Adevěrul, septembrie 1909 (Anul 22, nr. 7180-7209)
1909-09-01 / nr. 7180
Marti 1 Sepfcernbrlo 1909 lr. STE8IE H. CUICI S’A MUTAT -®ffl Tiena VIII. Kochgasse No. 92 Consultatiuni cu celebritatile medicale specialistii de la facultatea de medicina din Viena. Telafon 1607 Institut nou de educatiune Sub Directiunea fl-rei Belatii SlMstails BUCURESTI 16—Strada Minervei—16 (Fostil institut,Felicia Petrescu 11) Liceul de Domnisoare „LOLLIOT“ (Fondat la anul 1890) BUCURESTI Str. Lueger (Fontanei) Wo. 18 Institutul cuprinde sectiunile urmatoare : clasele primare, gimnaziale si liceale. — CUNSUL LInjjjR • __ cursul comercial cu 00-BB8 PONVENTJL COMERCIALA?— o sectiune speciala, pentru elevele care urmeaza la Scola Profesionala. Deschiderea se face la 114j Septembre. Prospectul se trimete franco la cerere. DIRECTOR DE STUDII: M. JL. LOLLIOT profesor la Liceul Laniar DIRECTOARE: Dana H. ULolhot ineditul Functor Urban Reman din Iasi Reprezentand Bucuresti No. 7 Str. Garageorgevici No. 7 — PUBLICATIUNE In ziua de 2 Sejtemi8»rie 1909 ora 4. p. m, se va finelicitatie cu oferte inchise pentru darea in antrepriza executarea diferitelor reparatiuni de : zidarie, timplarie, tinichigerie, reparatul si vopsitul fata deloc si pavage etc., la imobilul Al. Karageorgevici, Strada Karageorgevici No. 2 (Edison) D-nii amatori pot vedea zilnic intre orele 9—11 dim, si 3—5 p. m. devisul, caetul de sarcini in Biroul Societatei, Str. Karageorgevici No. 7 Escatul I, unde se va tine gi licitatia. ihkkctionea * Esperanto se invata, corect dupat manualele aparute sub auspiciile „Societatei Esperantiste. Routine: iHi manual de Esperanto 0.23 J Primele l^ecjimi die Est». Editia II-a............................0.50 Pundamento de Esp. . . 1.10 Curs complect de 1. Esperanto in 1Olecții, 180 pag. 1.50 Cheia acestuia (traduceri) . . 0.00 C orft tie Esp. (conferința.) . 0-25 ■ La toate librariile sau la Edttura Esperanto, 5. Str. E. C. Bratianu? > Prospects gratuit. S’a perdu! In dimineața de 29 curent intre Braila si Galati intr’un dragon de clasa 2 un portvisit cu mai multe scrisori si acte importante. Persoana care l’a gasit este rugata a se inapoia printr’o scrisoare anonima la adresa ziarului „Adevĕrul“. DE VINZARE 1) Un Gatir „ Topham" nou, neintrebuintat 24 dl „Schnelllaufer" cu toate accesoriile, prize etc. 2) O masina cu aburi 42— 30 H. P., fabrica „Tangyes Cadenport“ Liverpool tot noui. Doritorii se vor adresa d-liu Isidor Feldstein, str. Labirint 44,afi Vaselor 61. Telefon 10 | 26 *ati 12 I 97. I>e Domnisoare Anglo-German Bnenre^ti Strada Nsg&sstorf 8 8 • CASA DE S CHIMB NL FUELS Hacaresti, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia Irisul pe ziua de 30 August Camp. 1 Vladifi.J. Kima amor. 19HS csci 9130 91 1 70 4 ®/J . , 1905 a. b. 91 30 91 170 ;4 °/o Hants interna 89 75 90 25 4 °/0 Otvng. turn. Borure;t 86 65 87 — 5% * Jud. si Comunale 99 75 100 10 "A"la „ „ » „ 89 65 90 —50, Scr. Func. rurale 97 50 97 75 4% . . „ 87 87 40 56/„" „ „ urb. Bu. 96 75 97 25 6 V0 , , „ Iasi 93 60 93 80 4S ® Bonuri Rurale 97 75 98 10 Ac. is. Nafionalii 4230 — 42 50 — v „ , Agricola 432 — 438 — „ So. Bnc. 120 — 130 — „ „ Dacia Rom. 765 — 770 — ? * „ Hajionala 935 — 945 — Gev. val. austr. 105 — 106 — idere germane 123 50 124 — Banc, franceze 100 25 100 75 italiene 99 50 100 50 „ rubl. hirtii 265 — 268 — Congresul tinerilor egipteni _____ Astazi 31 August va avea loc la Geneva al doilea congres al tinerilor egipteni. In vederea acestui congres comitetul miscarei, a lansat un apel catre poporul egiptean, precum si catre anumiti oameni politic si publicisti din Europa, prin care li se cere sprijinul sientru sustinerea cauzei Independentei egiptene, lata o parte din acest apel: „La 14 Septembrie, 1908, tinerii egipteni au tinut in Geneva congresul lor. Dupa ce s’a expus sttirea actuali de lucruri, detestabila In toate privintele, avindu-se in vederea cu patia nefasta a Angliei, delegati ,au decis sa se trimeata la sir Eduard Grey o telegrama de protestare in contra ocupatiunei ilegale, amintindu-i-se promisiunea formala de-a retrage trupele engleze din Egipt, precum si o a doua telegrama kedivului pentru a-i cere restabilirea Contrea Constitutiei. Dupa constituirea comitetului permanent, s’a decis sa fie convocati pentru un al doilea congres, toti egipteni! car! vor vor sa participe, precum si ace! dintre europeni car! au dovedit simpati! pentru cauza noastra. Congresul are menirea de-a studia chestiunea egipteana in toate ale ei manifestari, de-a lumina opinia publica din Europa asupra si au-vorbit pinft in ulimul timp. De aceea a fost o mirare inaintarea la Casafie a d-lui Scarlat Popescu si mai ales delegarea sa ca inspector al Gurjilor. Acel ansa, cari curtosc culisele ultimelor migcstri in magistraturft, glin ca d. Stelian dupa ce s’a opus din toate puterile, a fost forte sa avanseze pe acest magistrat, si numai dupa aceasta numire fortata, le contre cvent, numai atunci, in scopul de a salva aparentele acestei situatiuni umilitoare pentru un ministru, s’a rugat de d. Scarlat Popescu de a primi Insarcinarea de inspector al Curtilor, lucru ce dupa lungi staruinp, acesta a consimtit sa primeasca. Gael toata, lumea. stie, ca tocmai d. Scarlat Popescu nu era indicat pentru aceasta insarcinare, ca unul care, printr’un raport aproape ofensator pentru ministru, combatusa institutiuinea inspectorilor! 