Adevěrul, ianuarie 1910 (Anul 23, nr. 7299-7327)

1910-01-14 / nr. 7310

Jouî 14 Ianuarie 1910 Marele teles 111901 Str. Regală 6, București . * .­­ DIRECȚIUNE NOUA Complect renovat.—.Iluminat electric Toate subițe încălzite Camere (SI Ea 2­9« SUS Antreprenor : S. Cotnăreanu Antreprenorul Marelui Hotel Traiasat iași Bonboanele Orien­­ta­le parfumează admirabil grura și distrug ori­ce miros urît,al gurei, provenit din tutun, dinți stricați sau stomac deranjat Cereți numai bonboane orien­tale. Marca semiluna cu stea. CUTIA 50 KAKI ia Dragwerli și Farmacii Cofetăria „Unirea --------N. THEOFILESCO —­Strada Carol 41 și 58. — Telefon 20­15 SPÉCI ALIT AȚI s __ Homlîoaia© flue Ma>. JLet 4,50 J>ațtes Farcies „ „ *5. — Huron «'luces „ „ 5.— Pftilserici și SSiseei­ți Hsai M ®. S^ei 4 Lique puri toate felurile Litru Lei 2.60 —Cozonaci și renumite la Cornuri cu nuci și cu mac— Șampania „PELIȘOR“ 3.50 butelia VICHY A SE FERI DE CONTRAFACERI GEBET! UNA DIN TREI­­ SU­­RSE DUPE ORDOMANTA MEDICULUI. Sna>le,*n4en Ah'obstoi nț,n*im rtw»i'i și Fxpni­ l. wmrwwidl DE ARENDAȚI B'ihr Men fve moșia Tătărăști din județul Teleor­man? proprietatea D-nei Irina Câmp­ineanu, întindere apro­ximativ 4000 pogoane teren cultivabil, “I Depărtarea una oră de gă­rile Miroși și Balaciu. ” Amatorii se vor prezenta­­ în ziua de 1 Februarie 1910 orele 11 dim. în Calea Victo­riei No. 145, unde se va ține li­citațiunea. Ofertele vor fi în­soțite și de garanția prevă­zută în condițiunile arendatei Cari condițiuni se pot vedea în orice zi de lucru între ore­­le 8—10 dim. și 12—2 p. m. în str. Biserica Popa Chisu­ 3. A "»"árut AGENDA de BIROU „SAMITCA“ ~--r-.myw: pe anol 1^10 «-• •ca afu­tând pentru fiecare zi a anului câte o jumătate de pagină pentru notițe cu date ca­­lendaristice, cum și o anexă cu un materia­ ,intensiativ foarte bogat și de mare intere­s pentru orice birou comercial și industrial unde va aduce servicii prețioase. 1 Agenda de birou „samitca“ elegant cartonată, costă Lei 3.50 plus 60 boi, pentru transport și recomandație. Se expe­diază cu ratpburi sau contra­mandat poșta, adresat editorilor 1. Sai­.­Va si fi. Rara?. Omînvii. D-tonul Samaran Medic secundar al Serviciului de BOLI VENERICE și SIFILIS din Spitalul Colentina. lansațf. în această specialitate de la & — 8 Diagnosticul Sifilisului prin examenul sîngelui (Reacția Wassermann-Bauer-Hecht). —Str. Patrașen Todst 27— Primul Institut Medical de Fr­umusețe și Fototerapie condus de Olt LEÖIE FStiEOTOI! Fost asisten­t ai Ci­dicelor din Sab­in și Florența Specialist în Boli de Piele și Vene­rice, Vindecarea Coșilor, Pete, Pis­trui, Îndepărtarea perilor de pe o­­braz, Boalele părului și Unghiilor, Indreptarea nasurilor turtite, a Cicatricelor, etc., fără operație și fără durere Vindecare Lupusului, Exa­menul slugoiul p. sifilis Emiți. Sersân Fraselin 14 Sanator Dr. Liiithlen WIEN­­ VIII, Auerspergstrasse 9 Pentru Boale de Piele, Bășică și Rinichi. Toate operațiunile și cosme­tice. Terapie cu Röntgen. Radium și Lumină. Director: Dr. Linth­ley, docent la Universitățea din Viena. Prosp. gratis. Reclama estimul comnertulii și s/? * NAFE « DELANGRENIER - Cele mai plăcute și mai eficace dintre Pectorale în contra­­­­r Tusei, Guturaiului și Bronșitei .^ est Paris, Sifilisul, Soarele venerice, Piele și Păr (căderea părului cal­­viția seboreică) etc., sunt tratate — Do­c­torul Th. Stefănesci Specializat in clinicele doctorilor Brocq si Laboarand din Paris Consulte. 2-4 LLC.4CI Si Or. i.MIUSCH 08 la Facu­ltatea din Paris fost elev al profesoruluifoi­rnier Boalele de Piele și Sifilis BOALELE PASULUI Calea Victoria­ 120 (lingă bis. Hibă) Consult. 8—10 a. m. și 2—c.p.m­. CASA DE SCHIMB NL FUELS Hi­careții, Strada LIPSCANI No. 1 Noul Palat Dacia Clmp. Vitjrî 4%, «aia amar. IGOSIel 92 66]­ Mp -1% . . 1905 a. fc 92 75 931— 46/„ Rentă internă 91 50 91 4"/c Oblig. esmi.­­b­Jîurești j 87 25 87 50 5 °/, „ Jud. și Comenale lOr 75 102 25 4>/2 . . . . 93 80 94 15 5% Ser. t unc. rurale 98— 98 30 4. . . 88 50 89 — 5% , . nrb. Bu. 9710 97 30 5'7e . . „ iași 96— 96 50 5% Bonuri Rurale 98— 98 50 Ac. n­. Națională 1325 — 4350 — , Agricola 465 — 475 — . . Si Buc 145— 155 — „ „ Dacia Rom. 785 — 795 — „ „ naționala 990 —1000 — Cor. val. auatr. 105 50 106 50 Mărci germane 124 50 125 50 lanc. franceze 10125 102 — „ italiene 1011— 102 — . rnbl birti' 267­— 272 — De la 23 Aprilie 1911 de arendat non »ESTI 9 (TUTOVA) 9 trei sferturi de oră departe de gara Tutova. O întindere totală 2300 fălci. Regiunea I.a. A se adresa D-lui Const. Mille, la „A­­dveĕrul.­Pentru încheere , bilanțuri și ținere de registre cîte­va ore pe zi, se oferă comptabil rutinat. Adresa Ca­rol Schulder et Comp., sub A. S. I APE NATURALE PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ­I Specialist în: Carterul spectacolelor Mercuri 13 Ianuarie — DIN STRĂINĂTATE ROMA.