Adevěrul, octombrie 1909 (Anul 22, nr. 7210-7239)
1909-10-01 / nr. 7210
Aoi 1 Octombrie 1909 caseADEVERUL IfiiniB informariuim Ani a circulat zvonul id d. Al. Djuvara e hoctrit sa se retraga din guvern si cd d. V. G. Morun ar fi pus la dispozitia l-lui Brdtianu portofolul sau pentru a inlesni primului ministru o re*nantare mai larga. Se aflaaid cd d. Brdtian nu va transa chestiunea remanierei imediat dupa vizita si consfatuirea de la raft. Se stie ca relatiunile noastre comerciale cu Turcia sunt regulate printr’o conventie provizorie, conventia definitioa incheiata cu trecutul regim tur CPS si nfhm/jnr/ /? ViiUlC Clift 1(1 vv'l'v) | - • -----— -Constantinopol. Prin aceasta conventie definitiva chestia strugurilor este rezolvata in sens favorabil Rominiei, anume in sensul cd nu se admite intrarea in Rominia decit a strugurilor de lux, de consumatiune, ceilalti fiind loviti de taxe atit de mari, incit intrarea lor e ca si prohibit. D. R. A. Ougs corespondentul nostru din Constantinopol ne scrie acum cd e probabil ca tratatul acesta, care e incheiat sub vechiul regim, va fi supus de actualul guvern unei revizuiri si ca in special se va supune taxelor prea mari de import asupra strugurilor turicesti, desi e dispus sa faca si in aceasta privinta oarecari concesiuni. D. G. Panu s’a suparat ca nu Tam inteles pentru ce vrea un cartel cu carpigi!! §i ne aspunde, cam intepat, prin „Saptamina“. Pentru a ne Incredinta ca n’a inteles un cartel intre liberalgi carpigi! fiindca takigtii ar fi ce! ma! tar!, d. Paia ne citeazfi tripla alianta gi se intreabai: daca sustine cineva ca Germania e mai slaba ca Franca fiindca contracteaza aliante ? Fa{a de aceste exemple si argumente, cartelul carpistoliberal e aga de justificat in cit e de prisos sa mai insistam. In cercurile bratieniste se consideri ca o mare gasta politici articolul aparut aseara in „Independenta“ si prin care se ataca gefii opozitiunei ca n’afi venit la serbarile din Constanta. „Idependenta“ spune ca regele va ierta „inconstienta“ gefilor opozitiunei. Cine a autorizat insa pe „Independenta" sa vorbeasca in numele regelui si ca regelul opozitiunei a implorat regelui gratie sau iertare pentru ca n’a raspuns la o invitatie a guvernului? Iata ce se intreaba multi guvernamentali si opozanti cari ad cetit lamentarile „Independentei“. ...... La banchetul prezidat de rege la inuugurarea portului Constanta, prefectul Virnav a petrecut un moment cit se poate de plictisitor. " Printul mostenitor zarind pe fostul primar, d. Boinescu, i-a adresat, sub chiar nasul prefectului de Constanta, cu glas care aceste cuvinte.In sfiTgii afi adus apa la, Constannta. Pe llngd cd era o lucrare absolut urgenta pentru prag, e gi o satisfaclie pentru suijuinta ce afi depus omisiunea pentru examenul capacitate cerut pentru admitea in functiunile judecatore si va compane pe timp de un cu Incepere de la 1 Octombrie II. din d-nil. N. Mandrea, prezinte la Inalta Curte de casajustitie, ca presedinte; C. Manolescu, consilier la aceeasi alta Curie; C. Nacu, si Valeri Uisianu, profesori la faculea de drept din Bucuresti si Th. Burada, profesor la faculea de drept din la?i, ca mem 0. Alexandru V. Tacit a fost legal din parted. ’ ministerului justice sa indeplineasca functnea de secretar al acestei cesiuni. D. inspector financiar Vulcanescu d. Dubert, a era contabilitate s iei monopolurilor statului, vor ca inline la Viena, iar de aci la uina, pentru ca sa examineze lariile austriaca si italiana registle de contabilitate si modul de a actiona, pentru ca sa se aduca imnatatirile necesare contabilitatei unei noastre. D-nii Vulcunescu silbert vor lipsi din tard trei saptaistazi se intruneste consiliul de ministratie al regiei monopoluristatului. Intre chestiunile la ortea zilei este si numirea comisiei tehnice care sa mearga in tcedonia ca sa cumpere tutunurile calitati superioare de cari are nete Regia pe timp de un an. Valoarea tutunurilor ce se vor tpara e de aproximativ trei mniane s i jumatatte. Ministerul de finante fiind insorit cd din tarile vecine vin adesea isoane la vatoare pentru a face vicoare la noi in tara, a luat disputa ca la trecerea prin mundele vama sa li se puna in vedere c;i. •3. permisie de vinatoare si fara indeplineasca conditiile cerute de ea asupra politiei vinatului, nu e permisa vinatoarea. Contraventii vor fi urmariti conform le-D. Haralambie Popescu, a