16) In fine, ca ultim Scandal judiciar, avem musamalizarea fraudelor descoperite la ministerul de justitie, unde din ancheta procurorului general N. Zamfirescu rezultau In mod evident dovezi hotaritoare In contra directorului comptabilitatei acestui departament precum si a unui inalt magistral, protejat de ministru, s i care fusese de curind inaintat, atfel Egiptulm, de-a demasca intreaga politica engleza in valea Nilului precum de-a cauta o remediare prin toate mijloacele posibile", si dupa ce se reaminteste vremurile de libertate ale Egiptului §i starea deplorabila in care a ajuns fara gratie lacomiei exploatatorilor engleji, comitetul apeleaza la patriotizmul compatriotilor si la respectul de libertate al europenilor cerind sa se redea Egiptul egiptenilor. Miscarea tinerilor egipteni este o miscare grandioasa, avindu-se in vedere colosul contra caruia el angajeaza lupta, colos pe care ei spenta-l doboare, cu ajutorul puternicului curent de revolts,, care d&mnegie de ani de zile printre egipteni. Strin legata de rpiscarea pentru independenti, activitatea lor se desfasoara si in directia culturala, cautind astfel sa degtepte massele la o viata nationala care sfi puna Egiptul in rindul statelor natiunilor civilizate. Inceputul de miscare in India, nazuintele de angatuta Independents in Australia, agitatia Egiptenilor, toate acestea sunt seame ca viitorul rezerva Angliei inca multe surprize. La acest rezultat duce politica coloniala hr apareata pe care au cultivat’o Puterile europene, acolo unde ele s’au introdus sub masca civilizatiei si a dragostei de oameni. — Z. Geneva, Genzorul din T.Severin D, Al. Cantorichi artist dramatic din Craiova, ne terie ca ajutorul de primar in miinile carpia sint incredintate destinele orasului Turnu- Severin, s’a erijat in cenzor si n’a voit cu nici un pret sa permitii reprezentarea piesei „Detronarea lui Abdul-Hamid“ sub pretextul ca aceasta piesai ar fi imorala. Ori, piesa e autorizata de comitetul Teatrulu national din Craiova ?i s’a mai juca. in zece orase din fara, fara sa fi fost oprita. D. Cantorichi a cerut cenzorului severinean sa citeasca piesa, ca si se convinga ca nu e imorala. D. ajutor de primar a refuzat sa citeasca piesa, dar a refuzat sa -i autorizeze jucarea ei asa ca in cele din urma d. Cantorichi s’a vazut nevoit sa plece din oras, dupa ce facuse cheltueli zadarnice de peste 250 lei Se spune ca interzicerea reprezentarei piesei s’a facut in urma interventiei consulului otoman local Foarte trist din partea autoritatile severinene ca se preteaza la asemenea interventiuni. Nouii ne pare rău ca, nu cunoastem numele cenzorului ca sa-1 trecem la nemurire. Curierul spectacolei ar * “ i; ■ —Luni 31 August — FABCCLOTATEMSaar. — Compacia lirica rii»m^ de sub direct iunea ei-lui Const. Grigore. Se va data: Fata pednnamini, ci›eretii in 3 acte. GRADINA AMBASADORI. — Trupa de si*b direc^iunea d-lor C. Nottara^i Niculescu-Buzau. Se va juca, 8 tu<len$si veseli, comedie in 3 acte de Marcel Petrescu. GRADINA KIaAXI>UZIEI.—Trupa de comedie franceza Se va juca lae Grand Soil*, piesa in 3 acte. CIJRCIX SIDOIII. -f In fiecare seara teatru de varietatii.Debuturi noui Skating- Ring. GRADIM RASICA.-r Cinematograful Path.G Ft’dp. GRABIAA „MOARA RO$rE“. — In fiecare seara teatru de varieta^I. Debuturi foui. Teatrul de varietast imperial, str. C^mpineanu 16.—In toate serile reprezentatiuni pentru familii. Program artistic din nou aranjat pentru stagiunea de vara. Debuteaza S. Bernardo, pripiul §i cunoscutui cupletist comic romin. Mlle Poucette, Étoile de Paris, Vocare comic german ^i alt? arti§foi non? angajati. Duminicile fsi sarbatori © de la orele 10 dim. pina la 5 d. a, matinest cu intrare libera. MUZEERAJZEIX 2Q0EOGIC, ^oseaua Kiseleff). Deschis Duminica ca si sarbatorile de la 10-14 d. a., iar Jo?, de .alt—8. MEJZELNA I.F. GEOJAOGIE PALEO.V TOLOGIE. (Universitate.) — PINACOTECA STATILUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu) .r-AXBW* 03. ROS11H. (vizitare a localului si colectiilor sale). Reschis in fiecare zi 9—12 dim. MB*EUR 1.E ANTICHITA fl. (Universifcate). Reschis Duminica si Joia ca in toate zilele de sarbatori de la 0 dimineata pina la 3 d. a. iar pentru vizita sc orU strain? sau din provincie, in toate zilele, intre acelea§? ore. SflIXEFX ETNOGRAFICI>E ARTA VATIOWAFA (Monetaria statului, soseaua Kiseleff) Bes. 2—4 d. ft. Taxa de intrare d0 bani. Muzeul Th. Aman, str. Rosetti 8-Bosche Mar^ea, Joia, Bumineca§i sarbatorile de la orele 9—12 s 12—4. §TARI TEATRALE Inainte de a apare pe scena de l a Lyric in amsampblul companiei Davila, Niculescu-Buzau anut sa mai ofere publicului prilejul de a-1 vedea intr’un rol de femee si deci asta> seara Luni, Niculescu-Buzan, va juca rolul mama ei din STUDENTII VESELI. Cine vrea sa rida cum di mult n’a zis, sa piearga deci asia geara la ..Ambasadori", la „STUDENTII VESELI‘% O veste buna Abonatii si citiorii nostril vor primi cu piScere stirea ca in curind va apare. ALMANAHUL zmstELO!R ..REESERIIb" Si „91UA“ lte iinult»!