca. "■ Cu ocasiunea inspectiunillor facute de dr. Lupu, medicul primar ,al judetului Ilfov, inspectie care a durat 3 sarindu-se foarte multi betivi prin satele inspectate, d. dr. l.cpu a aplicat pedepse atit primarilor cit si circiumarilor din acele sate, pentru abateri grave de la legea monopolului bituturilor spirtoase. I-lui Dumitrescu, medicul spitalului din Oltenita, espirindu-i astazi concediul si-a reluat postul in primire. In catunul Isvoreanu din com. Tiganegri, d. Alexandrescu, medicul veterinar al judetului Ilfov, a facut peste 100 de vaccinatiuni la porci bolnavi de berunea infectica- 6&. ■ Comerciantul Marin Vasilescu din com. Tantara Ilfov, a fost dat judecatei pentru ca a pus in consumatie bauturi si alimente neconforme cu conditiunile si regulamentul sanitar,, D-na Tereza Popescu, maestru de croitorie, cu titlul provizoriu la scoala profesionala de fete gr. I No. 1 din Bucuresti, a fost numita cu titlul definitiv la catedra ce ocupa. 1 D. V. Stroescu, directorul scoalei l'omine din Sofia, a cerut rannisterului instructiunei modificarea regulamentului acelei scoli, in partea privitoare la sectia comerciala si anume in sensul de a ce pune in concordanta regulamentul acelei sectiuni cu al scoalelor comerciale din tara. Pe ziua de 1 Septembrie, se vor infiinta un mare numar de posturi de invatatori, in toata tara. De asemenea se vor infiinta un mare numar de scoale de catun. ■ Ministerul instructiunei a adus multumiri d-nei E. Poenaru, directoarea scoalei de fete No. 4 din Tulcea, cum si corpusul profesoral al acelei scoli, pentru modul cum au condus ?i rezultatele date, de scoala de adulte ce a functionat pe linga bus mumita scoala primara. mmm—me. Din eroare s’a anuntat de la ministeruil inisitructiii mei se prepara Inaintarea pe loc a mai multor invatatori. Toate inainitirile legale s''afi facut deja si altele nu se vor mai face. , D. Sp. C. Haret, ministrul instructiunei, va sosi In Capitals, dela Valea Calugareasca, iniine dimineata, pentru a prezida deschiderea cursurilor de gimnastica suedeza, solemnitate care va avea loc in sala de gimnastica a liceului Lazar. La marele stat major al armatei, inspectoratul invatamintului militar, se studiiaza chestiunea modificarei regulamentului examenelor ce se tin la scoalele militare. In acest scop s’a cerut ministerului instructiunei mai multe 1S- muriri asupra modului cum se tin examenele si cum sunt alcS- smite diferitele comisiuni examinatoare la scoalele secundare si superioare ale statului. D-na Maria Postelnicescu, institutoare la scoala professionalai de fete din T.Mugurele, a fost autorizata de ministerul instructiunei de a gira afacerile directiunei acelei scoli. In locul d-nei Maria Zaharescu, mutata ca maestri la scoala profesionala din Tirgoviste. Dupa cum se stie pe ziua de 1 Septembrie, din initiativa, ddul Poenaru Iatan, prefectul judetului Vlasca, se va infiinta o scoala elementara de l agricultura In comuna Zadariciu, proprietatea Casei rurale. Ca director al acestei scoli a fost numit d. N. Condurache, absolvent al scoalei superioare de agricultura de la Herastrau. Camera de meserii aprobind Incheerea comitetului corporatiei mecanicilor pentru inscrierea sofeurilor de automobile intre membrii acestei corporatiuni, s’a procedat acum de catre o comisie adhoc la faeferea recensamintului lor. Prin urmare sint avisati toti acesti sofeuri sa se prezinte in termen de 10 zile cu actele cerute la corporatie (Bursa Aluneel bulevardul Carol No.1), spre a fi inscriși ca sa poata uza apoi de drepturile acordate lor de lejjea meseriilor. Cei care nu se vor supune vor fi dati judecatei conform legei meseriilor. D. Stabo G, CiorOan, architect, dirigintele reelaurarilor de la manastirea Sinaia, ne roagat sa aratam ca in d-sa ar fi furnizat Corespondentului nostru din Sinaia, amanuntele privitoare la clopotnita manastirea din Sinaia, coprinde intr'o corespondenta trecuti. Cum coresspondentiul nostru si-a luat informatiunile din alta sansa, satisfacem cererea d-lui Ciortan. D-na si d. Victor Ionescu, directorul ziarului ..Actiuunea" 'ad plecat azi in strainftrate pe timp de doua luni de zdo. Miine se va intruni la Camera de comert cumisiunea Insarcinata cu supravegherea lucrarilor noului palat al Camerei de comert, care se construeste. D. conductor Alex. Manolescu, din serviciul de poduri gigosele al judetului Mehedinti, a fost transferat dupa