Adevěrul, decembrie 1909 (Anul 22, nr. 7270-7298)
1909-12-01 / nr. 7270
Ufar ^f^'Tecembrie 1909 ftsBiltl Sfattii I flu*Ffteuril DE UNTURA DE PESTE DE PAT Pil * Emulsifi mmzh ESTE CEA MAI ACTIVA SI CEA MAI PLACUTA PREPARATIUNE CU UNTURA DE PESTE. EA ESTE PRESCRISA DE TOATE SOMITATILE MEDICALE DIN TARA DEPOSIT PRETUTINDENI Unde nu se pseste a se cere Farmaciei RACOVITZI Fasi Garibaldi si republicani italieni luidosera regalitatea Italiei, Unita printr’o jumatate de veac de conspiratie, martiriu, exil si campanii eroice. Pe altfel, Fortis, nu pastrase nici un necaiZ miniștrilor moderat de pe atunci pentru ciudatele lor procedeuri de guvern si se multiplea si spue : .,Da,imagarii ala n’afi gaisit alta mai rau decit sa ne bage la Inchisoare ! Fiecare guverneaza cum poate"... Find, dupa ce fusese subsecretar de stat, apoi ministru, Fortis deveni la rindul sau prim-ministru, acum imoativa ani, in imprejurimi destul de grele, se stie ca. nu devin de loc de la politica liberala s i ca prin tolerant si l>unatate, fara violent? Si nelegalittap, izbuti sa infrmneze citeva dificultati, ca de pilda, greva cailor ferate, care a fost urmata de rascumparare. Find organizatorii grevei dupa neizbinda el, venir si sa-1 Intilneasca in imodeistul sau apartament din piazza Graziali, pe care 11 locuia mereu, le spuse : ,,Iatara, copii ! va asteptam de eri si pregatisem pentru voi o buna sticla de Chianti, pe care o vom sosi impreuna". Iar a doua zi In1ramera, cum cineva intreba daca nu vor avea loc represalii, el parasea locul de bonomie ca sa rosteasca cu o indignare sincera aceste frumoase cuvinte : ,,A. nu. Guvernul mesitine ordinea si asigura respectul legilor, dar nu se va deda niciodata la represalii“. Mare avocat, excelent jurisconsult, politician abil, dar cam indolent. Fortis era unul din cei mai buni oratori ai parlamentului Italian, unde se gfisesc mult buni vorbitori, dar putini cu adevarat oratori mari. Chiar in iarna trecuta el repurtase un succes oratoric, care a fost un triumf aproape fara precedent cind a rostit la adresa Austriei niste vorbe trufai?e cari aui avut in Camera tsi in atari un ecod absolut extraordinar. Nu numai eu deputatii aclamati s i felicitati pe orator care spusese Rindul tuturor, ci h Imbratisau. plingeau. in sa* la .?i in tribune se agitau batiste. Aclaimatiile durara un sfert, de ore si sedinta tu suspendata , se affl c,ind se plimba telegramele din Atena cari povesteau aceasta manifestatie de neuitat, se organizara cortegii patriotice cu drapele si muzica in orasele de provincie... Rautaciogii voiri sa tragi incheierea din aceasta fulgeratoare interventie a barinului parlamentar, ca el o sa revie la putere dar s'ab inselat. Inca de pe atunci, el se siimtea in stare grave si voia numai sa asigure votarea creditelor militare trebuincioase pentru a pune Italia in masurd si se apere eventual inpotriva unei agresiuni a bunei sale aliate de acum, care n’a uitat ci i-a fost dusmani neimpicati. Intentia lui era numai patriotica.... Acest triumf oratoric a fost apoteoza si sfirsitul carierei sale. El si-a servit bine tara si va avea amintirea duioasa si recunoscitoare a tuturor italienilor si regretele tuturor acelora «iri au cunoscut omul si au putut“sea aprecieze nobilele sale calitati. ORTOI s Fix : PIATA TEATRULUI BUCURESTI (MOBILARI COMPLECTE f Jin toate stilurile I DECORATIUNI........... .......... si TAPISERIE!I BISCURI AMERICANE i OBIECTE DE ARTA BUNICUL DEPOU mm—■ «— in ROMANIA ( Dr. Cobilovici fost medic sef da Spital 89 SI INTERNE si SIFILITICE — MAB © 8 -Str. Academiei. 10- Telefon 17/90 Consult. 2—4 si 7—8 p. m. OrfEim ® si sva. mutatis ® Viena VIII. Kochgasse No. 92 Consultatiuni cu celebritate medicale 51 specialisti de la facultatea de medicina din Viena. Telefon 17065 Gradinaria Nemeth — Strada C. A. Rosetti — Telefon 1960 Zilnic asortata cu flori proaspete. Se primesc comande: Buchete, Coroane, etc. Plante de salon si flori cu ghivece din Canza de sincere! gradinei se vind cu Pret redus. iar B. Coistantiniu Fost §ef da clinica al D-rului Huchard din Paris Specialist in boalele : Inimei, arterelor, vinilor si singelui — Consult. 