Adevěrul, ianuarie 1910 (Anul 23, nr. 7299-7327)
1910-01-14 / nr. 7310
Jouî 14 Ianuarie 1910 Marele teles 111901 Str. Regală 6, București . * . DIRECȚIUNE NOUA Complect renovat.—.Iluminat electric Toate subițe încălzite Camere (SI Ea 29« SUS Antreprenor : S. Cotnăreanu Antreprenorul Marelui Hotel Traiasat iași Bonboanele Orientale parfumează admirabil grura și distrug orice miros urît,al gurei, provenit din tutun, dinți stricați sau stomac deranjat Cereți numai bonboane orientale. Marca semiluna cu stea. CUTIA 50 KAKI ia Dragwerli și Farmacii Cofetăria „Unirea --------N. THEOFILESCO —Strada Carol 41 și 58. — Telefon 2015 SPÉCI ALIT AȚI s __ Homlîoaia© flue Ma>. JLet 4,50 J>ațtes Farcies „ „ *5. — Huron «'luces „ „ 5.— Pftilserici și SSiseeiți Hsai M ®. S^ei 4 Lique puri toate felurile Litru Lei 2.60 —Cozonaci și renumite la Cornuri cu nuci și cu mac— Șampania „PELIȘOR“ 3.50 butelia VICHY A SE FERI DE CONTRAFACERI GEBET! UNA DIN TREI SURSE DUPE ORDOMANTA MEDICULUI. Sna>le,*n4en Ah'obstoi nț,n*im rtw»i'i și Fxpni l. wmrwwidl DE ARENDAȚI B'ihr Men fve moșia Tătărăști din județul Teleorman? proprietatea D-nei Irina Câmpineanu, întindere aproximativ 4000 pogoane teren cultivabil, “I Depărtarea una oră de gările Miroși și Balaciu. ” Amatorii se vor prezenta în ziua de 1 Februarie 1910 orele 11 dim. în Calea Victoriei No. 145, unde se va ține licitațiunea. Ofertele vor fi însoțite și de garanția prevăzută în condițiunile arendatei Cari condițiuni se pot vedea în orice zi de lucru între orele 8—10 dim. și 12—2 p. m. în str. Biserica Popa Chisu 3. A "»"árut AGENDA de BIROU „SAMITCA“ ~--r-.myw: pe anol 1^10 «-• •ca afutând pentru fiecare zi a anului câte o jumătate de pagină pentru notițe cu date calendaristice, cum și o anexă cu un materia ,intensiativ foarte bogat și de mare interes pentru orice birou comercial și industrial unde va aduce servicii prețioase. 1 Agenda de birou „samitca“ elegant cartonată, costă Lei 3.50 plus 60 boi, pentru transport și recomandație. Se expediază cu ratpburi sau contramandat poșta, adresat editorilor 1. Sai.Va si fi. Rara?. Omînvii. D-tonul Samaran Medic secundar al Serviciului de BOLI VENERICE și SIFILIS din Spitalul Colentina. lansațf. în această specialitate de la & — 8 Diagnosticul Sifilisului prin examenul sîngelui (Reacția Wassermann-Bauer-Hecht). —Str. Patrașen Todst 27— Primul Institut Medical de Frumusețe și Fototerapie condus de Olt LEÖIE FStiEOTOI! Fost asistent ai Cidicelor din Sabin și Florența Specialist în Boli de Piele și Venerice, Vindecarea Coșilor, Pete, Pistrui, Îndepărtarea perilor de pe obraz, Boalele părului și Unghiilor, Indreptarea nasurilor turtite, a Cicatricelor, etc., fără operație și fără durere Vindecare Lupusului, Examenul slugoiul p. sifilis Emiți. Sersân Fraselin 14 Sanator Dr. Liiithlen WIEN VIII, Auerspergstrasse 9 Pentru Boale de Piele, Bășică și Rinichi. Toate operațiunile și cosmetice. Terapie cu Röntgen. Radium și Lumină. Director: Dr. Linthley, docent la Universitățea din Viena. Prosp. gratis. Reclama estimul comnertulii și s/? * NAFE « DELANGRENIER - Cele mai plăcute și mai eficace dintre Pectorale în contrar Tusei, Guturaiului și Bronșitei .^ est Paris, Sifilisul, Soarele venerice, Piele și Păr (căderea părului calviția seboreică) etc., sunt tratate — Doctorul Th. Stefănesci Specializat in clinicele doctorilor Brocq si Laboarand din Paris Consulte. 2-4 LLC.4CI Si Or. i.MIUSCH 08 la Facultatea din Paris fost elev al profesoruluifoirnier Boalele de Piele și Sifilis BOALELE PASULUI Calea Victoria 120 (lingă bis. Hibă) Consult. 8—10 a. m. și 2—c.p.m. CASA DE SCHIMB NL FUELS Hicareții, Strada LIPSCANI No. 1 Noul Palat Dacia Clmp. Vitjrî 4%, «aia amar. IGOSIel 92 66] Mp -1% . . 1905 a. fc 92 75 931— 46/„ Rentă internă 91 50 91 4"/c Oblig. esmi.bJîurești j 87 25 87 50 5 °/, „ Jud. și Comenale lOr 75 102 25 4>/2 . . . . 93 80 94 15 5% Ser. t unc. rurale 98— 98 30 4. . . 88 50 89 — 5% , . nrb. Bu. 9710 97 30 5'7e . . „ iași 96— 96 50 5% Bonuri Rurale 98— 98 50 Ac. n. Națională 1325 — 4350 — , Agricola 465 — 475 — . . Si Buc 145— 155 — „ „ Dacia Rom. 785 — 795 — „ „ naționala 990 —1000 — Cor. val. auatr. 105 50 106 50 Mărci germane 124 50 125 50 lanc. franceze 10125 102 — „ italiene 1011— 102 — . rnbl birti' 267— 272 — De la 23 Aprilie 1911 de arendat non »ESTI 9 (TUTOVA) 9 trei sferturi de oră departe de gara Tutova. O întindere totală 2300 fălci. Regiunea I.a. A se adresa D-lui Const. Mille, la „Adveĕrul.Pentru încheere , bilanțuri și ținere de registre cîteva ore pe zi, se oferă comptabil rutinat. Adresa Carol Schulder et Comp., sub A. S. I APE NATURALE PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZI Specialist în: Carterul spectacolelor Mercuri 13 Ianuarie — DIN STRĂINĂTATE ROMA.