— Leoncavallo, autorul lui Fagn­acci, care triumfă actualmente la marea operă din Paris, e sărbăto­rit astăzi în mod strălucit la Roma, Maia, premieră în trei acte, se re­prezintă la teatrul Gostanzi și face serie. Subiectul piesei e scris de d- Paul de Chandens și la reprezentația ei Krascagni conduse în persoană or­chestra­ Muzica sublimă a Maiei plăcu așa de mult în­cît suveranii Italiei ce asistau la reprezentație într-o lojă chemată pe Leoncavallo și îl felici­tară cu căldură în­ mijlocul p­răda­niilor entuziaste ale publicului-Rolul Mamai fu creat de d-na Ema Carelli, o figură cunoscută pe scena teatrului nostru. Celelalte roluri fură ținute de tenorul Grassi și de bari­tonul Borghhése. PARIS.— La teatrul Palais-Royal s’a jucat de ună­ seară ,,L’éprouvet­­te“, vodevil în trei acte, de d-nii Henri Kéréal și Albert Barre-Subiectul piesei, deși cam ușura­­tec nu e prea riscant ca situații-Piesa a plăcut și mai cu seamă decorurile și toaletele artistelor au fost superbe. LA NOI în Capitală.— De Sanctis, conti­nuă seria pieselor sale așa de aplau­date, la teatrul Lyric, d­upă care va urma din nou­ reprezentațiile așa de iubite ale trupei Davila. Astă­ seară se reprezintă la teatrul Național Prostul de Fulda, cu d-ra Eug. Ciuc­urescu, în rolul d-rei Lucy Hensel. TEATRUL NAȚION­AL:. — Se va juca comedie în 5 act­e de Ludwig Fulda, traduși*, de d-na Roi­a Nădejde. TEAT­­RIEL MODERN - Compania lirică romina Grigoriu. Se va juca Sfata A* îi d­ sa A* și B* și 5 îs­i operetă în 3 acte. TEATRUL UEOZ ¥ PM*ESCU, (fost Lyric).— Reprezentație dată de trupa i­­taliană cu A. de Sanctia. Se va juca Soția d­octoriaiui, comedie în 5 acta de ÎS. Z arab. »1 dl. CIRCUE SIDOLI. — In fiecare seară reprezentație dată de Circul regal roman Cesar Sidoli. Sala „vîrSu­l cu coș?“.— In toate se­rile Ealeidoscop și teatru de varietății sub direcția d-lui Karl Römer. Expoziț­iune permanentă de pictură și sculptură romina în localul revistei „Arta“ din strada Lascar Catargi No­u deschisă în toate zilele de la 9 dim. pînă la 9 seara, intrarea liberă. Toate operele de artă se vor schimba în prima Dumi­nică a fie­rcărei luni. TEATRUL BULEVARD.^ In toate serile reprezentațiuni date de teatrul Oeser. Teatru­­le Varietăți Imperial St. Cîmpineanu 16. In toate serile reprezentațiuni pentru familii, program cu totul nou, debutează pentru prima oara Emil Haupt primul comic german,Iulian, primul și cunos­cutul comic roman, creatorul scenelor de mahala, Noel șfi­m-He Desanges, es­­centric duet parizian, Rene d­’Orleams, romancieră franceză, WaRarka, comic german și alți artiști nouă angajați Duminicile și sărbăt­rile Mattheii cu 50 bani intrare generală. Castelul de Flori. — Cine­matograf. Bal mascat. Satu Olimpia.—Teatru de varietăți. Cinematograful „V­o 1 t­a . — (Str. Doamnei No. 7).—Reprezentațiuni zilni­ce cu tablouri nouă și variate. Din Cernăuți o întrunire de protestare A STUDENȚILOR RUHEINI — Conflictul Iorga-Lupu . Se știe că nu de mult, s­-a iscat un conflict grav între cărui Fie­rea- Lupu­, directorul centralei băncilor­­ sătești­­ din Bucovina, și d. Nico­l­ae Iorg­a din București. Conflictul a luat­ naștere din­­ cauză că în revista „Nea­mul ro­­râbnesc“ a apărut un articol în care se critica în mod aspru pro­cedarea d-rului Lupu în chestia aren­dărea pădurilor aparținînd a_ is­o­ci­ați­unil­or romi naști. In acel articol, care­­ emana deja un student bucovinean, se repro­șa d-rulul Lupu că ar­ fi ignorat interesele rom­înilor, arendînd pădurile unui­ evreu. D-rul Lu­p­u a trimi­s „Neamului românesc“ o rectificare, care însă i-­a­­ fost publicată. Cuprins d­e indignare, d-rul Lupu a adre­sat d-lui N. Iorga o carte poștală deschisă,­­conțin­înd cîteva cuvin­te ofensatoare. Studențimea romînă universi­tară din Cernăuți, a fost infor­mată despre aceasta, și imediat a convocat și ținut o­­ adunare­, în care­­ a protestat în contra­atitu­dine­ .d-rului Lupu în chestia a­­cestui conflict. Studenții au expediat­­ apoi d.lui Iorga la București o adresă de simpatie: - ----------------­ ECOURI Citim în :,Mercure de France"• de la 16 ianuarie, sub semnătura d-lui L'Marcel Montandon, aprecia­tul­­ colaborator al acestei cunos­­­cute reviste: ,fUmoristul Amargo­­ continuă să înțepe prostiile și ciudățeniile con­cetățenilor săi; l’Indépendance Roumaine, un­d­e se află, e un post bun de observație , dar satirele și epigramele sale nu sunt răutăcioa­se­, ci năzuesc „ridendo“,— dacă năzues­c — să îndrepte moravurile și cele Cîteva glume din ultimul volumaș ilustrat vor provoca de­sigur mai multe rîsete decît s­u­­părărî‘‘. cruntî Almanah­ul „Adevĕrul” și „BunlinBața”, ziarelor de PROECT DE LEGE pentru contractul mini­cel și asigurări pentru muncitori (Urmare) Tariful