Adevěrul, august 1910 (Anul 23, nr. 7506-7536)
1910-08-01 / nr. 7506
5 «hui al ÄX-iea No, 2 ööö FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA COINCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Karageorgevici No. 18.—«Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI » București, Strada Sărindar No. 11 BANI UN NUMĂR Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștri D. gemita și partidul Bonsereator — O completare a interviewului din „Deutsche Orient Corresponded“ — D. general Mann, care se află la Kissingen, fiind intervievat de către un redactor de la ,,Deutsche Orient Corresponded“, a declarat că situația internă politică a Romîniei e foarte tulbure, deoarece, pe de o parte, în partidul liberal d. Ionel Brătianu nu e omul care să poată menține armonia de mai înainte, iar, pe de altă parte, partidul conservator e în descompunere. Asupra remedierei acestei situațiuni politice, fostul președinte de consiliu, răspunzând la întrebarea gazetarului străin, a mai declarat că, deși liberalii vor trebui să părăsească puterea, nu vede însă posibilitatea alcătuirei cu succes a unui guvern de coaliție, nici prin concentrare și nici prin cooperare pe baza unui anumit program. O soluție d-sa nu vede decît în formarea din nou a partidului conservator, pentru care scop, însă, adaugă d. general Manu, crede că nu există încă omul politic, care să întrupeze toate însușirile superioare ca să ducă la bun sfîrșit o sarcină atît de delicată și de grea, în acelaș timp. Acestea sunt, în rezumat, părerile fostului președinte de consiliu asupra situațiunei politice interne în general și asupra celei din partidul conservator, în special. Nimic nou din toate declarațiunile acestea, în afară doar de aprecierea referitoare la bărbatul politic ce ar trebui chemat să rezolve, în sensul vederilor d-lui general Manu, criza din partidul conservator. Spunem nimic nou în declarațiunile din ziarul străin, pentru că aceleași vederi de general Manu ni le-a expus nouă printr’un lung interview, ce ne-a fost acordat de către distinsul om politic încă din Ianuarie trecut. In aceleași culori vedea d-sa situatiunea politică a celor trei partide cu șase luni în urmă și, se pare, că, de atunci și pînă azi, situatiunea a rămas aceiași, cu mici modificări poate în ceia ce privește intențiunile puțin mai înpăciuitoare ale ambelor tabere conservatoare. Dar, nici această împăcare, v. general Manu nu o vede decit sub forma reîntregirei partidului conservator, iarăși o veche părere a d-sale, de mult cunoscută nouă prin scrisoarea ce ne-a adresat. Rămîne numai de găsit omul în care să se întrupeze aspirațiunile celor două partide conservatoare, omul politic care să însemne trăsătura de unire pentru o împăcare sinceră și durabilă. In tot cazul, după cît știm, cu oarecari concesiuni din partea d-lui Take Ionescu în ce privește nuanța democratică din noul d-sale program, șeful conservatorilor democrați s’ar apropia mai mult de vederile d-lui general Manu pentru a întruni sub șefia sa toate nuanțele conservatoare, s ar apropia, m tot cazul, mai mult decît d. Petre. Carp, —șeful conservatorilor carpiști fiind prea personale, lucrînd cu prea puțină abilitate. Or, în felul de a fi al d-lui Carp, fostul președinte de consiliu vede tocmai stavila care se pune în calea realizatei unei definitive întregiri a partidului conservator. De altfel — și sînteim în măsură a cunoaște aceste sentimente ale d-sale, — foștii junimiști sînt așa de puțin în simpatia d-lui general Manu, încît orice concesiune făcută acestora, i se pare totdeauna un sacrificiu prea mare din partea vechilor conservatori. Pentru ce? Cu sau fără drept cuvînt, fostul președinte de consiliu i-a considerat și-l consideră ca singurul element de discordie din partidul" conservator. . . ... E o veche părere a d-sale — și legitimată poate de anumite împrejurări" — că inima amicii d-lui Garp și pînă la un punct oarecari și d. Filipescu, au adus partidul conservator în situațiunea de azi. Am ținut să complectăm interviewul din „Deutsche Orient Corresponded“ cu aceste mici, dar interesante amănunte pentru că nu ne