— Leoncavallo, autorul lui Fagnacci, care triumfă actualmente la marea operă din Paris, e sărbătorit astăzi în mod strălucit la Roma, Maia, premieră în trei acte, se reprezintă la teatrul Gostanzi și face serie. Subiectul piesei e scris de d- Paul de Chandens și la reprezentația ei Krascagni conduse în persoană orchestra Muzica sublimă a Maiei plăcu așa de mult încît suveranii Italiei ce asistau la reprezentație într-o lojă chemată pe Leoncavallo și îl felicitară cu căldură în mijlocul prădaniilor entuziaste ale publicului-Rolul Mamai fu creat de d-na Ema Carelli, o figură cunoscută pe scena teatrului nostru. Celelalte roluri fură ținute de tenorul Grassi și de baritonul Borghhése. PARIS.— La teatrul Palais-Royal s’a jucat de ună seară ,,L’éprouvette“, vodevil în trei acte, de d-nii Henri Kéréal și Albert Barre-Subiectul piesei, deși cam ușuratec nu e prea riscant ca situații-Piesa a plăcut și mai cu seamă decorurile și toaletele artistelor au fost superbe. LA NOI în Capitală.— De Sanctis, continuă seria pieselor sale așa de aplaudate, la teatrul Lyric, după care va urma din nou reprezentațiile așa de iubite ale trupei Davila. Astă seară se reprezintă la teatrul Național Prostul de Fulda, cu d-ra Eug. Ciucurescu, în rolul d-rei Lucy Hensel. TEATRUL NAȚIONAL:. — Se va juca comedie în 5 acte de Ludwig Fulda, traduși*, de d-na Roia Nădejde. TEATRIEL MODERN - Compania lirică romina Grigoriu. Se va juca Sfata A* îi d sa A* și B* și 5 îsi operetă în 3 acte. TEATRUL UEOZ ¥ PM*ESCU, (fost Lyric).— Reprezentație dată de trupa italiană cu A. de Sanctia. Se va juca Soția doctoriaiui, comedie în 5 acta de ÎS. Z arab. »1 dl. CIRCUE SIDOLI. — In fiecare seară reprezentație dată de Circul regal roman Cesar Sidoli. Sala „vîrSul cu coș?“.— In toate serile Ealeidoscop și teatru de varietății sub direcția d-lui Karl Römer. Expozițiune permanentă de pictură și sculptură romina în localul revistei „Arta“ din strada Lascar Catargi Nou deschisă în toate zilele de la 9 dim. pînă la 9 seara, intrarea liberă. Toate operele de artă se vor schimba în prima Duminică a fiercărei luni. TEATRUL BULEVARD.^ In toate serile reprezentațiuni date de teatrul Oeser. Teatrule Varietăți Imperial St. Cîmpineanu 16. In toate serile reprezentațiuni pentru familii, program cu totul nou, debutează pentru prima oara Emil Haupt primul comic german,Iulian, primul și cunoscutul comic roman, creatorul scenelor de mahala, Noel șfim-He Desanges, escentric duet parizian, Rene d’Orleams, romancieră franceză, WaRarka, comic german și alți artiști nouă angajați Duminicile și sărbătrile Mattheii cu 50 bani intrare generală. Castelul de Flori. — Cinematograf. Bal mascat. Satu Olimpia.—Teatru de varietăți. Cinematograful „Vo 1 ta . — (Str. Doamnei No. 7).—Reprezentațiuni zilnice cu tablouri nouă și variate. Din Cernăuți o întrunire de protestare A STUDENȚILOR RUHEINI — Conflictul Iorga-Lupu . Se știe că nu de mult, s-a iscat un conflict grav între cărui Fierea- Lupu, directorul centralei băncilor sătești din Bucovina, și d. Nicolae Iorga din București. Conflictul a luat naștere din cauză că în revista „Neamul rorâbnesc“ a apărut un articol în care se critica în mod aspru procedarea d-rului Lupu în chestia arendărea pădurilor aparținînd a_ isociațiunilor romi naști. In acel articol, care emana deja un student bucovinean, se reproșa d-rulul Lupu că ar fi ignorat interesele romînilor, arendînd pădurile unui evreu. D-rul Lupu a trimis „Neamului românesc“ o rectificare, care însă i-a fost publicată. Cuprins de indignare, d-rul Lupu a adresat d-lui N. Iorga o carte poștală deschisă,conținînd cîteva cuvinte ofensatoare. Studențimea romînă universitară din Cernăuți, a fost informată despre aceasta, și imediat a convocat și ținut o adunare, în care a protestat în contraatitudine .d-rului Lupu în chestia acestui conflict. Studenții au expediat apoi d.lui Iorga la București o adresă de simpatie: - ---------------- ECOURI Citim în :,Mercure de France"• de la 16 ianuarie, sub semnătura d-lui L'Marcel Montandon, apreciatul colaborator al acestei cunoscute reviste: ,fUmoristul Amargo continuă să înțepe prostiile și ciudățeniile concetățenilor săi; l’Indépendance Roumaine, unde se află, e un post bun de observație , dar satirele și epigramele sale nu sunt răutăcioase, ci năzuesc „ridendo“,— dacă năzuesc — să îndrepte moravurile și cele Cîteva glume din ultimul volumaș ilustrat vor provoca desigur mai multe rîsete decît supărărî‘‘. cruntî Almanahul „Adevĕrul” și „BunlinBața”, ziarelor de PROECT DE LEGE pentru contractul