2—4 i. m. — Strada Numa Pompiliu 20 AVIS SIM toltUlt .soon* trebue sa poarte numetic © S5 5 M"6 deasupra numarului, iar pe capac, trebue sa fie turnat intreaga firmit a fabricei: S-te du Familistere de Guise « Lacketi. Sobele veritabile GODIN se mai disting prin lucrul lor turnat fin. Aceasta sprestiinta publicului pentru a se feri de imitatiunile ordinare ce sunt puse in vinzare. Br.IMMSCK De la Faculatea din Paris post elev al profesorului fournier Specialist in: Boalele de Fiere si Sifilis BOALELE PAHULUI Galea Victoriei 120 (Iinga his. lbh) Consult. 8—10 a. m. §1 2—5 p. m. Curierul spectacolelor Astazi _Luni 30 Noembrie — X CATRIN, XITIOMI - Se va faca O tlnik piesa in doua acte de diotirtoline: Portofoliul un act de O. Mirbeau, si Romeo si Jalletn 1. MizH, comedie intr'un act de <>. Ranetti. mTRVL Bil,F.VAIlU, In toate sprite reprezentatiuni date de teatrul CeBer. .. . .Teatrul Leon Popescu (fost Lyric ' Opera francoza. Se va juca.* tranon opera in a acte de A. Thomas. Teatru de Varletai Imperial Str. Campineanu 16. . . In toate serile reprezenta pum pentru familii, program cu totul nou, debuteaza pentru prima oara Emil Haupt, primul comic german, lulian, primului cunoscutul comic romin, creatorul scenelor de mahala, Noel jl mlle lleaan Res, eocontrip duet panxian. Irene d’Orleans, romanc era fraticera, Waknrka, comic german si alti artisti noui angajati Duminicile pi sarbatorile Vatincu cu 50 bani intrare generala, l'alatul Ateneului.— Concert dat de violonistul Borschke. ■ Mala Olimpia.—Teatru de varietat. Cinematosfralul »Vo 1ga ■ — (Str. Doamnei No. 7)__Reprezenta puixiuni?ce cu tablouri noui ?i variate. Sala Surundar.In toate sente cinema stograf Bteriot, pireul Sldoll.—Teatrograf,Redute mas„ite si Skating Ring. VITE Altoite—POMI Editori . --BALACEANU -Sc&em="-' cimea literara* fara statute, fara nimic. ..JlUinimea‘• pentru sa incurajare autorii rominii. a Sufirintat o tipografie si In primul numar al ..Convorbirilor Literare" a aparut un apel catre toti autorii romani, daca au lubcruri de valoare sa le prezinte, ca sa fie imprimate In mod gratuit. Fel dlintit care s’a folosit de aceasta, spune d. Maiorescu, a fost marele nasiru matematician, d Spiru Haret. I. Maiorescul termina multumind tuturor pentru modul cum l’au sarbatorit si spunind ca, ingrata ca se desparte pentru a doua oara, de Universitatea din Iasi. Invintarea d-lui Maiorescu a fost acoperita de aplaude. La estire, publicul a facut ovatiuni batrinului profesor. Da orele 7, d. Maiorescu a luat masa la d. Bogdan, rectorul Universitatei, impreuna cu vreo citiva alti profesori -urniverstari. Fii acceleratul de on 9 s’a ranpostat la Bucuresti. Dan _ Multumire P..Neamt, .25 Noembrie 1909 Stimate domnule L Voinea, confirmim stim d-v de eri sub No. 7227 din 1909 §i sintem surprinsi de exactitate in toate privintele cum am fost serviti. E aproape de necrezut ca in 24 de ore sa avem totul in cea mai perfecta regula, nu putem decit sa va multumim si sa recomandam la toti cunoscuti! de a-si face interesele numai prin d-v-inca odata va multumim si va salutam. Cu toata stima (ss) Fratii Solomon Mamusactura, postavuri si galanterie P.Neamt D-sale Domnului L. Voinea, directorul biroului de informatiuni al ziarului „Adeveril“, Bucuresti Sarbatorirea d-lui Titu Maiorescu la la$i Ia?si, a doua capitala a tarei ameat eri o primire stralucita d-lui Titu Maiorescu, pe care l’a sarbatorit in mod impozatat iata amanuntele precise pe cari ni le-a transmis corespondentul nostru din Iasi asupra maresei serbari. La gara lAfft, 29 Noembrie. — Peronul, gar el este prea restrins, a cuprinde toata lumea de el Ltd, profesori, student in mare parte, cari venisera si primeascat pe d. Maiorescu, care pentru o zi, se intoarce in orasul unde s-a devotat ani de munca. Trebul soseste la ora exacta. D. Maiorescu se scoboara din vagon. I se face o primire de o simceii , late indicatoare. D-sa e vadit emotionat si multumeste in citeva cuvinte, ardiind si multumirea sa sufleteasca, ca re vede Capitala Moldovei. » La primarie Un sir nesfirsit, de trasuri, con* duc pe d. Maiorescu la locuinta d-lui dr. Bogdan, unde sint gazduiti si unde ii asteapta ceaiul. La ora 10, d. Maiorescu se duce la primarie, insotit de un mare numar de profesori. Aci e asteptat de catre d. Nicu Gane, primarul orasului, s i de