Adevěrul, noiembrie 1909 (Anul 22, nr. 7241-7269)
1909-11-02 / nr. 7241
Tftiftt 2 ''fttoftfrie 196& 'romia a-ha TonM B]%£mn v» pleca. Vox-bind da remaning©* spune ca. In gulvernul de azi, as a cum s’a alcatuit, avem postav rosuri, datoria tuturor e sa nU lase socialismul sft p&trundS. la guveamul t&rel. Iar daca va trebui, spune d-sa, pentru a impiedeca aceasta, vom face gard viu in jurul regelui pentru art impiececa sa faca aceasta gra§ala. Intrunirea a luat sfirsit 1& 0- rele 10 ?i juimatate.—A. M. Inroriatiuni In unele cercuri liberate se vorbeste ca se va oferi d-lui Anton Carp, presedintia Senatului. Semne bune ! Rominii, sirbii si nemfii din cercul electoral al Recasului (Banat) au incheiat o laudabilCL alianta pe baza programului nationalitatilor in vederea viitoarelor alegeri judetene din comitatul Timisului Ziarul ,,Tribuna” scrie ca directiunea bancel „Victoria” din Arad a cumpanat zilele acestea palatul numit Steinitzer, care se afla in nemijilocita veciniyate, alipit de caisa ,,Victories” cu suma de 200.000 coroane. Prim acest imobil, casele ,,Victories” formeaza chiar in centrul orasului, in fata pr mariei, un front de aproape 60 metri lungime. Aflam ca, la ministirea Cernica s'a oficiat de sf. sa ar chiiereul Calistrat, un bogat parastas de 2 ani, intru pomenirea si odihna sufletului decedat,un mare filantrop Stefan UrlSteanu, facut de sotia Sa d-na Safta Stefan UrlSteanu. Aseara, a avut loc in splendidele saloane Liedertafel, concertul anuntJat al Uniunei culturale a tinerimei comerciale. Productiunea artistica a fost admiirabil executate. Remarcam solurile cuunoscutului bas Atanasiu /eta, care a execute foarte bine partitiile: Ernani §i Codrule. S’A GASIT in fata hotelului Uftion, un port-visite de piele contipind diferite insemnari si birul precum si un bilet de banca de 20 lei. Persoana careia ii apartine acest porte-visite il poate ridica de la Administratia ziarului nostru, unde a fost depus de ca tre do dr., Li care l’a gasit. Ilipl HBaaSaT si Comercial Cursul Valorilor BURSA DIN BUCURESTI 31 Octombrie fISE^TA 5% din 1894 interna let 100.V* 10.05; idem 5% impr. de 185 mil. din 1903, let 104 -103.84; idem 4% intern de 32 fum. milioane let 90.91 —90.65 idem 4% de 50 mil. din 1889 let 91.60-91.35; idem 4 °/de 274 mil. din 1890 lei 96 1/2—96— itera 4% de 45 milioane din 1891 le 93.1/2—98.V4 idem 4%de 120 mil.din 1884 le 93*1/2 93 1/4; idem 4% de 90 mil. din 109 lei 914- 903/1; idem 4% de 180 mil. din 1896 ___90 Vs ; idem 4% de 100 mil. din 1905 SeriaA. siB lei idem 91------90.60; 4®A convertitfi din 1905>lel — • •idem de 7» mil. din 1908 lei 0«.*/a~9O. CRES>lT€i imletean 9I conannai 5% lei 100.-99.»/*. OBLIGATHI^H E com, Bucnrestl 4o/o din 1903 lei 87.85-87.72; idem 4^m 1906 lei —.______• ? idem com. Cralovi*. 50/0 1« 96V2—96; idem com. Ploe$tI 5°/c lei 93s/4_____idem com. Ia§i 4Va% lei 96V* 95.8/* n< . . FOXCIARE rurale 5% lei —.---r— dem 4 °/o lei 87.40-87.20 idem urbane Bucarest 50/0 lei.-------- »dem urbane Iasi 56/o lei 95.V3—‘6.V4 Ronunle Casei Rurale 5 °/o lei .___ AC'ESBI*!: Banca Nationals let 4270— 4280; CaBBa Rarala. let 400-390; Banca A- gricola, let 400.—438; Bank oi Botunania, let 220-219; Banca de Hcont dm Bucurestt, let 180—128. Banca Marmorosch Blank et Comp, le! 853-84S; Banca Populara din Pite§tt le! 265—255. Banca Generals RomlnA 178*—1770, SOGimp »B ABIfiBBAM: Dacia-Rominia, lei 760—747; Na^ionala, lei 935—930; Generala. let 8 5—820. SCltUUt; Oek Londra 25.48s/i—25.433A nek Paris tOt.65-----.101.