minicel și asigurări pentru muncitori (Urmare) Tariful lucrurilor, al căror preț trece peste prețul costului, va fi aprobat la fiecare 3 luni de minister. Autorizația va fi revocată, ori de cîte ori cooperative muncitorești de consum s’au constituit, sau cînd patronul a abuzat de autorizația dată. Art. 2. — Dacă peîngă salariul fix, muncitorul are și o parte în beneficiu, patronul va fi obligat să procure muncitorului putința de a controla, care e partea ce i se cuvine. Cînd salariul depinde de măsurătoare, cîntărire, în fine de o verificare oarecare avînd determinarea cantităței, calitatea lucrului, muncitorul are dreptul să controleze aceste operațiuni prin el sau mandatarul sau care nu poate fi decît un alt muncitor din stabiliment. Măsurătoarea mancei nu se poate face fie pentru greutate, fie pentru lungime, suprafață, capacitate, soliditate, de cît prin mijloacele arătate în legile, cari organizează sistemul nostru de măsuri și greutăți. Art. 13. — Salariul este datorit pe tot timpul cît muncitorul a fost menținut la dispoziția patronului, sau pe locul muncei, sau a casei, sau aiurea și pus în imposibilitate de a lucra prin faptul patronului. Art. 14. — Reținerile făcute din salariul muncitorului, cu titlu de garanție nu pot să se urce la mai mult de 1-10 din fiecare plată. Aceste garanții nu pot sta în depozitul patronului decît pînă cînd totalul acestor rețineri n’au trecut peste salariul unei luni. Odată această cifră depășită, patronul va depune garanția la o casă de bancă din localitatea indicată de părți, sau în caz de dezacord acolo unde judele de ocol va hotărî. Art .15. — Creanțele muncitorilor pentru plata muncei lor ca și acele pentru garanție sînt privilegiate înaintea oricărei alte creanțe, pentru timp de 7 luni din ziua de cînd au devenit exigibile. Art. 16. — Lucrătorul trebue să aibă respect de patron, să îndeplinească lucrul cu îngrijire conformîndu-se ordinelor și instrucțiunilor patronului, sau aceluia care-l reprezintă. Răspunde de reaua executare a lucrului, răspundere care încetează odată cu predarea lui, de greșeli și de întrebuințarea abuzivă a materialelor și uneltelor. — Trebue să respecte cuviința și bunele moravuri. Să evite toate ce poate compromite siguranța lui, a colaboratorilor săi și a celor de al treilea. Să înapoieze patronului, materialul neîntrebuințat ca și uneltele ce i-au fost încredințate, fără să răspunză de deteriorările datorite uzărei. El nu se poate înlocui prin altul fără consimțămîntul patronului și în acest caz, cel care îi ia locul răspunde față de patron ca și față de toți ceilalți, de propriile lui greșeli iar acțiunile se îndreaptă deci și contra înlocuitorului Art. 17. — Fiecare muncitor angajat pe un timp determinat sau cu bucata» este obligat să aibă un libret ce i se va da fără taxe de autoritatea comunală, a locului unde domiciliază. In acest libret, semnat de muncitor se va arăta mumele, pronumele eiatea, locul naștere și locul unde a mai lucrat. Fără un atare libret muncitorul nu poate fi angajat la lucru. Patronul e dator să înscrie data intrărea și eșirea din lucru a muncitorului ca și oricari alte înscrieri la cari legea l’ar obliga. Un atare libret nu se poate reține de patron. Pe acest libret se va Înscrie reținerile ce se vor fi făcut muncitorului pentru casele de ajutor și bătrînețe, etc. Aprecieri și afirmațiuni relative la muncitor și munca lui, nu se pot înscrie de nimeni în librete; înfrîngerea acestei dispoziții, ca și reținerea libretului de către patron, dau drept muncitorului ,la daune. El poate să obțină imediat un libret de la primărie. Pe libret va fi tipărită legea pentru contractul muncei, ca și orice alte legi relative la organizările muncei. CAPITOLUL III DESFIINȚAREA CONTRACTULUI Art. 18. — In lipsă de contract verbal sau scris relativ la termenul pentru care el s’a făcut, angajamentul e considerat făcut, fără termen, adică pentru o durată Indefinitivă. Tot așa și în cazul cînd contractul a avut termen care a expirat și părțile au continuat să-l execute, fără a fixa un nou termen. Muncitorul ca și patronul nu poate rupe contractul, înainte de termenul stipulat prin el dacă contractul e cu terimen, înainte de terminarea lucrului, dacă contractul e cu bucata, înnainte de a se fi înștiințat unul Pe altul, cu cel puțin 7 zile, dacă contractul e fără termen și nu conține un termen de preaviz; prin dorința unei părți cînd contractul i s’a făcut fără termen și există un motiv legal de desființare. Art 19. — Patronul sau muncitorul care contravine acestor dispoziții, va plăti jumătate din sa. Shriul cuvenit Pentru termenul ce rămâne să curgă după contract sau pentru