fost numit impiegat auxiliar cl. II in directia generala a vamil.lor. in locul d-lui Nicolae Constantinescu, inaintat. Miine se intruneste comisiunea de expert din ministerul de finante, pentru a rezolva diverse contestatiun! ivite la aplicarea tarifului var! la orele 4 ,t. a., ffi avut loc la primaria Capitalei, adunarea consiliului de leigiena sub presedintia d-lui dr. Orleanu, medic s ef al Capitalei. ...... ■» D-nul ofiter! promotia anului 1899 dela scoala de artilerie si geniu, care urmeaza a se intruni in ziua de 10 Octombrie pentru serbarea a 10 ani de cariera militara snt rugati sa instiinteze pe d. capitan Babiuescu dela directia minune! daca vor fiun sigur parte la aceasta serbare pentru a se lua din timp iasorile necesare. D. capitan Anghelescu Grigore din regimentul 2 rogiori, este numit contabil in materii la acel regiment. In locul d-lui capitan Pretorian Gh., trecut la serviciul frontului, u. Vsilir Petcu a fost numit copist verificator la directia serviciului hidrauilic. In locul d-lu! G. Cojocarescu, demisionat. Azi dimineata, la ora 11, tin automobil al .primariei Capitalei a izbit tiftsura cu No. 21.1 a d-lu! Furnica G. Hie, care stationa pe calea Victoriei, in dreptul ministerului de finante. De puterea izbiture! birjarul Michel I. Simon a fost trintit jos. Din fericire el a ramas neatins. Tr3surei i s'au pricinuit mari stricaciuni. La ministerul de finante se lucreaza cu asiduitate la intocmirea tablourilor cu noul pensionar pe ziua de 1 Octombrie. Tablourile vor fi terminate la 1 Octombrie. Cu Incepere dela 1 Octombrie, tariful automobilelor—taximetrie din Capitals, va fi cu totul redus si prin urmare, aceste vehicule vor putea fi Intrebuintfate de toata lumea. Cursa obisnuita in oras (1500 m.) va fi deja data de maisus de 1 lea gi pentru fiecare mie de metri mai mult se va mai socoti cite ta bani. Tariful acesta atit de redus va face ca taximetrele sa fie in viitor mult mai mult intrebuintate decit trasurile obisnuite, pe cari le va intrece in eltinitate. Vineri 2 Octombrie, la ora 2 p. m., Academia Romlna va tine gedinte publics, in care d'. dr. V. Babes va citi partea a doua a comunicarii d-sale: Studii critice asupra fagocitozei. D-ni N. loan, administrator de pla&a, Th. Iacob, inv&tator, pr. Sachelar. D. Popescu ,1 pr. Sachelar Const. Ionescu, infiintind o biblioteca populara ?1 o casa de citire pentru satsa! pe linga scoala din comuna CiSlftu, judetul Buzau, roaga ca Iduros pe d-nii autori, editor!, director de reviste, librari i pe tot! romanii doritori de inaltarea taranulu! romin sa binevoiasca a contribui ru carti folositoare pentru i Inzestrarea bibliotecei.MIMI D. Mihail Timisescu a fost numit maestru de muzica la scoala profesionala Protopopul Tudor:, I. Cristache Constantinescu, a fost numit pe ziua de 1 Octombrie agent de control la serviciul de percepere al primitriei Capitalei. Vineri la orele 9 seara se vor Intruni la primaria Capitalei, membri comisiune! institutie pentru regulamentarea proistitutiei. Laboratoruil chimic comunal a facut In cursul saptemnie! trecute 90 de analyze de alimente si bauturi luate de la comercianti! din Capitalsi a constatat 40 de Probe in stare neregulamentara. Ofiterii rusi in Bucuresti Eri, la orele 4 d. a., ce! 27 de ofiteri ru?! car! trec prin tara. In drumul lor spre Bulgaria, unde merg sa viziteze localitatile istorice, au plecat din Constanta spre Bucuresti. Aci at sosit aseara la 10.23. In gara de Nord, oaspeti! nogtriereau asteptat! de catre d-nii Soloviei, miinistrul Rusie! la Bucuresi, Dumitries, secretar de legatie, general Boteanu, secretar general al ministerului de razboid, general Coanda, inspectorul general al artileriei, coloneli Zamfirescu, Pretorian, Simionescul, Cristescu, Basarabescu, Alexandrescu, Stratilescu, Petrescu, Ionescu si Teodorescu. De asemenea mai erau de fata d-nul Emil Petrescu, prefectul politiei Capitalei, inspectorul Cantuniari, Panaitescu, directorul sigurantei generale , si comisarul Weltz. Intrevederea intre ofiterii ruggi romini a fost cit se poate de cordiali. Dupa ce s’at facut prezentarile at trecut cu totii in sala de receptie unde s’au intretinut citeva minute. , In urma generalul Kaulbars a plecat in tresuri, cu ministrul Rusiel, iar ceilalti, ofiteri rug! insotiti de ofiterii romini, au plecat in taximetre, parte la hotel Bulevard, si parte la hotel Princiar, unde au fost gazduiti. Dejunul de la legatiunea rusa Astazi la orele 1 d. a., ofiterii rug! sositi in Capitals aseara, sub conducerea d-lui general Kaulbars. au fost invitati la legatiunea rusa, unde au luat dejunul La dejun au luat parte, afara de ofiterii rugi, intreg personalul legatiunei. d- de Giers, d. Solowieff si Diumitrieff. 