—cek Berlin 124 50—124.25 cek Viena 105.60— 105.40—; cek Belgia 100.67«>-100—47‘/a ■SCOITCRI 9* AVANSCot t Banca Nationals, Scont 5%; idem avansuri pedpazlie 5‘/a%; Cusa de Depuneri, avansuri pe depozite "dir-Vo. BURSA DIN STREINATATE ------- Deschiderea, 31 Oct. Plena, Napoleonul 19.15. Babla 255.25 Credit Anatalt 662.50; Credit funerar austriac, 1165- ungar 775.— Drumurile Austriace 745.50 ex. Lombarde 128. Alpine 7n.—, Locuri turcești 218.75 Renta austriaca hirtie 94.90, argint 94.75; aur 116.79; renta ungara aur 113.0 Schiffottit : Londra 241.10, Paris 95.65 Berlin 117.70, Amsterdam 198.60, Belgia 95.15, Italia 95.10. Tendinta ferma. Inchiderea: Si Od. Viena.—Napoleon 19.16 — Mitcl 117.76 Ruble 2.55‘/2 Schimb Paris 95.55 Schimb Berlin 117.70 Schimb I. ondra 210.86 Schimb Amsterdam 198.52V*. Credit 663-Lozuri turce,tl 221.— Renta austriaca cor. ,4.85 Rentaung. cor. 92.30 Cursul marfurilor cere Talb Budapesta, 31 Oct. Coroane pe 50 kgr 30 31 Grill Dec* 218.25 217.50 Mat 217.50 217— JS«ci&r» Dec. 169.50 169.25 Mai 175— 174 25 Ov&x Dec. 155.25 —.— , Mai —•— —•— Parle 31 Oct, Francl pe 100 ltgr 30 31 Grf& Nov. ' 23.55 28.6® „ Decdmvr. 23.55 23.6. „ IaD -April 23.58 33.92 „ Martie-Iun. 24.20 24.3 ° $ecaris Nov. 16.15 16.2^ „ Decemvr. 16.20 16.5 ° * Iamn.April 16.55 16.60 „ Mirtid-Iun. 16.76 16.85 Anvers 30 Oct. Let pe 100 kgr Ez Azi ftr&fr calitate superioara. . 22~6/s 22—* mijlocie . . . 22—Vs 22—1/8 'n „ inferioara . • 20—*/s 20—*/* fec.rr— Helena calitate superioara..................16------16-------„ Moldova calitate mijlocie ... . 15—*/* 1—>/i . Muntenia calitate inferioara . . . * • 15—V* 15—V2 Orz-Orasoaica Moldova calitate super. 17-----17------- p. fabricarea berei calitate mijlocie. . . 14—V* 14—V* pentru nutret 13-----13-------..... 13-----13------.................28—V* 28—V. ......................27—V* 27—** 14—V* 14— ovaz . Kapiffi * • • • • • Haveta */••••• Poi^ttmb termen apropia's n „ departat Cinpantin „ apropiat ” departat 14—V* 17----16—V* 14-V* 16—V/8 16-- Qrlu Aprilie 14.17 14.14 MSI 11.79 11.76 Offt. 10.28 10.20 Secaris Aprilie —6.69 I’primb Malu 6.74 7.54 Jvuz Aprilie 7.61 — Berlin, 31 Oct. Maret pe toma 30 31 CludO) conservator-democrat — CONFERINTA D-LUI AURELI ILIESCU — Aseara, la orele 9, a avut loc a treia conferinta, la clubul conservator-democrat. A vorbit de Aurei Iliescu. In legatura cu cele spuse in conferinta tedouta de d. capitan Botan, d. Aurel Iliescu s’a ocupat de cauzele scumpir al traiului §i de mijloacele pentru ostenirea lui. Insa facind constatarea ca armatei i se furnizeaza carnea maieftin din cauza ca furnizorii ad tun debused mare si sigur, propune ca cetatenii sa se constitue in grupuri mari, cum ar fi de exemplui membrii partidelor politice, si astfel organizati ar putea sa aiba furnizori cari sa le vinda articolele de traiu maieftin. In al doilea rind, d. Iliescu vorbind da zahar, spune ca acest aarticol e scump, desi fabricele care ii produc aci prime de incurajare. Cauza scumpetei o gaseste in imprejurarea ca desi aceste fabrici fara prime de incurajare, realizeaza azi cistiguri frumoase, cu toate acestea, ele aduncat §i mentin ppatul. Retragindu-le primele de incurajare, fabricele ne-ar ameninta cu retragerea capitalurilor, cari sint straine, si astfel ar dispare aceasta industrie. In ce priveste scumpirea hirtiei, d. Iliescu constata ca acest articol e scump din cauza ce prea si Invaiue In hirtie de banca membrii consiliului de administratie ?i functionarii prea grav platitl al fabricei ,,Letea“, toti membri al partidulul liberal. Tolindu-se tantiemele si scazindu-se jetoanele si sefurile, desigur ca hirtia s’ar esteni. Terminind, oratorul, care a fost des aplaudat, propune sa se