consilierii comunali. * Dupa citeva momente de convorbire, In care d. Maiorescu l$i exprima satisfactiunea sa revoztiv* aceastd «aici, amintirea activitatei sale de alta data, d. Nicu Gane, rosteste o frumoasa cuvintare. A luat apoi cuvintul d. Maiorescu, care a spus: „Vti multumesc, pentru cinstea ce mi-ati facut-o in vechea capitala a Moldovei. Daca ar putea vorbi zidurile, v'ar povesti de disentiile ce ati avut loc in acest local, la Banca Moldovei, unde se distrutau interese bolnes ti, dar la 10 februarie 186$ am gasit un singur exemplar al anunciurilor publicaste atuncea.. in care se anuntau In acest local cele dintii prelegeri literare si stiintifice. .Miscarea s'a infaptuit atuncea de catre acei cari au luat initiativa. Este o fericire pentru, mine ce se afla in capul consiliului actual comunal, colegul meu literar d. Nicu Gane“. tnipo ce arata meritele d-lui Nicu Gane ca nuvelist si care a continuat a indrum a generatiile ce au urmat dupa Vasile Alexandra, termind zicind: ,,$fu astazi cum cdiasul se va alimenta in curind cu apil bund, de izvor pentru trebuintele ■ fizice si doresc din suflet ca lasul sa rdmire mai departe un izvor de lumina pentru trebuintele intelectuale. La tr.destin d-le Ganciptr La scoala normala Dupa terminarea receptiiunei de la primarie, inalitul oaspete. Insotit de profesori, pornesc in automobile spre scoala normala ,,Vasile Lupu“, unde il asteapta o prtimire din cele mai calduroase. Au rostit apoi cuvintari d-nil Misn, harnicul director al scoalei, care a inzistat asupra activitatii d-lui Maiorescu ca director al scoalei s i profesor de pedagogie, s i Meisner, care a zugravit ca om si ca profesor pe sarbatoritul de azi Le-a raspuns d- Maiorescu, aratandu-se fericit de cele vazute si auzite.* Cel de pe urna vorbeste elevul Comanescu, reamintind gloria revarsata asupra scoalei de catre d. Maiorescu. * La ora 12, d. Maiorescu a luiat dejunul la liceul intermit, improvind cu elevii, asa cum obicinu,iar pe cumd era director la Academia Mihdileianu. Intrarea d-lui Maiorescu a fost cu adevarat, o intrare triumfala. Apoi, trecind printre 2 rinduri de elevi, d. Maiorescu se intretine cu profesori in cancelaria directorului, dupa care fura invitati la masa. La masa a luat parte d. Maiorescu, un numar de profesori universitari, intregul corp didactic al liceului si 300 elevi. S’au ridicat toasturi de catre d-nil Tomida, directorul liceului. Paul profesor, si elevul Naum. D- Maiorescu a raspuns foarte miscat, amintind de ziua cind a fost numit director al celui dintind liceu internet din localitate- La universitate Sosirea d-lui Maiorescu la orele 3 d- a- da loc la o manifestatiune graindioasa incomparabila, asa cum §tiii iesenii s’o faca. Aclamarea e nesfirtita. Oaspetii intra in camera rectoratului- La vederea dosarelor, care ii reamintesc activitatea de altadata, lacrimi de bucurie curg din ochii marelui invdtat-La brat cu rectorul, d. Maiorescu Cel dintii ia cuvintul rectorului universitatei, care multumeste d-lui Maiorescu pentru graba cu care a raspuns la invitatia de a veni la la?!, si a da asfel ocaziue universitatei de a-i arata toata dragostea ce simte pentru d-sa D-sa arata apoi marea activitate desfasurabil de d. Maiorescu, pentru binele si propasirea universitatei din lasi D- Riscaniu face istoricul activitatei d-lui Maiorescu de la 1801 incoace. Arata primejdia la un moment dat pentru lupta ce s'a dat pentru purificarea Umbei rominesti si care implixtise tara aprop aime in 2 tatere dusmane. D. Riscanu arata calitatile eminenite ale d-lui Mtaiorescu care ca director, indemna pe tloata lumea la muunca, prin faptul ca era cel chiinuit la datorie si vesnic in mijlocul elevilor lui. I. D. Gavanescu tine o prelegere frumoasa asupra puternicei logice a d-lui Maiorescu, care in toate actele sale mari a fost calauzit de aceasta logica. D. dr. Riegler face o comparatie intre gtiinta si intro activitate d-lui Maiorescu care a fost tot bazata numai nestiinta. D. Riegler aminteste si d-sa desprte Junimea literara, si despre activitatea si influenta decisiva pe care d. Maiorescu a avut-o. D. Cosmovici a vorbit in numele elevvilor scoalei .,Instituted unite" al edrei profesor pe vremuri a fost si d. Maiorescu . D- A. D Xenopol, dupa