1 Dejunul s’a terminat la orele 2 si jumatate, cind toti ofiterii s’au urcat in taximetre si ad pornit in spre palatul Cotroceni, unde mai multe companii din regimentele de infanterie, au executat diferite exercitii.Dupa aceasta, oaspeti rugi, au fost la Arsenal cu armatei, pe care l-au vizitat cu deamanuntul. Dupa aceasta vizita,, ofiterii se vor ducl la clubul militar, unde li se vor oferi un ceai de catre ofiterii superiori din Capitals. Vor lua parte la acest ceai, toti generalii garnizoanei si ofiterii superiori. Stigul landaji corcial Cursul Valorilor BURSA DIN BUCURESTI 30 Septembrie R'ENTA 6»/» iin 1894 internalei 102.— 101.Vs idem 5% impr. de 185 mil. din 1903, lei 103—102./a ; idem 4% intern de 32 jum. milioane lei 908/s — 90.Vs idem 4% de 50 mil. din 1889 lei 90.8/*--90V2 ; idem 4 °/c de 274 mil. din 1890 lei 96V* -958/*; idem 4% de 45 milioane din 1891 lei 92.-----91.Vs idem 4%de 120 mil.din 1894 lei 92.-----91 Vs; idem 4% de 90 mil. din 1896 lei 92- 91 Vs; idem 4% de 180 mil. din 1898 ldi 92.-----91.Vs ; idem 4% de 100 mil. din 1905 Seria A siB lei idem 90.Vs—90.Vs; 4% convertita din 1905 lei 89.90—89.Vs—; idem de 71 mil. din 1908 lei —•——89 95— CREDITUL judetean $1 comunal 5 °/0 lei 99.7/s—99.6/s OlnGIuUNILE com. Bucare§t* 46 6 din 1903 lei 87.------86.3/*. idem 4% din 1906 lei 87 ------86 8/4; idem com. Craiova. 5% lei 96V2—96; idem com. l*loejjtI 5% lei 938/1--------idem com. Ia§i 4/2% lei 96V*—95.8/4 FOUTCIAKE rurale 5% lei 97.Vs—97.3/4 idem 4% lei 87.VI—87Va; idem urbane Bucuresti 5 ®o lei 97.10.—96.80 idem urbane Iafsi 5% lei 94.------933/*; Bonurile Casei Rurale 5% lei 97.VI—97.84 ACTiMMNI : Banca Nationals* lei 4250- 4240; Classa Rurala, lei 450—440; Banca Agricola, lei 437.-435 ; Bank of Roumania, lei 222—220; Banca de Scont din București, lei 130—127; Banca Marmorosch Blank et Comp, lei 853—850; Banca Populara din Pitești lei 265—255; Banca Generala Romina, 1755—1750. SOCIETATI I>E A SI Cl CR AKE: Dacia-Rominia.Jlei 759—756; Na^ionala, lei 935—930; Generala, lei 833—830. SCIimB: Cek Londra 25.30------25.25— cek Paris 100.55.------100.35------^ cek Berlin 123 80------123.55— cek Viena 105.25------106.05—; cek Belgia 100.10------99.90— SCOSTURI $1 AVANSURI : Banca Nationala, Scont 5%; idem avansuri pe depozite 52%; Cassa de Depuneri, avansuri pe depozite 5Va%. BURSA DIN STREINATATE Inchiderea. 29 Sept. Viena.—Napoleon 19.14 — Marc 117.58. Ruble 2.55 Schimb Paris 95.40 Schimb Berlin 117.55 Schimb Londra 240.07Vs Schimb Amsterdam 198.30. Credit 663.50 Lozuri turcești 201.75 Renta austriaca cor. 95.—. Renta ung. cor. 91.75 Deschiderea, 30 Sept. Viena. Napoleonul 19.14. Rubla 255.25 Credit Anstalt 662.50. Credit funciar austriac, 1173.—ungar 768.— Drumurile Austriace 751.75 ex.^Lombarde 124.25 Alpina 731.25. Lozuri turcești 205.50 Renta austriaca: hhtie 95.05, argint 95.— aur 116.50; renta ungara aur 112.70. Schimb: Londra 240.12, Paris 95.47 Berlin 117.58. Amsterdam 198.35, Belgia 95.—, Italia 95.10. ■JV*»«linia creone: ^ i ! RENTA ROMINA LA BERLIN 29 Septembrie Renta 5% din 1903 im pr. J86 mil. —.— „ l«/o „ 1889 „ 60 „ . „ >890 „ 274 „ 94— _ „ „ 1891 , 4:i „ 90.50 „ „ „ 1894 „ 120 „ 90.50 „ „ „ 1898 „ 90 „ 90.25 „ „ „ 3898 „ 180 „ ., Convertita 90.70 * „ „ 1905 * 100 „ ( Seria A $i B \ 91.20 „ -t f 1908 70 , 89.25 Cursul marfurilor * cer¥ale Budapesta, 29 Sept. Coroane pe 50 kgr. 28 29 Grtfl Oct. 14.44 14.59 „ Aprilie 14.18 14.30 .See arii Oct. 9.72 9 80 „ Aprilie 10.09 10.24 Ponunb Slaiu 6.98 8.98 Ot6® Oct. 7.83 7.67 „ Aprilie 7.71 7.74 Faria 29 Sept. Franci pe 100 kgr. r 28 29 (jtrlu Oct. 23.20 23.25 „ Nov. 23 40 23.4" „ Nov.-Febr. 23.65 23.55 „ Ian.-April 23.95 23.90 Serata Oct. 16.25 16.25 „ Nov. 16.50 18.50 „ Nov.-Febr. 16.75 16.75 „ Ian -April. 16.90 16.75 Berlin, 29 Sept. Marci pe nota 28 25 Grill Oct. 220.75 223.75 „ Dec 217.50 220.— Secar& Oct. 172.— 171.75 „ Dec. 172.75 173.75 Ov&z Oct. 155.25 156 25 „ Mai 160.75 181.50 Br&ila, 30 Sept. Franco vagon port.—Let pe 100 Jcgr Sri AzI Grlu bun curat ro§u r8I kg. la 111.) . . . 