Adevěrul, mai 1910 (Anul 23, nr. 7415-7445)

1910-05-01 / nr. 7415

Sîmbăta 1 Maiu 1910 Ultimele 16 zile Duminecă 16 Main a. c. SE VA FACE IN PUBLIC Cu cea mai mare rigurozitate, de către reprezentantul Camerei <Je­fi Comerț din București Tragerea marelor premii —= „DIMINEAȚA” eee— compuse din: -Imobilul din Capitală " -­I- Sir toisiota urichii N?7~, Str. Rütan Timuíi Liberă de ori­ce sarcină. — 5 odă­, curte și grădină Doua linii de tramway (Calea Rahovei și Ni{c Stere) n­. 100 Ceasoarnice Roscopi[ patent cele mai precise, de la cea mai mare fabrică di Gene­va --------------­in. garnitură mobilă de salon, special com­andată la Marele Magazin de Mobile „CONSUM“ din Strada Doamnei No. 9 ------*— IV. 50 abonamente la ziarul „Adevărul“ Toți abonații participă cu bonurile rămase necîștigă­­­toare la tragerea următoare a CASEI DIN BRĂILA și a celorlalte premii în valoare de Lei 50.000 Costul abonamentului . Pe un an lei SO, cu dreptul la 26 cupoane de participare, pe 6 luni lei 11, cu dreptul la 11 cupoane ; 3 luni lei 6, cu dreptul la 4 cupoane. pe a găsit din cauza Calităților sale Excelente imitațiuni în fabricațiune, care se pun în comerț sub nume similare ca LISTAU FRESCO etc. sau alte denumiri De­oare­ce însă acest procedeu este reproba­bil, aceste imitațiuni, neavînd calitățile STOFEI PATENT „FRESCO“ Rugăm a observe marca originală Care trebue să o poarte toate stelele. — In România este înregistrată sub No. 5995/909 „FRESCO“ se găsește numai la singura postăvărie OL. fICHLEiliQER BUCUREȘTI și la croitorii de primul rang. Oferite gratuit abonaților ziarului A. GAGNIERE­S Co.,FRESCO LONDON. IAT ®., Joseph Balig (Carnaval de Venise) ‘ A■ Krainik Fiu t A. W. Hertz (Old England) Jomnișoră Germană Muzicală perfectă în limbele ranceză și slave, cântă loc ca educatoare într’o casă bună izrae­­lită. A se adresa Domnului LEO RAHN, Sofia, Bulgaria, Ulica Firotska 11. B FILX DE VÂNZARE Pupitre, birouri, mese, scau­ne, vitrine mari pentru expus achantilloane, lămpi pentru gaz aerian etc. la CREDIT PETROLIFER Str. Lipscani 10 Salting«, KeglHtrCa Trade Mark. ♦ Gregore Melic * V. Pangl . M. fY«iii.u>//i,Brăila-Focșani BUCUREȘTI, 27, Str. Doamnei Telefon 27/30 Corespondează provincia­l Primul institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea și procurarea de Ochelari și Pince-Nez Supli ultimele date științifice sub direcțiunea științifică a P-lui Dr. George D. FISCHER «Specialist In boale de octal Singurul Insti­tut ocu­istic spe­­cial pentru potri­vitul exact și sis­­tematic de OCHÎE I­ABI și PENCE­­NES condus de un doctor specialist în boale de ochi. In acest Institut-mo­­del se găsesc Sticlele cele m­ai fine, exact calculate, și fabricate anume, cu o deosebită a­­tențiune și solicitudine. Instalațiune deosebită de a­­paratele cele mai noi și de lumină făcute așa in cu­ alegerea ochelarilor se poate face și seara. Clienții au o sală de lectură care poate sta mai mult timp să ci­tească spre a se convinge dacă sticle­le alese na convin Consultațiuni fără plată numai pent alegerea ochelarlor, cari se cumpăra la cularium și în cazurile normale, adică în cori nu este nevoe de o examinare mai în­­delungată de Va oră. entru­ Pentru D-nii Avocați! Biroul de scris acte cu mașina —din Strada Sm­îrdan 51— Al D-șoarei ANNA ROPCEA­­ S’A MUTAT — PASAGIUL MACCA No. 8 MIS OHIO S’A MUTAT­­ VS Viena VIII. IAodigas­se No. 92 Consultațiuni cu celebritățile me­dicale și specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. Telefon 17005.1.membrii liga UUBti afla 6Ue­. Toas- vizita d-­ul general Crâiniceanu la Constantinopol — Report special — Ltrimnötrirea vizitei d-l­ul gene­­ral Crăiniceanu ia constantino­­pol ca ei căldura" cu care a fost primit de guvernul junilor turci, ne impune sarcina, de a insista în mod mai amânato ■asupra modu­lui cum­­ a fost primit ministrul nostru de războiu în capitala Turciei, lată darea de seamă pe care ne-o trimite în această privință corespondentul nostru din Cons­­tantinopol. D, 'general Crăin­­ceanul', care era însoțit