termenul de preaviz, fără ca această plată să depășească salariul pentru o săptămînă. In caz de prejudiciu dovedit, se pot obține daune mai mari, cari însă nu pot fi cumulate, cu Indemnitățile de cari s’a vorbit mai sus. Acest articol nu se aplică la data cînd, fiind vorba de o lucrare determinată, părțile au prevăzut o indemnitate pentru desființarea ilicită a angajamentului In acest caz, stipulațiunea ca ,și cifra daunelor, vor fi reciproce, cu toate dispozițiile contrare. Aceste daune sunt prelevate asupra salariului, așa după cum s’-a arătat mai sus. Art. 20. — Patronul sau șeful întreprindere!,4pot desființa contractul fără preaviz;Cînd muncitorul l’a amăgit la încheerea contractului prin limbrete sau certificate lașe; Cînd îî cauzează cu intențiune un prejudiciu material in timpul sau cu ocazia executărei mancei, cînd se face vinovat față de el sau de personalul Întreprindere, de un act de necinste, de loviri sau injurii, cînd se face vinovat de fapte imorale, ca și atunci cînd prin imprudența lui compromite siguranța casei, stabilimentului sau muncei. Cînd muncitorul s’a pus în grevă. Art. 21. — Muncitorul poate desființa contractul fără prea vis. Cînd patronul sau cel ce nu înlocuește s’au prepușii lui, se fac vinovați față de și, de acte de necinste, loviri, injurii, cînd moralitatea muncitorului este pusă în pericol. Cînd șeful întreprinderei îi cauzează cu intenție un prejudiciu, în timpul sau cu ocazia muncei. Cînd sănătatea sau siguranța muncitorului este expusă la pericole pe cari acesta nu le puteaprevedea în momentul concluziunei contractului. Cînd șeful întreprindere lipsește de la obligațiunile sale relative la execuțiunea contractului. Femeea muncitoare, locuind în fabrică la șeful întreprinderei, are facultatea să rezilieze contractul, atunci cînd femeea șefului întreprinderei, sau orî-ce uită femee care diriguia ’atelierul sau fabrica la epoca incheerei contractului, a murit sau s'a retras. Art. 22. — In ambele aceste articole, fără prejudiciul daunelor ce reciproc părțile pot cere una de la alta. Contractul nu poate fi desființat, «dacă de la petrecerea faptului, care poate îndritui pe o parte să ceară aceasta, au trecut 2 zile lucrătoare. CAPITOLUL IV REGLEMENTE DE ATELIER Art. 23. — Ori ce atelier, fie că ar aparține industriei private fie că ar "aparține autorităților publice, din moment ce are cel puțin 10 muncitori, trebue să aibă un regulament de atelier, scris în romînește. Prin decizia ministerială, aceasta obligație se poate întinde și la întreprinderile cari au ttral puțin de 10 muncitori. Se exceptează de la obligația unui regulament de atelier, întreprinderile industriale sau comunale, în care șeful lucrează cu familia care locuiiște cu ele sau unde muncitorii trebue să fie considerați ca servitori. In aceste regulamente se va arăta: felul muncei, modul de a angaja al muncitorului, orele de intrare și eșire, modul plătea, dacă e cu ceasul,ziua, bucatasau întreprinderea, modul măsurătoarei sau controlului, cînd plata se face cu bucata sau întreprinderea, drepturile și datoriile personalului de supraveghere, cazurile cînd se pot sau nu pronunța amenzi, cari se vor încasa pentru casele de ajutor; cutimea amenzilor, cari nu pot trece pe fiecare zi peste 1 din 5 din salariul zilnic, cu rezerve pentru inspectorii muncii, de a putea anula amenzile räu pronunțate, cu apel la ministru din partea șefului întreprindere, muncitorii se pot adresa ministrului în contra amenzilor. Cazurile în cari nu e nevoe de urî preaviz de concediu Ajutoarele prime ce trebuesc date muncitorilor, în caz de accident. Măsurile adoptate pentru asigurarea salubrităței, siguranței și moravurilor. Art. 24— Aceste regulamente se vor alcătui de patron, și se vor aproba de ministrul industriei și comerțului care va examina observațiunile muncitorilor, primite în cursul termenului de 15 zile, cît acest regulament trebue să stea afișat în atelier sau fabrică înainte de a fi trimis ministrului. Observațiunile muncitorilor se vor transmite sau direct ministerului sau inspectorilor industriali, cari vor examina și refera ministerului. Numele muncitorilor reclamanți, nu pot fi divulgate. Ministerul industriei introduce orice modificări în regulamente. Orice modificare a regulamentului trebue și ea să stea afișată în atelier timp de 15 zile înainte ca ministerul de industrie să se pronunțe. Modificările relative la salubritate, siguranță și moralitate, cînd sînt impuse de ministru, intră în vigoare din ziua afișării. Pentru atelierul sau fabrica, care nu are regulament, se va aplica regulamentul ce ministerul va elabora. Inspectorii industriali ca și orice delegat