a sa cerere la serviciul tehnic al judetului Ffticut. In sedinta sa de la 24 Iulie a. c. consiliul tehnic superior a aprobat regulamentul pentru distribuirea apei in orasul Iasi. Pe ziua de 26 Septembrie s-a scos in licitatie constructia a 15 poduri si podee pe soseaua Bucuresti-Virciorova in suma de 157000 lei. Cu incepere de la 15 Octombrie a. c., judetul Muscel, care apartine regiuniel de recrutare a regimentului 3 ,caidrasi, s'a alipit regimentului 4 Caidrasl. D. St. Melidoneanu, comisar in politia Capitalei, a fost dista§at la caii manegti pe timpul sezonului de la 1 August la 1 Septembrie. D. Mihalache Constantin a fost numit copist cl. II pe ringfi, politia orasului Birlad, in locul d-lui V. Drobrovici, demisionat. Erl a sosit In portul Galati contra-torpilorul rus ,„Kazarski‘.» Erl a trecut prin Constanta, imbarcindu-se pentru Constantinopol, refugiatul politic turc Gelealedin Arif Bey, profesor universitar. Gelealedin Bey s’a imbarcat pe vaporul ,,Dacia". Colonel Spangenberg din armata germana, insotit de maiorul Georg von Bejern, au sosit ori la Constanta, unde stau imbarcat pe vaporul ..Dacii 11 cu destinatie pentru Constantinopol. Erlau parasit tara, plecind la Constantinopol, d-nul V. Leonescu, procuror general pe linga Curtea de apel din Iasi si Erbiceanu, judecator de instructie pe linga tribunalul aceluas oras. D. N. N. Saveanu, secretarul general al ministerului de interne, pleaca in fine in concediu. Serviciul tehnic superior 3 a aprobat planurile pentru largirea str. Orfeu de la 8 la 10 metri si planul parcelarei gradinei Ioanid. S’au declarat epidemiile: fuse convulsiva, dizenterie in com. Copaceni, scarlatina in com. Craiu- Fundulea si fuse convulsiva In com. Ciorogirla. La serviciul lucrarilor noui de pe linga primaria Capitalei sunt vacuote -doua locuri de picheri retribuiti cu 120 fr. lunar. D. Roichel, profesor universitar din Charlotenburg, care a venit in Capitals, pentru studiarea construirei nouilor linii de tramvai si a unei uzini electrice ,i-a adunat datele necesare, iar miine va pleca in Germania, de unde va trimite un amSnuntit raport de cele studiate. Prefectura de Ilfov a primit demisiunea subchirurgului, Nicolae Cristescu de la circ. 6 Pantelimon. La ministerul de interne se lucreaza la intocmirea unei statistici de farmaciile filiale, care functioneaza prin comunele rurale din judete. D. Lupu medicul primar al judetului Ilfov, va pleca In concediu, pentru 30 de zile cu Incepere de la August. I. Gh. lonescu, medicul legist al judetului, il va suplini In tot timpul concediului. D. Haralambie Popa, a fost inaintat subchirurg la spitalul rural, Strehaia-Mehedinti. Barbarie militara T.SEVERIN, 31 Iulie.— Va comunic in caz de o revoltatoare barbarie, petrecuta acum citeva zile, dar care s’a tinut ascuns spre a nu se face zgomot in jurul sau. La regimentul 1 rogiomid. locotenent Cacalefeatan pierzind un ceas afi crezut banueli asupra soldatului Oprigoiftest l’ar fi fift sil el. Raportindu-se cazul d-lui cipitan Massoti, acesta a chemat pe soldat gi Fa supus unei cercetari. Soldatul insa a declarat ca nu stie nimica de ceasornic. Atunci de cipitanta culcat Jos, cu fafft la pamint, gi, chemind ciiva soldati, le-a poruncit sa-i dea 96 frftgfttori. Soldatul a ramas In nesimtire, dupa care a fost transportat la spital Astatzi el se aflat intr’o stare gravft. E finut toata ziua cu ghiaft la cap. Nu se stie daeft va scuipa cu viatat. — Cor. Evadarea din Ploiesti Asta noapte ati evadat. din inchisoarea de feme! Platuresti doua detinute: una, V’ena Torstu, condamnata la 15 ani, a doua, Vieasca Neagu Ivan, condamnata la Inchisoare pe viata. Amin doua se gaseab in spitalul Inchisoare, unde pazeaui o muriscunda. Croaznictii incendiu din Drance si Jiud. Faiciu 14 case distruse de flacari HU$I, 29 Iulie. — Asearti pe la ora 11 politica de Husi a fost Instiintata telefonic de catre officiantul postal Dramceni ca un intreg cartier de clase din centrul tirgusurului Dranceni se afla In flacari si focul ameninta sa cuprinda si alte cartiere. Cel din*tiit care a primit aceasta veste, fiind politaiul Theodru, acesta a si Instiintat imediat comanda de poitipieri, care cu invoirea primvirului, a si Plecat spre locul sinistrului cu sapte pompe. Drumul fiind foarte anevoios din cauza prundului si a intunericului ce a domnit toata noaptea, fiind nor. de abea in patru ceasuri a putut fi parcursit distanta Husi—Dranceni, adieft 19 kilometri. Totodatai au plecat din Husi si d-nii Cutrea, procuror; C. Dinescu, directorul prefecturei; Gh. Theodora, politarul orasului; Gr. Margarit, secretarul prefecturei; Eugen Jinta, de,legatul primarului din Husi; comisarul Danu cu ctti'-va agenti, precum si citi-va gazetari, printre cari si subsemnatul. Drumul itrcindu-l cu automobilul, autoritatile au putut fi la timp la locul unde se desfaisura groaznicul foc Si care a speriat pe toti locuitorii Energia otomanilor POPORUL CERE PASTRAREA TUTUROR DREPTURILOR Constantinopol, 29 iulie.