ce relevi ca d-sale i-a venit cel dintin gradul de a se starbatori d- Maiorescu si la Iasi, unde acestai-a inceput spornica lui activitate, arata ca, gratie sprijinului acordat de d. Maiorescu, a putut ca.patia o bursa a ..Junimei’’ spre a’si desavirsi studiile in streinatati si ca. dec d-sale are a’i multumi pentru situatia la care a ajuns astazi Mai mentioneaza ca sunt inca ani multi cari datoreaza situatiile lor d-lui Maiorescu. apoi continua. ..Maiorescu insix mai are inca o pretioasa insusire sufleteascai, menita a face din el omul vrednic de imitat. Este acela de a cobori logica gindirei si in lumea faptelor lui. Fost ministru de jusititie, s’a apropiat de breasla judecatoreascai, i-a cunoscut zbuciumul intru simtimentul dreptatei si aplcarea politica. Stia din vremuri mai vechi ca era de ajuns ca sa fie adunat in sala audientelor un palton, un baston sau o caciula Insemnata, pentru ca clientul caciulei, bastonului sau a paltonului sa triumfe, asupra protivnicului, caci stiutura ca in buzunareaceste haini, "Statea adeseori decretele de permutare, destituire sau acel de inaintare. ..Patruns de acest abuz, Maiorescu propuse legea ca ministrul de justitie, daca este avocat, sa fie oprit de a pleda 5 ani de zile dupa esirea lui din minister. Legea a cazut, dar 5 ani Maiorescu n'a mai pledat, cu toate ca nu este om bogat si ca traia din munca lui. Desi legea nu fusese votata de corpurile legiuitoare, ea fusese votata pentru Maiorescu, de puterile logice ale mintei lui, sanctionata de constiinta lui morala. El dadea astfel marele exemplu al unui om ce-si respecta convingerile lui, exemplu ce nu nu-i vorba, a trecut nebagat in seama in stare de lincezire de putere morala in care ne aflam. ★ Cel din urma in cuvintul d- Radu Manoliu, student, care aduce, in numele studentimii universitare, eogii ilustrului profesor, caci, spune d-sa.. ..Indeosebi pentru noi studentimea universitara influenta voastra a fost hotaritoare, caci nu eram numai un delator de lumina, ci si un datator de idealuri, iar prin munca voastra statornica si indelungata, prin indeplinirea cea mai constiincioasa a datoriei si prin degajarea de orice patimi ce ar fi tulburat seninatatea constiintei, depunem inaintea ochilor nostri Un stralucit model de virtute antica, diriguind astfel conduita noastra in viata". In facerea generala d. Maiorescu ia cuvintul simtindu-se fericit de aceasta adunare frumoasa si de modul cum a fost sarbatorit la Iasi. Spune ca si-a inceput cariera de profesor la Xai§I la virsta de 23 ani. Aminteste trecerea d-sale ca director la Academia nationala, unde a gasit ca premiiand pe d-nii Riscianu si Flimescu, cari au Ctutat miente si int profesorii universitari. Arata starea in care se gasea Jasiuil la 1862 cind intreaga adminiistitatie a trebuit la Bucuresti. Atunci d-sa a inceput preilegerile culturale. La inceput era singur. In anul urmator insa a fost ajutati s i de altii, intre cari era Si d. A. D. Xennopol. Tot tatumd s’a Infiintat §i .,lu apare aulape tribuna improvizata In A aparuit: 1UmanaGhii! • ziarelor Hde^rRL Diaiineaza ------- pe 1910 ------Un volum de 200 paginti cu un sumar din cele mai alese si numeroase ilustraiuni in text. De vinzare la librari si 1 la soli depozitarii de ziare din aici. • 30 bani exemplarul • Doctor ROSEN Boaie BERYOISE $i ISTEBSt -METOADE NOUI — Electricitate, Masagin, Ortopedie 5«i’vindeca : Neurastenia, Isteria, Paralizii (a fetei etc.) Nevrai (1 fSeltschias etc.) boala Basedow, Guta, Constipatia, Ingra—Api Boare strimbe, cocoasa, imintenta, etc. S’AiSatiTA"!’. ^tridia Soarelui Vo. 3 (prin ^"jvaci). (imisuratiuni de la 11—12 a. m. si 2—5 p. m. H gr.i 1 fi sarea. inforntirni Ieri a avut loc o intrunire a membrilor clubului conservator-democrat din Tirgoviste. Sedinta a fost deschisa de d- Dimitropol, seful conservatorilor-democrati din localitate.S'a procedat la alegerea comitetului general. A fost proclamat presedinte de onoare d- Take Ionescu- Presedinte activ a fost ales d. Vasile Dimitropol, vicepresedinti d-nal. George Cali, fost prefect si capitan Varlam, fost presedinte al consiliului judeteann. In urma s’a ales comitetul executiv al partidului D- Dimitropol a fost ales presedinte activ, iar vice-presedinte