al guvernului au intrare liberă în localurile afectate întreprinderei Ei au asupra executărea legilor și regulamentelor o de aproape priveghere, propun orice modificare, în regulamentele de atelier și constată orice contravențiuni. CAPITOLUL V BIROUL DE PLASARE. Art. 25—Camerile de comerț vor îngriji ia la reședința fiecărui județ să înființeze, sub controlul lor, un birou de plasare pentru muncitori, meseriași și funcționari comerciali și industriali, cari caută de lucru, ca și pentru patronii ce caută muncitori. Aceste birouri administrate de Camerile de comerț și funcționînd în localul Camerei, vor corespunde între ele pentru a putea totdeauna fi în măsură să știe în ce parte a țarei este lipsă de muncitori și unde pot fi ei găsiți.Toate aceste științe vor fi centralizate la ministerul de industrie. Un regulament va determina modul funcționării acestor birouri-Cheltuelile făcute cu administrarea acestor birouri, se vor înscrie în bugetul comunelor în care aceste birouri ființează. CAPITOLUL VI CASE DE AJUTOR Art. 26. — Fiacare fabrică sau atelier va îngriji să aibă o casă de ajutor, pentru cazul de boală a muncitorului, femeii sau copiilor lui, nașterea unui copil și moartea muncitorului, femeii sau copiilor lui. Aceste case se vor organiza după următoarele norme: Muncitorul sau impiegatul va contribui cu cel mult 2 la sută din salarul sau, fără ca cotizația să aibă vreodată de bază un salar mai mare de 2000 lei anual. Patronul va contribui cu o sumă identică. La această casă vor merge amenzile la cari muncitorii vor fi amendați conform prezentei legi, cum și alte venituri ce fabrica sau atelierul le-ar abandona. Casele de ajutor dau muncitorului sau impiegatului următoarele ajutoare: a) Ajutor de 5 la sută din salariu pe timpul cît va fi bolnav fără ca acest timp să treacă peste 12 săptămîni și fără ca ajutorul să se scoboare vre odată sub un leu pe zi. Femeia însărcinată este considerată bolnavă, o lună înainte și o lună după facere. b) Doctor și medicamente gratuite, lui, femeei și copiilor lui. c) Ajutoare pentru înmormîntarea muncitorului, femeei sau copiilor lui, cite 50 de lei. d) Ajutoare pentru nașterea unui copil 30 de lei. Muncitorul care se găsește cel puțin 10 zile în fabrică are dreptul la aceste ajutoare, afară de acelea pentru nașterea unui copil, ce nu se poate obține de cît dacă se găsește în fabrică de cel puțin trei luni. Art. 27. — Nu au drept la ajutoare, impiegatul sau muncitorul» care și-a atras intenționat boala, acei cari au luat parte la certe, bătăiî, șii mai ales acei a căror boală a fost provocată din cauza beției. Cei cari au simulat o boală,vor restitui Casei de ajutor, dublu sumelor cu cari au fost ajutați; ele i se vor reține din salar. Dacă un atelier sau o fabrică, din cauza micei lor importanțe, nu sunt în stare să organizeze atari case, atunci mai multe ateliere sau fabrici se vor putea uni spre a face atare casă. Art. 28. — Ministerul Industriei va hotărî definitiv asupra modului cum casele de ajutor au să fie organizate, cum și asupra tuturor chestiunilor ce se referă la ele. Statul poate crea cu veniturile specificate mai sus, o casă de ajutor pentru toată țara. Administrația acestei case se va face de ministerul industriei, conform art. 48. Excedentele veniturilor asupra cheltuelilor acestei case, se vor întrebuința în creare de instituții muncitorești. ----------------muncitorilor din sala Dacia de Duminică și Luni; pentru acest lucru am fost licențiat din lucru. Am credința că veți da publicității această scrisoare pentru ca să poată trage toate concluziile lucrătorii asupra celor ce au de așteptat din partea patronilor, și pentru ca aceștia să afle că cu fapte de acestea neomenoase de a ne lipsi depline pe noi și pe copiii noștri nu fac decît să ne împingă și mai mult în lupta pe care o ducem. Mulțumindu-vă vă salut respectos PLINGERI — MUNCITOR CONCEDIAT — D-le director, 12 Ianuarie, 1910. — vm cu profund respect a vă ruga să binevoiți a da publicitățeî o faptă odioasă a cărei victimă sunt eu subsemnatul Costică Ionescu, de meserie zidar, lucrînd la construcția ministerului lucrărilor publice. Avînd conștiința de lucrător care țin să-mi îmbunătățesc soarta am luat cu plăcere parte la întrunirile Costică Ionescu Str. Poșta Veche No. 14 informalinal 9 Av Temșit in ordinea clasificației: pentru postul de judecător de tribunal, d. Ghețu I. Ion. Postul de judecător de ocol, d.miv. Ionescu P. Pastion, Nicolescu Napoleon N., Mateescu; 1. Ion, Cernălteanu H. Ion, Albu I. Ap., Ionescu G. G. Constantinescu Șt., Stambuleanu Chr., Teodorescu G. D., Gafenicu N. G., G.Iâgorescu D., și Vernescu Gh. Pentru magistralii