înșelăm asupra părerilor și sentimentelor d-lui general Mann atît în ce privește criza din partidul conservator, cît și asupra fiecăreia din cele două grupări conservatoare în parte. Drept încheere, credem prilejul să adăugăm că fostul președinte de consiliu e gata să dea cel mai larg sprijin pentru reînființarea vechiului partid conservator, atîta vreme cît va avea asigurarea și va căpăta convingerea că această reînființare se dorește în chip sincer atît de amicii d-lui Take Ionescu, cît și de acei aî d-lui Carp. Cu această singură condițiune — cu această impresie am rămas din convorbirile avut cu d-sa—, d. general Manu ar fi gata, dacă i s’ar cere, să ia chiar inițiativa, tratativelor și să se pună în fruntea mișcărei, menită să reconstituiască din nou vechiul partid conservator, cu toate vechile și nouăle sale elemente. Alex. Mavrodi mai D. general G. Manu NAZBÎTU Idealiștii de la Bancă D. Maiorescu a comis un sacrilegiu istoric când a spus liberalilor la Sepal că se pricep mai bine la zărafie decît la educațiune politică și socială. D’aia a și sărit d. Ionel Brătianu cu supremul său argument și a tras cîțîva pumnî în pupitrul ministerial, salvînd idealismul ocultist. Acum, „Independența“ ne asigură ca idealismul adevărat al liberalilor rezidă în pivnițele Băncei. Un ideal de aur Banca noastră are Prevăd printre secol Ale enumerare! Dacă acțiunile Băncei au ajuns dela 500 de ie! la 4710, pricina e.... idealismul oculist! Tă un idealism cu o mie la sută! !Și cind te gîndești că toți ceilalți,„idealtiști“ au murit pe pac umede, ori prin spitale,’ in loc să creeze Bănci! Pac. Parafinele Hissel După ce aruncă discreditul asupra altor instituțiuni, arătîndu-se osîndire de îndată ce Banca Națională ar avea poftă să le retragă protecția, marii pontifi liberali de la izvorul dividendelor au ca ultim argument asupra rolului și operațiilor Băncii Naționale faptul ca au pus două posturi la dispoziția a doui membri înscriși in alte partide decît cel liberal. Pentru această„jertfă“ eminenții cămătari cer, nici mai mult nici mai puțin decît uzurala răsplată ca ambele partide cărora aparțin cei doui funcționari auxiliari să-i considere ca reprezentanti acreditați și să se declare, deci, solidare cu gospodăria, prooedimentele și întreaga politica financiara a celor cari conduc Banca. Or, este cunoscut rolul figurativ și complezent, pe care-l îndeplinesc la Bancă acești doui funcționari. Dar admițând că ar avea cuvînt efectiv în conducerea operațiunilor — ceea ce nu fost, nu este și nu va fi cazul — s’ar putea oare susține că asemenea persoane reprezintă partidele adverse și că ele sunt un fel de gaj că acestea vor renunța la orice control și observațiuni asupra activitate! Băncei, care are un privilegiu atît de însemnat de la stat ? Ce vor să facă, cei de la Bancă din bieții „reprezentanți“ ai opozițiune— cum îi tot numesc mereu — confirmând, astfel că guvernul Băncei e liberal-național? Un fel de ostatici, cu cari să șanteze opozițiunea ? Dacă ar avea ceva mai multă abilitate și discrețiune n’ar creia tocmai acestor funcționari o situațiune care nu poate duce decît ori la ieșirea lor de la Bancă,, ori la eșirea lor din partidele cărora aparțin. Căci felul de a vorbi al cămătarilor liberali-naționali este o presiune brutală asupra lor spre a-șî utiliza influența și a obține tăcerea opozițiunei. Este admisibil că două partide se vor preta la asemenea presiune, numai spre a menaja posturile, a doui amici politici ? A pune numai întrebarea înseamnă a aduce o insultă acestor partide. Ele nu pot deveni paravanele Băncii Naționale și nici cei doui membri nu pot creia partidelor lor situațiuni atît de false, numai spre a face pe placul celor de la putere cari, în schimbul posturilor, le cer lucruri pur și simplu oneroase. Politica partidelor de opoziție față de politica pe care partidul liberal o face la Bancă va trebui să se lămurească și să se precizeze mai bine. Rolul de paravane ale Ocultei nu poate și nu trebue să le convie. Saturn Platformă de opoziție De cînd s’a denunțat cartelul cu carpiștii pe care actualul prim-ministru l’a încheiat mai ales cînd