d-nil Tache Negoescu, fost deputat si Grigore Cali, fost ■senator.Partidul consearvatior-democ,nu t va mai tine in Capitala urmatoarele intruniriri punice pe cutari: Marti 1 Decembrie, la ora 8 si jumatate otot namire publics, in sate ,,Auiionari cu aregatarii din ciuibanea de albastri. Miercuri 1 Decembrie, la aceiasi ora, intrunirire publica in sate. ,,0- victisi" cu ■adegatorii din culoiariea de Negru. Comitetul clubului conservatordemocrat din Constanta a ales ori in unanimitate pe d- dr. colonel Achil Zissu ca sef al partidului conservator-democrat din localitate. D. Take Ionescu a fost incunostiintat telegrafic de aceasta alegere'Eri la orele 2 d. a. a avut loc in localul facultatei de teologie, obisnuita sedinta saptaminala a soc. -studentilor in teologie. Aftem cu placere logodna d-rei Charlotte Rotapp cu d. Alexandra Braunstein. Dimitrie Dimimitru, pensionar. In virsta de 70 aniis’a sinucis cu un glonte de revolver in cimitirul bisericei din coamna Hudesti (Dorohoi), uinde locuia de citiva ani. Eri la orele 2 dupa amiiaza membrrii societatei esperantiste ,afi tinut in amfiteatrul liceuilui Matei Basarab a 7-a sectie de limbi esperamto sub presediintia d-lui dr. Robin. In coimiuina Cojasca ditn Dimbovita s’a stins epidemia de anghina difterica. Eri la orele 5 dupa amiaza,, function airii comerciali s’au intrumnit, in sate ,,Aurora" sub presedintia d-lui Spiiirea Gheorghiu. S’a hotarit sa se tina in fiecare Duimineca cite o intrumnire a functionarilor comerrciali si sa lupte ■cu forte unite piia ar putea obtime reparatiil dumimical. Ziarul Rombul din America care apare la New-York sub directia parintelui dr. Epaminonda Lucaiciu, fiul energiculiui deputat dr. V. Dubaciu din Camera, ungureasca, ne anunta ca rominii din statul Texas au hotarit, sa infiiiinteze o colonie romineasca, careia i se va da numele Lucacesli. La primaria Capitalei s’a intocmit un tablou de toate macelariile din Capitate, de modul cum se prezinta ?i daca functioneaza in conformitate cu regulamentele sanitare. ADEVERUL OLIMPANIA ELECTORALA In lnini conserviorilor BIRLAD, 29 Noembrie. — Dupa cum am angntat, iri vedernia alegerilor de la 13 Deicembrie, are loc astazi in sala teatrului din localitate intrunirea publica, convocate de partidul conservator democrat. In acest scop au sosit aci cu trenul de 10 dimineata seful partidului, d. Take Ionescu, insotit de d-nii N. Fleva, Nestor Cincu, Nicu Xenopol si numerosi delegati din judetele Putiia, Tecuci si Covurlui. iar cu trenul de 12 a sosit d. Badarjiu, insotit de alte delegationi din judetele Iasi, Falciu s' Vasiutin gara, un public imens compus din partizani al conservatorilor democrati, in frunte cu seful local d. Teodor Emandi si corpul veteranilor din judetul Tulova, au facut oaspetilor o entuziasta primire. La orele 2 p. m, grupuri de cetateni se indreapta spre sala teatrului unde are loc intrunirea . La intrarea d-lor Take Ionescu care era Insotit de d-nil Fleva, Badarau, Xenopol, Manolescu, sala a izbucnit ovatiuni nesfirsite. Intrunirea s'a deschis la ora 3 d. a. sub prezidenta d-lui Emandi,care, dupa ce multumeste ospetilor si azistentei, a acordat cuvintul profesorului local d. Stefan Draganescu. D-sa considera administratia locala comunala si judetiana ca o administratie neglijenta si arbitrara. Scoate in relief activitatea S meritele d-lui Emandi, ca fost deputat, primar si termini! cu indemnul pentru reusita acestuia. la cuvinatul d. Stefanescu, avocat, care canalizeaza activitatea si reformele liberalilor. Expune apoi nevoile poporului romin, fapt care ’a determiinat inflintarea partidului democrat D. Grigorie Patriciu, tinu un Uiscurt reimarcabil. Produce o enorma senzatie venirea la tribuna a d-lui Constantin Arghir, vechiu Vitoenal, fost deputat, care isi anuntit inscrierea in partidul democrat.. D-sa explicit ce l a adus in acest partid si anume faptul ca el e al viitorului. La cererea de inscriere s’a stiruUit cu sefii partiduilui. In timp ce aplauzele mulimei nu mai conteneau. D. avocat loan Ionescu analizeaza situatia fiecarnui candidat, pe a celui liberal, pe a celui carpist ,si a celui democrat si spune ca cel imai demn e d. Emiandi, a edrui munca staruitoare, a fost pusa la invelidare si a dat rezultatte folositoare birladeniloir. D. George Ta?ca, fost deputat, explica comnservatismul si democratia partidului tachist, apoi arata cum Intelege democrati soldaritatea .. si cum o inteleg liberalii. Analizeaza cauza succesului partidului democrat-BIRLAD, 29 Noembrie.