stagiari de tribunal d.mî. Vrinceanu I. V„ Brănescu I. I., Scriban R. Tr. Dumitrescu-Drăguț Gh. și Mitescu Ion. Pentru magistralii stagiari de judecătorie de ocol d.mî. Petr’rescu Gh. Ion, Bărbulescu Gh., Ciuncu Gh., Stanovici T. Stavri, Urbeanu Al., Kivu I. C. Safirescu, Aurel, Popp Gh., Georgescu T. Ion, Rătescu Paul, Ionescu C. Emil, Leon P. Ștefan, Neacșu P. L. Avramescu P. P, Neacșu I. Coman, Porumbarii R. M. Constantinescu S. Gh., Popovici I. Ion, Tanasescu, Sp., Ionescu St Ion, Manea A. Iacob, Rogojinski Victor, Bursanescu Ion, Marinescu D. Petrescu Demetru și Popescu Leonida. Mai mulți locuitori din satele Belu și Progresul, pendinte de comuna Jilava, -au rugat printr’o cerere pe d. D. Manu, dirigintele școalei de bănți din Dudești, ca prin sfaturile d.sale să se înființeze o bancă populară, după cum a înființat Pecea din Dudești în anul 1904, și în adevăr, în ziua de Bobotează, neobositul învățător nu a cruțat nici timp și trecînd peste orice piedici, a pus bazele băncii populare „Progresul muncii”, cu 62 membrii, cari au subscris un capital de 4890 lei. Urăm prosperitate băncii, iar meritul incontestabil al numitului învățător vorbește de la sine. Societatea ,,Luceafărul“ a personalului casei Gr. Capșa, va da splendidul sau bal anual în saloanele „Liedertafel“ Joi 14 Ianuarie a- c. sub patronagiul d-lui Ștefan Capșa-Expoziția de pictură a d.lui S. Sanielaviicî, s’a instalat în palatul Ateneului sala Exarcu. Se știe că s’a luiat inițiativa ridicărei unei cruci, în Tîrgoviște, pe locul unde a fost ucis Tudor Vladimirescu. D-na S. Gheorghiu Amdronescu (Smara), a ținut,cu autorizația ministerului, în sala gimnaziului "Văcărescu din Tîrgoviște, o conferință de pe urma căreia s’a încasat suma de lei 40. Pînă acum s’au primit următoarele sume din listele de subscripții: Lista No. 181 încredințată dintrî di r. al liceului din Bârtad 9lej; lista No. 154 d-luj director al liceului din T.-Severin 3 lei; lista No. 195 d-lui general Grig. Crăiniceanu 55,50 lei; lista No. 117 d-lui căpitan Gheorghe Andronescu- 13 lei; lista No. 103 marca Epiharia 20 lei; lista No. 65 încredințată drill Virgiliu Barăscu, avocat 19,50 lei; lista No. 143 d-lui Sassu Constantin 1 lei; lista No. 710 d-lui Bucur Gheorghiu-Focșani 11,20; lista No. 14 d-lui Pavel Vasilescu, Gara Dolha&ca 6 lei; lista No. 57 încredințată d-lui Alex. Cantacuzino (Alex.) 40 lei. Sînt rugate toate persoanele cari au liste de subscripție ale înapoi,a cît mai curând. Listele primite urmează a se publica. Regimentul II Romanați No. 19, avînd vacant un post de maestru armurier, doritori chial ocupa pot să-și adreseze de pe acum actele la reședința regimentului în Caracal. Joi 14 Ianuarie ac orele 9 seara d. Gh. Ghibănescu profesor din Iași, și fost deputat, va dezvolta în sala Ateneului din București conferința sa , tratînd despre: Rolul etnic al marei proprietăți. Conferențiarul legînd marea chestiune a proprietatei de legiuirile moderne va arăta întrucît marea proprietate a slujit la formarea sufletului națiunei prin lărgirea bazei națiunei jos. Încolțind ideia latinității sus. Guardul de artilerie cl. I Buiculescu Alex se numește în funcțiunea de contabil în materii la depozitul regional de arme din Craiova, în locul guardului de artilerie cl. IDrăgănescu Dumitru. Elevul Osman C-tin din cl. III-a a gimnaziului militar Craiova se șterge din controale pe ziua de 1 Ianuarie 1910 după cererea familiei. ADEVERUL Cartelul pielarilor și tăbăcarilor IVINDU-SE NEÎNȚELEGERI INTRE CARTELAȚI, PIELEA SE EFTENEȘTE! Se știe că astă-vară, fabricanții de pielărie și tăbăcărie din Capitală și țară, porniseră o campanie pentru formarea unui cartel, care avea ca scop scumpirea pielei și in special a talpei, care e mai mult confecționată la noi. Inițiatorii au fost fabricanții din Capitală și noi am semnalat la timp mediul de a lucra al acestora. Fabricanții aleseseră un comitet de acțiune, care avea însărcinarea să meargă în toate localitatile din țară unde există fabrici de tăbăcărie și pielărie și să stabilească au fabricanții cartelul pentru a se putea setumpi pielea și talpa. Cartelul a durat, o bucată de vreme și de pe urma lui au avut să sufere in primul rînd micii meseriașî și, firește, că nici publicuil nu ciliga de pe urma acestei confisiunî, căci i se urca cu încă ceva bugetul, in aceste timpuri, cînd viața e și așa destul de scumpă. —Spre bucuria populațiune,î insă, suntem astăzi în măsură să an’unțăm că s’au ivit neînțelegeri între carteliștî și că, ca consecință, prețul confecțiunilor va scădea în curund. Primul care a dezertat din vartei e d. Füldermann, fabricant de pielărie din Moldova, iar ca rezultat al acestui fapt, e că și în Capitală unii dintre cartelați au început să scoboare prețul pielei și a talpei. — Alb. O dramă bizară — IN JURUL SINUCIDERII DIN P.NEAMȚ — FOCȘANI, 12 tanuarie.