20—60 20—80 * mijlociu(77 kg. lahl.) 19—50 19—70 „ amestecat (75 kg. la 111.;..................... 18—70 18—90 Seearsi I-a calitate (74 kg. la hi.; . . . 14-50 14—70 n II-a calitate (72 kg. la ill.;........................14—30 14—10" Or* de toamna (68 kg. la hi.)........................12-20 12—20„ de primavara (62 kg. la hi-)........................11-70 It - T) Ovttz (46 kgr; la hi.) . . 10-80 11—10 Porumb vecliiu gros t;aranesc (77kg. lahl.) 14—20 14—2f> „ (80 „ ) 15—30 15—5f „ nou comun. 13-------13—20 Fasole ............................../ 21—75 23—50 1 24-75 --------Melu...................................................13-------- Vin si spirt In zilele de 28 si 29 Septembrie, a. c., s’au vindut l’a tampile Antrepozite Nectar si Grivita, vin, rachitt si drojdie in cantitate de 1600 decalitri in 20 vase cu preturile dupa cum urmeaza: Vin nod Moldova si Ntealu-Mare 4.40—4.80. Vin vechiu Moldova 5.90—6.40. Vin vechiu 7—8 lei. Turca 7.20—7.40. Drojdie 10—11 lei. Menorocirea din gara Bacau BACAU, so Septembrie. — Em. Marti, dupa ce trenul mixt No. SS7, care face cursa Bacau-Piatra- N., se pusese in miscare si parcursese o distanta de aproape 200 m., Ostoia$u loan, in etate de 52 ani, lucrator la depoul de masini din Piatra-N., venind din oras si repezindu-se din fuga ca sa se urce in tren, a alunecat de pescarp si, cazind intre toate, trenul i-a fracturat piciorul drept de la genunchiu. Scriind niste lucratori din gara, Vati ridicat si transportat la spitalul ,,Ana si Paul Cristea", unde i s'au dat primele ingrijiri. ■Piciorul ii va fi amputat. — Lucratorul Ostoiasu este in serviciul directiei de 24 ani si mai avea un an pentru a putea e$i la pensie. — Dur. Cum e vremea Mercuri 30 Septembrie in lard.—Timpul s'a racorit mult pretutindeni: temperaturile maxime au fost curpinse Intre 18 gr. (Dorna) si 24 gr. (Corabia) iar cele minime intre 10 gr. gi 7 gr. in regiunea dealuirilor gi la cimpie si intre 5 gr. gi 3 gr. la munte, unde pe alocuri a fost bruma. Cele mai coborite temperaturi au fost: 2 gr. la Sinaia si Falticeni, 1 gr. la Rucur si 3 gr. la Dorna (Suceava). Presiunea atmosferica foarte ridicata, a ajuns la 770 mm, in partea de sus a tarei gi la munte, iar in regiunea de cimpie la 768 mm. Cerul s’e inorat de asta noapte mai pretutindeni, iar vintul potrivit, continua a sufla mai mult de la N sad NE.. 3111 Ancheta de la arsenal Dezmintirea Ministerului de razboiu.—Fretinsul spion. — Amenintari inutile. — De ce n’au ascultat toti martorii. — O ancheta generala la arsenal Dupa trei saptamhi de tacere §i in urma a doua reveniri din partene, ministerul de razboiu s’a decis, in fine, sa vorbeasca ceva in chestia de nunt felul ce am publicat asupra relei fabricari a srapnelelor. Dar, lucru curios, in loc ca ministerul sd raspunde idfit prin „Monitoru l, saul macar printr’un ziar oficios, nu stim de ce in calea anonimatului, strecurind o jumatate de coloand prin gaseta inavutabila a prensului. & Se da o desmultire in bloc, in cloua Unit, pe cind denuntatorul in doua rinduri, a publicat coloane intregi de fapte, precizate punct, cu punct, in tot restul raspunsului sau, ministerul de rasboiu demind, la rindul lui, ca denumitorul e un spion, fara a aduce insa nici o dovada in sprijinul acestei asertiuni. Spionul cui ? Al unei puteri straine ? Dar atunci de ce n’a fost imediat arestat ? Si ce rost avea ca spionul unei fan strdine, care nu dorea desigur decit sa afle numai ea ce se petrece la arsenalul nostru, sa vie apoi sa publici descoperirile sale printr’un ziar rominesc? Ori cu logica nu se prea amestecci in treburile omenesti, tot se impune ceva logico, d lor, mai cu seama cind se avanseaze lucruri de grave ! Spionul nostru, al ,Adeverului 11, prea neflatati, deci near fi placut sa fie a^’u, sa fi putut avea fi noi ideia si putinta de a patrunde in Arsenal spre a descoperi ce se face pe acolo, in iad. Din nefericire nu ne putem insusi flatarea, ca cit am dori-o, e dei adevarul inainte de toate, si adevarul e cd n’avem nici un merit de felul acesta. Daca insa ministerul de razboiu doreste aflarea adevarului, ca si noi ca si intreaga, fara, caci e vorba de un interes superior al fari, daca n’a dispus si ascultarea a dat din martorii propusi cari stiis fapte pracise, isttere, sante, de astfel mucat personal parte la ele ? In loc de acestea, ministerul se multumeste cu dezmintiri vagi si cu amenintari grozave, ca „zilele