« Ca si in anul trecut acest almanah va fi impartit in mod gratuit tuturor abonatilor nostril. Din punct de vedere redactional si tehnic Almanahul nostru va compus cu cea mai mare ingrijire si va constitui pentru orice casa o lucrare utila, interesanta si necesara. Cu toate sacrificiile ce vom face in acest an pentru imbunatatiri, pretul acestui Almanah, minune de 30 bani, pentru ca astfel sa poata fi la indemina tuturor. Publicitatea Almanahului care este de cea mai mare important pentru comercianti si industriasi, este incredintata in mod exclusiv regentiei de Publicitate Carol Schulder & Comp. str. Karageorgevici No.18, singura in drept de a primi anunciuri si pubicatiuni pentru Almanah si ziarele noastre „Adevarul“ .si „Dimineata“. Intrunirea comerciantilor giurgiuveni In chestia seheiei dela Pietrosani GIURGIU, 30 August. Azi la ora 6 p. m. comercianti au avut sedinta saptaminala la sediul cercului. S’a celit articolul „Schela de la Pietrosani” publicat in :,Adeverul“ Si iscalit sub pseudonismul „Un” locuitor din Pietroșani“.Prin acest articol se justifica nevoia existentei acestei ?cheie ?i se desaproba campania dusii de comercianti! giurgiuven! pentru desfiintarea seheiei. D-nul Mihnea. Iliescu spune ca impreuna cu d. prefect ?i cu d. deputet. Balanescu au fost la 1 iunie la Pietros ani si ad ffacut o anchelii in cheslia gcbele! de acolo, D-sa spune ca prin cele afirmate In acel articol se cauta a se desminti ancheta fiscala de d. prefect. D. Iliescu spune ca banu este ca autor al acestui articol pe d. 1. Busuioc, revizor scolar cl. 11, al acestui judet, care a functionat, multi ani ca invatator in Pietrosjani. Spune ca, in cazul caci se va dovedi ca d. Busuioc e autorul, cercul comercial si intervie pe cale ierarhica la autoritatile de care depinde d-sa spre a-1 pedepsi. S’a hotarit apoi ca mime la ora 10 o delegatie de 10 comercianti din cercul comercial sa se prezinte la d. prefect spre a-i expune cazul. Tot aceasta delegatie se va prezenta ,?i d-lu! primar al ora?ulu! in chestiunea chiristigiilor cartin ?i alte articole afara de cele de cherestea. — Idem.______ Pentru abonatii nostri Domnii abonati cari doresc a-i schimba adresa sau a reinoi abonamentul pentru a nu fi expusi la intirzieri in rezolvarea* cererii lor sunt rugati ca sa trimeata odata cu aceasta, cerere si ultima banda de adresa sub care primesc ziarul. PROPRIETAR! de MORI! Transformati morile D v. actuate in mori cu benzina si procurati-va, renumitele !ENGLEZE?Timminh — de la — Societatea Anonima Romana de Corner Furnisoare a Curtei Regale Bucuresti Braila ‘ Craiova Str. Smardan 10. Bulev. Cuza 95 Str. Kogalniceanu 22 0 razvratire „patriotlca“ - La ce trebuie sa serveasca armata in timp de pace — Razvratirea din Toulon. — „Nu mai platim biruri!“ zic negustorii: „Nu vor mai da voturi!“, se teme guvernul.— la noi, ca si acolo. — D. Carp si Anteriur lui Arvinte.— De ce a amuzit Societatea Agrara. O vie agiilafie domneste la Toulon. Pentru motive politice si strategice guvernul francez a mutat o mare parte din escadra mediterana in oceanul Atlantic, si astffil un insemnat numar de vapoare care*i aveau resedinta la Toulon unde-si faaceau toate tirguelile, de acum inainte isi vor cheltui banii in alta parte. Din punctul de vedere al bogattiei generate lucrul e indiferent,pentru ca noua lor resedinta tot in Franta e; negustorii din Toulon insit nu sa mingle cu atita. Deci ei protesteaza si protesteaza violent* Dupa o serie de interventii, cu petitii blajine, cu audiente la autoritati, deputati Si Senatori, vizind est n’afi folosit nimic, ati luat o cale mai energie s in una din ultimele loi’ Intruniti au hotarit sa refuze Plata birurilor, da est nu li se restitue scumpa lor escadra. Este evident, ca, nici de aceasta amenintare guvernul nu s’a emotionat. Numai grija asta n’o are un guvern, ca nu va putea incasa birurile; e destul numai sa aiba de unde Ilia, ca in privinta mijloacelon se pricepe el. Totusi, guvernul tine cu totii lipsit de grijfi; este alta amenintare, nerostita pe fata, dar foarte realizabilil se apropie alegerile si se intelege ca in urma schimbarii escadrei multe voturi se vor exprima in favoarea opozitiei. De aceea at si Inceput tratativele, pentru a se da Toulonului compensatii. In orice caz e de facut un calcul, e de vatzut daca voturile perdute aci nu vor fi compensate prin cele clatigate aiurea, caci daca negustorii din Toulouge pling. cei