— V'am sens despre surescitarea fierburea cari domnesc In Vari cu privire la Creta, dar puteti si va facet! o idee exacta despre realitatea lucrurilor, din depegile de protestare cari sosesc in fiecare zi aici 51 cari pun guvernul In incurcatura. Astfel, locuitorii din Chio au remis guvernatorului general al vilaetului Arhipelagului o protestre extrem de vie. Uri Eski Chfrhir, a venit o de pe$dsemnati de mitropolitul grec si de comunitatea greaca. Albanezii din nordul Albaniei s’aft Intrunit la Dura2zor i au redactat o protestare din cele mai energice. Locuiloril din Btdikesser din Diarjiekir, din Tavag. din Milas, Urta, Brussa, U$ak, Kermast, Kulahia, Adranos, Yenichfih'ir, Sandakti, Sima v. Binkhanid; din Kara-Hissar, Kara-Binnu, Yeni-Bazar. $i Muslafa* paga au expediat lelegraine de proteslare. -Marea $i numeroasa familie kurda, Bederhan, s’a declarat gata sa inceapa, razboiu cu grecii, risculind toate triburile kurde asupra carora exercita o foarte mare influenta. Apoi,i sefiii celorlalte triburi kurde, declara ca supusi lor sint intr’o stare de continua ferbere, si numai cu greu in postapini. S’au mai primit telegrame din localitatile Thesme, Al-Hissar, Yeni- Bazar, Keurdos, Tshhal, Tatar, Boldan, etc., prin care se protesteaza cu energie impotriva oricarei solutiuni care artinge drepturile suverane ale Turciei. La Damasc s’a tinut un meeting de protestare la care au luat parte 50 mii de oameni. La Trebizonda s'a tinut de asemenea un meeting impunator. llamalii din port au declarat ca nu vor mai lucra nici la Incarcatul, nici la descarcatul vaselor grecesti. Miscarea de boicotare incepe sa devie din ce in ce hhiar pronuntator. Dupa cum se vede, un sentiment ulaniin insufleteste toate provinciile otomane, sa nu se cedeze nimic, sa se pastreze neatinge drepturile si demnitatea otomana. A. Gays Un apel catre press romineasca de pretutindeni Ziarul ,,Lupta’’ publicat urmatoarele : ... ^ Primim din partea Intemnitatilor romini din Seghedin un apel adresat presei romanesti din toate partile, extruia ii dam loc cu toata atentia ce i se cuvine. Iata cum se exprima acesti tristi reprezentant al durerilor noastre : Domnule Redactor ! In temnita de stat din Seghedin s’a adunat in timpul din urma o intreaga colonie de romini, concentrata aci din mila inaltei noastre stapiniri, pentru a ne ispiti pacatul de a ne iubi limba, neamul si patria noastra. Mindria, cu care infruntatm toate naprtsturile unei detentii dintre cele mai odioase, taina, cu care rfibda in vitregia unei sorti, care nu poate fi invidiata, departe de a fi alimentate de marea masura a fratilor nostri liberi, sint din contra privite cu cea mai condamnabila nepasare, la care cu regret vedem, ca si presa romaneasca isi da tributul sau detestabil. Sint foarte putine zilele, cind intre zidurile recl ale acestei fortarete sa nu-si maniuce amarul cite unul sau altul din societatea noastra. Preoti si invatatori constienti de datoria lor, redactor de-ai gazetelor noastre prigonite de urgia dusmana sintaiasluiti luni si ani deanindu-l de urgesita temnita a Seghedinului si niminea nu se intreaba : cum sa le usuratm zilele grele acestor 11apastuiti, cari ati avut curajul si demnitatea sat-si opuna cuvintul Si scrisul lor Indaratnicel dusmanii a guvernantilor nostri ? Dar daca depasarea publica a poporului nostru fata de martiri sai isi poate avea o explicatie, nu este ertat presei romanesti sa uite, ca singura hrana sufleteasca a Intemnitatiilui sint gazelele. Cu toate acestea putine sint acele ziare ale noastre, cari isi tin die sfinta datorie sa trimitii cite un exemplar si cetor obiditi, iar cind ii fac lucrul acesta — durere nesocotesc pe ai nostri si se adreseaza unor striiiti de neamul nostru. Cu o patrunzatoare durere vederii, ca presa din Romania nu raspunde acestei sfinte