de soția d-sale și de fiul său mai mic, a fost salutat la debarcaderul din Galata de că­tre d-nil I. Papiniu, ministrul nostru plenipotențiar,­­maiorul Razu, atașatul militar, I. P. Carp, prim-secretar de legațiune, I. Pă­­deanu, consul, și maiorul turc de stat-major Tewfik bey, atașat pe lîngă persoana d-lui general Crăi­­niceanu. O trăsură a palatului imperial,­ care pe tot timpul șederea minis­trului nostru de război d­in Cons­­tantinopol a fost pusă la dispozi­ția sa, aștepta la debarcader: în­dată după debarcare, d. general Crăinice­anjul, însoțit de maiorul Tewfik bey, atașat pa persoana sa, s'a dus de s-a înscris la pala­­­tul imperial Dolma Bagee, unde a fost primit de primul șambelan Lutfy bey. Apoi ,a făcut o vizită generalissimului Mahmud Șefker Pașa, în palatul Seraskieratului, unde au­ convorbit singuri mai bine de o oră și ceva. Dela minis­terul de räzboi, s’a dus la statul­ major general al armatei turcești unde s'a întreținut vreme mai în­delungată cu Izat pașa, șeful ma­relui stat-major, cu Izet Fuad Pa­șa, inspectorul cavaleriei corpu­rilor 1, 2 și 3 de armată, și cu colonelul Perten­key, șeful sec­ției I din statul major general. A dou­a zi d. general Crăinicea­­nuu, și-a depus carta de vizită la Yaver Pașa, comandantul corpu­­lui I de armată, apoi a trecut la ministerul marinei, pe Cornul de aur, unde a fost primit de minis­trul marinei cu muzica și garda de onoare. Ca plecare, s-a urcat în yachtul ministerului și a tre­cut în revistă mai mul­te vase de răzb­oiu, cari i-au dat onorurile cuvenite. După amiazî de general Crăini­­cșan­u a primit la hotelul Per­a Palace vizita ministrului de raz­boiul Mahmud Șefket Pașa. A treia zi, însoțit de d. Papiniu, a făcut vizită celorlalți miniștri, printre cari ministrului de exter­ne Rifaat Pașa, cu care s’a în­treținut timp mai mult. Seara a avuu­t loc la „Cercle d’Orient“, în onoarea d-lui gene­ral Crăiniceanu, un banchet, l’a can au luat parte d-nn­: Mah­mud Șefket Pașa, ministrul de răz­boiu, Izet Pașa, șeful statului-ma­­jor general, Hiurchid Pașa­, pri­­mul­ adjustant al Sultanului, Ya­ver Pașa, coman­­dantul corpului I de armată, Ion Papiniu, minis­trul nostru de la Constantinopol, Fevzi Pașa, șef de secție în mi­­nisterul de războiu, Zekü Pașa, comandantul diviziei II de infan­terie, Ali Refik Pașa și Ferid Pa­șa, șefii secțiilor de artilerie și infanterie din ministerul de răz­boiu, Fuad Pașa, secretarul gene­ral­­ al ministerului de războiu, Munir Pașa, șeful justiției mili­tare, Mahmud Pașa, sub-șeful statului major general, Nazif Pa­­șa, șeful jandarmeriei, Said Pa­șa, șeful secției cavaleriei, Said Pașa,­­Comandantul diviziei I de infanterie, colonelul H­assani Izet bey din armata de operații a cor­pului III de armată, Zia bey, șe­ful secției II din statul major ge­neral, locot.-colonel Halip bey, șe­ful statului major­­ al corpului I de armată, locot.-colomei Djevad bey,­­comandantul școalei de stat major, maiorul Tevfik bey, ma­iorul Razu, atașatul nostru mili­tar, căpitanii de stat major Kia­­zîm­­ bey și Nouri bey, adjutanți al ministrului de războiu. A patra zi d. general Crăini­ceanu trebuia să plece spre Cons­tanța,­ dar i s’a comunicat că sul­tanul Mehmed V Insănătoșindu­­se, dorește să-l vază Vineri, după Selamlik. In așteptarea acestei audiente solemne, d. general Crăi­niceanu a plecat la insula Prim­­kipo, unda a rămas plnă Joi sea­ra, cînd s’a reîntors la Constanti­­n­opol. Vineri a luat parte la Selamlik, care a av­ut loc la moscheea Vali­de de lângă palatul imperial Dol­ma Bagee, unde a fost obiectul unei deosebite atențiuni. După Selamlik, d. general Crainiceanu a fost primit de sultan în audien­ță, dîndu-i-se la intrarea In palat cuvenitele onoruri de garda de onoare. In cursul audienței, care a durat o jumătate de oră,— ser­vind ca dragoman Galib Pașa, mare maestru de ceremonii, — sultanul a conferit d-lui general Crăiniceanu marele cordon al or­dinului Osmaniei. După amiazi amiralitatea oto­mană a pus la dispoziția minis­trului nostru de război, un­ yacht special, spre a face împreună cu familia o escursie de plăcere pe Cornul de aur până la vestitul Eyiuth și apele dulci din Europa. Vineri seara a avut loc la le­­gațiunia Romîniei un banchet, la care au asistat mai mulți înalți demnitari turci în frunte cu ma­rele vizir Hakki Pașa, precum și turile schimbate între d. general Crăiniceanu și marele vizir au fost ținute în­tr’unn ton foarte cor­dial, ceea ce a produs a doua zi o impresie semnificativă în toate cerquiile diplomatice din Capita­la Turciei, in special s’a com­­an­­tat mult fraza marelui vizir, prin care își exprimă dorința de a a­­vea pe Roman­ ca amici eterni. Sîmbătă dimineața, intre orele " și 12, au­ avut foc pe cîmpia de l’a Mazlak manevre militare, exe­cutate de 16 batalioane de infan­teria, mai multe unități de cava­lerie și artilerie, manevre organi­­zate special in onoarea minis­­trului nostru de razboiu, care, In treacăt fie zis, a rămas încin­­tat de atitudinea și rezistența ar­matei turcești. Sîmbătă după amiazi, la orele 3, d- general Crăiniceanu a ple­cat cu vaporul „Principesa Ma­ria“ spre Constanta, diu­pă ce mai întîî a primit, prin generalul Har­­chid Pașa, un ftrt de sănătate și voiaj bun din partea sultanului Mehmed V. In toate cercurile politice și di­plomatice din Constantinopol se atribue vizitei d-lui general Crăi­niceanu o însemnătate excepțio­nală legîndu-se de dînsa chiar po­sibilitatea unei înțelegeri turco­­rom­ine cu caracter militar, care în mod fatal va trage după sine restabilirea unor raporturi politi­ce și economice din cele mai in­time între Turcia și Romînia. Desfășurarea evenimentelor vii­­toate va arăta dacă am av­ut sau nu o dreptate în aprecierile noas­tre. I. H. A. Cum e vremea Vineri, 30 Aprilie. IN ȚARA.—După amiază și seara a mai plouat bine în partea de sus a­­ orei și în cea centrală dintre R. Sărat și Vîlcea. In cele mai multe localități au fost manifestațiuni e­­lectrice, iar la Slănic (Prahova) și putină grindină. Timpul s'a mai încălzit puțin pretutindeni; tempe­raturile maxime au fost cuprinse între 27 la Bîrlad, Brăila și Buzău și 17 la Tg. Ocna, iar cele minime în­tre 15 la Brănești și 5 la Dorna. As­tăzi cerul mai mult acoperit­ la Gă­­ești suflă vînt tare de la­ rî. Presiunea atmosferică s’a mai coborît de ori cu 2 [UNK]—3 mm, găsindu-se în mijlo­ciu către 760 mm. A plouat în următoarele locali­tăți: Mamornița 4 mm, Dorohoiu 40, Botoșani 4, Hîrlău 14, Fălti­ceni 3, Tg.-Neamț 7, Tg.­Frumos 25, Iași 5, Panciu­-Dragomirești 8, Vasluiű 22, Bârlad 2, Galați 14, R.­Sărat 2, Armășești (Ialomița) 4, Ploești 19, Cîmpina 27, Sinaia 3, Rucăr 1, Cimpulung 8, Pitești 6, Călimănești-băi 2, Strehaia 1, Dumbrăveni­ 9, Cotnari 6, Negrești 26, Bîra 6, Ciochina 2, Iazu 5, Ur­­ziceni 1, Mizil 3, Monteoru 12, Slănic-Prah­ova 22, Suhaia 2 și Costești-Vîlcea 8. 1oi, 29 Aprilie. IN EUROPA.­­ Anticiclonul din­ nordul continentului a continuat a se accentua (Petersburg 774.3 mm) iar depresiunea din Italia și Adri­atica s'a întins spre vest, ocupînd Franța, Golful Gasconiei și canalul Mânecef, unde suflă vânl puternic dela W­ NW. A mai plouat mult în Franța și Italia, iar în celelalte părți ale continentului au fost ploi par­­țiale. Temperatura a crescut puțin mai pretutindeni. Un altar al muncei femeei, împo­dobit cu cele mai minunate țesă­turi și broderii, s’a deschis ora după amiazi într’una din sălile Ateneului. E expoziția societăței „Furnica“ așa de cunoscută prin minunatele ei lu­crări. La mese încărcate cu bluze, cor­doane, galoane, velnițe, țesături stră­vezii, vînd următoarele doamne din comitet: Sarmiza Alimănișteanu, Le­­cca, Rîmniceanu, Stroe Popescu, co­lonel Solacolu, Brăescu, Predescu, Catargi, Florescu, Păucescu, etc. Am remarcat subțirele cămășuțe brodate „ă jour" și point ancien ce vindea d-na Alimănișteanu, pungu­­lițele în mătase albă și orange de la masa d-nșî Ecat. Olănescu, galoa­nele artistice, în diferite culori, de la mesele d-nelor Florescu și Solacolu. Pe pereți felurite covoare erau ex­puse, uimitor de frumoase. X), d­eneral Crăiniceanu Buletin Meteorologic 30 Aprilie 1910 Furnizat de Casa MENU & C­ie Temperatura Caad­ora Cu înălțimea barometrică 765‘ m/m. Cerul noros. Barometrul staționar. Fazele Lunare:­­ Lună nouă. In Capitală a fost erl toată ziua timp frumos. Spre seară a căzut o trombă de ploaie cu piatră. Vînt dela Est. Curele de Piele Gebrüder Kraut Fal­rnu« 1/B ! Curele de Păr De Camilü și Balatai Gust. Kunz .1 G., Treuen !