din noua resedinta se bucurau si nu e vorba de comertul cel mare: principalele aprovizionari se fac prin licitatie si la aceasta participa industriasii si comerciantii din toata tara, indiferent de resedinta vapoarelor. E vorba mai cu seama de negustorii de alimente , intre cari bautura fine locul principal. Va «a zica birtasii si circiumariii, cari nici odata nu Ssi-au batut capul fie cu politica externa, fie cu solinta razboiului, birtasii si circiumarii cer ca miscarile ce trupe sa se faca dupa cum vor dicta el, dupa cum vor cere interesele deveruluu lor. Iar cind li se cere in numele patriotizmuhii ca sa se linisteasca, ei declara in numele aceluiasi patriotizm ca este o adevairata tifidare sa dai o asemetrea lovitura unui oras ca Toulonul. Partea cea mai interesanta este insa ca, dupa declarat fiile ziarelor inspirate de guvern, aceasta inferitalitate a fost pina acum aprobata de oamenii politici, cuici gratie interventiilor lor, mutarea escadrei, care , se impunea de mult,a fost mereu initinata, fara died rezolvita o mare problem s. Toata lumea se intreaba la ce serveste armata in timp de pace. La noi de pilda, unde de peste treizeci de ani n’a maai fost nici un razboiu si unde speram cu multa vreme Inca nu va fi nici unul, demografia se intreaba daca nu s’nr puted ca ar nmata sa fie transformat si. intr’o adevarata scoala, in care tiffanii sa invete carte, iar ofiterii sa fie profesori. Scriitorul, acestor rinduri de pilda, s’a adresat cindva d-lui Haret, propunindu-I ca sa intervie pe linga ministerul de razboi si in sensul de 'a se infiintta pe Unga scoalele militare si catedre de pedagogie cu gcoale de aplicatie, ca gi la gcoalele normale. In acest mod viitorii ofiteri ar gt i gi sa divigeze mai bine instructia pur militara a soldatilor si. In același timp, Ve-’ar putea da gi instructia generala, realizind astfel, cu succes garantat, ceea ce gcoalele de adult rurale se silesc sa realizeze, insa de cele mai multe ori arS rezultat. Dupa conceptia birtagilor nu mai trebuie sa ne batem capul cu asemenea lucruri, menirea armatei este da sa le dea lor consumatori, pe socoteala statului, bine inteles. Dar aceasta conceptie e generala. Ba, la noi, unde mișrarea comerciala e mai slaba, conceptia asta are un caracter gi mai puternic. Cine nu stie ca la noi e o adevarata lupta intre diferitele orage pentru acapararea diferitelor regiuni ale si a altor institutii? Cind se cere, fie piidit, piutarea Unora din autorrafiie superioare la lagi, cind s’a urmarit a se stabili acolo si Curtea princiani, aceste cereii asi si alt caracter, au un inteles istoric: acela de a se ridica prestigiul celei de a doua, capitale, care a fost leagimul tuturor ideilor piani gi a tuturor miscarilor patriotice, cu mult inainte de a fi ajuns leaganul d-lui A. C. Cuza si al febrei tifoide. Dar ce justificare a putut sa aiba acunt eiti^va ani gragul Galati. cind lupta cu inversunare ca sa i se aduca regipientul de rogiori de la Craiova? Pe ce studii politice si strategice isi intemeiau negustorii galateni asertiunea ca regimentul de rogioni e mai necesar la Galati dacit la Craiova ? s’au dus lupte aprige pe tema asta. Partidul liberal a avut-o aproape ca unica platforma electorala si in cele din urma a triumfat. Cum insa nici Craiova nu se lasa, mai prejos a trebuit sa i se dea gi el o satisfac fie. Daca nu ma inger oalele sjjarte le-a platit pragul Tecuei, fie c’a fost socotit ca un mai putin important centru politic, fie ca in tot cazul el se manifestase ca opozant, asa ca nu mai era nici un interes si fie menajat. . Cind, mai tirziu, s’a desfiintat gcoala normala din Galati, am auzit aceeasi protestare: comertul va suferi caci va pierde afitia profesorii elevi cari maninca, beau gi se itoleanca. Deci sa se reinfiinteze gcoala, sa se mureasca efectivul sco lar ca si cel militar, nu pentru ca aga, cer interesele culturale ori militare, ci pentru cat trebuie furnizata clientela negustorilor. si de prisos sa mai spunem, ca aceasta conceptie e primejdioasa si guvernele cari tin seama de dinsa comit o crima. E timp si se inteleaga o data, ca trebuie marita si dezvoltatft prodnetia, pentru ca de acolo sa figrieasca noui izvoare de bogatie. Bolifica lui Arvinte care-gi rupea o parte a anteriului pentru a clipi o altfc parte, rupti de mai inainte, nu duce la nici un rezultat. Nu ne ingrijeste pe noi soarta Frantei, care probabil ca var fi sa-si aranjeze afacerile; noua: ni-i de soarta Rominiei, unde mai e foarte mult de facut pentru a se stabili in fine conceptia cea sanatoasa, ca mai presus de interesele individuale sau de categorie este interesul general, a carui cea mai jalnicit ?i izbitoare expresie o constituie chestia taraneasca. Acum doi ani, dupa cea,mai formidabila izbucnire a chestiei fara- legii, cind d-nii SUirdza si Take Ionescu ,i-au dat mina pentru a face tot ce vor gasi posibil, am vazut pe d. Carp folind rolul unui simplu circiumar din Toulon sau