infiinteze institute de credite pentru meseriasi, ca sa-si poata procura capitalul necesar meseriei lor, in scopul Inflorirei unicei industrii nationale. — R. De la Bursa Huncei Bursa Munful va redeschide cursurile scoalei industriale, Luni, 2 Noembriel a. c., orele 9 seara, printr’un discurs pronuntat de d. ministru al industriiei si comertului, dupa care d. Marin Alexandrescu, directorul Bursei Muncii, va arata dezvoltarea data invatamiintului scolalei, iar d. inginer mecanic, Agripa Popescu, diplomat Al scoalei tehnice superioare din Berlin, va tine o conferinta privitoare la Menirea inventiilor si inventatorilor in rostul economic modern. Bursa Muncii, fiind o institutie eminamiente economica, lucreaza in mod staruitor pentru formarea luminarea si indrumarea meseriașilorr ?i muncitorilor nostri indigenul pe calea prosperariilor reale. " Rolul Bursei Muncii. In restul municii nationiale, devenind din e in ce mnai important, prin serviciile ce ea le aduce clasei producatoare, merita, credent, atentiunmea si incurajarea tuturor patriotilor luminati, cari se intereseaza in mod sincer de propasirea economica a tarii, pri in dezvoltarea tehnica profesionala a fortelor de muncii. CONSILIUL FEDERATIV De sub presedintia d-lui B. M. Missir, fost ministru, e compus din di-mil. Marian Alexandrescu, doctor in drept, ecomnomist. C. I. Alimanestianu, inginer de mine, deputat. loan Th. Florescu, deputat. Jacques I. Catz, inginer, directorul Metelurgiei Romine. C. Hiotu, deputat. Theodor Radivan, giuivaergiu, funizorul Curtei regale. I. St. Rasidescu, institut de arte grafice. Radu I. Popp, fabicant de postav, furnizorul Curtei regale. Vasile Georgescu, ceapbazar, comisar al guvernului, corpor. tapit, pAlArier, etc. Nae Simionescu, pSlArier, furnizorul Curtei regale. Dr. St. Cerkez, fabricant de tricotage, etc. Alexandru Dumitriu, fabricant, presedintele corporatiei tinichigiilor, giuvaerg., Mihail D. Botez fabricant de tinichigerie, consilier comunal. C. Gheorghiu, presedintele socio-, fatii cooperative ,,Proposirea“ "a patronilor de Incelfftmtate. Clemen Popescu, presedintele ,soc. i lucratorilor de confectii si articole militare. Soare Ionescu, cizmar, patron. Ella Em. Stvopol, directoarea scoalei industriale de fete. Ionica Petrescu, patron timplar. Alexandru Spireanu, comisarul guvernului corpor. tinichig., alamar, giuvaerg., etc. Lazar Popovici, colator, patron. Tanase Dumitrescu, caldarar patron. Serafim Christescu, presedinte al societatei patronilor cismari ,,Salvarea”. Matei Musetescu, pantofar patron. N. D. Stanescu, cofetar. George Roman, modelist mecanic. Gh. Vasilescu, arginntar patron Nita Ionescu, pielar. C. M. Babic, cominstarul guvernului corpor. sculptorilor, strungarilor, etc. G. Boboc, sculptor in piatrA. C. Pirvulescu, tapiter patron. Dumitru Constantinescu, presedintele societatei tipografilor ..Gutenberg”. Sp. M. Gociu, presedintele societatei coaforilor. Tache Constantinescu, coafor patron. M. Georgescu, presedintele societatei maginistilor tipografi din Rominia. Christache Marinescu, constructor. N. Christescu, croitor patron. George Ionescu, patron tipograf. D. I. Popescu, presedintele societt&tiel de ecomnomie ,,Luciaci”. Stere Tomescu, presedintele viziunei ..Principele Carol”. Vasile Armeanu, presedintele societatei cooperative ..Zimbrml”. D. S. Raftopol, patron cismar. C. Barbulescu, maestru instalator. Alexandru Iontescu, maestru instalator. Paun Baleia, diirectorul Academiei de croitorie. Georgescu-Corbu, pictor-zugrav. Vasile Marinescu, timplar patron. Th. Stoenescu, presedinitele societatei ,,Miron