lucrurilor, al căror preț trece peste prețul costului, va fi a­­probat la fiecare 3 luni de minister. Autorizația va fi revocată, ori de cîte ori cooperative muncitorești de consum s’au constituit, sau cînd pa­tronul a abuzat de autorizația dată. Art. 2. — Dacă pe­îngă salariul fix, muncitorul are și o parte în beneficiu, patronul va fi obligat să procure muncitorului putința de a controla, care e partea ce i se cu­vine. Cînd salariul depinde de măsură­toare, cîntărire, în fine de o verifi­­care oare­care avînd determinarea cantităței, calitatea lucrului, munci­torul are dreptul să controleze aces­te operațiuni prin el sau mandata­rul sau­­ care nu poate fi de­cît un alt muncitor din stabiliment. Măsurătoarea mancei nu se poate face fie pentru greutate, fie pentru lungime, suprafață, capacitate, soli­ditate, de cît prin mijloacele arăta­te în legile, cari organizează siste­­­mul nostru de măsuri și greutăți. Art. 13. — Salariul este datorit pe tot timpul cît muncitorul a fost menținut la dispoziția patronului, sau pe locul muncei, sau a casei, sau aiurea și pus în imposibilitate de a lucra prin faptul patronului. Art. 14. — Reținerile făcute din salariul muncitorului, cu titlu de garanție nu pot să se urce la mai mult de 1-10 din fiecare plată. Aceste garanții nu pot sta în de­pozitul patronului de­cît pînă cînd totalul acestor rețineri n’au trecut peste salariul unei luni. Odată această cifră depășită, pa­tronul va depune garanția la o casă de bancă din localitatea indicată de părți, sau în caz de dezacord acolo unde judele de ocol va hotărî. Art .15. — Creanțele muncitori­lor pentru plata muncei lor ca și a­­cele pentru garanție sînt privilegia­te înaintea ori­cărei alte creanțe, pentru timp de 7 luni din ziua de cînd au devenit exigibile. Art. 16. — Lucrătorul trebue să aibă respect de patron, să îndepli­nească lucrul cu îngrijire confor­­mîndu-se ordinelor și instrucțiuni­lor­­ patronului, sau aceluia care-l reprezintă. Răspunde­ de reaua executare a lucrului, răspundere care încetează odată cu predarea lui, de greșeli și de întrebuințarea abuzivă a mate­rialelor și uneltelor. — Trebue să respecte cuviința și bunele moravuri. Să evite toate ce poate compro­mite siguranța lui, a colaboratorilor săi și a celor de al treilea. Să înapoieze patronului, materia­lul neîntrebuințat ca și uneltele ce i-au fost încredințate, fără să răs­­punză de deteriorările datorite uză­­rei. El nu se poate înlocui prin altul fără co­nsimțămîntul patronului și în acest caz, cel care îi ia locul răs­punde față de patron ca și față de toți ceilalți, de propriile lui greșeli iar acțiunile se îndreaptă deci și contra înlocuitorului Art. 17. —­ Fiecare muncitor an­gajat pe un timp determinat sau cu bucata» este obligat să aibă un li­bret ce i se va da fără taxe de au­toritatea comunală, a locului unde domiciliază. In acest libret, semnat de mun­citor se va arăta mumele, pronumele eiatea, locul naștere­ și locul unde a mai lucrat. Fără un atare libret muncitorul nu poate fi angajat la lucru. Patronul e dator să înscrie data intrărea și eși­rea din lucru a mun­citorului ca și ori­cari alte în­scrieri la cari legea l’ar obliga. Un atare libret nu se poate reține de patron.­­ Pe acest libret se va Înscrie reținerile ce se vor fi făcut muncitorului pentru casele de aju­tor și bătrînețe, etc. Aprecieri și afirmațiuni relative la muncitor și munca lui, nu se pot înscrie de nimeni în librete; înfrîn­­gerea acestei­­ dispoziții, ca și reți­nerea libretului de către patron, dau drept muncitorului ,la daune. El poate să obțină imediat un libret de la primărie. Pe libret va fi tipărită legea pen­tru contractul muncei, ca și ori­ce alte legi relative la­­ organizările muncei. CAPITOLUL III DESFIINȚAREA CONTRACTULUI Art. 18. — In lipsă de contract verbal sau scris relativ la ter­menul pentru care el s’a făcut­, angajamentul e considerat făcut, fără termen, adică pentru o du­rată Ind­efinitivă. Tot așa și în cazul cînd con­tractul­­ a avut termen care a ex­pirat și­­ părțile­­ au continuat să-l execute, fără a fixa un nou ter­men. Muncitorul ca și pa­tron­ul nu poate rupe contractul, înainte d­e termenul stipulat prin el dacă contractul e cu terimen, înainte­­ de terminarea­ lucrului, dacă contractul e cu bucata, în­­nainte de a se fi înștiințat unul Pe altul, cu cel puțin 7 zile, dacă contractul e fără termen și nu conține un termen de preaviz; prin dorința unei părți cînd­­­ con­tractul i s’a făcut fără termen­­ și există un motiv legal de desfiin­țare. Art 19. — Patronul sau munci­torul care contravine acestor dis­poziții, va pl­ăti jumătate din­­ sa. Shriul cuvenit P­entru termenul ce rămâne să curgă după con­tract sau pentru termenul de preaviz, fără ca această plată să depășească salariul pentru o