— D. dr. Manolescu, profesor, luind in consideratie capacitatea geniala a d-lui Take Tonescu, si valoarea statuluimajor ce-l inconjoara, afirma cu incredere viitorul straluicit al partidului democrat. Ataca directia serviciuluii sanitar si dovedeste incapacitatea de guvernare a actualului guvern. D. Badalau, expune actiunea partidului democrat, arata ca toate institutiile de credit din tara sint sucursalele partidului liberal, care tinde ca si justitia sa devie sucursala lui. Atinge chestia contenciosului,care are ca scop infimarea arbitrariului administrativ Nu pune nici o speranta in mentinerea guvernului liberal la putere si dovedeste necesitatea venirea partidului democrat.. D Xenopol dovedeste incapacitatea guvernului si in special a primului ministru-Critica toate reformele guvernului si constata risipa in finantele tarei, toate cheltuelile avind in vedere numai intarirea partidului liberal. D- Fleva multumeste vechiului ■d-sale amic politic Coistantin Arghir, fost liberal, care a procedat cuminte venind astazi in rindul democratiei. Sustine ca toate legile guvernului actual au ca obiectiv sugrumarea libertetei cetatenesti-Scoate in relief principiile partidului democrat care cere ca guvernul sa fie de la ceteteni pentru cetateni-D. Take Ionescu e primit in urale prelurifate- D-sa se scuzil ca desi presedinte al clubului democrat local n’a venit in mijlocul partizanilor sai, caci pina acum nu putea aduce decit fagadueli, astazi insa poate vorbi despre fapte indeplinite- Atribue in mare parte partidului democrat desteptarea opiniei publice, precum si asanarea moravurilor politice. Am ghicit ceasul in care clocotea in sufletele rominilor dorinta de a fi stepini pe destinele tareic,le-am inspirat it,credere in putere"i Si viitorul lor-Arata ca idealul actualului guvern este regimul minciuni,el. Face apel la faptuli M 111 sentinta de dezaprobare guvernului care a reusit sa nemultumeasca toata lumea. Junimistii sustin ca au puterea asigurata. Nimeni nu o afirma in deplina sinceritate si convingere. Depinde mult de manifestarea dvdela 13 Decembrie. Incheie recomandind pe candidatul Emandi ca cel mai de seama om din Birlad ,si solicita pentru acesta increderea ajegatorilor. Impozanta intrunire s’a terminat in plin [UNK] entuziasm la ora 7 seara- BANCHETUR La ora 9, lot din sala teatrului, s’a dat un mare banchet de 150 lacAmuri-La sampanie primul toast a fost ridicat de d. Take Ionnescu in sanatatea regelui, a partidului democrat local si a candidatului Emandi, adaogind ca in atmosfera de campanie din Bucuresti pentru triumful legei $ al dreptulii veti lupta pentru alegerea d-lui Emandi-Au mai toastat d-nil N- Fleva, Emandi, Patriciu, Ionescu avocat, Simionov, Gregoriade, Xenopol, §aabner Tuduri, A .Badarau, Georgescu-Birlad, Gorgos-Vaslui, trebue sa fii cunoscuti aici la dv., deoarece dupa exemplarele statornicite in Romania, nu am avea de ce sa fie prapadim dupa voi. Astfel se explica si vorba celebra a lui Ion Bratianu: Doresc Transilvania dar foind. de transilvaneni! Si cu toate acestea, am incheiat eu, convingerea mea intima este ca scaparea si lumina tot de la dv. va veni. Dupa cum Lazar ne-a adus faclia scoalei, tot asa numai Lazar — or! O serie intreaga de Lazari va veni mai devreme ori mai tirziu ca sa ne scape de ticalosia claselor noastre stapanitoare, fara de deal si fara de viata proprie. Nu am ascultat slujba biseiceasca de atita vreme. De altfel ce asi cauta eu in templul lui D-zeu in care nu mai •cred? Aici la Arad insa apartin eior ce m’au primit si deci locul de intilnire fiind catedrala m’am dus si eu acolo si astept pe aceia cu cari apoi vom face pelerinajul la mormintul ziaristului Augustin . Ascult slujba si cintarile clericilor. Ele nu’mi par nici absurde, nici ridicule. Dimpotriva, mi se pare ca se desteapta ce-i adormit in sufletul meu. Cunosc aceste cintari. De indata ce aud inceputul versului, in gind rostesc sfirsitul. Dupa treizeci de ani constat ca