din Galafi gi punindu-se in fruntea agramehilor pentru a zadarnici orice „concesie“ facuta farfuiimei. Iar daca, dupa cum constata Adeverul intr’un numar trecut, Societatea agrarienilor a amorfit cu desavirgire, aceasta se datoreste, desigur, si insugirilor diplomatice foarte negative ale d-lui Filipescu, dar se mai datoreste, cu totalita sigurarita si faptului ca „reformele“ liberalilor se reduc la un zero imens, aga ci agrarienii n’afi nici un motiv sa se migte. — 6. Serbarea veteranilor Erl, a avut loc in parcul Carol I de la Expozitie o splendida serbare data de veteranii membri ai societatea „Coroana de ord“ cu concursul societatei de gimnastica „Levski Junac" din Sofia. In tot timpul zilei a ciitat orchestra nationa.15., s’a dat o reprezentatie teatrala si au mai fost si alte distractii. Gimnasticii bulgari au uimit asistenta prin promptitudinea exenestiilor gimnastice cu bastoane, puguri in bare fixe. Lupta franceza intre doui luptatori bulgari a rmas nedecisa dupa o jumatate de ora. S’a admirat felul de a lupta a bulgarului Balkanski. Serbarea s’a terminat la orele 12 din noapte. TELEGRIHE In jurul explorarii Polului Nore! Un raport nemultumitor.— Increderea in Peary piere.— Ce cred cercurile competenne.— O telegrama a lui Peary. Porls. 30 August. — Ultimele raportri ale lui Peary In cart descrie sederea sa la Point Nord au produs peinulturMri in cercurile stiittifice. Descrierea, e prea romantic si si plina de contraziceri. Se accentuiaza apoi asupra faptului ca ie su posibil ca Peary sa fi iccut drumul la Point Nord in timpul mentionat care e gi nidi seuxt ca acela in care a tacut drumul d-rul Cook. Din aceasta cauza increderea In d-i'ul Cook a crescut. In cercurile competente se crede ca nu trebue sa se comdamine pe Will sau pe celalt din exploratori, inainte de a se cunoaste fapte pozitive asupra calatoriei. Trebue asteptat inu ceva pozitiv pentru a se sti dacci. ambii exploratori au fost la Pol fi care a fost infii. in Paris, SUA,uausl.r— Exploratory Peary a trimis ziarului New-York Herbie] urmatoarea telegrama: —,,Nu creded New-York Herald sa se lase a fi indus in eroare de descrierile d-rului Cook. D-nil Cook induce publicul in eroare declarind ca a ajuns la Pol la 2/ Aprilie 1008. Am motive serioase se sustin aceasta si la nevoe o voi putea dovedi“. AERONAUTICE THECEREA ADRIATIGEI JJf BALON Venetia, 30 August. — Balonul „Giuglio Verna"* * * 1 avind Pe berd pe aeroclautii Usuelli, Borsalino si Nicoli a plecat spre a incerca trecerea Adriaticei. Muntimea care era de fata le-a facut man ovatumi. LA GONGURSU DIN BRESCIA Brescia, 30 August,■*— La circuitul aerian de ort americanul Curtiss a concurat pentru premiul cel mare al Bresciei. Cei 50 km. au fost parcursi cu un sbor foarte regulat la o inaltime remarcabila In 49 de minute inaltimea de 130 metri. Miine este cea din urma zi a concursului. Dupa o incercare facuta de BIG- hot., care a facut un circuit si jumatate, Rougier a executat un sbor magnific de trei ore ridicindu-se la si 29 secunde. CALUGARI DEPRAVATI Berlin, 30 August.— ..Morgenpost“ afla din Petersburg ca un scandal imens tsja petrecut in minastirea Bleskanpetser., Calugarii faaceau chefuri nocturne cu calugaritele pretindu-se la adevarate orgii. Calugarii vinovati au fost inschig’i in celule ca pedeapsa. MIgCAREA SUFRAGETELOR Londra. 30 August.— Din cauza repetatelor atacuri Contra lordului Asquith din partea sufragetelor, s’a dat primului ministru o garda de detectivi care il inparegte pas cu pas chiar la cele mai mici plimobari. CALATORIA TARULUI IN ITALIA Roma, 30 August.— Corespondentul ziarului ,,Stampa“ a avut o convorbire cu un diplomat strain care a declarat eft o depegat sositii la ambasad st anunta eft se atribue, o importanta extraordinara a vizitei tarului in Italia, Stolypins si Iswolsky s’au exprimat ca tarul va pleca in Balia. Tarul insusi este pentru aceasta cftlatorie si hotarirea socifliigtilor italieni nu l’a intimidat. Greutatea sta in directia ofiatoriei, deoarece acum dupa ce tarul a renuuntat la vizita sa la Constantinopol nu se poate cere sultanului si a admits, trecerea, prin Dardanele. MORTI DE FRIG Kleine Schmidigg (cantonul Bar*na), 30 August.— In urma unui puternic uragan de zapada studentul Hermann, fiul profesorului dela Universitatea din Warburg si cu lauza sa Knecht, cari tfaceau inconjurul muntelui Jungfrau, au murit de frig. de asemenea un alt turist a fost gasit mort inghetat, INUNDATIILE DIN MEXIC New-York, 30 August. — Le comtinned din Monterey cd in cudrul mortilor causate de inundatiuni este socotit acum la JO.QOO. SITUATIA IN GRECIA Berlin, 30 August. — Yossische Zei Uung afla din Atena est situatia printului mostenitor s’a inraturatit din cauza atitudinei ligei militare. Cercurile militare protesteaza in contra oricarui amestec al printului in politica si au cerut interventia guvernului in acest scop. Guvernul va prezenta cererea regelui si in cazul cind regele