săp­­tămînă. In caz de prejudiciu dovedit, se pot obține daune mai mari, cari însă nu pot fi cumulate, cu Indemnitățile de cari s’a vorbit mai sus. Acest articol nu se aplică la­ da­ta­ cînd, fiind­ vorba de o lucrare determinată, părțile au prevăzut o indemnitate pentru desființa­rea ilicită a angajamentului In acest­ ca­z, stipulațiunea ca ,și cifra daunelor, vor fi­­ reci­proce, cu toate dispozițiile con­trare. Aceste daune sunt prelevate a­­supra salariului, așa după cum s’-a arătat mai sus. Art. 20. — Patronul sau șeful întreprindere!,4pot desființa con­tractul fără preaviz;­­Cînd muncitorul l’a amăgit la încheerea contractului prin li­­m­bre­te sau certificate lașe; Cînd îî cauzează cu intențiune un prejudiciu material in timpul s­au cu ocazia ex­ecutărei man­cei, cînd se face vinovat față de­­ el sau de personalul Întreprin­dere­, de un act de necinste, de loviri sau injurii, cînd se face vinovat de fapte imorale, ca și atunci cînd prin imprudența lui compromite siguranța casei, sta­bilimentului sau muncei. Cînd muncitorul s’a pus în grevă. Art. 21. — Muncitorul poate desființa contractul fără prea vis. Cînd patronul sau cel ce nu înlo­­cuește s’au prepușii lui, se fac vinovați față de­­ și, de acte de necinste, loviri, injurii, cînd mo­ralitatea muncitorului este pusă în pericol. Cînd șeful întreprinderei îi cauzează cu intenție un prejudi­ciu, în timpul sau cu ocazia muncei. Cînd sănătatea sau siguranța muncitorului este expusă la pe­ricole pe cari acesta nu le putea­­prevedea în momentul concluziu­­nei contractului. Cînd șeful întreprindere­ lipse­ște de la obligațiunile sale rela­tive l­a execuțiunea contractului. Fem­eea­ muncitoare, locuind în fabrică la­­ șeful întreprinderei, are facultatea să rezilieze con­tractul, atunci­­ cînd fe­meea șefu­lui întreprinderei, sau o­rî-ce ui­tă femee care diriguia ’atelierul sau fabrica la­ epoca incheerei contractului, a murit sau s'a re­tras. Art.­ 22. — In ambele aceste ar­ticole, fără prejudiciul daunelor ce reciproc părțile pot cere una de la alta. Contractul nu poate fi desființat, «dacă de la petre­cerea faptului, care­­ poate îndritui pe o parte să­ ceară aceasta, au trecut 2 zile lucrătoare. CAPITOLUL IV REGLEMENTE DE ATELIER Art. 23. — Ori­ ce atelier, fie că ar aparține industriei private fie că ar "aparține autorităților pu­­­­bli­ce, din moment ce are­­ cel pu­țin 10 muncitori, tr­ebue să aibă un regulament de atelier, scris în romîneșt­e. Prin decizia ministerială, a­­ceasta obligație se poate întinde și la întreprinderile cari au ttral puțin de 10 muncitori. Se exceptează de la obligația unui regulament de atelier, în­treprinderile industriale sau co­munale, în care șeful lucrează cu familia care locuiiște cu ele sau unde muncitorii trebue să fie considerați ca servitori. In aceste regulamente se va a­­răta: felul muncei, modul de­­ a angaja al muncitorului, orele de intrare și eșire, modul plătea, d­acă e cu ceasul,­­ziua, bucata­­sau întreprinderea, modul­­ măsu­rătoarei sau controlului, cînd plata se face cu bucata sau în­treprinderea, drepturile și d­ato­­riile personalului de supraveghe­re, cazurile cînd se pot sau nu pronunța amenzi, cari se vor în­casa pentru casele de ajutor; cu­timea amenzilor, cari nu pot trece pe fiecare zi peste 1­­ din 5 din sala­riul zilnic, cu rezerve pentru ins­pectorii muncii, de a putea anula amenzile räu pronunțate, cu a­pel la ministru din partea­ șefului întreprindere­, muncitorii se pot adresa ministrului în­ contra a­­menzilor. Cazurile în cari nu e ne­voe de urî preaviz de concediu Ajutoarele prime ce trebuesc date muncitorilor, în­­ caz de ac­cident. Măsurile adoptate pentru asi­gurarea salubrităței, siguranței și moravurilor. Art. 24— Aceste regulamente se vor alcătui de patron, și se vor apro­ba de ministrul industriei și comer­țului care va examina observațiunile muncitorilor, primite în cursul ter­menului de 15 zile, cît acest regu­lament trebue să stea afișat în ate­lier sau fabrică înainte de a fi tri­mis ministrului. Observațiunile muncitorilor se v­or transmite sau direct ministerului sau inspectorilor industriali, cari vor e­­xamina și refera ministerului. Numele muncitorilor reclamanți, nu pot fi divulgate. Ministerul industriei introduce ori­ce modificări în regulamente. Ori­ce modificare a regulamentului trebue și ea să stea afișată în atelier timp de 15 zile înainte ca ministe­rul de industrie să se pronunțe. Modificările relative la salubri­tate, siguranță și moralitate, cînd sînt impuse de ministru, intră în vigoare din ziua afișării. Pentru atelierul sau fabrica, care nu are regulament, se va aplica re­gulamentul ce ministerul va elabora. Inspectorii industriali ca și ori­ce delegat al guvernului au intrare li­beră în localurile afectate întreprin­­derei­ Ei au asupra executărea legilor și regulamentelor­­ o de aproape prive­ghere, propun ori­ce modificare, în regulamentele de atelier și constată ori­ce contravențiuni. CAPITOLUL V BIROUL DE PLASARE. Art. 25­—Camerile de comerț vor îngriji i­a la reședința fiecărui ju­deț să înființeze, sub controlul lor, un birou de plasare pentru munci­tori, meseriași și funcționari comer­ciali și industriali, cari caută de lu­cru, ca și pentru patronii ce caută muncitori. Aceste birouri administrate de Camerile de comerț și funcționînd în localul Camerei, vor corespunde între ele pentru a putea totdeauna fi în măsură să știe în ce parte a ța­rei este lipsă de muncitori și unde pot fi ei găsiți.Toate aceste științe vor fi centra­lizate la ministerul­­ de industrie. Un regulament va determina mo­dul funcționării acestor birouri-Cheltuelile făcute cu administra­rea acestor birouri, se vor înscrie în bugetul comunelor în care aceste bi­rouri ființează. CAPITOLUL VI CASE DE AJUTOR Art. 26. — Fiacare fabrică sau a­­telier va îngriji să aibă o casă de a­­jutor, pentru cazul de boală a mun­citorului, femeii sau copiilor lui, nașterea unui copil și moartea mun­citorului, femeii sau copiilor lui. Aceste case se vor organiza după următoarele norme: Muncitorul sau impiegatul va contribui cu cel mult 2 la sută din salarul sau, fără ca cotizația să aibă vreodată de bază un salar mai mare de 2000 lei anual. Patronul va contribui cu o sumă identică. La această casă vor merge amen­zile la cari muncitorii vor fi amen­dați conform prezentei legi, cum și alte venituri ce fabrica sau atelie­rul le-ar abandona. Casele de ajutor dau muncitoru­lui sau impiegatului următoarele a­­jutoare: a) Ajutor de 5 la sută din salariu pe timpul cît va fi bolnav fără ca acest timp să treacă peste 12 săptă­­mîni și fără ca ajutorul să se sco­­boare vre­ odată sub un leu pe zi. Femeia însărcinată este conside­rată bolnavă, o lună înainte și o lună după facere. b) Doctor și medicamente gratui­te, lui, femeei și copiilor lui. c) Ajutoare pentru înmormîntarea muncitorului, femeei sau copiilor lui, cite 50 de lei. d) Ajutoare pentru nașterea unui copil 30 de lei. Muncitorul care se găsește cel puțin 10 zile în fabrică are dreptul la aceste ajutoare, afară de acelea pentru nașterea unui copil, ce nu se poate obține de cît dacă se gă­sește în fabrică de cel puțin trei luni. Art. 27. — Nu au drept la ajutoa­re, impiegatul sau muncitorul» care și-a atras intenționat boala, acei cari au luat parte la certe, bătăiî, șii mai ales acei a căror boală a fost provoca­tă din cauza beției. Cei cari au simulat o boală,vo­r restitui Casei de ajutor, dublu su­melor cu cari au fost ajutați; ele i se vor reține din salar. Dacă un atelier sau o fabrică, din cauza micei lor importanțe, nu sunt în stare să organizeze atari ca­se, atunci mai multe ateliere sau fabrici se vor putea uni spre a face atare casă. Art. 28. — Ministerul Industriei va hotărî definitiv asupra modului cum casele de ajutor au să fie or­ganizate, cum și asupra tuturor chestiunilor ce se referă la ele. Statul poate crea cu veniturile specificate mai sus, o casă de aju­tor pentru toată țara. Administrația acestei case se va face de ministe­rul industriei, conform art. 48. Excedentele veniturilor asupra cheltuelilor acestei case, se vor în­trebuința în creare de instituții muncitorești. ----------------­muncitorilor din sala Dacia de Du­minică și Luni; pentru acest lucru am fost licențiat din lucru. Am credința că veți da publi­cității această scrisoare pentru ca să poată trage toate concluziile lu­crătorii asupra celor ce au de așteptat din partea patronilor, și­­ pentru ca aceștia să afle că cu fap­te de acestea neomenoase de a ne lipsi de­pline pe noi și pe copiii noștri nu fac de­cît să ne împingă și mai mult în lupta pe care o du­cem. Mulțumindu-vă vă salut respec­tos PLINGERI — MUNCITOR CONCEDIAT — D-le director, 12 Ianuarie, 1910. — vm cu pro­fund respect a vă ruga să bine­vo­iți a da publicitățeî o faptă odioasă a cărei victimă sunt eu subsemna­tul Costică Ionescu, de meserie zi­dar, lucrînd la construcția ministe­rului lucrărilor publice. Avînd conștiința de lucrător care țin să-mi îmbunătățesc soarta am luat cu plăcere parte la întrunirile Costică Ionescu Str. Poșta Veche No. 14 informalinal 9 Av Temșit in ordinea clasifica­­ției: pentru postul de judecător de tribunal, d. Ghețu I. Ion. Postul de judecător de ocol, d.miv. Iones­cu P. Pastion, Nico­­le­scu Napoleon N., Mate­escu; 1. Ion, Cernălteanu H. Ion, Albu I. Ap., Ionescu G. G. Constantines­­cu Șt., Stambuleanu Chr., Teodo­­rescu G. D., Gafenicu N. G., G.Iâgo­­rescu D., ș­i Vernescu Gh. Pentru magistralii stagiari de tribunal d.m­î. Vrinceanu­ I. V„ Brănescu I. I., Scriban R. Tr. Dumitrescu-Drăguț Gh. și