Adevěrul, octombrie 1910 (Anul 23, nr. 7567-7596)

1910-10-01 / nr. 7567

Proprietarul Brevetului Rogat Român (f. g. D.) — No. 444 — „Procedeu de descompunere pentru combustiune și de aprindere a cloratelor și percloratelor“ dorește în scopul exploatării acestui brevet să intre în re­­lațiuni cu industriașii din țară, doritori de a exploata, cum­păra sau lua licențe pentru numita invențiune. Se primesc și ori­ce alte propuneri cari au de scop realizarea exploa­tărei. Pentru Informațiuni bine-voiți a vă adresa: Biroului pentru protecți­unea proprietaței industriale: Inginer T­­AKEIWHS București, Str. Plantelor 9 (Telefon 20­12 ■INSTITUT FOTOGRAFIC MODERM­BUCURESTI—Bulevardul Academiei, 3—BUCUREȘTI Deschis fără excepție, zilnic de la orele 8 a. m. pînă noap­tea dus la teatre, întrebuințarea luminei electrice constante, permite lucra­rea independentă de timpul din afară, obținînd cele mai reușite efecte de lumină. Lumină eled­aică fulgerătoare sau maspesis, nu se Întrebuințează In atelierele noastre Săli elegante de așteptare, cu ultimele reviste ilustrate, stau la dispoziția vizitatorului. Ținînd cont de cele mai pretențioase cerințe, efectuăm tablouri în bromură de argint, albumină, platină, pigment, g mă și aqua­el, în toate formele și pentru toate prețurile, garantînd reușita desăvârșită. Se execută măriri după fotografii originale sau streine, ori­cît de deteriorate sau învechite. Diferite formate pînă la mărimea naturală și supranaturală. Cărți poștale ilustrate în negru, colorate și pictate de mină Fotografii pe porțelan, pentru monumente funerare. Secțiune specială pentru fotografi amatori, cu prețurile cele mai reduse și efectuarea în 24 ore. (Prețul curent spe­cial). Blocuri, casete, paspartituri și albume, artistic executate în atelier propriu, pentru festivități ocazionale, jubil­uri etc. Vizitarea încăperilor noastre dorită, fără nici o altă obli­gațiune.­­ CEREȚI PREȚUL GUREȘI -Pentru obținerea și conservarea UNUI P­ur Bogat Abondent, sănătos și strălucitor întrebuințați minunatul SA Petrols „Hill» Al carui parfum este suav și a carui întrebuin­țare nu prezintă nici un pericol. ----------— FELITÎ-VA DE IMITAȚIUNI-------------­Cereți timbrul de­ garanție al Uniunei Fabricanților Francezi Vizizare cu gros : F. Albert, fabricant, Xigon (Franța) De vânzare la: Drogueriile , Mill. Stoenescu Diamandi, Econ­o­mu și Ziatco, Ion T*­tzu, S. Clonga, precum și la D-nii S. Hechter și L. Schramm, București, St. Pan­­tely farmacist, Bírái­­n, Marco­vici și Galatzanu, Șmi­­lovici et Wernblatt „Ea Betti“, Str. Golia 53. lași. Bionboanele Orientale parfumează admirabil gura și distrug ori­ce miros urît al gurei, provenit din tutun, dinți stricați sau stomac deranjat. Cereți numai bonboane orien­tale. Marca semiluna cu stea. CUTIA 5: BAL1 la m­oșterii și Farmacii Cereți numai adevăratul A se feri de contrafaceri și de ape artificiale MARILE PEPINIERI UI TEAMEMM altoite Ioan T. Michail, Slatiaa-Oît sub Direcțiunea Domnului M. AL. MATHEIU, Specialist-Viticultor Au primit următoarea scrisoare: Odobești, 5 August 1910 D-lui Ioan T. Michail „pepinerist“,—Slatina De­și am fost mulțumit la primirea celor 36000 vițe, ce mi-ați furnizat, în anul 1908, totuși nu v-am scris până azi relativ, așteptând rezultatele ce­ mi va da plan­tarea din vițele D­ stră. Astăzi constat cu deplină satis­­facțiune, că vițele ce mi-ați furnizat din diferite varietăți au eștt absolut autentice, bine selecționate și tot odată cu vegetație Ce face admirația tuturor cunoscătorilor. Termin aducându-vă mulțumirile mele sfătuind pe toți ce doresc a avea o vie bună să furnizeze vite din pepi­niera a­stră. Primiți vă rog salutările mele. 1H. 9. Su­tzulescu De Inch­iiat­eie Domnului LICEUL Sil. BUtGIT­NSTITUT PARTICULAR Bcurești, Calea Victoriei No. 166 Curs Liceal Complect irs primar mana obligatorie. Se primesc elevi, terni, semi-interni și externi Prețurile ca la celelalte institute filiare. — Prospect © la cerere — Profesorii Asociați Director: C. X. Șonțu M­oi­aram Specialist pentru: Faceri, Boale , Femei și Biiiiciriicare Strada Corabia 11 (Episcopia) Consultații 1—3 și 7—8 p. m. EDIAREEX « și ori­ce infecțiuni intestinale [chiar FEBRA TIFOIDA și HOLERA] se­­ combat admirabil prin Lactoferment Robin dezinfectant fiziologic neîntrecut­­ al intestinului. Aprobat de Servi­­­­ciul Sanitar. P 3 b­i flaconul [provincie 2,50] I Laboratorul Dr. ROBHU i 5, Str. I. C. Brătianu, București Telekom 13/C9________ Casele din Strada Popa-Tatu 5 colț ca Str. Dr. Lueger, compuse din 4 apartamente, se închiriază în total sau în parte. A se adresa D-lui Avocat Barbu Păltineanu Calea Victoriei. _ ______ Si rndicatii Trib­unalului Brăila Anunciu Se aduce la cunoștința D-lor amatori că Tribunalul Brăila S. II prin jurnalul No. 3657, din 20 Sep­tembrie 1910, a dispus a se ține o nouă licitație publică pentru vînzarea activului falimentului Solomon Lazarovici, compus din mărfuri „manufactură și galan­terie“ mobilier de magazin și a datoriilor de încasat de la diverși debitori, pentru ziua de 9 Octom­brie 1910, și care se va efectua la magasinul din Brăila, strada Regală No. 27. Jude Sindic delegat, M. Căpitănescu Secretar, A. Ținescu ________ D-tor B. Jose a fost asistent al PROF. MARFAN DIN FARxS Specialist im BOALE DE COPII Examenul sângelui. Reacțiunea Was­­serman Consult. 3—&. — Str. Polonă U 1 Curierul spectacolelor |«&țt ------- , "««n­ Joi 30 Septembrie Teatrul Național. — Se va juca , Viforul, piază ju 4 acte de B. Șt.­bela­vrancea. Teatrul Modern. Compania drama­tică Davila, va juca,­ Fericita, come­­die, Teatrul Boulevard (Eforie). -- Astăzi și în fie­care seară nu aic reprezentațiuni date de către teatrul Ceser. Luni Și Vineri: program nou, nemai­văzut. I­n DIFERITE SPECTACOLE.— Teatrul de varietăți „Imperial11 star. Cîropineanu 16, in fiecare seară reprezentatului pentru familii. Program nou aranjat cu artiști și artiste de primul rang. Rein­trarea în scenă a cunoscutului comic român S. Bernardo. Trupa Vallors, acro­bat­ neîntrecuți și cu concursul celor­lalți artiști. In­trarea generală 1 leu, la matineu intrarea gratuită. Sala Apolo. —• In fiecare ceară re­­­prezent­ațiuni orare cu prețuri­­ populare. CASINO DE PARIS, strada Regală. Teatru de varietăți. Complect renovat și mărit. A­stă­ seară la orele 9 debi­­­tul noului program angajat pentru prima oară în Romînia: Elly Meers, Virág Szacsy, Kammn« Grube, Betty Dane, La Paquenia, t«a Laure, excepitrique francaise, Lillian Rhena, Emma Donnelly, renumitul du­et d’Argent Comegna, celebra cîntăreață spaniolă Carmen de Santos. Intrarea generală les 1, loc rezervat lei 2. Aerodromul Cerkez & Co. Kitila.­ In fie­care zi expoziție de aeroplane: Far­m­an, Wright, Santos Dumont, către seară exerciții executate de d. Molia pe biplane Farman și Wright. Intrarea 3 lei. Kitila este deservit de 40 trenuri zilnic. Circul Sidoli.— Jardin de Paris. Tea­tru de varietăți. Dezmintirile siguranței j —— I In numărul de Luni al „Adeveru­lui“ s’a publicat despre un scandal ce agentul Ion Stănciulescu­­ a pro­vocat Duminică seara într’un tram­way ce mergea, la Cotroceni. De la siguranța generală s’a dat desmințire că un agent al ei I. Stănculescu ar fi provocat un ase­menea scandal, întru­cît nici nu e­­xistă în serviciul ei un agent cu un asemenea nume. După cum se vede, serviciul de siguranță caută să ascundă numele­­ agentului scandalagiu. " Pentru o mai bună edificare spu­nem că un colaborator al nostru a fost în tramvaiul în care agentul Ion Stănciulescu a provocat scanda­lul și că atunci cînd acesta s’a văzut amenințat de a fi arestat, el a ară­tat legitimația în care se afla înre­gistrat acest nume. Ceva mai mult, subcomisarul care voia să­­ aresteze pe scandalagiu fiind întrebat care e numele agentului­, a declarat că el se numește Stănciulescu. Deci, încercarea celor de la sigu­ranță de a-și apăra agenții, cade de la început­ în chestia examenelor de maior _ O LĂMURIRE — Cu privire la știrea noastră de a­­ilaltăeri primim următoarele lămu­riri: Domnule redactor. In ziarul „Adevărul“ din 29 Sep­tembrie 1910, într’un articol relativ la o­ dispozițiune nouă luată de d. ministru de război ș­ pentru exame­nele de maior, s’a zis că­­ acea dis­­pozițiune s’ar fi luat în vederea „unor anumiți candidați“. D. căp. Crăiniceanu, fiind