Costin”. I. Moisescu, chimiar patron. Ghita Ionescu, presedintele cercului ,,Arta si Munci”. V. V. R&?canu, turnator in metale, patron. Gustav Muller, zugrav-decorator. Vasile Sandulescu, tipograf la scoala de artilerie si geniu. §tefan Hrubes, diplomat al scoalei superioare de comert si consulare. §tefan N. Mirea, inginer, licentiat in matematici. G. Ignat, inginer C. F. R. Alexandru Hodatzki, inginer C. F. R. A. G. Grigorov, diplomat al scoalei de comert. Tache Anagnostiade, licentiat in drept din Paris. Ion Pitulescu, inginer electrician si de -telegraf 51 licentiat in matematici. H. Durand, licentiat in litere, publicist. Nicolae Diaconescu, licentiat in matematici. George Albulet,controlor la banca generala rominic. Leon Dimitriu, croitor, sef de atelier. C. Angelescu, mecanic. Heinrich Machencek, maestru conductor al atelierului Porto II & Fix. CORPUL PROFESORAL AL ȘCOALEI INDUSTRIALE Aristide Iliescu, sculptor, diplomat al Academiei de sculptură din Munich. Ion Sterian, inginer, sub-directorul scoalei superioare de arte si meserii. Virgiliu C. Stoicescu, diplomat al scoalei superioare forestiere din Nancy. Stefan Ciochlan, architect. Petre Stroescu, profesor si fost director al gimnaziului findal. Dumitru Leonida, inginer, diplomat al scoalei technice superioare din Berlin. Valerian C. Budeanu, inginer, diplomat al scolelei technice superioare din Berlin. Agripa Popescu, innginer, diplomat al scoalei technice superioare din Berlin. Petre Marcian, inginer la directia postelor si telegrafelor. N. I. Peticulescu, inginer C. F. R. Pauli Smarandescu, architect-sef al ministerului cultelor. Vasile Manole, chimist al instituitului de chimie al facultatei de stiinte. Costin Petrescu, profesor la scoala de belle-arte din Bucuresti. D. P. Antonescu, inginer-architect, diplomat al scoalei de architectura din Turin. D. I. Sorescu, inginer-mecanisc si electrician din Lifege. George Orescu, inginer, diplomat al scoalei de noduri si sosele din Bucuresti. Th. Slaniceanu, inginer, diplomat al scoalei de poduri si sosele din Paris. G. Mihailescu, inginer-mecanic din Liege. Vasile Popovici, prinfesor, Conferinta d-roial RacivshMa Budapesta Budapesta, 31 Octombrie —Doctorul Rakowski a tinut astazi o conferinta in limba franceza la societatea de stiinte sociale al carei presedinte este un profesor universitar. A asistat un public numeros, profesori universitari si deputati romini. Doctorul Rakowski a vorbit despre „Chestia agrard in Romania“, ardtind cu date statistice dd in Rominia domind marii proprietari, iar clasa micilor proprietari nu are nici un rol. Descrie apoi raporturile dintre marii proprietari si tarani, in desvoltarea lor istoried pind in ultimul timp, aratind ca emanciparea taranimei nu a reusit penttru ca faranii au cazut sub stalpinirea economica a marilor proprietari si pentru cai de fapt, contractele agricole au adus pe tarani din nou in stare de sclavie. Pentru a ilustrta sustinerea sa, dr. Racowski a citit un contract agricol. Conferentiarul descrie situatia sociala a taranilor romini si se ocupa cu inabusirea ultimei revolte tdranesti. Critica reformele agrare ale guvernului romin si ajunge la concluzia ca chestia agrara nu se poate rezolvi in Rominia decit printr'o pointed democraticd ci prin introducerea votului universal. Conferinta a fost ascultata cu mare interes, publicul a aplaudat cu entuziasm pe conferentiar. Catastrofa din Jamaica SATE INTREGI DISTRUSE. — 30 MILIOANE PAGUBE. — NUMEROASE VICTIME. New-York, 31 Octombrie. — sosire prin telegrafia fara fir de po vasul .Printul August Wilhelm" anunta ca o teribila catastrofa pustiit