Mi­tescu Ion. Pentru magistralii stagiari de judecătorie de ocol d.m­î. Petr’res­­cu Gh. Ion, Bărbulescu Gh., Ciun­­cu Gh., Stanovici T. St­avri, Ur­­beanu Al., Kivu I. C. Safirescu, Aurel, Popp Gh., Georg­escu T. Ion, Rătescu Paul, Ionescu C. E­­mil, Leon P. Ștefan, Neacșu P. L. Avram­escu P. P, Ne­a­cșu I. Coman, Porumbarii R. M. Cons­­tanti­nescu S. Gh., Popovici I. Ion, Tan­ase­scu, Sp., Ionescu St Ion, Manea A. Iaco­b, Rogojinski Vic­tor, Bursanescu Ion, Marinescu D. Petr­escu Demetru și Popescu Leonida. Mai mulți locuitori din satele Belu și Progresul, pendinte de comuna Jilav­a, -au rugat print­r’o cerere pe d. D. Manu­, dirigintele școalei de bă­nți din Dudești, ca prin sfaturile d.sa­le să se înfiin­țeze o bancă populară, după c­um a înființat Pe­cea din Dudești în anul 1904, și în adevăr, în ziua de Bobotează, neobositul învăță­tor nu a cruțat nici timp și tre­­cînd peste orice piedici, a pus bazele băncii popu­lare „Progre­sul muncii”, cu­ 6­2 membrii, c­ari au subscris un capital­­ de 4890 lei. Urăm prosperitate băncii, iar meritul in­contestabil al numitu­lui învățător vorbește de la­ sine. Societatea ,,Luceafărul“ a perso­nalului­­ casei Gr. Capșa, va da splendidul sau bal anual în saloa­nele „Liedertafel“ Joi 14 Ianuarie a- c. sub patronagiul d-lui Ștefan Capșa-Expoziția de pictură a d.lui S. Sanielaviicî, s’a instalat în­ pala­tul Ateneului sala Exarcu. Se știe că s’a luiat­ inițiativa ri­­dicăr­ei unei cruci, în Tîrgoviște, pe locul unde a fost ucis Tu­dor Vlad­imirescu. D-na S. Gheorghiu Amdronescu (Smara), a ținut,­­cu autorizația ministerului, în­­­ sala gimnaziului "Văcărescu din Tîrgoviște, o con­ferință de pe urma­­ căreia s’a în­casat suma de­ lei 40. Pînă acum s’au primit următoa­rele sume din listele de subscrip­ții: Lista No­. 181 încredințată dintrî di­ r. al liceului din­ Bârtad 9lej; lista No. 154 d-luj director al liceului din T.-Severin 3 lei; lista­ No. 195 d-lui general Grig. Crăiniceanu 55,50 lei; lista No. 117 d-lui căpitan Ghe­orghe An­drones­­cu- 13 lei; lista No. 103 marca Epi­­hari­a 20 lei; lista No. 65 încredin­țată drill­ Virgiliu Barăscu, avo­cat 19,50 lei; lista No. 143 d-lui Sa­ssu Constantin 1 lei; lista No. 710 d-lui Bu­cur Gheorghiu-Focșani 11,20; lista No. 14 d-lui Pavel Va­­silescu­, Gara Dolha&ca 6 lei; lista No. 57 încredințată d-lui Ale­x. Cantacuzino (Alex.) 40 lei. Sînt rugate toate persoanele cari au liste de subscripție a­le îna­­po­i,a cît mai­­ curând. Listele pri­mite urmează a se publica. Regimentul II Roman­ați No. 19, avînd vacant un post de ma­estru armurier, doritori­ chial o­­cupa pot să-și adreseze­­ de pe a­­cum actele la reședința regimen­tului în Caracal. Joi 14 Ianuarie a­­c­ orele 9 seara d. Gh. Ghibănescu profesor din Iași, și fost deputat, va dezvolta în sala Ateneului din București conferința sa , tratîn­d despre: Rolul etnic al marei proprietăți. Conferențiarul le­­gîn­d marea chestiune a proprietatei de legiuirile moderne va arăta întru­cît marea proprietate a slujit la for­marea sufletului națiunei prin lăr­girea bazei națiunei jos. Încolțind ideia latinității sus. Guardul­­ d­e artilerie cl. I Buicu­­lescu Alex­ se numește în funcțiu­nea de contabil în materii la depo­zitul regional de arme din Craiova, în locul guardului de artilerie cl. I­­Drăgănescu Dumitru. Elevul Osman C-tin din cl. III-a a gimnaziului militar Craiova se șterge din controale pe ziua de 1 Ianuarie 1910 după cererea familiei. ADEVE­RUL Cartelul pielarilor și tăbăcarilor IVINDU-SE NEÎNȚELEGERI INTRE CARTELAȚI, PIELEA SE EFTE­­NEȘTE! Se știe că astă-vară, fabricanții de pielărie și tăbăcărie din Capi­­­tală și țară, porniseră o campa­nie pen­tru formarea unui cartel, care avea ca scop scumpirea pie­­­lei și in special a talpei, care e mai mult confecționată la noi. Inițiatorii au fost fabricanții din Capitală și noi am semnalat la timp mediul de a lucra al a­­cestora. Fabricanții aleseseră un comi­tet de acțiune, care avea însărci­­narea să meargă în toate localit­­atile din țară unde există fa­brici de tăbăcărie și pielărie și să stabilească au fabricanții car­­­telul pentru a se putea setumpi­ pielea și talpa. Cartelul a durat, o bucată de vreme și de pe urma lui au avut să sufere in primul rînd micii meseria­șî și, firește, că nici pu­­blicuil nu ci­liga de pe urma a­­cestei confisiunî, căci i se urca cu­­ încă ceva bugetul, in aceste timpuri, cînd viața e și așa des­tul de scumpă. —Spre bucuria populațiune,î insă, suntem­ astăzi în măsură să an’unțăm că s’au ivit neînțelegeri între carteliștî și că, ca conse­­cință, prețul confecțiunilor va scădea în curund. Primul care a dezertat din var­­tei e d. Füldermann, fabricant de pielărie din Moldova, iar ca re­­zultat al acestui fapt, e că și în Capitală unii dintre cartelați au început să scoboare prețul pielei și a talpei. — Alb. O dramă bizară — IN JURUL SINUCIDERII DIN P.