/S * — FARA CONCURENTA -Depozit permanent la Repr. General ARTHCR­ RYSER, București, R­oifel Carol II. ■ O mulțime imensă de cumpărători și vizitatoare au admirat expoziția. Pe Marțea viitoare e anunțată vi­zita reginei și a principesei Maria, sub al căror înalt patronaj e pusă societatea „Furnica" ^ r ral. Mișcarea de la lucrările publice La serviciul de navigație flu­vială s'a făcut următoarea miș­care: " Stănescu Ștefan, actual impie­gat clasa II-a, a fost­ înaintat a­­gent cl. III-a; Damian Anton, ac­tual impiegat cl. III-a, a fost în­­naintat impiegat cl. II-a; Rădu­­lescu Atanase, actual impiegat cl. Iv-a, a foSI înaintat impiegat cl. III-a. Petrovici August, actual impiegat cl. V-a, a fost înaintat impiegat cl. IV-a. D. George V. Sfetescu­ a fost nu­mit în postul vacant de impiegat. D. Grigorescu Grigore a fost numit impiegat la serviciul de poduri și șosele al județului Dîm­bovița. D. Vasile Neacșu, actual plan­tator la serviciul de poduri și șo­sele din județul Constanța, a fost numit în postul nou creat de im­piegat. APRILIS —30 zile— ZILE mai sunt prnn U­tragerea marilor premii acordate gratuit abonaților ziarului Dim­ineața,­ care se va face în ziua de 16 Main a. cr­. ip public, de către reprezentantul Camerei de Comerț din București. iquem­ spre Mlscare «% «W­ o *>/o 6 luni 1 an peste un an —(Carnete de economie)— Banca „Fortan»“ Si­trac­a Lipscani 10 Procesul Mior de la corpul instructorilor militari Ziua V-a INTEROGATORIUL D-LUI MAIOR NICOLAESCU Ședința se deschide la orele 9 di­mineața. Se continuă cu interogatoriul d-lui maior I. Nicolaescu, al treilea ca-inculpat. Adică d-sa continuă cu expunerea faptelor, arătând cu dea­­mănuntul, rolul ce Ta avut în toată afacerea. Spusese încă de e­l că primise postul de ajutor șef, adică ajutor al maiorului Chirițescu, Inspectorul militar școlar, du­pă propunerea a­­cestuia. A întocmit apoi regulamen­tul de aplicare al legei instrucțiu­nei militare in școli. A făcut demer­­surile pentru înjghebarea corpului instructorilor, cerând o parte minis­terului de razboiu, iar pentru majo­ritate, făcind publicațiuni prin pre­să. S’au prezentat peste 3.000 de sergenți și foști sergenți plutonieri, cari trebuiră concentrați In tabăra la Cotroceni. Toate măsurile necesa­re intreținerei, instrucțiunei, exami­­nărea unei atari mulțimi, le-a avut in­ grija d-sale. In tabăra la Cotroceni luase dis­­pozițiune prin ordine de zi, relativ la toate, amănuntele. Toate cele ne­cesare hranei și tabărei au fost adu­se, dar de cine s’a cumpărat și cum­ nu știe, pentru că nu avea nici o însărcinare In această privință, nu avea atribuțiuni bănești nici conturi nici socoteli. Oamenii au fost bine îngrijiți și nu au dus nici o lipsă, deși era pe vremea expoziției din 1906. Aceasta la prima concentrare. S’a făcut apoi o a doua concentrare. La conducerea ei nu am mai avut nici un rol. îngrijeam doar ca să scot fotografii de pe cîmpul instruc­țiunei, cari urmau să fie tipărite în cărți. Trecînd de la organizarea corpu­lui la cealaltă activitate, inculpatul continuă,, arătând că la 7 iulie 1906, căpitanul Calotescu, intră ca ajutor șef de corp, iar dlnsul rămâne șe­ful regiunei a­­ doua, cu serviciul un biurou­ inspectoratului. Nu făcea însă parte din cancela­­rie, dar știe tot ce se petrecea pe a­­colo, pentru că le observa. In Decembrie 19­06, știe­ că s-a ter­minat lucrarea cărților, iar cu dis­tribuirea lor a fost Însărcinat de­­functul guard Niculescu. La începutul anului 1907, d-sa a fost însărcinat cu funcția de ajutor al șefului, pentru că ministerul des­ființase postul d-sale din