n’o va implini, cabinetul isi va da demisia. Liga a lansat un manifest, prin care atacat pe printul mostenitor. Situatia regelui e cu atit mai grea cu cit are numerosi inamici si adversari intre ofiteri si in popor. TJY . Salonic S7 August. D. Fazll Negip piferidi, directorul biroului presei, a publicat artilhtcrarul articol cu privire la cele scrise de ziarele grecest! asupra pretingetior fieirbecatU In cantra grecilor gi asupra culturei prerogativilor Patriarhei • Tofi an Inteles ci fericirea: linistea si progresul tftrei depind mai ales de conlucrarea lafionalitatilor gi lasarea la o parte a certurilor litiuntrice uitindu-se vechile separatiuni si discordii. Noul guvern constitutional, animat le apeleag sentimente, gl-a bazat politica sa interna pe scopul unirei nationalitatilor. Din toate puterile in luoreaza pentru realizarea acestui scop, fPe cind astfel staui lucrvirile, din nenopocire se ivesc mari pedic!gi dificultati serioase. Pentru uimirea nationalitatfilor, conditiile elementului mahometan, sint foarte simple si cit se poate de deslugite. Reactionarismul s’a distrus. Ne gasim In deplina constitutie. Toti compatrioti negtri se bucurat de drepturi egale. Cu toate ca religia oficiala a statului este cea musulmana, totusi s’a acordat adeptilor tuturor celorlalte religii dreptul de a*g savargi cultul lor religios cu cea mai mare libertate. Limba oficiala a statului este cea turceascat. S’au acordat insa tuturor nafionalitatilor sa se instruiascai in limba lor nafionuth Scopul nostru nu este sa tip’* cim nationalitatile. Voim ca, respectind nafionalitatea, religia si limba nafionalitatilor, sii unim sub numele glorios de otoman toate natonalitatile gi 'unifi sa lucram pentru interesele generate ale imperiului. Pe viitor toate functiile statului vor fi accesibile tuturor compatriotilor negtri. Fiecare otoman se va folosi de binefacerile patriei. Nici o nalde mi va avea prerogative speciale. Deci se vede clar ca: In aceasta tara pe care elementul maltometap a cucerit-o cu singele tip, el nu pretinde pentru dansul prerogative speciale ca rasa dominatoare. Consimte ca impreuna cu toti compatriotii nestri sa-gi fixiparti toate drepturile politice si economice. Fata de adevarul acesta gi sinceritatea elementului otoman, vedem cu mare parere de rati eft. ziarele grecest! siusfin niste idei si teorii straine, care nu se bazeaza pe logici si prin care ratftcesc pe compatriotii nogtri greci, impedipind ursirea nafiomalitatilor. Un fapt intimplat saptarmina aceasta a intrit si mai mult, aceste teorii. Igi aduc aminte cititori! negtri de strigatele desperate dar calomnioase ale deputatului grec Bogos, contra aga ziselor persecuti! In contra grecilor. In urma anchetei guvernului, s’a constat ca plingerile deputatului erau exagerate si fara fiinta. Patriarhattul sni multumit cu aceasta. A trimis guvernului un raport in care enumerat detailat toate persecutiile in contra turnel .sale grecest gi cere ancheta si de slugir asupra lor. Este de observat ca persecutiile enumerate de patriarhat au avut loc in satele, carl deveniserfi fo* carui insurectiunei comitetului revolutionar si a ofiterilor eleni. gi unde se gasira multe arme gade compromitfatoare. A descoperi pe aceia, carl sa pregatesc in revolutie pentru a servi dorintele elenice, a lua din miinile lor armete, se considera persecutie Oare guvernul n’avea dreptul sa procedezi la cercetari gi la, descoperirea acestor cuiburi revolutionare ? Marele vizir a spus comisiunei patriarhatului, care a inaintat raportul mafiei Porti, urmatoarele: Guvernul constitutional ran este guvernul unei singure natio*. mliuiti [UNK] Bazindu-se pe egalitate, ocroteste dreptupla si interesele tutror nationalitatilor. Este taidl si protectorul intregei natiuni Daca se gasesc persecutati dintre greei, conpatrioti nostri sint datori sa-si adreseze plingerile lor, guvernului, iar nu Patriarhatului. " Sub nici un cuvint Patriarhatul, a ddus dalarie. exclusive, este sa se ocupe de afacerile religioase gn spirituale nu poate transfer ■ unindu-se in legatie sau consulat. sa ia asupra si ocrotirea drepturilor compatriotilor nostri greet". Cu drept cuvint, neluindu-se in seama raportul, el a fost aruncat in cogul ..lucrurilor netrebuincioase" (batal torbasinta). Acest este raspunsul marelui vizir pentru care lucru s’a mimat presa greceascat si a inceput st scrie articole contra unirei eferventelor otomane si protesteaza, contra celor spuse de marele vizir, acuzind guvernul de nedreptate. ..Marele vizir, zic ziarele, grecegt!, trebue sa !t!d c Patriarhatul este central tutror chnstiunilor nationalitatii grecegt!." Patriarhatul In totdeauna a protetat. pe grec! gi dreptul acesta in veci il va avea“. Pentru numele lui Dumnezeu, oameni! acegtia au sah nu logica? Vorbim despre libertate si despre egalitate. Zicem est prin constitutie s’au acordat tuturor neamurilor drepturi egale. Nici nistru, nea mahomedana, cea dominatoare