datorii, nici chiar in cazul, cind li se adreseaza vuguri personale si sint intemnitati, cari ani dearlndul au fost privati de placerea, ce le-o procura cititul unei gazete, prin faptul, ca multe ziare din Rominia au gasit de cuviinta sa nu raspunda apelului lor. E trist ca trebue sa dam glas acestor dureri ale noastre — dar trebue sa o facem In speranta, ca vom fi satisfacuti si un nasil nostri se vor putea bucura de rezultatul plingerei noastre. ■S* IN PROPRIETARI de MORI! Transferurii morile Ir. actuate in mori cu benzina si procura|i-Ta renumitele ENGLEZE$T1 numind Societatea Anonima Romana de Comert Furnioars a Curtii Regale Bucuresti Braila Craiova Str. Smirdan 10. Bulev. Cuza 95 Str. Kogalniceanu 22 acelul drg. Casele ce-au ars erau In numar de 14 si toate fiind sub acelas acoperamint sau legale prin parei comuni unele de altele. In ires cartierul a caezut in ghiarele focului care l'a distrus ipina, la temelie. Fiindcat casele eiau construite numai din vataluci §i lemnarie, in dourt ceisurl tirtul a fost prefacut intr'o vatra de care buni. . „ * Intreg acest cartier este proprietatea d-nei Constanta Crisescu, Care este si proprietara mosiei pe care se afla tirgul. Insa casele erau Inchiriate domnilor- M. Lftzescu, bacan si birtas; N. Lazar, brutar; Petru Ion, bragagiu; Frolke Meer Ackerman, bacan; Iarvcu Zalman; Herscu Glokman, comerciant de cereale. Apoi a mai ars Casa d-lux Iancu Brand, care locuia singur a d-lul J. Darie, Inchiriata lui Lupu Rabinovici, o alta locuita de insusi proprietarul Darie. si in fine casele d-lui Mai’in Bastiuk, notarul comunei Drinceni, din care una este Inchiriata lui Ioisup Folak, alta lui Sloim Kuperman, iar o a treia o locueste singur Alaturat ca aceasta a ars casa d-nei Her’scovici proprietarii, in care locuia ea singurat. Toate casele, proprietatea d-nei Crufescu, sunt asigurate, iar celelalte neasigurate si numai Froike Meer Ackerman, bftcan, si-a avut marfa asigurate pe suma de 12.000 lei. A ars mai mult de jumatate din mobilierul si mrtrfurile locuitorilor acelor case si numai foarte putine lucruri au putut fi scoase din gura prapastiosului foc. Pinst la venirea pompierilor, primarul comunei, I. Darie, in acelasi timp proprietarul 'a doua case incendiate, ajutat de locuitorii tirgului, 'a contribuit mult la localizarea focului, reusind ca sa izoleze cartierul In fl&cari de celelalte cartiere amenintate. Pompierii, sub comanda energicului comandant Gh. Sendrea, sosind pe la ora 2 noaptea, dupa o munca de opt ceasuri au izbutit a stinge si ultima scintee de foc, avind apoi in apropiere cu prisos infft, scofind-o cu pompele din Prut, pe marginea caruia se aflat tirgul. Ofizind banueli asupra bacanului Froike Meer Ackerman, el a fost arestat, iar d. procuror a insarcinat pe administratorul plasei respective a ancheta cazul. * De mentionat est pina sft sose’asoft In Drinceni autoritatile cu pompierii din Husi, au depus mari sforturi pentru localizarea focului hamical administator ’al PiftSil, Vasile Atanasiu, si plutonierul Sandu din grttniceri Impreunat cu 14 soldati— Col. „fidelifirul“ infard Ploepti, 31 Iulie Conlcilalie. — Erl. d. Simion Gavrinescu, delegatul meseriasilor, a fost la ministerul de industrie, unde a prezentat contestaria ffncti tftle meseriasi contra alegerei celor doi membri ai Camerei de meserii: d-nii C. I. Goroneanu si Haralambie Rărdulescu. Anche.td. — Luni, preotul I. Videanu, protoereul judetului nostru impreunat cu protoereul Judetului Dambovita, se vor duce la Slanic, spre a face p ane betii impotriva preotului Petre Georgescu, care a fost denuntat mitropoliei ca a cazut in darul betiei. Vilegiatura. — D. N. Paunescu, procuror, pleach mimne In viligiaturii pentru 30 zile la Constanta Afacerile parchetului vor fi conduse de d. procuror V. Zagoritz. — D. I. Buretia, avocat, delegatul ministerului pe linga, bursa locale, a plecat la Tusnaid (Transilvania). — D. Toma Starcovici, veterinarul judetului, a plecat la Vulcana, pentru treizeci de zile. Va fi inlocuit In acest timp de d. G. Ionescu, veterinarul circumscriptiei a treia din Sinaia. — D. N. Enescu, comandantul sergentilor de oras, pleaca la Slanic (Prahova), pentru 15 zile. Preoti examinati. — In urma unor dispozitii luate ca preotii din oras deveniti impropul pentru serviciu, sat fie scosi din functie, d. dr. I. Cioare, medic comunal, a examinat pe preotii Iosif Georgescu (biserica sf. Ecaterina), Preda Cristescu (biserica sf. Voivozi), Andrei Georgescu biserica sf. Niculae Vechi) si Ghitft Anghelescu (biserica sf. Pantelimon) cari at cazut in senilitate. Nu se cunoaste pina acum rezultatul acestei examinari.