budget. A­­vea atunci direcția cancelariei, sar­cină foarte anevoioasă și pe care căutase să o îndeplinească cu­ mai conștiincios posibil. In luna Martie a aceluiaș an, a sosit primul man­dat. Mandatele în depășie erau în­casate de guardul Niculescu. In ce privește suma de bani re­zultată din vînzarea­­ cărților, guar­dul s’a socotit cu d. maior Chigu­es­­cU. La 18 Iulie 1907, Niculescu a dat maiorului 2­088 lei, rest din banii încasați, rămînînd­ ca eu să fiu­ în­sărcinat de atunci Înainte cu pri­mirea banilor rezultați din prețul cărților vindute. Pînă atunci însă mandatele poștale erau primite de d. maior Chirițescu. La 1 August, mi s’a dat o cheie de la partea de jos a cassei de fier unde nu se aflau bani ci numai chitanțe. Această predare nu s’a fă­cut prin vre-un act formal. Banii lî primeam și ti depuneam în cassă, iată’ fiind și d. Chirițescu, care la Început semna și d-sa un registru, mai apoi nu a mai semnat ci nu­mai eu operam. In Decembrie 1908 s’a făcut o Incheere a socotelilor cărților de către comptabili cu ma­iorul Chirițescu, pe care am iscăli­t-o și eu, fiindcă mi-au cerut, spre regulă. Cînd ofițerii instructori veneau din provincie la București, cereau a­­conturî din soldă. D. Chirițescu dă­dea ordin să fie satisfăcuți, însă cu bani din fondul cărților. Se luau ofițerilor chitanțe» în bo­rderou, în cari se treceau și alte cheltueli, ast­fel că se imputau tot la fondul căr­ților și sume date pentru altă desti­nație. In 1908, luna Iulie, a­flându-mă în biurou, spune mai departe maio­rul Nicolaescu, maiorul Chirițescu mi-a cerut o cheie, cu care a des­chis biuroul d-lui administrator Du­­țescu. A luat de acolo o chitanță de 9.000 de lei și o listă de oameni. I-am spus să le pună la loc dar nu a voit să mă asculte. Ca urmare, la începutul instrucției am fost și eu acuzat de sustragere de acte. Cheia mi-a dat-o înapoi. Pe urmă s’a văzut însă că nu aveam nici o vi­nă și s’a stins urmărirea pentru a­­cest punct. In Octombrie, maiorul Chirițescu nu a depus la Casa de Depuneri, personal, suma ce se încasase din vânzarea cărților până la acea dată, după cum dăduse ordinul de zi. Banii au fost lăsați în casă pînă la venirea comisiei de verificare. La 17 Decembrie 1908, venise la inspectorat de inspector financiar Herișescu care ceru să i se pună la dispoziție tot numerarul aflat­­ în ca­să și conturile. D-sa a găsit în plus o sumă de 2.079 lei peste ceea ce arătam noi; lipsă nu a fost găsită. Față de această constatare, am fă­cut o Îndreptare în registru, făcând o altă certificare, corespunzătoare cu plusul găsit. Aceasta este expli­­cațiunea ștersăturilor și adăugirilor făcute de mine și găsite în registru. SUSPENDAREA. — UN INCIDENT Se suspendă pentru 6 minute șe­dința. La redeschidere apărătorul d-lui Chirițescu comunică Consiliului un fapt nou: e-r­. 29 Aprilie, d. Chiri­­țescu a primit un mandat poștal d 20 lei, trimes de un domn Vcsele­­roan CU domiciliul în str. Știrbei-Vodă 130. D-sa a refuzat mandatul dar s’a interesat cine locuește la a­ceastă adresă și a aflat că este d. maior în rezervă Manolescu, apără­torul d-Ior Nicolaescu și Duțescu. Se explică atunci Consiliului că d. Manolescu, datorind această su­mă pentru manuale militare luate și fiindcă datoria aceasta se afla tre­cută în regislulle inspectoratului, temîndu-se ca din aceasta să nu i se facă vre-o imputare, acum cînd are acest rol de apărător, a găsit cu cale să achite datoria, tn modul arătat. De altfel numele de Veselaman nu ste altceva de cit Manolescu, citit pe dos. Bine­înțeles, că s’au făcut con­jecturi asupra tardivitate! acestei plăți și a modului puțin uzitat în care s’a făcut. D, președinte, colonel Bogdan, de­clară că este vorba de o chestie per­sonală și se continuă cu interogato­riul d-lui maior Nicolaescu. — Ce a devenit mobilierul cum­părat? — Tot s’a cumpărat de ceilalți, de mine* nimic. De la numirea mea ca ajutor, am făcut inventar de tot mobilierul inspectoratului. Nu știți dacă lipsește ceva din mobiler, căci inventariul e făcut de mine după