era vorba de triumful ideilor reacționare în legea tocmelilor agricole, foile oficioase fac iarăși paradă de... reforma electorală. Parodia colegiului unic la județ n’a fost nici ea prezentată Camerelor și totuși oficioasele guvernului vorbesc cu obicinuitul verbiaj demagogic despre realizarea lărgirea colegiilor contra voinței „strigoilor“. E o șarlatanie care revoltă, căci durează de an și ani de zile. Acelaș verbiaj l’am auzit de ne banca ministerială, cînd d. Ionel Brătianu era ministrul d-lui Sturdza. Atunci bătrînul Sturdza era marea piedică. El trebuia să dispară de la șefia partidului liberal ca reforma electorală să se poată face. A venit zguduirea din 1907 și după ea — cauze mari aduc efecte mari! — a venit șefia d-lui Ionel Brătianu. Amorul sau pentru lărgirea, colegiilor s’a văzut, cînd, ca ministru de interne, a înnăbușit a doua zi după răscoale, glasul țărănimei, neîngăduind o singură alegere liberă la țară. S’a mai văzut apoi dragostea sa de colegii largi cînd a pus să se facă rușinosul raport de validare asupra alegerei de la colegiul al doilea din Capitală, cel mai numeros colegiu din țară! Și azi „Independența“ —■ cea cu teoriile asupra ficțiunei constituționale — are accese de rassetism și vorbește de triumful lărgirea colegiilor ? De ce ? Fiindcă se încheie legislatura ? Fiindcă se apropie alegeri generale?'’Fiindcă s’a dus popularitatea partidului liberal ? ' Pe cine vor putea însă înșela asemenea răbeli ? Voiți lărgirea colegiilor pentru parlament — singura lărgire care merită acest nume ? Aveți puterea în mină. De ce nu voiți s’o propuneți? Cînd ați venit cu reformele economice, așa timide cum erau, ați închinat steagul, sau mai bine v’ațî înghițit frazeologia și ați cerșit „acordul“ partidelor. Și să creadă cineva că aveți strige de reformatori, inovatori și luptători cari impuneți ideile democratice? Naivitatea aceasta nu’o veți sugera si nu vom îngădui să bateți capital si să creați platformă din idei a căror realizare nu aveți nici misiunea istorica, nici energia morală de a o desavîrși ■ silex Socialiștii ungari și chestia naționalităților — Partidul social-democrat ungur se pronunță contra tendințelor de maghiarizare. — Ungaria „maghiară, e un vis ce nu se poate împlini — In organul partidului social democrat din Ungaria „Népszava“ a apărut dăunăzi, la loc de frunte, un articol în care social-democrația ungară își precizează punctul sau de vedere în ce privește aspirațiile naționalităților și ajunge la concluziile următoare : „Chestiunea instrucțiunei școlare e pentru muncitorime o chestiune de importanță primordială. Statul maghiar de clase silește copiii naționalităților să învețe a scrie ,și citi în limba maghiară, adică intri o limbă străină lor, și o fac în nădejdea că pe calea aceasta îi vor putea maghiariza, ceia ce însă nu le succede. In școală învață câteva ore ungurește, dar acasă vorbesc ziua întreagă limba lor maternă. Se știe îndeobște că acești copii, ajungînd vîrsta de 20 ani, au uitat cu desăvârșire limba maghiară, dar au uitat, în acelaș timp și a scrie și a citi. E de prisos să mai stăruim asupra răului ce-i provoacă această împrejurare pentru muncitorime. De aceia, noi treime să sprijinim în mod necondiționat naționalitățile in tendința lor ca fiecare cord să învețe a scrie și a citi în limba sa maternă .Din aceleași motive trebue să le sprijinim și în tendința lor, ca fiecare cetățean să comunice în limba sa maternă cu autoritățile. Muncitorii, cari nu știu ungurește sunt expuși la tot felul de șicane, fără ca să se poată plînge împotriva lor. Autoritățile își bat joc de eî, îi insultă. N’au cui să se adreseze. Abstracție făcînd de aceste două împrejurări de o importanță practică nemijlocită, partidul social democrat e dușmanul principial al asupririi naționalităților, după cum e dușmanul oricărei asupriri. Noi nu putem aproba ca un popor oarecare să-despuae un alt popor de cultura sa, de caracterul său național.. Chiar și din punctul nostru de vedere e de dorit ca lupta naționalităților să se sfîrșească cît mai curînd cu liberarea lor. Inepta naționalităților nu poate să se sfîrșească