insula Jamaica. Ploaia a inceput de la 5 ale Innei Noembrie. Nu numai insula Jamaica ci s i vestul Indiei a avut de suferit pagube de pe urma acestei catastrofe. Insulele Haiti si San Domingo ar fi in mare parte pustiite. Pe insula Haiti s’a simtit un puternic cutremur de pamint pe o mare distanta. In Port de part slatt scos pima acum 19 cadavre. Sint insa temeri ca sub ruine se mai afla mai multi mori. New-York, 31 Octombrie. Abia acum se primesc stiri directe din Jamaica prin telegrafie fara fir. Catastrofa a fost provocata de un puternic entremur pe mare. Apa a inundat apoi insulele si o teribila furtuna nrmlata de o spargeri de norri s’a revarsat asupra insulei. Pagubele sint extraordinare. Catastrofa a durat 6 zile de la 5 la 11 Noembrie, stil nod. Numeroase sate se afla sub apft; liniile ferate sint distruse pe o mare intindere. Plantatiile de banane au fost complect distruse. Numarul victimilor ar fi foarte martir, dar nu se poate stabili. Ploaia a atins o inaltime de 39 centimetri. Marinarii povestesc ca in ziua de 5 Noembrie O puternic si detunatura s’a auzit si in urma valurile au inundat insulele. * New York, 31 Octombrie. — Catastrofa s’a intins si asupra Indiei de vest. Furtuna a durat 6 zile si apa s’a ridicat in unele locuri la o inaltime de aproape 125 centimetri. La Port de pain s'au scos pind acum 40 de cadavre. Pagubele intrec 30 de milioane de dolari. Furtuna a canzat mari pagube si In insula Cuba. * New-York, 31 Octombrie.— Ziarul „New-York Herald" comunich ct a primit din Port au prin ce stirea ca Haiti si republica Dominicana au fost pustiite de mari furtuni ?i de Innecuri. In Haiti a fost si un insemnat cutremur de pamint. Port de paix, Gonaives, Capul Haitian si alte orase ar fi fost aproape cu descvlrsire distruse. Pina acum s’au gasit 18 cadavre la Port de paix; este insa temere ca numarul mortilor este cu mult mai mare. -Multi morti se afla sub darimaturile caselor surpate. - Ultima OrA Achitarea d-nei StainSaeil — ULTIMA ZI -Pleddarlft apftifirei.—Intrebarile puse jurattilor.— Intregul Paris asteaptei ser>linia Paris, SI Octombrie. rAstaz este ziua decisiv, care chiar daca nu va aduce o rezolvire a afacerei Steinheil, va decide asupra soartei acuzatei. Sala juratilor arhiplina. Intre spectatori se zdresc tragedianul Manuet-Souly si artista Rejane. Acuzata e astazi foarte palidd. La inceput, presedintele consta in lipsa primului jurat, intrebind ce s'a intimplat, i s'a raspuns ca lipsa primului jurat se datoreste unui acces de ameteala pe care acesta l-a suferit ori. Un medic a fost imediat trimis ca sa constate aceasta absenta, iar primul jurat a fost inlocuit cu un altul La ora 1 jumatate sedinta se deschide, dupa ce medicul, care a vizitat pe primul jurat aduce Stirea ca acesta nu mai poate lua parte la dezbateri din cauza de boala. La deschiderea sedintei Marieta Wolf, care se afla pe banca martorilor, se ridica si se apropie de presedinte. In public se observa o vie agitatie. Presedintele. Ce dori si? Marieta Wolf. Am citit in ziare ca eu si fiul meu am fi acuzati de crima. Nu am fost in de-ajuns interogata? De m’am fi intrebat daca eu am comis aceasta crima as fi stiut te sa raspund. Cer satisfactie. Presedintele. Numele d-tale n'a fost pomenit. Aparatorul. Cer Confirmarea prin acte co eri. d. procuror, prin rechizitoriul sau, n'a facut nici o aluzie la d-na Wolf (adresinduse procurorului: pe cine ati crezut?) Procurorul. Nu am de adaugat, nimic la declaratiile de or. Presedintele. Declar incidental inchis. Marieta Wolf se retrage. APARAREA Se da cuvintul avocatului Rubin. Dinsul vorbeste clar si produce