mobilierul găsit, nu după scripte Lucrurile din tabără le-a luat Enă­­șescu și le-a adus la inspectorat. Mobilierul de la inspectorat a fost cumpărat de d. Ștefanescu-Justin directorul cancelariei.. — Ați avut 5 lei diurnă pe zi pentru cheltueli de trăsură? — Da, am iscălit, dar nu am pri­­mit paralele. Primul cont de trăsură era în valoare de 800 lei, dar cel de al doilea de 1.072 lei. — S’au făcut reparationi la loca­lul inspectoratorului? — Da. Nu știu dacă a avut sa­u nu autorizație de la minister, maiorul Chirițescu să le facă, de­oare­ce la epoca reparațiunilor nu eram încă a­­jutor. — Ce este cu Opekt, fotograful? — Am reținut de la ofițeri, trep­tat, treptat, bani lunar spre a achita pe fotograf, care se văd în borderou­­rile ce prezint.­­— Ați cumulat mai multe diurne contra legei? — Legea corpului instructorilor fiu se opune la cumul, din contra o permite prin textul ei precis. De alt­fel nu este exact că așî fi primit vre-o diurnă pentru declasări, am avut numai diurna de ajutor de șef de corp acordată special de minis­ter. — ’Am primit gratificațiuni de la maiorul Chirițescu? — Da, dar pentru un serviciu a­­parte ce nu mă privea și nici nu in­tra în atribuțiunile mele. Am con­dus tabăra singur în timpul concen­trărilor, pentru că d. maior să poată lucra în liniște la inspectorat cărțile, și de aceia mi s’au dat gratificațiu­­nile. Dacă s’a scris în chitanțele de primire că am primit p­entru cărți e pentru că această chitanță să poa­­tă figura la fondul cărților. — Cînd ați spus lui Duțescu, de retragerea chitanțelor din biurou? — Nici­odată. Cheia cu care s’a servit maiorul era acela a biuroului meu. — Ce este cu reținerile sub-revi­­zorilor pentru cariole la Prahova? — Defunctul șef de regiune din Prahova maiorul Danilescu a adu­nat bani de la sub-revizor, ca să le facă cariole, pari bani au ră­mas asupra lui. Nici­odată n’a e­­xistat ordin să se reție din lefuri și să se imune abonamente la ..I­­dealul armu­rii’. ECOURI­ ­ Aseară s’a oficiat în biserica Albă-Postăvarî din Capitală, căsă­toria religioasă a d-șoarei Paula Dăscălescu, cu d. Paul Ghițescu, licențiat in drept, casierul poliți­ei Capitalei. Nuii au fost unchii miresei, d. și d-na deputat Ion G. Saita. A asistat un public numeros și select. Sosirea d-lui Take Ionescu De pe la orele 4 jum. o mulți­me imensă se află pe peronul gării de Nord, așteptând sosirea d-lui Take Ionescu. Sunt prezenți toți membrii clu­bului conservator-democrat, a­­proape toți fruntașii și reprezen­tanții în parlament conservator­­democrați aflători în Capitală. Toată lumea citește și comentea­ză cu aprindere convorbirea cu d. Take Ionescu pe care Adevărul a reușit s'o publice încă înainte de sosirea în Capitală a șefului conservatorilor-democrați. Trenul intră In gară la orele 5 Și 40. La apariția trenului, cei pre­zenti au izbucnit, in­ entu­ziaste strigăte de „Ura !“ „Trăias­­că Take Ionescu !“ Trăiască partidul conservator-democrat !“ Apoi, in urale și ovațiuni, d- Take Ionescu a fost condus până în piața gărei, unde s’a suit un automobil împreună cu d. Victor Ionescu, ducîndu-se acasă. De aci, d. l’ake Iones­cu s'a dus apoi la clubul conservator demo­crat care gemea de lume­ ziune. Tot ce se spune conjtrarul. O iluzie. Dacă acum măsurăm cele fă­cute pînă azi, putem spune că nici un partid n’a făcut atât de mult în atii de scurt timp. Astăzi situația politică e lim­pede: avem un guvern mort, și un partid conservator, care și-a adus aminte acum o lună, că 3 partid de opoziție. (Aplauze). Am fost totdeauna real fața de rege.