nu pretinde prerogative speciale. Compatrio fi nogtri grec! ces mentinerea upor prerogative a*cordate de guvernul reactionar.. gi in acelasi timp strigat wici ei orbi ca trebuie sfi existe egali*tatea de drepturi intr’o. tara con* stitutionalft. .. Fi voesc.. ca ^atriurhatul, formind stat in stat sjib. calitate des consulat, sfi protejeze pe greci; iar turcii, arabii, albanezii, romanii, bulgarii etc. sa ee adresezei direct guvernului. Asta numai unn om urmnatos nu o poate spune: Sfattuim pe compatriosi! nogtri grec! otoman! sft nu'asculte barfelile diarelor,serioase de nigttS elini (sultan) al caror scap este sa serveasca interesele si dorintele Greciei, ci sa fie convingi de sinceritatea sd uilor lor atomani, catl’i doresc din tot sufletul unirea complectat a tuturor nationalitatilor. Pentru acest scop sfint, cu toti, fftift exceptie de natie si religiei trebuie sfi lucrain din rasputeri ca au ajungem la izbindit In ciuda dusmanilor. Tqmbeanu. Lupta nationalitatilor din Turcia rr——1—*—------- Grecii cer prerogative speciale.^Constitutia se opune.—Logica elenilor.Un raspuns al marelui vizir. Rolul patriarhatului Crima din Iasi IASI, 30 August. — Atit, Constantinescu, tovarsigul fiului preot tuiul Popovich cit gi insuglasasi. Iiul, multumitii intrebarilor meg* tegugite ale primului procuror, au maiturisit ca el sint autotii crimei incercate asupra preotului Popovici. Fiii acestui a declarat, intre altele, ca nu atit razbunarea pentru persecutiile ce indura din partea parintelui sau 1-a impins la crima, cit faptul eit inapna sa era grav maltratatot de preot.—pan in Valea Prahovei BUSTENI Vizita regala.—De mai multi ani se lucreaza cu activitate la un mftret funicular care se intinde de la fabrica de celuloza pinft peste muni! Lucrarea, adevarat monument tehnic, este una din cele mai mari din lume si poate unica in felul sau. Carucioarele cu bugteni alunensi pe final latins deasupra prstofistiilor adinci, cat o gigurantat gi vegularitate uimitoare. Funicularul a costat peste douat milioane gi servegte numai ia transportul bugtenilor cari se Incarcat gi descarcat automatic din carucioare. Lucrurile fiind actualmente terminate, suveranul a promis d-lul Schil, directorul fabricei de hirtie, o vizita, pe care o va face zilele acestea. Noul gen de escrocherie. — Un nou gen de escrocherie se practicat de unde trupele care anuntta reprezentati ce nu au loc niciodatat. De curind o asemenea trupa gl a ADEVERUL anuntat o reprezentatie ingerind o multime de lumi cu bilete. Ar fi de datoria directiunei teatrelor ssi dea o circulara spra a opri asemenea actori putin scrupulogl de a-gi face operatiunile lor necinstite. Ar tribui ca fiecare trup st tea* .tP< oan'e mierift sft urce scena,’ oft aibft o anumitat autorizare, spre ce pine publicul la adapostul unor oameni fftrft cftpfttn. cari,cub pretext de artft, escrojsheaza lumea.— Dumbrenia. ■ ‘ ” 'P‘ ’ EPIZOOTII In comunele Siligtea, Gunegdl si Tatstregul de sus s’a ivit epizootia de febra carbonoasa. In comuna Birla s’a declarat o brinca infectioasa. La Pielea Brincevel §i Sudulegii biptite variola ovina, Toate, aceste comune sint din judetul Teleormam Unificarea anilor de pensie Prin modificarile ce s’au adus legei generale de pensiuni, s’a dai drept tuturor functionarilor cari au servit la stat, judet sau comunit farft retineri, sft verse retinerile cuvenite pentru timpul in care au servit fara retineri si dec sft’gl unifice anii serviti. Cei interesati se pot adresa biroului nostru de informatiuni care sa poate da orice liturire in aceasta chestiune si se insatrcineazat a indeplini toate formalitatile necesare. Onorariile biroului sunt moderate. A se scrie: d-lui L. Voinea, licentiat in drept, directorul biroului de informatiuni al ziarului „Adeverul“ București str. Sftrindar No. 11. Adftogindu-se o mareft pentru raspuns. FOITA ZIARULUI „ADEVERUL“ (Las millions de la princesse) * Mare roman de senzatie ♦ de Armand Lapointe PARTEA INTIlA PUNGARII PARISULUI XIX s'w pa n’am avut Incredere In In tine.... CIt sint de pedepacum! I'arta-ma, iarta scumpel tale Cecilia, a carei desperate e atit de mare! 1 — S8. te ert? zise Ganeza incertind sa i a un ton liniistit. Ce is&’ti fert, scumpa meat Dar, absorbita in amintirea cruviziuni care’i aparuse In ofplinda, Cecilia tace’a. ^ Ganeza relua: artarea mea Oare mama nu o refuza nici odata fiicei sale cind aceasta i! redd Increderea. Vorbesste! vorbeste fara temere. Aceasta ertare pe care o ceri, ti-o dau dinainte si fara nici o conditie. Imi vespime tot, nu’l aga, dragra mea! Aceste vorbe dulci o dispusera pe Cecilia la confidente. — Da, zise ea meet cu nu?vne — De cl timp e gt! aci! Intreba printesa. Nu stiu.. — A! venit singura? — Oh! nu. ' — Cu cine? — Cu printul... voiam sa’i spun sa renunte la planurile sale de casatorie, ca nu’l iubeam... ca... — Si i-a spus-o? — Da. — Dar cum s’a produs acest l?nn? Cine Ta provocat? — Eram unsezata la acelasi loc