o adinca impresie. D-sa incepem astfel, Domnilor jurat, dupa oarecari indoeli, dupa 10 zile de desbateri continue, s’a reusit a se da o noua forma palidei acuzari ce ameninta sa se prabuseasca singura. Acum s’a pus intrebarea de compliciate s i s’a gasit In persoana d-nei Japy, martora pe care acuzata ar fi adus o pentru a-i asigura alibiul ei moral, tot ce nu s’a facut pentru a se ajunge la acest umil rezultat? Prima dragoste a d-nei Steinheil a fost un tablou fermecator si nu este adevarat ca tatal sau ar fi dus-o cu forta la Bayonne. Pentru a dovedi aceasta aparatoru il citeste o scrisoare a d-rei Japy catre tatal ei. In cursul discursului sau, aparatorul a dovedit juratilor ca d-na Steinheil a fost nu numai o sotie excelenta, dar si o fiica devotata, ilustrind, spusele sale prin numeroase scrisori carl arata frumoasele calitati sufletesti ale acuzatei. Aceasta e femeea pe care procuroruil o acuza de complicitate la crima cerind deci pedeapsa cu moarte shrh 'a indrazni sa pronunte cuvintul. ApSt’^'torul descrie pe clienta sa o adevarata colaboratoare a sotului ei. D-na Steinheil a ajuns o femee cunoscuta pentru ca a condus viata sotului ei. El era mindru de sotia sa. Ea nu se gindea de Tit sa-I creeze succese si clientela. Aparatorul discuta apoi toate punctele acuzarei, pentru a le distruge si documentarea lui face o vie impresie asupra publicului mai ales in momentul ciind disexata ipoteza personala a procurorului. Cum se poate — spune aparatorul — ca d-na Steinheil sa fie uciga,a sotului ei, cind pe de alta parte dupa parerea procurorului, mama ei a fost ucisa numai din greseala. Ea avea deci intentia s’o lase in viata. Daca ar fi fost asa, d-na Japy ar fi fost cea mai teribila martora a celui mai ingrozitor fapt, pentru ca ea trebuia sa cunoasca pe fiica e si persoanele pe cari sa aduce in scena procurorul. La ora 6 s'a intimplat un incident. D-nei Steinheil i-a venit rad si a lesinat. Aparatorul a trebuit sa-si intrerupd discursul sau si un medic chemat in grabd a dat ajutoare pacientei. A urmat o pauza pinct la complecta ei restabilire cind D. Aubin si-a putut continua pledoaria. La ora 8 jumatate sedinta a fost din nod intrerupta. La ora 9 presedintele redeschide sedinta. In sala e o caldura teribila. Pe coridor si pe stradei se observae vie miscare. Intregul Paris se afla in picioare si pare dispus a rdmine toata noaptea pentru a afla rezultatul procesului. Rabdarea publicului va fi pusa insa la grea incercare, deoarece din buletinele din sala juratilor reese cd rezultatii abea daca se va putea cunoaste pe la orele 3 dimineata. Aparfitorul va vorbi pinat la ora 11. Urmeaza apoi replica, raspunsul aparaitorului, si intrebarile ce se pun juratilor. i principale si 7 secundare. Consfatuirea juratilor va trebui sa dureze cel putin o ora. Ar urma deci ca sentinta sa nu se poata cunoaste pinct la orele 6 dimineata. Daca vor mai interveni si oarecari incidente, dezbaterile vor trebui sa se prelungeasca pind Duminicai dimineata tirziu. Nu este exclus apoi, cd tribunalul din cauza ca sentinta va avea o lunga motivare, sa amine comunicarea ei pe Luni. INTREBARILE PUSE JURATILOR Paris, 1 Noembrie. — Spre dimineata, dupa ce presedintele a facut rezumatul dezbaterilor s’au pus juratilor urmatoarele 4 intrebari principale: 3) Este d-na Steinheil vinovatd chi cd ca intentie a omorit pe voodava Japy, mama ex legitima? 2) Este d-na. Steinheil vinovatd ca cu intentie a omorit pe soul ei? 3) Este d-na Steinheil vinovata ca a lucrat cu premeditare ? 4) Este acest asasinat savirsit inainte, dupa sad in acelasi timp cu al mamei sale? si apoi urmatoarele 7 intrebari eventuale: 1) Este moartea d-nei Japy provocata cu intentie? 