decit prin încuviințarea cererilor îndreptățite ale naționalităților * Ungaria. .,maghiară“ e un vis ce nu se poate împlini. Nicăeri ne lume n’a fost cu putință ca un popor care locuește în mase compacte să fie despuiat de naționalitatea sa! In Germania 58 de milioane de germani, cu toată forța lor numerică și economică, n’au fost în stare să germanizeze 3 milioane de poloni. Cum am putea noi spera să maghiarizăm naționalitățile noastre cînd chiar conform statisticei maghiare 51.4 procente de maghairî au în fața lor 48.6 procente de nemaghiari. Lupta naționalităților nu poate să se sfârșească, decît prin satisfacerea cerințelor lor culturale și interesele partidului nostru cer ca lupta aceasta să se sfârșească cît mai curînd. Reușita politicei naționalităților e asigurată pe deplin prin numărul acesta mare al lor. La forțele cari, au deșteptat la viață nouă naționalitățile din Austria și Ungaria, la intelectuali și la burghezime, se va alătura în curînd o forță nouă, mica ceată a proletarilor naționalităților, care va ajunge să înțeleagă că deși partidele naționalităților sînt partide burgheze, organizarea muncitorimei naționalităților nu se poate face decît după satisfacerea cerințelor culturale ale naționalităților. Aceste puncte de vedere ne descopăr o largă comunitate de interese între partidul social-democrat și partidele naționalităților, chiar dacă lăsăm la o parte lupta pentru sufragiul universal. Partidele naționalităților sunt partide burgheze și astfel nici o vorbă nu poate fi de o alianță durabilă între noi si ele. In interesul nostru, în interesul muncitorimei însă, trebue să dorim ca lupta pentru drepturile naționalităților să se sfîrșească cît mai în grabă cu rezultat deplin, ca astfel să se deschidă terenul și pentru organizarea muncitorimei. Lia P [UNK] *• >-Adever vine in căutare Primul-ministru e în căutarea unei platforme de retragere. „ „ I s’ar putea întîmpla să se retragă, fără a o fi găsit! Ceea ce ar dovedi că platforma nu e indispensabilă! ... . Modalitatea O foaie cantacuzinistă consideră împăcarea conservatorilor admisă în principiu. Dar modalitatea ar trebui discutată. Apoi asta e, modalitatea e mala dracului ca principiul! Messia Generalul Manu așteaptă apariția unui... tînăr care să realizeze reconstituirea partidului conservator și să dea o nouă viață. Cine o fi și acest Messia?!... Rigoetto Kronprinlui în Orient In Noembrie, prințul moștenitor al Germaniei va face o călătorie de cercetări și studii în Asia orientală. Călătoria plănuită de mai multă vreme va începe cu ■vizitarea teritorului Kiao-Deu .kronprintul se va duce apoi în China și în Japonia, iar la întoarcere se va opri puțin în India. Plecarea va avea loc, după „Berliner Tageblatt’, dintr’un port, italian și călătoria se va face probabil ,pe bordul unui vapor de războiu german. Totuși, au avut loc tratative cu compania Hamburg- America pentru ca aceasta să echipeze în mod special unul din pacheboturile sale pentru călătoria Kronprințului.. Durata totală a călătoriei va fi de patru sau cinci luni. Prințul moștenitor se va înapoia pe la sfîrșitul lunei Februarie 1911. De la călătoria sa în Orient din 1903, în cursul căreia s-a oprit în Egipt, la tetella și la Constantinopol, Kronprintul nu mai părăsise Germania decît, pentru o vizită în Englitera, alta în Copenhaga și, în sfîrșit, cea din urmă la Sinaia, cînd de a 70-a aniversare a regelui Carol. Călătoria pe care o va face la sfîrșitul acestui an are de scop, după organele oficioase, de a-l pune în măsură să cunoască, organizația unei colonii germane și țările din Extremul Orient. Dar e de remarcat, că această plimbare, pretinsă, de Studii, a Kroiiprințului în Extremul Orient, dovedește odată mai mult importanța pe care o dă Germania relațiilor sale cu țările din Asia, în special cu China și Japonia. Grija aceasta a Germaniei de a întreține un contact, strîms, cu aceste națiuni s’a mai vădit și acum zece ani,, cu prilejul călătoriei prințului Henric de Prusia, fratele împăratului, în China și Japonia. Călătoria Kronprințului, în care unii vor să și recunoască opera noului secretar de stat, d. de