­NEAMȚ — FO­CȘANI, 12 tanu­arie.— Știrea sinuciderea comerciantului Tar n­ența-pf din P. «Neamț a produs în orașul nostru o impresie din­ cele mai stranii.­­De altfel nu importanța și nici singularitatea­­ cazului au intere­sat opinia­ publică din Focșani, ci faptul că­­ această sinucidere în­ mod fatal se leagă de o coinci­­dență bizară. Ea reta prospătea,­za amintirea unei tragedii dare a avut aci un trist răsutnet pe tim­­puri și căreia nenorocirea din P.­Neamț pare a-I oferi­­ astăzi o­ semnificație ciudată. Zit Sunt mai mulți ani de -atun­ci.­­Un tînăr medic, inteligent și foarte simpatic, se stabilise în Focșani. Era d-rui Goldenstein. îndatoritor și afabil, tînăru­l medic era totdeauna­ în fruntea i­­nițiativelor frumoase și își cîști­­ga­sie tn­­ s­curtă vreme o mare­ popularitate în oraș. Pe vreme­a aceia, muncitorii ev­vrei emigrînd în m­assă spre Au­meri­ca, d-rul Goldenstein era tot, deatuia î­n mijlocul grupurilor de>, emigranți. El se căsători la Focșani cui­ci domnișoară, actuala doamnă Tainența­p­f din P.­­N­eamț. Părea că nici un nour nu tul­­bura seninătatea­­ acestei căsnicii pe care toată lumea o considerat ca una din cel­e mai fericite. Intr’o dimineață însă, se veste în oraș că tînărul dr. Golden*­stein este în agonie. Ca fulgerul știrea pătrunse la toate păturile populaț­iunea și un a­devărat pelerin­aj avu loc la­ ca­­sa nefericitului medic. Ce se întâmplase . Se afirma la început că m­edi­­cul voind­ să­­ experimenteze un­ medicament, s’ar fi otrăvit. Se a­­­firma chiar că el a declarat, câl și-a cauzat răul prin imprudență. Medicii cur­anți au avertizat­ autoritățile și, în fața acestora din u­rmă, d-rul Goldens­tein, nu­ a mai ascuns cauzele intime, ci a mărturisit că în­ urma unei­­ certe violente cu... .soacră-sa, — situație în care era pu­s­­ adese­­ or! — a căpătat un dezgust ad­înc de viață, și, pentru a sfîrși mai repede, a înghițit mai multe pa­s­­tile de­­ sublimat corosiv. . * După cîteva zile de suferinței cumplite, victima unei căsnicii nefericite­­ și a propriei s­ale senzi­­bilități se stinse, lăsînd în­­ urmăț­i un regret unanim în toate cercu­­rile, căci pretutindeni unde acești om era cunoscut, era iubit și au prad­at. Și acum al doilea soț al foastei doamne dr. Goldenstein se simu,«­cide și el. Coincidența aceasta­ bizară am produs o vie discuție în localita­­te și am ținut și noi s’o relevăm.. Radu * ■ --------*-------- i Mizeria la Ploești -------- I PLOEȘTI, 13 Ianuarie. — In ur­­ma apelului făcut de noi in nuu­mărul de eri, pentru ajutorarea­ nenorocitei familii a boln­avului zugrav Bică, din strada Verel No. 1, d. Jean Rosen­zw­eig, președin­­tele so­cietății „Șoimer Israel“ i-ai trimis acasă trei sute de chilo­­­gra­me lemne tăiate. Subscripția deschisă d­e d-na Margareta P« Ginta continuă. ----------------­Stavăr I FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ Masca Roșie *♦*•••••« (LE MASQUE ROUGE) ' Roman sie senzație ❖#<##> de Cr. Le Faure. CAP. 1 Omul plîn­gea. De două ceasuri sta pe patul de fier al baracei, cu coatele pe genunchi și cu fruntea în mâini, zdrobit, nimic cu­ Mobilierul sărăcăcios al casei ambulant-« punea acestei dispe­rări întunecate un cadru de de**» sare fără steaman­. El se compunea din strictul necesar, o măsuță li­pită de perete, două scaune de palmier, un scăunel de copil, iar într’un colț un sătuleț de lemn. Asta era totul.. . Se simțea însă că fusese o vre­me cînd baraca fusese mai bogat mobilată; că între pereții de sejn­durî, frumos lucrați, trebuise să se scurgă o viață mai îmbelșuga­tă, mai luxoasă, de­cît acuma. Un pas greu făcu s­ă tresară scărișoara <­«.­ afară, care da la o ușe îngustă, pe care aproape în­dată o zguduia o împu­nsătură brutală. Omul se ridică repe­de și își șterse cu o mînă nervoasă lacri­mile cari i se înșiruiau­ pe obraz. Alergă la o oglinjoară agățată de peretele de gînduri și se ui­tă o clipă la fața lui turburată, la gura lui sucită de disperare. — Nu ! nu !­în­gînă el. Se auzi o a doua lovitură. — El, da ! strigă el, o, clipă, pe dineu . Repede își udă mîinile într’un vas cu apă, se spălă, încerc­înd să-și înfrăgezească puțini fata umflată. Apoi strigă : — Intră ! Ușa se deschise și se ivi lin­iei de colos. •— Tu ești, servnci ? ce vrei ? Cel­lalt zîmbea batjocoritor și aricio­s, uit­îndu-se la convonbito­­rul său­ cu o privire în care stră­lucea­­ o bucurie räu ascunsă. — A venit negustorul de bucate. — Ce vrea ? Servici diete din umeri. — Știu foarte bine, ai­a și tot a­­ia , spune că d­acă n­u-î plătești factura îndată, n’o să-ți dea tus­­tăzi fîn. — Să facă cre.a vrea ; i-am spus să­­ aștepte, dacă n’­are răbda­­re, treaba lui. Caii n’au mînca­t ori de­cît o porție și am văzut cu ce greutate ați lucrat aseară. — Ce pot să fac ? N’o să le dau pielea mea pentru o­ văz.