­­Eu nu pot să cer regelui să mă aducă la putere­, pot însă să cer­tărem să mă indice. Aceasta am făcut-o, țara s’a pronunțat pentru noi. Prin urmare succesiunea guver­nului treime să fie a noastră. (A­­plauze și uraje prelungite). Cu aceasta întrunirea a luat sfîrșit. La plecarea dela club i s’a făcut d-lui Take Io­nescu o­­vații nesfirșite. R. Porter La clubul conservator - democrat întrunirea De la gară toți cel cari eșise în întimpinarea d-lui Take Ionescu, au mers la clubul conservator­­democrat, unde se anunțase că va veni Și d. Take Ionescu, pentru a rosti o cuvintare asupra situa­­țiunei politicei interne. D. Take Ionescu sosește la club la orele 5 și 30; i se face aceeași primire entuziastă cu care a fost salutat la sosirea în gara da Nord, întrunirea de la clubul prezidată de d. Cantauzino-Pașcanu. D-sa anunță succesul de la Ro­man, spunînd că și-a făcut dato­ria de conservator-democrat, ofe­rind d-lui Take Ionescu la sosirea sa, un nou scaun, în |oc de pîine și sare. Alegerea de la Roman, a dove­dit, însă, că junimiștii cari la Bu­curești combat guvernul, la Ro­mani votează cu liberalii. Numai „nebunii” mai pot crede azi că d- Carp va forma guvernul. D.Barbu Paltineanu. *— Aduce în numele tuturor salutarea de bună venire șefului partidului. Primirea de la gară și întruni­rea de aci, arată că e ceva în at­mosfera politică în care cuv­ântul său e așteptat. Primirea noastră mai dovedește că suntem­ de acord cu d-sa în di­recțiunea ideală pe care a dat'o partidului, făcîndu-ne să facem o opoziție reală, legală și reală. Avem marea mulțumire de a constata că nu e numai nedrepta­te în lume Și că d. Take Ionescu capătă recompensa politicei sale încet, dar dela toți. Conservato­rii din jurul d-luî Carp au pier­dut totul și teamă îmî e că vor perde și onoarea. Noi n’am pier­dut onoarea și am convingerea că pînă în cele din urmă vom cîș­­tiga și victoria, încetul cu înce­tul fiecare om e pus la locul lui, pentru că singur își dă măsura puterea sale. Azi personalitatea d-lui Take Ionescu s’a ridicat așa fel Incit e o fericire nu numai pentru par­tid ci și pentru țara întreagă. Discursul d-lui Take Ionescu Cînd am plecat, au fost mulți cari credeau că fac o greșală. E­­ram convins că la reîntoarcere vom­ găsi situația politică așa cum am lăsat'o. S’a întâmplat un singur eveni­ment politic: alegerea de la Ro­man, care a confirmat adevărul că viața politică a tarei s’a schim­bat. Și zic singurul eveniment, pentru că micele scandaluri nu au importanță pentru mine. Manifestațiile de stradă din­­nainte își aveau explicația Și NU erau periculoase, pentru că cele două partide puteau să le dea un caracter teatral. De câțiva ani lucrurile însă s'au schimbat. Și dacă manifestațiile de stradă ar fi viața curentă a tărei acestea, pe ce ordine ne-am putea sprijini­­ întinderea vieței politice și deștep­tar­ea corpului electoral, se d­atorește partidului nostru și avem dreptul să vorbim cu mîndrie de ele. Pe aită vreme nu se prezintă o chestie mare, o chestie pe care trebue s’o oprești cu orice preț, viața politică trebue menținută pe terenul legal. Mi s’a spus că sunt fricos. Sunt cuminte. (Vil a pl.) Și cînd s'au schimbat astfel lucru­rile în țara aceasta, trebue sä tragi din evenimentele petrecute azi în­­vățămîntul care se impune. Și învă­­țămîntul este că alegerea de la Roman a confirmat din nou, ca și trecutele alegeri parțiale, că partidul conser­vator-democrat e partidul pe care-l vrea țara și, voindu-i țara, va fi și guvernul de mîine. Și acum pot să vă spun și părerea mea asupra situației politicei in­terne. Iată ce cred eui despre viitor: Nu vreau să arăt deliciile budge­tare partidului ca să-l duc la putere, dar azi pot să afirm în convingerea mea adîncă, că­ci- Carp nu poate să vie la putere. (Apl- prel.) Aceasta e convingerea mea adîncă și­­ nestrămutată. M’ați urmat cu încredere, vă rog să mă urmați și de aci înainte, căci iau pe sufletul meu răspunderea vi­itorului. (Aplauze prelungite). Dar mai e o chestie. Multă lume, din dorința ca guvernul să cadă mai repede, a vorbit de împăcare. D-lor, n’am avut să tratez cu ni­meni, pentru că nimeni n’a venit să trateze cu mine, și nu eu vom­ începe vreodată­ (Apl- pref ) Și iată de ce. Am intrat in ultima fuziune cu perfectă bună credință. Aveam convingerea că după dezordi­nea de la țară nu e permisă dezor­dine la oraș- De aceea am refuzat să fiu proclamat șef, atunci cînd poate toată Camera și Senatul m’ar fi ur­mat. Am pierdut prin aceasta ceva numericește, dar am cîștig­at sufle­tește. Eu n’am plecat de bună voie din partid, am fost gonit, și nu gonitul poate face propuneri de împăcare-Vă afirm deci, încă odată, că nu mi s’am făcut nici o propunere de la, ADEVĂRUL -------------------­Sumarul numărului de mtine din­ noua revistă *=> Romînă de sub direcțiunea d-lui C. Rădules­­cu-Motru, este: NOUTĂȚI: Bjoernsterne Bjoern­­son.