acestea va decide ce masuri trebuesc luate impotriva denuntatorului mincinos si a statului care a publicat denunturile acelui instrument incomstient “ Cam lipsita de spiritul de legalitate aceasta amenintare edei nu sld in eciderea „ ministerului de razboiu* sd ia atare mdsuri. Mai curind ar face bine ministerul acesta sd ia alte moisuri, si anume de-a prindu-i o noua fi serioasa ancheta, cu ascultarea tuturor martorilor si care sa cerceteze de aproape absolut tot ce se petrece la arse; al. edei asupra unei institutii ci aceasta, insarcinatd a prepara unele din mijloacele cele mari pentru apararea fdrii, nu trebue sa planeze nici umbra unei indoieli. Inca odata, domnilor, amintifind mereu de catastrofa balonului „Republique“ despre care „presa mincinoasa“ de care autoritatile sus puse nu vor sd aucid, afirmase ca fusese ros pe Roared. Vom reveni. Ultima OrA GROAZNICA catastrofa din America ORASE INTREGI DISTRUSE DE UN URAGAN. — NUMEROASE VICTIME. — 50 MILIOANE PAGUBE. New-York, 29 Septembrie. — Un teribil uragan a pustiit peninsula Florida $i insula Cuba. Orasul Kay-West, din Florida, celebru prin comertul tutunului, a fost distrus aproape in intregime. Case $i fabrici intreg au fost luate de furtuna. Firile telegrafice sunt distruse, liniile ferate inundate ;i peninsula Florida izolata de restul lumei. Sint temeri ca toata peninsula va fi inundata. La Cuba a avut loc o spargere de nor, urmata de un teribil uragan. Furtuna a atins viteza extraordinara de 160 km. pe ora. Au disparut 95 vapoare, numarul raiutilor e foarte mare. Fagubele se urca la 50 de milioane de lei. La Kay.West s’a proclamat starea de asediu din cauza anarhiei ce domneste in urma catastrofei. Havanna, 29 Septembrie.— In urma uraganului de eri se constrita 5 morfi si 25 de raniti. Mai multe vase mici s’au scufundat in noul port. Spitalul pentru tuberculogi de la Arroys Naranjos s’a prabusit. Multi bolnavi iau fost raniti. Key-West, 29 Septembrie. — Din cauza uraganului da eri o parte a pragului a fost distrusa. Sute de case, noua fabrici de tigari au fost damimate. Cind uraganul s’a mai potolit o seama de oameni au inceput sa jefuiasca. S’a proclamat starea de asediu. Intoire Intre regele Carol si tarul Susiei Viena, 29 Septembrie. — Siatul „Zeit“ alia din Petersburg ca la restoarcerea sa din Italia tarul Nicolae se va intilni cu regele Carol al Rominiei. _______ SITUATIA BANULUI CROATIEI Viena, 30 Septembrie. —Toate gtirile cari au fost publicate In ultimile zile ca situatia Banului Croatiei ar fi zdrumcinata sint absolut de domeniul fanteziei. Intre Banul Croatiei, baronul Rauch si baronul d’Adcrenthal domnesc raporturile cele mai cordiale. CRIZA PARLAMENTARA DIN ANGLIA Londra, 10 Septembrie. — Hegele a avut o lunga convorbire cu lordul Balfour si a cdutat sa afle care va fi atitudinea partidului conservator si a camerei lorzilor in cazul cind budgetul Va fi votat fara modificari de catre camera comunelor. Ziarele conservatoare sustin ca aceasta interventie a regelui se datoreste lordului Asquith, care cauta sa amestece coroana in luptele parlamentare. Primul ministru Lordul Asquith este atacat din aceasta cauza cu mare furie si starele in chestiiune spun ca acest caz este fara precedent in istioria parlamentarismului englez. Se creaza azi prin aceste procedeuri un precedent ale carui consecinti pot fi extrem de periculoase pentru viitoarele lupte politice din imperiul britanic. ATENTATUL DIN VARSOVIA Varșovia, 30 Septembrie. — Dupa parerea expertilor explosiunea automobilului generalului Argorv, ajutorul guvernatorului general, a fost produsa de un proiectil explosiv. Criza din Ungaria CUM SE VA REZOLVI CRIZA Viena, 2S Septembrie.— Am avut prilejul de a afla ambnuntele unei convorbiri ce a avut loc intre un deputat ungur si o personalitate conducatoare in totdeauna bine informata asupra intentiilor imparatului. Aceasta personalitate a declarat ca impdratul convins ca nu poate forma un cabinet cu actuala majoritate a hotarit sa predea afacerile partidului de la 67 si sa acorde noului cabinet complectd puterea dizolva eventual Camera si a conduce nouile alegeri. La aceasta declaratie deputatul a intrebat ce se va intimpla daca aceasta incercare nu va reusi, lucrul forte posibil deoarece partidul de la 67 nu poate esi cu majoritate din alegeri pentru ca nu aduce nici votul universal nici banca independenta,. Chiar in cazul cind partidul ar obtine o mica majoritate, pasoptistii vor incepe imediat obstructia, si vor provoca uciderea cabinetului. Distinsul personagic a raspuns la aceasta observatie cd In cazul cind criza nu se va putea rezolvi pe care constitutionald se va recurge la un regim extra-parlamentar. Intrebarea deputatului de ce nu se recurge imediat la acest mijloc, pentru ca e pdcat, de vrdinoffl ce se pierde, a ramas foind raspuns. CONFERINTA PARTIDULUI CONSTITUTIONAL Budapesta, 29 Septembrie.