­­Colosul se lovi în piept cu un mare­ gest dramatic : — Totuși, cînd aî inimă, e du­reros să vezi animalele suferind. — N’avea grije bunul meu K­er­­incî, de astăzi n’o să mai aî de ce le purta milă. Căci sunt vînd’uți. — Vînd­uți ! Dar reprezenta­țiile 7 — S’a sfîrșit cu­ ele, declară o­­mul. „Circul parizian“ și-a trăit traiul. Fața colosului exprimă o ■adîn­­că încremenire. — Dar noi, artiști! ! noi rămî­­ne­m pe drumuri ! crezi că merge așa ? — Nu poate să meargă altfel. Nici pumnii tăi strînși, nici ră­getele tale n’o să schimbe celvia în ceea ce este. — Dar banii cari ni se datoresc. — O să-I plătesc din vîn­zarea cailor, răspunse celalt. Julies­­ Bar­rillet n’a așezat nici odată pe ni­meni cu măcar un ban. El a stră­bătut lume­a cu reputația d­e om cinstit și s­peră să m­oară fără datorii. „Acuma ești lămurit ei liniștit. Du-te de du răspunsul meu ne­gustorului de fîn și­­ spunem­ să de aci la ceasurile patru, cînd o să-i plătesc. Fiind­că Kervici nu pă­rea ho­­tărît să se urnească, Barillet îl întrebă, încruntînd sprincenile : — Ei, n’ai auzit ? — Iertare, dar nu s’ar put­ea să fiu plătit acuma ? — Nu se poate. N’are să vie să ia caii de­cît după amiază. Nu știu­ pe ce vreme. — Păi, vezi, eu am întâlnire cu James Dikson acuma ca să mă în­­voe­sc cu el pentru intrarea mea la „Universal Circus“. Barillet strînse buzele, dar­­ se putu stăpîni și răspunse cu o ne­păsare prefăcută — N’am nevoe să-ți vezi leafa în buzunar ca să-ți priețuiască Dikens coapsele și spinarea. O să mai dai pe aci, a­sta e. — Dar, vezi.... Directorul „Circului parizian” se îndreptă asupra colosului și privindu-l cu răceală în fundul o­­chilor : — Hai, repede, cară-te ! ordonă el : dacă nu, o pățeș­i ! ști! că pumnii tăi nu m­-au înfricoșat nici­odată și că am niște clești în cari nu e bine să cazi. De­sigur, vorbele astea aduceau aminte vre­o tubăcea­lă bună în care norocul nu fusese de partea­­ colosului, căci ochii acestuia­­ se aprinseră și un zimbri urît trecu­se buzele lui­­ de brută. — Iți spusesem eu ’atunci că n’o să fie cu bine, zise el, vezi c’a­m avut dreptate . Se întoarse pe călcîie și ple­că, spunînd : — Să ai în­trupa t­a, pe „Ursul Uralului“ și să nu fac! avere, zou că trebue să n'a! norob­ ! U­șa s­e închise în dosul colosu­lui. Ba­ri­lle începu să se învâr­tească turbat prin baracă. Adevărul e că de cît­eva luni avea un nenoroc îngrozitor. La început, se­­ abătuse o boală peste animalele­­ sale și întrr’o lu­nă trebui­se să se dezbare de toată menageri­a lui. .... Veterinarul spusese­ că pricina e calitatea proastă a carnei, lu­cru nedov­edit, căci Barillet se speriase de che­ltuiala autopsiei, cheltuială care, de altfel, nu i-a­r fi­­ adus nici un folos, căci se afla atun­ci în Mexic­­ și nu avea cum să urmărească p­e furnizorii pă­cătoși. P­e urmă venise rîndul la două din gimnasticii săi, c­are, în urma unui­­ accident pe cînd se învîrteau­ prin aer, ceruseră să i se dezilie­ze contractul. In sfîrșit, caii savanți pe cari îi dresase cu atît­a greutate, arseseră într’un incendiu. Barillet sfîr­șise prin a,­­pune­­ acest nenoro­c p­e seamă rel­eî vo­ințe Și nevasta luî îi cam împăr­tășise părerea. Dar de­geaba­­ se căzniseră să a­­fle pe acel cari îi nenoroceau ast­fel : nu găsiseră nimic. D­e altfel, tot atîte,­­era , urmă­rile nu erau mai puțin amare, disperate. Era­ ruina, mizeria ! Barillet avu un gest de turbare. Mize­riai pentru dîn­sul nu prea era mare lu­cru. Era bărbat, știa ce vrea să zică a trage pe dra­cu de coadă. Dar nevasta lui dragă, mica lui Sinevra! Să-l silească la lipsuri! pe ele cari de ani și de ani munciseră a­tîta și din greu! La gîndul vieței ce avea să­­ ducă de acum înainte un văl de sînge i se urcă în față și ideile cele mai nebu­ne îi zburau prin cap, ca niște flu­turi negri și siniștri­ A!­­de i-ar fi cu putință să le dea niște și bucurii cu singele sau, n’ar sta o clipă la îndoială­ ! Dar acum ce să facă? Ce mijloace de luptă îî rămîneazi! In acest moment o fetiță de șeaser șeapte ani intră în baracă. Plînsă, ea alergă la Barillet, stri­­gînd: — Tăticule, un om rău­ vrea să iți caii, — Ce zici?! exclamă directorul „Circului parizian“, prinzînd sati» în brațe ca s’o sărute cu dragoste. — Colo, în grajd, desface caii, îl ia, și știți, și­­ pe Blaid, poneiul pe care mi l’ai­­ dat mie­„Tăticule, spune-mî de ce mî-1 iar înapoi? De­sigur, pînă în clipa aceia Bariío­let nu se uitase prea mult la ce-i pot vestise fiica sa, dar urechia îî fu izi­bită de un sgomot care-î af­ase bile­garea de seamă-Alergă la mica platformă, care «,« ridica în fața ușei baracei. — Hei! dar ce e asta? urlă el să­rind jos, pe peronul de lemn. (Va urma,"«

Next