— Știrea sinuciderea comerciantului Tar nența-pf din P. «Neamț a produs în orașul nostru o impresie din cele mai stranii.De altfel nu importanța și nici singularitatea cazului au interesat opinia publică din Focșani, ci faptul că această sinucidere în mod fatal se leagă de o coincidență bizară. Ea reta prospătea,za amintirea unei tragedii dare a avut aci un trist răsutnet pe timpuri și căreia nenorocirea din P.Neamț pare a-I oferi astăzi o semnificație ciudată. Zit Sunt mai mulți ani de -atunci.Un tînăr medic, inteligent și foarte simpatic, se stabilise în Focșani. Era d-rui Goldenstein. îndatoritor și afabil, tînărul medic era totdeauna în fruntea inițiativelor frumoase și își cîștigasie tn scurtă vreme o mare popularitate în oraș. Pe vremea aceia, muncitorii evvrei emigrînd în massă spre Aumerica, d-rul Goldenstein era tot, deatuia în mijlocul grupurilor de>, emigranți. El se căsători la Focșani cuici domnișoară, actuala doamnă Tainențapf din P.Neamț. Părea că nici un nour nu tulbura seninătatea acestei căsnicii pe care toată lumea o considerat ca una din cele mai fericite. Intr’o dimineață însă, se veste în oraș că tînărul dr. Golden*stein este în agonie. Ca fulgerul știrea pătrunse la toate păturile populațiunea și un adevărat pelerinaj avu loc la casa nefericitului medic. Ce se întâmplase . Se afirma la început că medicul voind să experimenteze un medicament, s’ar fi otrăvit. Se afirma chiar că el a declarat, câl și-a cauzat răul prin imprudență. Medicii curanți au avertizat autoritățile și, în fața acestora din urmă, d-rul Goldenstein, nu a mai ascuns cauzele intime, ci a mărturisit că în urma unei certe violente cu... .soacră-sa, — situație în care era pus adese or! — a căpătat un dezgust adînc de viață, și, pentru a sfîrși mai repede, a înghițit mai multe pastile de sublimat corosiv. . * După cîteva zile de suferinței cumplite, victima unei căsnicii nefericite și a propriei sale senzibilități se stinse, lăsînd în urmăți un regret unanim în toate cercurile, căci pretutindeni unde acești om era cunoscut, era iubit și au pradat. Și acum al doilea soț al foastei doamne dr. Goldenstein se simu,«cide și el. Coincidența aceasta bizară am produs o vie discuție în localitate și am ținut și noi s’o relevăm.. Radu * ■ --------*-------- i Mizeria la Ploești -------- I PLOEȘTI, 13 Ianuarie. — In urma apelului făcut de noi in nuumărul de eri, pentru ajutorarea nenorocitei familii a bolnavului zugrav Bică, din strada Verel No. 1, d. Jean Rosenzweig, președintele societății „Șoimer Israel“ i-ai trimis acasă trei sute de chilograme lemne tăiate. Subscripția deschisă de d-na Margareta P« Ginta continuă. ----------------Stavăr I FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ Masca Roșie *♦*•••••« (LE MASQUE ROUGE) ' Roman sie senzație ❖#<##> de Cr. Le Faure. CAP. 1 Omul plîngea. De două ceasuri sta pe patul de fier al baracei, cu coatele pe genunchi și cu fruntea în mâini, zdrobit, nimic cu Mobilierul sărăcăcios al casei ambulant-« punea acestei disperări întunecate un cadru de de**» sare fără steaman. El se compunea din strictul necesar, o măsuță lipită de perete, două scaune de palmier, un scăunel de copil, iar într’un colț un sătuleț de lemn. Asta era totul.. . Se simțea însă că fusese o vreme cînd baraca fusese mai bogat mobilată; că între pereții de sejndurî, frumos lucrați, trebuise să se scurgă o viață mai îmbelșugată, mai luxoasă, decît acuma. Un pas greu făcu să tresară scărișoara <«. afară, care da la o ușe îngustă, pe care aproape îndată o zguduia o împunsătură brutală. Omul se ridică repede și își șterse cu o mînă nervoasă lacrimile cari i se înșiruiau pe obraz. Alergă la o oglinjoară agățată de peretele de gînduri și se uită o clipă la fața lui turburată, la gura lui sucită de disperare. — Nu ! nu !