Kiderlen-Waechter, e o nouă dovadă de acțiunea stăruitoare a Germaniei pentru a-șî desfășura influența în Asia. -Ut.Scrisoarea d-lui C. Gîrleșteanu Scrisoarea, -d r lui Const. Gîrleșteanu, deputat liberal al Doljului, asupra situației recoltei, continuă a fi comentată în cercurile politice și agricole. Fruntașul liberal, descrie starea recoltei cam în culorile în cari a descris-o d. P. P. Carp, prin interview... acordat unui ziarist străin. Așa se explică de ce și ziarele harpiste s’au grăbit să reproducă scrisoarea id-lui Gîrleșteanu. In cercurile agricole a fost bine primită intervenția d-lui Gîrleșteanu pentru a restabili adevărul asupra stanei recoltei, căci se acreditase, la noi ca și în străinătate, că avem una din cele mai bogate și mai superioare recolte. — ceea ce a exagerat și influențat în rău, asupra prețurilor. E însă de relevat că deputatul Doljului, care este un mare agricultor și negustor de cereale, a ținut să accentueze prin scrisoarea, sa, că deși facem mereu paradă că suntem o țară eminamente agricolă, de la autorități nu putem nici odată afla cum stăm cu recolta noastră, de aceia speculanții operează și la noi în bună voie. Duminica 1 August. ISîO DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE ARONAM EPITEs na ea. Iii. Lei 16.— Trei luni . . . Lei 4.^ țase luni • • . „ 8. — O lună. . . . „ Pentru străin Slats prețul este îndoit TELIFON: Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitala „ 14/10 „ „ Provincia „ 14/99 „ ,, Străinătatea „ 12/40 UN NUMĂR BANI .115 muncitorii agricoli străini IV de AL. CIURCU la interviewul pe care l’a acordat Romîniei agricole, d. Disescu declară ca absolut inconstituțională răpirea dreptului de imigrație a muncitorilor străini. Competinta onorabilului senator pe acest tărîm e așa de mare, încît ar fi o temeritate din partea mea să mai discut această chestiune de principii. Probabil că în viitoarea sesiune d. Disescu va dezvolta în Senat această teză. Eu mă voi mărgini a dovedi că guvernanții noștri sînt, neconsecvenți. Ei nu împedică pe muncitorii străini de toate categoriile de a intra în țară, cînd vinde capul lor și în mod izolat, dar mă împedică pe mine, cultivator de a-i aduce în mod colectiv, cînd nu voia să fiu expus a-i căuta prin toată țara. Prin toate punctele fruntariilor noastre intră în fiecare zi, dar mai ales primăvara și toamna, mii de oameni din popor, bărbați și femei, cari avînd pașapoarte în regulă, nu întâmpină nici o dificultate la intrarea lor în țară. Cei mai mulți din aceștia vin cu gîndul de a se tocmi ca servitori prin orașe, dar cei cari nu găsesc a se plasa în această calitate se angajează ca argați și ca muncitori agricoli, fiind, mai toți țărani. Sunt apoi grădinarii bulgari, în fine tot felul ,de lucrători meseriași, precum zidari,dulgheri, tîmplari etc. Dar toți sunt muncitori. Guvernul nu limitează numărul celor ce pot să imigreze în țară sub diferite denumiri și nici nu poate să știe de mainte câți an ,să vină, căci aceasta depinde de cauze străine, necunoscute lui. Pot să imigreze într’un an 60.000, cum pot să imigreze o sută douăzeci de mii. Dacă ar imigra mai mulți decit ar putea să se plaseze, fie ca servitori, fie ca muncitori agricoli, restul s’ar reîntoarce în patria lor. Imigranții nu pot să știe d’innainte cari vor fi cererile din România în anul cutare, așa că lăsându-se imigrația la voia întîmplărei, se prea poate ca tocmai într’un an în care, cererea ar escecta imigrația să fie slabă și vice-versa. Intr’un an de mare belșug pot, găsi de lucru în Romnia un număr îndoit și întreit de imigranți — mai ales în timpul varei — decît în anii normali sau mediocri. Și cum în asemenea ani prețul muncilor agricole se urcă, mulți din cei cari imigrează cu gîndul de a intra ca servitori își găsesc interesul de a munci la cîmp. Dacă imigrația spontanee ar fi în fiecare an proporțională cu trebuințele de brațe, nici un cultivator n’ar mai face sacrificiul de a căuta el însuși peste graniță brațele cari-i lipsesc, căci le-ar găsi în țară. Dar tocmai fiindcă această imigrație e lăsată la capriciile întîmplării, guvernul nu trebuie să