—Revista Revistelor. *­­ POLITICA: C. Rădulescu-Moliu, Ziua de 2 Mai. CESTIUNI ACTUALE: A. D. Xe­­nopol. Orașul Dorohoi, (Cu prilejul conferinței nutela). G. Aslan. Citind „Universul". LITERATURA: Vasile V. Haneș, Poetul Soricu. N. Fora. „Boeru”, FOLKLOR: Th. D. Speranția. Boi­eri și Ciocoi» NOTE ȘI DISCUȚIUNI; Dr. Q. Prelungirea vieței. A­ G. Ionescu-Ioan. Căsătoria, Redacția și administrația: Bucu­rești, B-dul Ferdinand 55. Abona­mentul pe un an, 10 lei. 25 bani ex­­eroplarul. Număr de probă la cerere- Informatiuni Ziarele liberale anunță că în urma manifestațiilor și a de­vastărilor ce au avut loc la casele d-lor miniștri Costines­­cu, Haret și Brătianu, s'a luat măsu­ri severe ca să nu se mai permită nici un fel de manifes­tație sau demonstrație de stra­dă. La întrunirea pe care o vor ține conservatorii-carpiștî în Capitală, în ziua de Duminecă 2 Maiü, vor lua cuvîntul d-niî. M. Vlădescu, Grigore Can­­tacuzino, D. Greceanu, M­­Deșliu, N. Filipescu șl. Marghiloman, Curtea de casație întrunind du-se iert în secțiuni unite, « ales pe d. consilier D. Giuvara ca membru, din partea înal­tei Curți, în consiliul superior al magistraturei, în locul de­cedatului Prodan. Ca supleant a fost ales d. consilier Panait Ionescu. D. Ion. M. Petre, absolvent al școalei superioare de comerț, a fost numit agent de constatare cl. III, pe Ungă administrația f­i­nanciară a jud. Dolj. Pentru sărbătoarea de aviațiu­­ne de Sîmbătă 1 Masă, vor pleca i trenuri, unul din gara Obor la Cotroceni, la ora s, și unul din gara de Nord, la orele 3 luni. Ambele trenuri vor avea cl. I, 11 și III. Iată preturile d­e dus și intors. Gara de Nord: cl. 1­0.7B bani; Cl . 0,53 b. • cl. m­o.ss 'bani. Obor Dealul Spirei: cl. I 1.70; Cl. II 1.10; Cl. iI 0.8Ș Citim In ziarul „Opinia": „Cu taxele asupra reprezentațiilor „străine“ se petrec lucruri foarte nostime. O culme a atins-o. In a­­ceastă privință, administrația finan­ciară din Iași, care a decretat că teatrul Davilla este „teatru străin" și tn consecință, a dat ordin percep­torilor să încaseze taxa de cinci la sută. O delicioasă eludare a legei a fost inventată la Galați. Potrivit legei spectacolele fără intrare, sunt supuse unei taxe fixe de 25 lei seral. Cum cafelele șantanle și micile varieteuri n’ar fi în stare să plăteas­că asemenea exorbitantă taxă, un proprietar de café chantant din Ga­lați a hotărît să fixeze zece bani intrarea- încasând astfel pe seară mult zece lei, el varsă cinci­zeci bani seral la profitul celor trei in­stituții teatrale ale tărei. Vorba ceea, la roaî mare!" Comitetul executiv al Clubului meseriașilor a hotărît să țină o în­trunire Duminică 2 Maiü, ora 9 di­mineața în sala clubului meseriași­lor brutari, pentru a hotărî demersu­rile ce mai trebue să facă în vederea intrărei în legea repauzului dumi­nical a breslei brutarilor. Asemenea a mai hotărît ținerea u­­nei întruniri a meseriașilor pentru Marți 4 Maiü, ora 8 jum. seara, în sala clubului meseriașilor, pentru a protesta contra actelor arbitrare ale șefului serviciului meseriilor. D. Nicolae Tălpășanu, licențiat în științe de stat, fost administra­tor de plasă, a fost numit inspec­tor în direcția generală a închi­sorilor, în locul d-lui maior G. Moscu, demisionat. A apărut la editura Socee­r Comp. „Noul mers al trenurilor" valabil de la­ 18 Aprilie st. v. a. c., (1 Mul st. n­. a. c.). Recomandăm călduros publicu­lui broșura în cestiune, care pe lingă mersul general al trenuri­lor mai conține și toate tarifele și regulamentele pe căile ferate și vapoare atit in țară cit și pen­tru străinătate. D. dr. I. Gălăteanu, a fost numit provizor medic­al circ. Smîrdan,­ jud. Govurlul.

Next