2) Este d-na Steinheil vinovata da a fi dat cu intense ajutor la arest asasinat de a-1 fi pregatit sau a-l fi urmat ? 3) Este d-na Japy mama legitind a d-nei Steinheil? 4) Este moartea lui Adolf Steinheil provocata cu intentie? 5) Este aceastai crima facuta cu premeditare? 6) Fosta sotul d-nei Steinheil ucis inainte dupa sau in acelas timp cu d-na Japy? si 7) Este d-na Steinheil, vinovatd de a fi dat cu intentiel ajutor la acest asasinat, de al fi pregatit sau asurat? Verdictul — raspindit cu iuteala fulgerului in oras unde publicul asteptase toata noaptea rezultatul procesului. .......... St. WEKERLE CHEMAT LA VIENA Budapesta, 31 Oct. — Primul ministru Alesi. Weikerle a fost chemat azi dupa amiaza telegrafic la Viena. Wekerle a plecat si va fi poimiine primit in audienta ta imparat. In cersurile politice, se spune ca desi guvernul a reparcat azi o Victoria in Camera, aceasta nu prezinta o garantia pentru viitor. Andrena de miine va produce probabil o schimbare importanta politica si o hotarire decisiva. Ministrii Andressy si Kossuth pleaca si ei miine la Viena si Luui vor fi primiti in audienta de imparat. Adolf Steinheil ipg -iai.uj3.tii Doamna Steinheil Achitarea d-nei Steinheil La orele 5 dimineata corespondentul nostru particular din Paris ne transmite urmatoarea telegrama: Paris 1 Noembrie. — EJ>ojamsAa ^eimlacil a fost sicMtaRa. St. O a doua telegrama sosind peste cite-va minute ne comunicd urmatoarele amanunte asupra achititiei: Paris 1 Noembrie. — Dupa formularea intrebarilor comisiunea juratilor a intrat in camera de deliberare. Dupa o lunga consfdtuire, si in incordarea generala a publicului, primul jurat aparu in sala, declarind ca nu intelege a șaptea intrebare suplimentara. Presedintele Curtei insoti pe primul jurat in camera de deliberare unde dadu juratilor Iamuriri. Comisiunea juratilor aduse apoi un raspuns negativ la toate intrebarile puse. In baza acestui raspuns Curtea a pronuntat achitarea. & Vestea achitarei d-nei Steinheil a produs un entuziasm de nedescris in sala si s’a. MATSCHUL LASKER-IANDVICI Paris, 31 Octombrie. — Matschul de ach s’a terminat cu victoria sachistului Lasker care a obligat 7 partide. I,movie! a ci§tigat o singurd partida; doua au ramas nedecise. in fum! Uisilul severuiuluiul Asinaris — Ce se spune prin cercurile diplomatice — Viena, 31 Octombrie. — Cercurile diplomatice de aci se arata satisfacutte de masurile de represiune luate de guvernul italian impotriva generalului Asinaris, care, dupa cum am comunicat, a rostit la Brescia, cu ocazia inaugurarei unui drapel, o cuvintare impotriva triplei aliante. Cu puinerea in pozitie de retragere a lui Asinaris, incidental se considera ca 'aplan'ati, * . tr'■% Roma, 31 Octombrie. — Toate ziarele din Romani din provincie declara ca cuvintele atribuite generalului Asinari sunt foarte regretamte deoarece militarii au datoria de a se abtine in mod riguros de a intra pe terimul politic. Ziarul ,,Rodica Vita" spune ca deputații din diferitele partide au fost de acord a dezaproba In modul cel mai sever cuvintele lui Asinari. HOLERA LA IALTA Petersburg, 31 Octombrie.