urmele nu s’au sters si aceasta imi face placere, deoarece regasesc in aceste melodii copilaria mea de alta data. Ma regasesc un alt om, cu alte idei, cu alte sentimente, cu putinta de a ma emotiona de intreaga ceremonie religioasa, ce se desfasoara inaintea mea. Si in definitiv erau bune acele timpuri deoarece nu aveam nimic de respirat, mintea mea nu cerea nici o explicatiune, totul era acceptat ca bun, ca drept, ca adevarat. Ma apropiam de altar si de sfinttele daruri cu ffica. Si cu respects sarutam cu evlavie icoana Maicei Domnului. ma miscau patimele lui Crist, poezia nasterei lui in eslele de la Bethleem, ma impresionau placut, magii cari veneau cu daruri calauziti de o stea... La ce folos insa toate aceste regrete? Credinta s’a dus si nu va mai reveni. cercul cunostintelor s’a largit, viata imi prezinta alte fete — si ceea ce a fost a fost. zadarnic mi-ar parea rau dupa starea de copilarie a vietei mele. VINERICele scrise de mine relativ la deosebirea dintre femeea din Ardeal si femeile noastre, au indignat pe cite-va doamne, can ma tin de rau pentru aceasta. Tema lor este ca sunt, gresit, in parerea mea, deoarece si in tara romineasca se gasesc bune mame, femei constiente de menirea lor, fiinte inteligente si serioase care au ceva mai mult si mai bun de facut decit sa se gindeasca la rochia de azi si la amantul de miine... Profit de aceasta indignare pentru a spune intreaga mea gindire, caci este cu putinta ori ca n’am fost inteles bine, ori poate vina a mea este, ca nu m’am explicat mai limpede. Am vorbit despre femeile conducatoare din societatea romanilor de peste munti, din societatea zisa buna. Si cind am facut comparatia m’am gindit iarasi tot la societatea noastra de sus, nu la numeroasele exemplare cinstite, muncitoare, serioase, vrednice de lauda. Oriasa pusa chestia, dreptatea este cu mine, deoarece femeile naturei noastre conducatoare, de altfel ca si barbati!, sunt astfel cum le-am zugravit eu si aceasta trebue sa o recunoasca si acele cetitoare care au ridicat glasul lor de protestare. Retrag dar fata de dinsele cuvintele mele. Nici nu ar trebui sa le retrag, fiindca gindul meu nu le-a atins de loc, nu puteam sa merg cu generalizarea asa de departe. ...Si acum cred ca am facut pace cu o parte cel putin a lumei noastre femenine. Cit despre ceealalta la desigur nu va protesta, nici n’a protestat, caci si-a recunoscut potretul adevarat — oglinda am putea zice — a stare! urite in care se afla. SIMBATUl Mtine lasul intelectual va sarbatori pe Titu Maiorescu care dupa patruzeci de ani de profesorat, se retrage — si se retrage silit — el, fost ministru, de un alt ministru, el profesor de universitate, de alt coleg al sau. Cit de adinc in noaptea amintirilor, regasesc pe Titu Maiorescu... Conferintele din aula Universitate din Iasi, mi-au ramas intiparite si acum. Eram copii si tata ma ducea in fiecare Duminica acolo, ma ducea si marturisesc, ca nu’mi parea rau. In prima linie, sala mare, lume mult,fl. o tacere solemna, apo! glasul respirat si fraza de piatra a lui Maiorescu toate ma impresionau. Intelegeam sau nu, nu’mi pot da seama, dar ceea ce stiu, este ca, credeam ca inteleg... Apoi copilul a devenit adolescent, tocmai in momentul cind Maiorescu formulase punctele de program ale Directiei Noui si e natural ca lupta lui a fost si lupta mea— o lupta cu totul platonica, dar care facea parte din atmosfera de simpatie care inconjura Junimea si miscarea ei artistica si literara. A venit apoi miscarea socialista, alte orizonturi, alte idealuri, gi s’a potrivit ca tocmai simpatia mea. Titu Maiorescu, sa ma atace in parlament, cind cu greva universitara de la Iasi... A venit, apoi Gherea care a rupt de pe fruntea maestrului o parte de lauri... Au venit multe, vrrsta a venit intre altele, totusi primele bune impresiuni au ramas aproape intacte in fundul sufletului meu. Ar! cind ridic de pe ele cenusa timpului, se gasesc la fel cum erau acum patruzeci de ani aproape, cind in haine de Duminica, dus de mina de tata, ma scoboram in strada Sf. Athanasie, o luam pe strada Rece, pentru a crea scara monumentala care ducea la Aula Universitatei si a asculta cu suflarea retinuta pe Titu Maiorescu! CONST. MILLE CARTI si REVISTE Albina, aimil XIII, No.. 9, (cu data ?9 Noembrie 1909) are urmatorull smmr: I. Kalinderu: Gimiitare 3,a serbarea de 50 decani a §coilei din Bicaz.