—Andrassy fiind intrebat azi ce se va face la Viena daca Camera deputatilor va refuza sa voteze impozitele, a raspuns: Nu e nici o grija. O putem duce si 10 ani fara impozite. «■ Budapesta, 29 Septembrie.—Partidul constitutional a tinut azi o conferinta in care a hotarit sa respinga oferta partidului independent de a da un loc de vicepresedinte in Camera unui membru al pardidului constitutional. In acelasi timp s’a hotarit a se cere mentinerea onorariului vicepresedintelui. In timpul consfituirei i-a venit rad fostului prim-ministru Stoloman Szel. I s’au dat insa ajutoare medicale imediat si acum e in afara de orice pericol. AUDIENTELE LA IMFARAT Budapesta, 29 Septembrie. — Contele Zichy va apare miine in audienta la monarh. Se va stabili probabil cu acest prilej data audientei d-rului Wekerle. Stirea ca Franz Kossuth va fi primit in audienta de imparat nu se confirms. §EDINTA CAMEREI Budapesta, 30 Septembrie., — In sedinta de azi a Camerei, deputatul George Nagy a depus din initiativa parlamentara un proiect de lege asupra incompatibilitatei mandatului de deputat cu alt serviciu in care trebue sa fii numit de guvern. In discursul sau deputatul Nagy a spus ca mai nu este azi deputat in Camera din Budapesta, care sa nu depinza de guvern din cauza altor slujbe pe care le are si in care este numit de guvern. Nagy cere ca toate aceste mandate sa inceteze, pentru ca deputatii sa fie cu totul independent. Camera aproba ca acest proiect sa fie pus la ordinea zilei. Votul este primit cu vociferari de catre partidul independent si cu aplauze de catre partidul“comstitutional si partidul lucratorilor. UN NOU PROECT PENTRU REZOLVIREA CRIZEI UNGARE Budapesta. 30 Septembrie. — Ziarul ,,Pester Loyd“ publics information pe care le declara din sursa strict oficiala asupra unui nod proect pentru rezolvirea crizei ungare. Dupa aceste informatiuni radicalii gi extremii radicali se vor desparti de partidul independent spre a forma cu batrinii libera!! gi cu cei 67 deputati din celelalte grupuri un nou partid. La acest partid va adera gi grupul Justic, de nevoie. Acest nou partid va cadea repede de acord cu regele in chestia bancei si astfel criza va fi rezolvata. Kossuth asteapta numai formarea noului partid spre a adera si a lua conducerea. 1 ..Pester Loyd” adaoga ca sfideaza orice desmintire si ca gtirea este perfect exacta. TEASCfIBI k KIN - Scrobitdre Strignn din renumitele fabrici PH. MATFARTH ,Co. se gasesc de vinzare la : Fratii D. CIALICOF&Co. BUCURESTI Str. Doamnei, 11 BRAILA Bulev. Cuza, 97g UN ZVON DEZMINIST Viena, SO Septembrie. — , Azi se raspindi zvonul ca un attentat s'ar fi comis in contra imparatului. Dupa, acest zvon o bomba ar fi fost aruncata la trecerea tresurei imperiale. Zvonul era cu totul fals. •O cutie a fost aruncata din gre Seald pe cind tresura imperiala trecea pe Mariehilfestrasse si de aici zvonul fals. UN VAS SCUFUNDAT New-York, 30 Septembrie. — Din Cuba vin guri ca un vas s’a scufundat in apropierea coastelor., Amanunte lpsesc. TRUPE TURCESTI ATACATE DE ALBANEZI Salonic, 29 Septembrie. — O companie de infanterie a fost atacata la Demburcale pe drumul dtintre Berana si Ipek de catre albanezii din Boditze. Trupele cu mare greutate au putut sa se apere. Un ofiter a fost rdnit. S'au trimis trape si tunuri la Bodutze cari au bombardat localitatea si au facut un insemnat numar de prizonieri pe cari i-a transportat la Ipek. PRABUGIREA UNEI CLADIRI IN CONSTRUCTS — 25 de victime — Strassburg, 29 Septembrie.— Azi dimineata s’a prabugit o cladire cu 5 etaje, construita pina la acoperis. Pina la orele 10 jumatate s’au scos de sub dlarimaturi 10 victime intre cari patru morti. Lucrarile de salvare merg foarte greu din cauza ca zidurile se afla inca in picioare ameninta a se prabugi grete. Dupa ameaza au fost transportate la spital 17 persoane grav ranite. Doi raniti au murit la spital. Din 50 de lucratori cari lucrau la acoperig in momentul catastrofei 25 au cazut odata cu prabugirea. Sub ruina se mai afla inca patru lucratori, pentru cari nu mai e nici o speranta de scapare. Cauza catastrofei ar fi intrebuintarea de material prosf. Strassburg, 28 Septembrie.