—Slavdi. Unificarea anilor de pensie Prin modificarile ce s’au adus lege generate de pensiuni, s'a dat drept tutulor functionarilor cari at servit la stat, judet sau comuna fara retineri, sfi verse retinerile cuvenite pentru timpul In care ati servit farat retineri si deci sa si unifice anul serviti. Cel interesati se pot adresa biroului nostru de informatiuni care le poate da orice lamurire in aceasta chestiune si se insarcineaza a indeplini toate formalitattile necesare. Onorariile biroului sunt moderate. A se scrie: d-lui L. Voinea, licentiat In drept, directorul biroului de informatiuni al ziarului .,Adevoul” Bucuresti str. Sarindar No. 11, daogindu-se 0 march pentru rftsuns. flWiVBitt r, TELEGRAME Conflictul greco-turc Constantinopole, 31 Iulis.— Ziarul „Tanin“ aflat eft politia turceasca a arestat eri un ofiter grec deghizat In casa cikmia patriarhatul ecumenic ar fi discutat ori diferite chestiuni. Cercurile diplomatice grecesti afl o atitudine foarte pesimistat. (A. R). POPORUL TURC GERE RASBOIUL Satanic. Si Iulie: — SfortOrile comitetului tinerilor turci de a lini$si populatia, n'au dat rezultalui dotii. A uilalia in loc sd scadd a sporit si mai mult. Zilnic sc in Intruniri in cari se cere ca chestiunc cretane, sa i se dea o solutiune favorabila Turciei sau, in caz contra,ind, trupele sd porneasca la granita Tesaliei. (Berliner Lokalanzeiger). FLOTA TURCEASCA ARE ORDIN DE PLECARE Constantinopol, 30 Iulie. — Ziarele turcesti spun eai flota turceascai a primit ordin sa plece de la Smirna la Garpathos. Consulii Puterilor protectoare ale Cretei din Ganea, au remiseri guvernului provizoriu urmattoarea declaratiune: In scop de a indepatrta pericolul iminent al situatiunei actuale si spre a evita reocu eirea Cretei de trupele internationale, este absolut necesar ca status quo sa fie mentinut in insulft in momentul evacustrei mai ales in ceea ce priveste arborarea drapelului grecesc care va avea loc in urma evacustrei. Raspunsul guvernului provizoriu*a trebui dat pina Simbatza seara. O NOUA NOTA A TURCIEI CATRE PUTERILE PROTECTOARE Paris, 30 Iulie.—„Le Matin” aflat din Pera est nota Greciei este considerata ca nesuficienta. Consiliul de miniștri turcesc a hotarit si adreseze o nota cabinetului grecesc precum O nota Puterilor protectoare ale Cretei. Comandantul Hotel turcesti a primit ordine secrete. Toti ofiterii aflati In concediu au fost chemati la regimeatele lor. NOTA DE RASPUNS A TURCIEI Constantinopol, 30 Iulie.—Nota de raspuns a Turciei a fost telegrafiatot asta-seara ministrului Turciei la Atena si va fi remisft mniine guvernului grecesc. PERICOLUL RAZBOIULUI NU E INLATURAT Vieti, 30 Iulie. — Chestia cretana e judecata azi cu mi ii mult optimism, dar pericolul razboiului nu e inca inlaturat. INARMARILE CONTINUA Satanic, 10 Iulie.— Cercurile aducdtoare ale tinerilor turci s’au inteles a continua prerdurile pentru ocuparea Tesaliei. Zilnic se fac noui transporturi de munitiuni. Corpul Iroi de armata la care au asociat numerosi voluntari de toate naionaliatile O gala a raspunde la eltemare. «—— ericolul razboiului reapare NOTA TURCIEI E UN ULTIMA* TUM Constantinopole, 31 Iulie .— A doua nota a Turciei la raspunsul Greciei de gi e redactata in termeni blajini, tonngi e Inca si mai forma de cit prime nota. Prima parte a notei, cea privitoare la Creta, e redactata in sensul vederilor cunoscute ale Turciei . Steagurile grecesti trebue date jos din Creta, iar ofiterii greci din jandarmeria crotanii trebue rechemati, intru cit n’afi fost gtergi din cadrele armatei active. In partea doua, Poarta face pe Grecia direct responsabila de uneltirile ofiterilor greci cari migrna in Macedonia si in insulele din Arhipelag. Nota e redactatii in aga sens incit Greciei ti va fi cu neputinsa sii se mai referii la hotaririle puterilor protectoare si ii va trebui sfi dea un raspuns clar si categoric. & BERLIN, 31 IULIE. — NOTA TURCIEI CARE VA FI TRIMISA AI LA ATENA ARE CARCTERUL UNUI ULTIMATUM. CERCURILE DIPLOMATICE DE ACI HIBIA DACA MAI POT SPERA INTR’O SOLUTIUNE PAZNICA A CONFLICTULUI. CRIZA DIN SPANIA Madrid, 31 Iulie.