— Th. D. Sperantia: Noroc ori stAruinta? — Pr. I. C. Beldie: Predica la Sf. Nicolae. — A. Go■rovei: Fa proprietate sau deva.1- lrterie.— V. S. Moga: Lucrarile agricolie In Decembrie: Lucrarile de cimp; lirana voilbeilor; Protocitul vinului.; Dosipirea tutucului; In padure; Camptabilitate. — 1. Dragoslav: Nunta fecioruilui de impanat cu suita (sfir?lt). — Iordache Golescu: Mintea si barba (snoavA). Noul local a casei §coaelor si casei bisercelor Eri la orele 10 jam. s’a svirjit inaugurarea noului local al Fassei scoalelor Fassei bisericilor, in sala cea mare a localului. Solemnitatea s’a inceput prin oficierea unui serviciu trivist, oficiat de arhiereul Meletie Galateanu, azistat de un numeros cler. La orele si jum. serviciul divin a luat sfirsit. D. M. Popescu, administratorul Casei Scoalelor a pronuntat un discurs aratind activitatea celor doua. institul luni : Casa scoalelor Si Casa bisericilor, iar d. ministru Hard, a vorbit despre influenta pe care ati avut’o aceste institutiuni asupra scoalei ?i bisericei. De la soc. ,sprijinuls Asociatia femeilor romine „Sprijinul".. ?s-a constituit comitetul pentru anii 1909—1910, precum urmeaza: Fre^edinta d-na Emma Beldimanj Vice-pre$edinta d-na dr- Luerejia dr- Sion ?i d-r-a dr- Ecaterina Arbore; Gasiera d-na Elena dr- I- Cantacuzino; Secrefara generala d-ra E- lena Popovici; Censore: d-ra dr- Rleiia Manicatide V-enert, d-ra "Clotilda general Averescu, d-na Victoria Voinov, d-na Alexandrine Flora, d-na Elena Radulescu, d-na Isabela Sadoveanu §i d-na Adina Vasilescu; Bibliotecara d-na Constantima Baicoianu; Secretara de sedinja d-na Constanta dr- Botescu §i d-na Anna Dragu- Oricine are nevoe de la,grijitoare de bolnavi se poate adresa in orice zi la sediul societattei „Sprijinul‘‘ din strada Barbu Catargiu No- 16- in care in corpul tehnic Pe ziua de 1 Decembrie s’au facut urmatoarele inaintari in corpul tehnic: D. inginer ordinar clasa II-a. N. P. Teodorescu sub sef de sectie la C. F. R., la gradul de inginer-ordinar cl. I-a. D-ni ingineri-ordinar! cl. Ilia Christea Goilav si Ion Marinescu Perianu, la gradul de ingineri-ordinar! cl. II-a. D. inginer-ordinar c-1. Ill-a Enacovic! Titus, sub-$ef de sectie la C. F. R., la gradul de inginer-ordinar cl. Il-a. Scaedalol din Ploesii PLOESTI, 30 Noembrie. — Am telegrafiuit despre cele petrecute aseara, cind d. capitan Dancos comundia inti'Jil pietel, a arestat cu fortatji fArii sa fie de competinto d-sale, pe d. Nicu Tache Stefanes’cu, pe cind aceste se afla in primalii a sa din piata litunieior. Negustion’uil, dupa ce i fost lib,sultat in mod, tr.ivitail si amenintet, de catre numitul capitian, a feist, ridicat. §i dus la arestul politic! D. capitan Dancos, care este cunosciuit prin apucaturile si,fie brutale, cat provocat acest scandal, pemtru ca craitumarul Nicu Ta*che Stefanescu, daduse o palma unui caporal din regimentul 32 Mincea. Acest oaporal, dupa ce st Imbatane, nu numai ciu nu vor sa achite consumatiila, daar provoca §i scaundal in pravilie.. Fapora lui,a fost, batut de d.capitar,Dancos, in fata mui Rimet, ladionata pe stirada Mihail Kogalniceanu. Dus te aicestul sectie de pompieri, caporalul a fost ,?i aci baturi de mumitul capitan. Mai multi cetateni, scandafilitzati de bruttalitatile d-lui capitan Drancoif, s’au dus la poilitie, pentru a arAsta cuim stau lucrurile §i acolo eliiberarea d-duil Nicu Tache sstefanescu. Dar aci d. cfipitian Dan. cof, care, pusese stapinire pe politine, a insurat pe comericianfi. alunn ginduri la fiarA. Comun i Cindu-se cazul d-lui C D. Anighel. prefectul siudetului d-isa a diait ordin ca d. Nicu Tache Stefanesett. sa fie imediat pus iv. Mderitate. Astazi, cercul coimercial si industriail, va face demerrsuri poanga autoritatile divide si militare, cerind satisfactie contra -avunzurii"- comise die d. cAplan Dancof. - isteaspta si pistirea d-lui Gogui"mfirescu, conducAtiorul acestuii cerc, care ra fost, la Intranirea deila Turtnu-Severin, spre a organiiza o Intriumfire de protestare. In cercurile comerciale din localL Mtate e o mare indignare impotriva, samavodnii ciiior capitanului Dancof. — Stavar