— O casa in constructiune prabusindu-ise, numerosi lucratori au fost acoperiti sub ddrimaturi. Pina acum se constata 3 morti, 8 grav rdiniti si 4 roiniti mai usor. S’au scos mortii si rdnitii. Doui dintre cei ramp au murit la spital. CIOCNIRE INTRE AROMINI §1 JANDARMI Viena, 29 Septembrie.— „Corespondenta Politica“ afland un conflict a avut loc la Karafina (Macedonia) intre aromini si taxidarmii chemati in ajutor de proprietarii de paminturi cu cari erau in conflict arominii. Au fost omoriti 4 aromini, iar doi au fost grav rdniti. Un detasament mai mare de ■ jandarmi sosind in ajutor a alungat pe aromini. O DISPOZITIE ALARMANTA Philadelphia, 29 Septembrie. — 0 circulari a consulului englez informeazat pe capitanii de vase ca in unele cazuri anumite sa se apropie cu mare bagaje de seama de unele portiri ale coastei engleze precum si ale intregului imperiu britanic. Faptul produce senzatie deoarece aceasta circulara mentioneaza eventuallitatea ca raporturile dintre Anglia si o alta putere maritima ar deveni incordate. DIRIGIABILUL MILITAR ITALIAN Roma, 29 Septembrie. Dirigiabilul militar a plecat la orele 2.30 dupa amiazi de pe marginea lacului Bracciano si a ajuns la Roma la orele 2.52. Dupa mai multe stralucite evolutiuni deasupra pietei de arme s’a scoborit pentru a lua la bord pe geful de brigada colonelul Moris; in urma si-a reluat zborul, a traversat pragul la o inaltime de 150 de metri evoluind deasupra Capitoliului si Quirinalului. Dupa o noua scoborire a plecat la orele 4.20 la Bracciano. ADMITEREA CURSURILOR PROFESORULUI WAHRMUND Vienar 28 Septembrie. — Guvernul a cedat presiunei opiniei publice si a admis cursurile profesorului XVahrmund. Pina acum nu s’a inscris insa, nici un student la acest curs, aga cd e posibil, ca Wahrmund sa nu aiba auditor pentru cursul, sad. CHESTIA SCOALELOR BULGARESITI DIN MACEDONIA Viena, 29 Septembrie. — ,,Corespondents Politics” afla din Constantinopol . Exarhul bulgar s-a adresat guivernului cerind redeschiderea celor 24 scoli bulgare st inchise din localitatile locuite exclusiv de greci. Guvernul turc a respins cererea, declarind ca nu poate schimba nimic din actuala situatie.' Bulgarii sint foarte agitati si ameninta ca gi vor face singuri 1 dreptate. Din Turcia Constantinopole, 30 Septembrie.— Trupele cari au fost trimise la granita in timpul conflictului grecoturc, au fost retrase in interiorul tarii si repartizate in Epir si Macedonia. & O ciocnire violenta a avut ioo ntre trupele regulate turcesti si o banda greceasca care voia sa navaleasca in Turcia. Balada greceasca a fost cu totul infrinta; mai mult de jumatate a fost omorit, si restul a cazut in miinile turcilor. In jurul olindirii lui Ferrer — AGITATIA DIN FRANTA — Madrid, 30 Septembrie. — Consiliul de miniștri a respins cererea ce ii s'a adresat de a iinterveni cu o adresa oficiala la rege pentru a obtine ca Ferrer sa nu fie executat. Ziarele sosite din Barcelona au conjin gtirea ca aparatorul lui Ferrer ar fi fost arestat. Nu se stie pina acum daca gtirea nu este exacts sau daca din cauza emsuirii severe din Spania, gtirea n’a putut fi publicata de catre ziare. * Dupa ulttimile gtiri soarta lui Ferrer este exclusiv in numai regelui si nimic nu face sa se prevada pina acum ca regele ar uza de prerogativele sale in favoarea lui Ferrer. * Paris, 30 Septembrie, — Telegramele ce sosesc din Madrid spun ca s’au luat toate masurile in vederea executarii lui Ferrer. Noi telegrame publicata de ziarul ,,Le Matin” in editie specials, spun ca Ferrer va fi executat azi. j Cenzura severs dominnte in toata Spania si ziarele nu publica nici o stire relativa la Ferrer. •K Agitatia in favoarea lui Ferrer a luat proportii enorme. Confederatia generala a uniunei a luat dispozitia ca toate vasele spaniole sa fie boicotate. Nici un vas spre Spania nuu poate fi incarcat, de asemenea toate vasele care vin din Spania nu pot fi desettreate. isrele 4 Ferrer a fost impuscat In ultimul moment Agenda Romina ne comunica urmatoarea telegrama: Barcelona, 30 Sept. Ferrer a fost impuscat la orele © <limineata (A. R.). „Hilalfiral“ In fata Ploesti 30 Septembre Ispravile