— Ziarul ,,Heraldo” semnaleaza adinci diverginte de vederi Intre ministri spanioli de razboiui de interne din pricina sitnasisi in orasul Barcelona, unde capitanul general si guvernatorul civil ar fi primit ordine contradictorii. O criza ministeriala s’ar putea ivi din aceasta cauza. In urma articolului ziarului „Heraldo” ministrul de razboiu dezminte zvonul dupa care ar fi divergente de vederi Intre el si colegul sau de la interne. (A. R.). TERIBIL ACCIDENT DE AUTO MOBIL — 8 victime — Londra, 30 Iulie. O telegrama din Tilshead zice ca un automobil a dat din gregoaift intr'un detasament de soldati In lagaril de la Rosestone. Doi soldati au fost intuiti de moarte, 3 in mod grav, 5 aui avut rinii ogoare. NOUL PRESEDINTE AL IROLIVIEI La Paz (Bolivia), 31 Iulie. — D. Villazon a fost ales presedinte al republicei Boliviei. REINTEGRAREA PRINTULUI GEORGE Berlin, 30 Iulie.—..Berliner Tage* blat“ aflat din Belgrad ca oa toate dezmintirile trebue naenfiinta gtirea ca in vederea curentului din armata, regele Petru a hotarit sf tiidea printr’un ukaz drepturile printului George la succesiutnea tronului. Ucazul e asteptat pe ziua de 30 August cu prilejul aniversarei nasterei printului George. In legaturat cu aceasta atacc s- as aflat si Intoarcerea printului Alexandru. INCHIDEREA UNORCCH HOMINESTI Budapesta, 30 Iulie. — Administratia comitatului Hunedoarei, a dispus inchiderea mai multor scoale rominosti si transformrea lor in scoale primare de stat. GREVA DIN SUEDIA Stokholm, 31 Iulie.— Se asigura ca in adunarea asociatiunci lucratorilor postelor si telegrafelor majoritatea a votat in contra grevei generale. (A. N). ... * Malmoe, 31 Iulie. — Comitetul grevistilor a inceput sa imparteasca merinde familiilor lucratoriior in Ijrevst. ■» Stokhelm, 30 Iulie. — Greva generala din Suedia pare a fi egnat. O incetare complecta a lucrului nu s'a reusit in nici o categorie. De miine vor circula in Capitalft trei linii de tramvaie. Telegrame din provincie anunta est greva e in scadere. LUCRATORII VOR CEDA Stokholm, 31 Iulie. — Numarul grevistilor se impasineaza din ce in ce mai mult. Numerosi lucratori au reluat luerul. Umele fabricati Inceput sa functioneze. In rindurile lucratorilor a intrat deceptiunea. Se prevede o ce dara apropiatat. CARTI SI REVISTE A aparut No. 7 al revistei lunare ., Viata Homineasca" fie sub directiunea d-lor C. Stere si dr. I. Cantacuzino, cu urmatorul sumar: I. Agrbceanu, la o nurftă: Sp. Popescu. RStSchen. din Stoborenl. Oreste. S& iertati (poezie); Const. Hokescu. Studiu critic asupra industriei petralului (II. Epoca marii exploatari); Al. Baltazar, O carte asupra artei in Caucazia; Jean Bart. Din al doilea jurnal de bord (Intilniri in Archipelag); G. Ibraileanu, Partidele noastre politice (Opiniuni ale unui diletant): Em. Triandrafil, Cronica Stiintifica (Dirijabilele moderne); Sp. Antonescu, Cronita artistica (Salonul oficial din 1909); G. Tofan, Scrisori din Bucovina (Comemorarea lui Eminescu in Bucovina); A. Nour, Srisori din Basarabia (Noul comitet de ..cenzura romineasca" in per.Oan'a... lui Madan. . Moartea d-lui Pavel Dicescu si existenta deplorabila a ..Societatei Moldovene din Basarabia"); I. Rusu- Sirianu, Scrisori din Arde'a1 (Moise Nicoara. — Precurosul lui G. Lazar. — Studiul parintelui arhimandrit §in vicar V. Mangra); I. G. Duca, Cronica externa (Evenimentele din Spania); A. Mitrea, Cronica vesela (Caleidoscop, Congresul literatilor); P. Nicanor , Co., Miscellanea (Pentru poetul Octavian Goga. — ,,Ideile“ d-lui Duiliu Zamfirescu. — Par d. N. iorga. — Dar C. Trandafirescu? — ,,Tara Noastra" $id. Duiliu Zaimfirescu.—Ultima ora). Revista revistelor. Miscarea imtelectuala in Str.inatate. Bibliografie. — Pretul 2 lei. Biroul Financiar si Comercial Cursul Valorilor JII UUINJ U • LOJUl tv 1. _ BURSA DIN STRAINATATE Inchiderea, 30 Iulie Vienn.—Napoleon 19.^8 — Marc 117.36. Ruble 2.53.Vs Schimb Paris 95.17 Vs Schimb Berlin 117.30 Schimb Londra 239.87.s Schimb Amsterdam 198.30. Credit 647150 Loturi turce$ti 184.75 Renta austii«,ca cur. 95.70. Renta ung. cor. 92.55 Paris.— Renta ruse. 103.— Renta francezfc 8 .10 Lozuri turce§t 175.— Imprumut roman 93.15 Deschiderea, 31 iulie Viena. Napoleonul 19.08— Rubla 253.70 Credit Anstalt 647.25 Credit funciar austriac, 1133.— ungar 757— Drumurile Austriace 733.20 ex. Lombarde 109.70 Alpine CD7 20 Lozuri turcești 185.