—■ La Ialta, in apropiere die Livadia s’au declarat citeva cazuri de lideri. Din aceasta cauza e indoelnic daca tarul va cintinua sa locuiiasca la Livadia. ADEVERTIL PBiMARIS 08A$Ubi}l CRA1GVA Directiunea Administrativi PUBLICATIUNE Pentru executerea racordurilor intre reteaua conductei alimentarii cu apd ?1 ciddwile din orals, este nevoe de a se furniza: 14.000 m. tuburi de plumb de 39 mai. diametrul interior ?i 8 kilograme greutate pe metru. Ofertele pentru aceasta furnizfare se contind pretul franco gara Craiova (exclusiv taxele de vamd) si indicarea termenilor de incepere.x si Inchiderea furnizarii. Fiecare oferta va fi Insotind de o mostra de 10 cm. lungime. Informatiuni tehnice mai detaliate se dau in biroul serviciului alimentarii orasului cu apei, strada Sft. Gheorghe No. No. 30. Ofertele se vor inainta primariei Craiova, inchise si sigilate pina la 4 (17) Noembrie 1909, ora 4 p. m., unde se vor deschide in fata concurentilor prezenti, cind fiecare concurent va depune o causiune de 5 la sutd, din valoarea intregei furnituri. Administratia comunaldi?I rezerva In mod absolut dreptul de a decide asupra ceziunei furnizdrii, astfel ca oferiantil sintregat de ofertele lor, mede ase sciptdrnirii dela data tinerei licitetiei. Craiova In 17 (30) Oct. 1909. Primarul orasului Craiova No. .13.378 C. M. CIOCAZAN Secretar general G. Putineanu NO CUMPARATI NIMIC INAINTE DE A VIZITA MAGAZINELE Bucuresti S. C. FABCHY Str. Lipscani 74 — 76 Telef. LA PAPAGAL” Au sosit butuui exclusi MB. Ultimele Creatiuni din Paris si Londra Len&Juri, Hatisuri si Hsipuri KarE SQselantate de omisesiuni p. doamne copil SS SIUE'tfiE EIGLEZESTI ” * HilLSE—JACHETE PELERSIE galai de comanda JOPOARE-BLUZE illatinellei cSiec Parisian LINGERIE Mare specialitate in TRA8SOU1I ADMIRABILE Taifetas VERITABILA C. I. BONNET &Cie, Lyon „Garanti a l’Usageft Se pesc numai In magazinele noastre A se feri de imitatiuni MARE MAGASIN SPECIAL HAINE si CONFECTIUNI de DAME Raion Special de Stofe si BiSiiarii Confectiunea cea mai tregrijit si Constiinciozitate desavarsita Modele noi xrx fie care saptamgp.a | SE V Teatr^i Moddrn (fost Edison) Astazi Dumineci 1 Noembrie Trupa Franceza BARET va juca LA PAUS SIN Veneia Comedia in 3 acte de Giurand Miine Luni: debutul D-rei Cavell se va juca Les Maris de Leontine In eurind se va deschide Si O EJ — Cisaematog-raf — „BLERI0T“ Sala S^rindar No. 4 Str. Sarindar No. 4 Hexxorata completamente Cele mai splendide Vederi ne mai vazute in Bucuresti redate exact dupa natura cu cel mai perfect aparat care nu jeneaza ochiul cu usi de putin. Sere de Izuga Fabricata cu APA de 10NTE Cea mai higienica si delicioasa Se trimite la domiciliu si 45 rani soda Depozitul general : Str. Atelier S8 bis Telefon 10/49 ~mg-se CARJEA TICTORIE 1-1 fata str.zei Piata Amzei (alaturi de Vatra Luminoasa) S ’a mutat Vehiul Rngazinate — CORSETEI I .13. Tricoriol la Specialitate in: Corsete Se caute mare. A se adresa d-nei F. la ziarul ;,Adeverul“ ora 12 din zi. Mari Kagoane Bogat asortate ca COVOARE, PERDELE, LINOLEUM, etc. Ine<aminte finit modern! PRETURI FIXE Sfidanx orice condurenta Ejantiloane se trimit gratis si franco in toata tara. sufindent Mete Dr. Cerkez Aceasta rnni ... „ cusut” pe fiecare flanelik. Flanelete Dr. Cerkez Igienice, Permeabile fii nu intra in spalat Mete Dr. Cerkez Mai eftine si superioare tuturor produselor straine. Dr. Frumuseanu Specialist in Afectiunile Benito-Urinare intorcindu-se din streinata, si-a reluat consultatiunile. 6—7 seara. 11. Domnita AnastasF VI N DE SI IN RATE IvaiLIoH BIMOTESTI, STRADA LIPSCANI 18 DE CURE PARASTI BLANARII pana nu vizitati Sllisifia Franceza Bucuresti, Str. Oowawi, 19 — Tclefon 27|62 langA magasinul de inc<&minte Gr. Alexandrescu Cel mai bogat asortiment Ii ne de orice fel de blana. Bogat asortata in haine de vanatoare, haine de automobil, preturi, Caciuli, etc. M © I> K . Modele din I*aris Vanzare cu preturi reduse EMBROS. — Cereti Catalogul ilustrat — EM DETAIL de Comanda Elastice de Tricot un la o fecior casa si Gerefi