îngînă el. Se auzi o a doua lovitură. — El, da ! strigă el, o, clipă, pe dineu . Repede își udă mîinile într’un vas cu apă, se spălă, încercînd să-și înfrăgezească puțini fata umflată. Apoi strigă : — Intră ! Ușa se deschise și se ivi liniei de colos. •— Tu ești, servnci ? ce vrei ? Cellalt zîmbea batjocoritor și aricios, uitîndu-se la convonbitorul său cu o privire în care strălucea o bucurie räu ascunsă. — A venit negustorul de bucate. — Ce vrea ? Servici diete din umeri. — Știu foarte bine, aia și tot aia , spune că dacă nu-î plătești factura îndată, n’o să-ți dea tustăzi fîn. — Să facă cre.a vrea ; i-am spus să aștepte, dacă n’are răbdare, treaba lui. Caii n’au mîncat ori decît o porție și am văzut cu ce greutate ați lucrat aseară. — Ce pot să fac ? N’o să le dau pielea mea pentru o văz.Colosul se lovi în piept cu un mare gest dramatic : — Totuși, cînd aî inimă, e dureros să vezi animalele suferind. — N’avea grije bunul meu Kerincî, de astăzi n’o să mai aî de ce le purta milă. Căci sunt vînd’uți. — Vînduți ! Dar reprezentațiile 7 — S’a sfîrșit cu ele, declară omul. „Circul parizian“ și-a trăit traiul. Fața colosului exprimă o ■adîncă încremenire. — Dar noi, artiști! ! noi rămînem pe drumuri ! crezi că merge așa ? — Nu poate să meargă altfel. Nici pumnii tăi strînși, nici răgetele tale n’o să schimbe celvia în ceea ce este. — Dar banii cari ni se datoresc. — O să-I plătesc din vînzarea cailor, răspunse celalt. Julies Barrillet n’a așezat nici odată pe nimeni cu măcar un ban. El a străbătut lumea cu reputația de om cinstit și speră să moară fără datorii. „Acuma ești lămurit ei liniștit. Du-te de du răspunsul meu negustorului de fîn și spunem să de aci la ceasurile patru, cînd o să-i plătesc. Fiindcă Kervici nu părea hotărît să se urnească, Barillet îl întrebă, încruntînd sprincenile : — Ei, n’ai auzit ? — Iertare, dar nu s’ar putea să fiu plătit acuma ? — Nu se poate. N’are să vie să ia caii decît după amiază. Nu știu pe ce vreme. — Păi, vezi, eu am întâlnire cu James Dikson acuma ca să mă învoesc cu el pentru intrarea mea la „Universal Circus“. Barillet strînse buzele, dar se putu stăpîni și răspunse cu o nepăsare prefăcută — N’am nevoe să-ți vezi leafa în buzunar ca să-ți priețuiască Dikens coapsele și spinarea. O să mai dai pe aci, asta e. — Dar, vezi.... Directorul „Circului parizian” se îndreptă asupra colosului și privindu-l cu răceală în fundul ochilor : — Hai, repede, cară-te ! ordonă el : dacă nu, o pățeși ! ști! că pumnii tăi nu m-au înfricoșat niciodată și că am niște clești în cari nu e bine să cazi. Desigur, vorbele astea aduceau aminte vreo tubăceală bună în care norocul nu fusese de partea colosului, căci ochii acestuia se aprinseră și un zimbri urît trecuse buzele lui de brută. — Iți spusesem eu ’atunci că n’o să fie cu bine, zise el, vezi c’am avut dreptate . Se întoarse pe călcîie și plecă, spunînd : — Să ai întrupa ta, pe „Ursul Uralului“ și să nu fac! avere, zou că trebue să n'a! norob ! Ușa se închise în dosul colosului. Barille începu să se învârtească turbat prin baracă. Adevărul e că de cîteva luni avea un nenoroc îngrozitor. La început, se abătuse o boală peste animalele sale și întrr’o lună trebuise să se dezbare de toată menageria lui. .... Veterinarul spusese că pricina e calitatea proastă a carnei, lucru nedovedit, căci Barillet se speriase de cheltuiala autopsiei, cheltuială care, de altfel, nu i-ar fi adus nici un folos, căci se afla atunci în Mexic și nu avea cum să urmărească pe furnizorii păcătoși. Pe urmă venise rîndul la două din gimnasticii săi, care, în urma unui accident pe cînd se învîrteau prin aer, ceruseră să i se dezilieze contractul. In sfîrșit, caii savanți pe cari îi dresase cu atîta greutate, arseseră într’un incendiu. Barillet sfîrșise prin a,pune acest nenoroc pe seamă releî voințe Și nevasta luî îi cam împărtășise părerea. Dar degeaba se căzniseră să afle pe acel cari îi nenoroceau astfel : nu găsiseră nimic. De altfel, tot atîte,era , urmările nu erau mai puțin amare, disperate. Era ruina, mizeria ! Barillet avu un gest de turbare. Mizeriai pentru dînsul nu prea era mare lucru. Era bărbat, știa ce vrea să zică a trage pe dracu de coadă. Dar nevasta lui dragă, mica lui Sinevra! Să-l silească la lipsuri! pe ele cari de ani și de ani munciseră atîta și din greu! La gîndul vieței ce avea să ducă de acum înainte un văl de sînge i se urcă în față și ideile cele mai nebune îi zburau prin cap, ca niște fluturi negri și siniștri A!de i-ar fi cu putință să le dea niște și bucurii cu singele sau, n’ar sta o clipă la îndoială ! Dar acum ce să facă? Ce mijloace de luptă îî rămîneazi! In acest moment o fetiță de șeaser șeapte ani intră în baracă. Plînsă, ea alergă la Barillet, strigînd: — Tăticule, un om rău vrea să iți caii, — Ce zici?! exclamă directorul „Circului parizian“, prinzînd sati» în brațe ca s’o sărute cu dragoste. — Colo, în grajd, desface caii, îl ia, și știți, și pe Blaid, poneiul pe care mi l’ai dat mie„Tăticule, spune-mî de ce mî-1 iar înapoi? Desigur, pînă în clipa aceia Bariíolet nu se uitase prea mult la ce-i pot vestise fiica sa, dar urechia îî fu izibită de un sgomot care-î afase bilegarea de seamă-Alergă la mica platformă, care «,« ridica în fața ușei baracei. — Hei! dar ce e asta? urlă el sărind jos, pe peronul de lemn. (Va urma,"«