— Henta austriaca : hârtie 95.90, argint 95.75, aur 117.35, renta ungara aur 113.40. Schimb: Londra 239.90. Paris 95.27. Berlin 117.36, Amsterdam 198.35. Belgia 95.05, Italia 95.15. RENTA ROMINA LA BERLIN 31 Iulie Bents 5% din 1903 impr. 189 mil. l"2Si „ 4 °/6 „ 1889 „ 50 . 91.K " „ „ "890 „ 274 . 95.K " „ „ 1891 . 45 . 91-40 „ . „ 1894 „ 120 . 90.K0 „ . „ 1896 . 90 . 91.10 „ . „ 1898 „ 180 . — „ „ Convortita 90.75 *. „ „ 1905 , 100 „ f Seria A si B X 90.7o „ . , 1908 „ 70 _ 80.25 Cursul Marfurilor Cereale București, 30 Iulie. Budapesta, 30 Iulie Coroone pe 50 kgr. Urifi Oct. 13.56 scadere 0.03 „ April 1910 13.74 „ 0.05 9.85 „ 0.04 Porumb Iulie 699 irc. 0.04 „ Maiu 1910 7.49 neschimbat. Oviz Oct. — -----Paris, 30 Iulie Fraud pe 100 kgr. Krro Iulie 23.40 urcare 0.15 „ Aug. 22.10 * 0.25 M Sep.-Dec. 23...P „ 0.75 „ Nov.Febr. 23.40 „ 0.10 secari Iulie 16.— neschimbat. n Aug. 16.50 neschimbat. ., Sept.-Dec. 1660 . Nov.-Febr. 16.90 » Berlin. 30 Iulie M&rei pe tona Urtei Iulie 218.50 urcare 0.25 „ Sept. 215.75 „ 0 50 decari Iulie 170.— „ 0.75 „ Sept. 174.50 „ 0.75 Ovuz Iulie 163.— „ 125 „ Sept. 160.75 ., 0.25 Parcul Bielelsseine Compania Civica Romana Conducerea Const. Grigoriu — Astazi Vineri 31 Iulie 1909 — Se va juca pentru prima oara Dupa Divort (Die Geschledene Fran) Opereta in 3 acte, tradusa de d-na P. GUSTY, muzica de L. FALL - Inceputul la orele 9 seara — Biletele se vind la Galeria de Muzica, Galea Victoriei 50. DrUJMEl De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului Fournier Specialist in: Boalere de Piele si Sifilis BOALELE PARULUI Galea Victoriei 120 (Stlip ins. ftlliS Consult. S—10 a. m. si 2—5 p. m. Gradina Hasca Featrul Pathe-Freres-Paris Demonstrator I. Kupermann Vineri 31 Iulie — orele 9 seara - SERI A 32 — Sensational! lietualiiate I Total Ron! Caderea Aeroplanului LATHAM — In Canalul La „Manche“ Intregul Program Soil! Sensational. Distractiv Gradina Blanduziel Artistii Teatrului National Aslan Vineri 31 iulie 1909 Se va reprezenta Supiraf „MULTOCHICE“ Comedie in 3 acte de Flennequin, localizatS de Edgard Th. Aslan Guplete de d Gli. Kanetti cintate de d. C. SSelcot. Biletele la magazinul de muzica Jean Feder. Hode tmilfmire Subseminatul Solomon Copelovici, domiciliat in orasul Bacau, aduc multumirile mele Onor. Societati anonime de asigurari generale şi reasigurari „Victoria” din Bucuresti, pentru lichidarea si achitarea daunei ce am suferit la cladirea mea asigurata la numita societate cu polita No. 4100. (s.s.) Solomon Copelovici Atragem atentiunea jucatorilor Loteriei Privilegiate pe Clase a Regatului Romin. a caror numere nu atregit la sorti la tragerea clasei a 2-a si cari doresc a continua sai joace aceleasi numere, ca trebuiie sai ceara reinnoirea pentru clasa 3-a colectorului de la care ati cumparat clasa 2-a si aceasta Inainte de 2 (15) August 1909 Daca jucatorul nu va putea obtine de la colectorul sau lozul clasei a 3-a pina la data sus indicata, trebue sa se adreseze Directiunei Generale (Calea Victoriei No. 87) care, conform § 5 al planuilui regulament, va lua masurile cuvenite. Reclamatiunea trebue ®a fie insotita de costul in numerar al clasei a 3-a si de lotul clasei a 2-a. Direcsiunea generalat a loteriei privilegiate pe clase a Regatului romin M. FUELS Bucuresti, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 31 Iulie Camp. VInd V0 Atuta amor. 1903 cue. lOT 65" 9T10 4% . . 1905 a. b. 90 75 9L35 4 °/f Renta internir 89 75 90 10 4% Oblig. Sum. Burma?! 86 50 87 — 3 °/c „ ]Bd. 51 Gomunale 99 25 99 75 4 V, , . . . 89 75 90 25 5% Ser. t unc. rurale 97 15 97 40 4% , , 87 25 87 60 56/„ . , urb. Bu. 96 40 96 75 oVg . . , Iasi 93 50 93 75 5 ° C Bonuri Rurale 97 75 98 25 ac. u. bnationale 4270 — 4290 — ,. , Agricol. 435 — 445 — „ , Scanc. 130— 140 — „ * CaEia Rom. 745— 750 — „ , Najiooala 920 — 930 — Cor. vai. auatr. 105 — 106 — Marc! germane 123 50 124 50 banc, iranceze 100 25 100 75 „ italiene 100 — 101 — „ rubl. blrtilil 265 —U 268— De Kemarcat Picaturi de Fieri Fara Alcool —in far— Miros admirabil, amagitor §i natural ca de llori d’abia culese. Ldcrdmioare Trandafiri, Micsunele, Nar- I cisse. i Un Atom e suficient Cercsi cu insistenta nosindfiere mm IN FAR Se gasesc devinzare la lalcuaci 51 Dro j gueril. Reprez. Generali: Silber & Goldstein Vncire^d SCOALELE COMUNITATEI EVANGELICE DIN CAPITALA S coala primarii do baeti 4 clase a) pentru baeti de limba germana b) pentru baeti de limba lomina Nroalii Itonlil do Rueti 6 clase, din care 3 ruble Pemsionate le Bifeti Semi-internat <le Bftet Scoala primarii de Fete 5 clasB -'li cars suplimentar Scoala secuudara de Fete 8 clase Pensionat de fete Semi-internat de Fete SCOALA SUPERIOABA tie COMERCIU pentra BAETI — 4 FLASK — Cnn comercfal pentru k'elc|!