pună nici o piedică cultivatorului prevăzător care se duce să-și angajeze brațe peste graniță, spre a-șî putea executa lucrările la timp. * Am vorbit cu cultivatori mari cari miau spus că rușii încarcau anul acesta la Radujevatz vapoare cu muncitori sîrbî,pe cînd cultivatorii romîni, cărora nu le sosiseră autorizații respective. Driveau cu jind cum li se iau muncitorii de la nas, iar cînd le-au sosit autorizațiile n’au mai găsit, pe cine să angajeze. Alții mi-au afirmat că multe grîne au pierdut din calitate, din cauza întârzierii secerișului și treeratului, lucru cunoscut în agricultură. Pentru ca griul să aiba greutatea maximă și culoare frumoasă, trebuie secerat în pîrgă și treprat repede, afară numai dacă ar fi pus în stoguri mari, ceea ce la noi nu se uzitează. Unde mai pui risipa provenită din scu*turarea boabelor, fie că griul a fost secerat prea tîrziu, fie că a stat prea mulți timp în clăi, pe cîmp ? Nu mai vorbesc de ce! ce n’au putut profita de preturile maxime, neputînd garanta predarea în termenul cerut, nici de ce! ce au vîn’dut, și n’au putut preda la termen, din cauză că n’au avut prin* toți suficienți la vreme. * Ca să zică muncitorii agricoli pot veni, în țară de capul lor, chiar și cînd r'ar fi nevoie de eî, dar nu pot fi aduși de cuil,livatorî, atunci cînd e nevoie mare, decît în urma unei autorizații, dată după ,,mtenuțioase cercetări“ cu întârzieri, inerente sistemului și cari zădărnicesc efectul autorizației. " Ca să zică e nevoie de ...cercetări rosmi-cțioase”, chiar și atunci cînd toată lumea știe că gripele vor da peste două, -chile la pogon, că paiul e foarte înalt," și tăcerealele sînt culcate și pe alocurea încurcate, că prin urmare secerișul va reclama un număr de brațe extraordinar de morft și tot astfel săpatul plantelor prăsitoare, cosi iul fînețelor, etc. și că In 3,£ Trîciîtură întârzierea unei lucrări se refere citează asupra tuturor celorlalte, cînd aceleași brațe insuficiente trebue să le execute pa toate. Dar era evident că va fi nevoe de importat brațe multe, mai multe poate da cît se pot srăși în țările vecine, căci atuînci puterea de emigrațiune nu e nesimte tată. Un cultivator poate, fără nici o autorizație, să angajeze sub denumirea de argați ori câți imigranți și apoi să-î vană la secere și la celelalte lucrări agricole, dar nu poate să și -o aducă de peste graniță în grupuri, sub denumirea de muncitori agricoli, fără autorizație, care poate fi șirefuzată, după capriciul rapoartelor administrative. Nu e oare aceasta o inconsecvență cea mică ? Căci în definitiv la asta se reduce toată șicana cu autorizațiile și anume că muncitorii agricoli nu pot fi aduși în țară în grupuri.« Vin în fiecare an la noi tot felul de lucrători meseriași străini, italieni, secui, ba pînă și dogari din Croația, apoi lucrătorî în diferitele fabrici. Dar acești meseriași fac concurență meseriașilor indigeni și cu toate astea nu există nici Oi restricțiune în potriva imigrării lor. Pa guvernanții noștri îi doare, chipurile, numai de țăranul român. Dar atît, în Moldova, unde se lucrează în bani și unde brutele disponibile se angajează de cu vreme, cît și în restul țareiunde se lucrează în parte, țăranul șî-ahiat asupră-și atîta cît poate munci, ba cîte odată chiar mai mult, în care cazul însuși trebue să-și plătească muncitori cît ziua, fie că a luat în parte teren mai mult decît poate lucra numai cu familia lui, fie că e țăran chiabur, fie că n’are familie numeroasă. Astfel că muncitorii agricoli străini împlinesc numai prisosul peste ce pot munci cei locali. Și parta din aceștia ne vin din alte țări, tocmai fiindcă n’avem destui proletari agricolci Și ce se întâmplă dacă pe o moșie nul se pot aduce muncitori suficient, iar cei localnici vor fi siliți să execute eî toate lucrările ? Chiar dacă din faptul acesta Ulster plăti munca mai scump, deosebit dar pagubele pe cari le va suferi marele cultivator, din cauza întârzierilor, înșiși să. CHESTIA ZILEI Marele vizir la rege și Marele Vizir (la dejunul de la castelul Peleș) Vă rog, Sire, n'aveți ministrulele externe, ori suferă de stomac și nu poate lua parte la masă ? /