Si printul era acolo, linga mine. Foarte afectat de refuzul meu, el era gata sa se retraga, cind deodata imi arata in oglinda o pereche care trecea. Era uin firul strain, care, la gara din Dijon, isi vm integri... — oik., Ei bine ? ~ Gont*l« Five! Sernerine si tnunaasi inn-licina, miss Arabella. Brothers... ei valsau Impreuna... oglinda reflecta imagi na lor... si... — Sfaseste! — Infatisarea lor, privirile lor, bucuria pe care pareau ca o incearca, totii le arata in ei o dragoste impartasita. — Pe urmat... pe urma!... — Pe urma ?... Nu mai gttti... Lovita in inima de ate^ta priveligie dureroasa pentru mine, desperata, mi-am perdut cunostinta... — Aga dar tu-l iube-gol pe acest tinar? intreba printesa. — Da! raspunse meet Cecilia, gi ma credeam Dibits de el. — 5?i ce s’a petrecut in urma ? — Nimic... imi inchipui. Ce ar fi putut sa se petreadi? Eram singura, leginata... Singura? 2- Da. — S?i printul?... S?i femeia aceasta ?... — MS inspe iminii, mama! striga Cu fires tinera fata. — FS o sfortare... recheam S’ti ■amintirile. Cecilia iti trecu minaipe frunte — Nimic!... nimic!... zise ea. Nu’mi amintesc. — Oh! D-zeule! D-zeule! murmurS printesa. Aplecind-se spre fiica-sa, cu buzele lipite de urechea ei, Cu o voce tremuratoare, ea'i zise. — in timpul legiinUu tiiu, n'ai simtit nici o turburare.? — Nu! — N’ai visat nimic . — Nu — N’amcavcat nici o nabagala? Nu! -nu! raspunse Cecilia surprinsa de acest interogator. — Cind si-’ai venit in simfiri, n’ai fost obosita, n’ai avut dureri ? Dar Cecilia se ridicase repede. Fata i se Ingalbenea si se rogea find pe Xind._ Dar ce si inchipui? intreba ea pe mama-sa. _ Nimic, nimic, scumpa mea,raspunse Ganeza. Dar raspunde ,inima sa n’a batut mai tare in acel moment? Cecilia isi puse capul pe sinul Ganezei si, ca ruginata, nu mai raspunse. Printesa nu indrazni sa inziste mai mult. — Ah!nenbrbc,it copil, ii zise ea, pentru ce n'ai avut incredere in mine? Pentru ce nu mi-ai spus iubirea ta pentru contele Semerine? — iarta-ma, raspunse tinara fata ,sfraindu-gi din nou lacrimile sa curga, marturisirea ta, ca nu era mama mea, mi-a oprit toate vorbele si mi-a inghetat dragostea. M’am simtit singural, phrasith.„m-am indoit de tine,de dragosina ta, fara voie, inima mi s’a inchis la toate destainuirile! Dac’ai gti cit ma estesc de sentimentele acestea rele!...* Catci o simt astazi bine, nimeni nu ma iubeste ca tine gi cu tine! Aceste vorbe ramau in inima printesei ca autea lovituri de pumnal .si erau atitea reprogui indirecte. Se ingerase ea? Facuse rah? — Ahigi zise ea, razbunarea e pedepsita de D-zeu, pentru eat ea cesta atitea sacrificii dureroase. Apoi, revenind la rolul sau de mama, ea imbrafis4 pe Cecilia si incerca s'o consoleze. — Te ert ca te-ai Indoit de-o iniist ca a mea, care e plina de iubire pentru tine. Ci despre fericirea ta, sper ca inca nu-i nimic pierdut. Daca contele Semerine te iubeste, va reveni lauine, fara indoiala. Daca nu, nu e demn de iubirea ta si chipul sau trebue sa dispara din gindul (an. — §i daest ar reveni, intreba Cecilia, a coniStrufi in cft.saroina noastra? — Da, copila mea, daeft e demn de tine. Fata Ceciliei etralucea de bucuria cea mai curatat . — Ah! scumpft mamft! strigat “a aruncindu-se In bratele principesei, cit de fericitft n.ft fac vorbele tale!... Clt egil de buna gi cu te iubesc!ea, ertfise... §i Severine nu era acolo pentru a efidea la picioarele aceste adorabile gi nobile fete! Dar unde era contele Pavel? XXII Printre arborii parcului obandit de lumina vestea sfirgitul noptei gi primele lumini ale zorilor. Departe, un zgomot ugor gi farst mime, un zgomot fftcut de sute idfe zgomote amestecate, vesteau desteptarea, Parisului. In aceasta luminat Indoelnicit a zorilor,,-cine! persoane venind din strada Ruysdael inf.varst in curtea boteKului, urcarfi treptele peronului, strabatura Investibulul,, gol cu totul, gi de aci, prin saloane, pinst la ser&, unde se auzea un murmur de voci. Aceste cinci persoane era si un gab,stitnt. de procuror al rei publicel, un medic legist- comisarul de politie al cartierului si doi agenti, de un medic si de un comisar, sei grabi sa alerge la locul asasinatulusft intr’un salon, din bulevardul Malesherbes, unde de asemenea se dansa, de eftire invitatii printesei. Un tinstr substitut, care se gfisea acolo, dupft ce se asigura de un medic si de comic arr, se grftbi ssi alerge la locul asanatului. El intrarit tocmai cind Cecilia efidea in bratele mamei sale. Subspitutul lua indatft cuvinttull. — Doamnel, zise el Ganezel, O crima s’a savirgit aci. Am aflat aceasta si am sosit, in grabit ca, azistait de aoeg+I domnl, sfi fac constatatinte gi o primit ancheta. — Oihe sinteti, domnule? intritbft, printesa. — Un magistrat al parchetului din Paris. — Faceti-vot datoria, domnilor. . i?i, aratind cadavrul, printesa, zise. .— lata victima, Medicul igi deschisese trus" si ingenunchind in fata cadavrinul Degel, sonda rana cu un pmna!" . I-a urmat