| <’nrs industrialpentrn fete 2 clase 11 1 clasS. specials §cortla Froebelianul pentru copii mici de ambele sexe Irezuontati- In aud s<*olar lUOS OOU de 1532 eleel ?l eleve InvStamintul se predfi in limba gemimini gi In parte in limba roininii dupa principiile piedagogice germane, insa conform l>rogramelor Ntistului Romin, astfel ca elevii tuturor ocoalelor pot trece fara nici o dificultate examenele statului. In anii scolari din urma toti elevii prezenti la acele examene—in anul 1909 numarul lor a fost de 181—au reugit farS nici o exceptie. Cea mai buna preparatie pantru acei cari voesc a continua studiile lor la geoalele superioare din Germania si Austria- ^coala reala a Komunitiei este recunoscuta in mod oficial de guvernul German si Austria.. Certificatele eliberate de drasa sunt considerate ca echivalente acelora emise de instituiunile similare in ambele State gi dau dreptul la serviciul militar de un An in Germania. Examenele de absolvire au loc inaintea unui comisar imperial german. Directorul ghontelor si S profesori sunt detașati din corpul didactic al moatamintului secundar al Imperiului German. IKeceprofesori si profesoare pentru invaitii ifaitul romin. Atentie deosebita este data Invataiii intai. Ini limbelor franceza si engleza. In clasele inferioare ale gcoalei primare de _bSesi gi ale gcoalelor de fete pot intrn §i copii care n’au nici o ennogtmă a limbei germane. Scoala Froebeliann este o excelenta școalS preparatoare pentru copii ce nu cunosc limba germa DS. Educatiunea In cele dioiiii. Fensionate, cari sunt foarte bine instalate, ingrijiti si serioase dar in acelas timp simplu. Ingrijiri afectuoase din toate punctele de vedere. Deschiderea cursurilor la 1 Septembrie st. v. t f» qnii . Inscrierile incep la 20 August st. v. Pentru Scoala primara de bSefi gi Scoala Realla Directiunea Scoalelor, Strada Luterana No. 10. Pentru Scoalele de fete si Pensionatul de fete la Directiunea strada Diaconeseior No. 7. Pentru Pensionatul de bSefi la Directiunea Pensionatului, strada Luteranft No. 14. Pentru Scoala Froebeliana, la sora-diriginte, str. Putu cu Plopi No. 6. Prospecte gratis si franco la Cancelaria Comunitatei, strada Luteranft No. 10 Ctoria Comunitatiei Evangelice Marele Magazin ale Armei „„S. B. C. Zismand ru ■ dorind sa popularizeze frumosul sport al vinătoareloi a face cu pulp tints fie<.H.rug amator cumpararea unei arme de vin&toare care sa || intruneasca, conditiunile indispensabile unei arme bune, a pus In vinzare 1 Pu§ti de Vanatoare Populare H cu preturi modeste $i care nu lasa absolut nimic de dorit ca soliditate, tir bun 511 constructiune frumoasa. p Model So. IOOC__Pu?cu foc central, doulevi, calibrul 12 sau 16, cheea dublu cu deschiderea pe dedesubt, tevile T si 45 rar brumate sau negre de otel — — — — — — r*S Model No. IOIO—Pusca foc central, doua t«vf, calibru ■ 12 sau 16, cheea de deschidere sus, intre cocoage, cocoanele §1 punindu-se singure la piedica de siguranta, demontarea aur atomatiefi, fin a guilosatd prelungindu-se in bascula, T j.j cn H negro sau brumate de otel.— — — — — —■ — —.4104 UW M Model So. 10.10.—Pusea foc central, doul tevi, calibru S. 12 sau 16, cheea de deschidere sus intre cocoașe, cocoajele i punindu-se singure la piedica de siguranta, demontarea auta tematica, otelurile inainte, patentate, §ina guilegata, prelungindu-se in bascula, teava stinge choke-bore, tevile negre T«i DA sau brumate de otel. — — — — — — ~ — ~~ **01 UUM Model So. 3059.—Pun ca foc central, doua (etai, calibru H 12 sau 16, cheea de deschidere sus, intre cocoa?e, cocoajele punindu-se singure la piedeca de siguranta, demontare automatica, otelurile inainte, triplu zdvor de siguranta, sistem 1 Greener, $ina guiletata, prelungindu-se in bascula, teava stingST 17C 1 choke-bore, tevile negre sau brumate de otel — — — —410* Id H Tuburi Centrale, calibru 12 sau 16, sirta de bucati lei 3.50. Mali §ina de Inchis cartusele. de orice calibru lei 3.75. Masuratoare B pentru iarbi $i alice la Ani 75. Curea de piele pentru pui cu JLei 1.75. Cutia cu 200 bure pentru iarbat i alice biiui 6O. I Eip Butiui In loats tara — Cormmzile se expediaza in ziua primirei lor