jandarmilor. — In comuna Parepa se afla bolnav de tifos Ion .Costache Toma, din serviciul d-lui G. Lazaride, arendag. Medicul Blaget Cricov a dispus internarea bolnavului in spitalul din Urlati. Pentru aducerea la indeplinire a acestei dispozitiuni, s’a recurs la concursul jandarmilor. Asalt.Seri, s’au prezentat, la domiciliul bolnavului jandarmi Antohie Ene, sergentii Gheorghe Gheorghe, caporal. Fara a tine socoteala de starea grava de boala in care se afla numitul taran,el s’au purtat in mod brutal cu el, ceea ce l’a facut ca, impreuna cu Sofia sa, se sara asupra lor, tragind focuri de punet, dar fara a lovi pe vreunul. * Jandarmi! au raportat cazul parchetului, negregit arutind lucrurile intr’o lumina favorabila lor. (Marele Giro Sidoli — Astazi Blercuri 39 Sepp — ire Mineetalk Hips Lie cu concursul intregei trupe angajate Miine Jo 1 Octombrie a. c. prima seriina S a Luptelor Internationale pentru Championatul Rominiei pe anul 1909. Biletele de vinzare la Magazinul Conservatorului. ’ LIVE 51 St. 0HEBRGHf“ INSTITLT PARTICULAR Bucuresti. Calea Victoriei No. 166 Curs Liceal Complect Curs primar “ Se primesc elevi: Interni, semi-interni si externi Preturile ca la celelalte institute similare. — Ps^obfseco la ceresc ©Profesori! Asociati Director: C. I. Ionu De la 23 Aprilie 1911, — de arendat — MOSN 1YESTI 9 (TUTOVA) 9 trei sferturi de oret departe de gara Tutova.— Intindere totala 2300 fSlei. Regiunea I-a. A se adresa D-lux Const. Mille, la „Adeverul Fil St. ChIEFHEB Advocat Consultation 5 — *7 BUCURESTI, Cal. VICTORIET Mo. 46 (Hotel Englisch Se Cauta la o casa mare o menagera buna, harnica, care sa se priceapa putin la cusut. A se adresa Doamnei !. la ziarul Adeverul, orele 11 —12. Mof Alio! Alio! Telefon 27/25 Domnisoare, te rog dt-mi Noul Salon Parisian din Strada Regain No. 9 care e cel mai modern aranjat dupa sistemul din Paris. Specialist in coanuri de dame cu ondulainni Marcel durabile. Lucrari de pur artistice si mode. Salon special de mode, condus de D-na Cecile, cunoscut si de Doamnele din elita, Ca o modista cu gust Parisian. Spring: * Barasch SE CAUTA un reprezentant activ, bine introdus in afaceri, pentru plasarea mai multor articole potentate, fara concurent d Oferte in limba franceza sau germana sub „Fara COnstii PeiCta” la Agentia de publicit. Carol Schulder , Co. Bucuresti str. Karageorgevici 18. De vinzare Doua locomobile, una batoza cal putere, una moara cu 2 petre strat de fer. Toate sistem Ruston, doua masini secere si legat, una magina semanat, precum si diferite magini si instrumente agricole. Adresa Depozit P. Antipa str. Morilor 88 Galati. Dr. 1 BARASCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournier Specialist in: Boalele de Piele si Sifilis BOALELE PARULUI Galea Victoriei 120 ilinga bis. bibb Consult. 8—10 a. m. si 2—5 p. m. Intreaga compilailaiiat de operete care va debuta Duminica viitoare la TEATRUL MODERN soseste miine searit in Capitals. Trupa vine cu trei zile mai inainte in Bucuresti cu scop de a se instala in noul stat teatru si a urma la montarea primei piese care dupa, cum se spune ea comporta o montare extraordinara de decoruri si costume cum si numeroase efecte de lumina scenicii. PRINTUL de PILSKN este prima opereta, care va servi de debut ; succesul va fi foarte mare caci este una din cele mai frumoase operete americane. CASA DE SCH1M& I. FUELS Bucuresti, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Sept. Gump. Vtnd ■iu/( iitma amar. tsiiS csr.. 89 40 89 80 4°'o . , 1905 a. b. 89 40| 89 80 4°/0 Renta interna 90 — 90 35 4°/0 Olilig. Edik. Bnrumti 86 65 87 — 47o .. JUS- si Comunals 99 65 100 — i 5V* . . . . 89 75 90 — 5°/, Scr. Fnnc. rurale 97 50 97 85 4% . . . 87- 87 30 5o/0 . „ urb. Bu. 96 70 97 — 5°/0 . „ Iasi 93 50 93 85 o°] Bonuri Rurale 97 75 98 — Ac. ii. iNationtla 4240 — 4260 —■ „ , Agrieola 435 — 440 — . , Se Bac. 120— 130 — „ „ Dacia Rom. 760— 765 — „ „ Najionala 930— 940 — Cor. val. austr. 105 — 105 50 Marci germane 123 50 124—■ Banc, franceze 100 25 100 75 „ italiene 100 — 101 — . mbl. hirt.1 265 — 268 — Institutul Medical de StorUMg Dr. Erdreich Str. Italiana 4 (co Bui. Caro = CAi ipieooe ==: de Abnr §i Putina Bai de Acid Carbonic INSTALATIUNE SPECULA pentru tratamentul boalelor nervoase, reumatice, artritice, paralieii, boale de stomac. Reputat pentru curatenia exemplariei pentru ingrijirea de aproape a vizitatorilor. 9D