în preajma exa­menului de maior și multe persoane identificîndu-l cu „singurul candi­dat" pentru care s’ar fi luat această dispozițiune, pentru a înlătura opi­­niunea falsă ce s’ar putea forma, în ■ urma citirei acelui articol, vă rog a aduce la cunoștință celor ce au ne­­voe de aceasta că în realitate d-sa împlinește vechimea la 8 Aprilie anul viitor, și că în consecință nu poate­ fi vorba de o dispozițiune de favoare pentru d-sa. Ba din contra, această dispozițiune tinzînd să-1 despartă de acei camarazi cari s’ar fi prezentat odată cu d. căpitan Crăiniceanu anul viitor și cari se vor prezenta acum la 4 Octombrie, fiindu-i chiar nefavorabilă,­­ar arăta că departe de a fi o "dispozițiune de favoare, poate fi una necesitată de împrejurări de ordin militar, pentru cari cele de ordin personal trebuesc lăsate de o parte. Marele incendiu dinU Vilcea R..VALCEA, 30 Septembrie. —Astă­­zoa­pte, pe la orele 2.30, uni incendiu s’a declarat la proprietatea coumunei, din strada Călărașilor, fostă proprieta­te­a defunctei Aristița Temelie și ac­tualmente proprietatea primăriei. Au ars pînă la cenușă un grajd mare și un­­rind de case cu două etaje din curtea hotelului (veetoiü). Clădirea era veche și in imediata a­­pro­piere a mai multor magazine din centrul pieței, cui care se lega prin­­tr’un șirag de șoproane de lemn, cari dacă ar fi luat foc și ele, am fi avu­t de înregistrat un adevărat dezastru, dat fiind insuficiența mijloacelor de care dispune serviciul de pompieri lo_ cal. Pompierii au sosit la timp, dar n’au spu­tut face altceva de­cît să apere ca­­sete dinprejur, căci dacă ar fi luat foc c­asele d-lu­i Io ș­ea Doga­ru, am f­i avut de înregistrat un dezastru, mai cu seamă că sufla și un mic © vînt. La declararea incendiului, locatarul din etajul de sus al clădirei dormea dimpreună cu 3 copii mici. Limbile de flăcări deja cuprins­es­eră apanica ment­ul său, cînd ű. Z. Husăres­­cu, polițaiul orașului, sosind cel dint­i la locul sinistrului, a luat imediate măsuri pentru salvare. Au mai venit d. procuror Gîrboviceanu, Mosgos, ju­decător de instrucție, N. Epure, pri­­marul orașului, Ghi­ță Ștefănescu, aju­tor de primar, d. prefect și alții, pre­cum și o companie de soldați, care să ajute la stingerea focului. ft Focul ardea închis mai de cu vreme, pînă cînd flăcările s’au în­tețit și dacă lucrul nu ar fi fost observat de d. Iamcu Atanasiu, ce ține local de cafe­nea și berărie, peste drum de locul in­­cendiuilui, familia Zicm­an Pecenic, ca­re ședea cu chirie în­ casele aprinse, și care dormea pe cînd focul ardea de­asupra lor, ar fi pierit. D Atanasiu, pe cînd se pregătea de culcare pe la orele 2 din noapte, mai eși pe afară în cos­tum de noapte și de­odată, aruncîndu-șî privirea peste drum, zărește o lumină mare printre coperiș, în podul grajdul­­­ui și caiselor incendiate. Văzîmd peri­colul, dă alarmă sergentului de stradă, apoi împreună cu soția sa, ambii în hai­nele sumare în cari se aflau, alergară repede și deșteptară familia amenin­țată. Toți luară câte un copil în brațe, și-i aduseră la d. Ata­nasiul acasă". A doua oară cînd se mai duseră, cu toții, d. Atanasiu, cu soția și d. Pecenic tot cu soția, toți numai în cămăși, de abia mai putură lua cite un așternut și hai­­mele de îmbrăcăminte. Toate cele­l’alte a­le case­ au rămas pradă focului. UNIVERSITARE înscrierile primului an la faculta­tea juridică din Capitală vor începe între 1 și 15 Octombrie orele 4—6 p. .m La cererea de înscriere care se va face după formular imprimat, se va alătura diploma de liceu, actul de naștere, recipisa de prima rată de 45 lei care se achită la administra­ția financiară și chitanța de 10 lei taxa bi­bliotecei ce se achită la se­cretariat. Se va mai alătura fotografia bust a studentului în mărime­­ de 6 pe 4/4 centimetri făcută­­ pe carton sub­țire și gumată care va fi lipită pe carta de student eliberata ulterior- 2 TEATRU MODERN COMP. BRAMAEEca DJ ¥­IA Astăzi Joi 30 Septembrie 1910 «a "*va reprezenta m?® & ar i­ Ji'fken. Vineri 1 Octomb­rie 1810 (pentru prima oară) Jigg siGfingg și Femeile ciudate (Hiurenso!) IAISICIU retrăgându-se de la m­agasinul „Carmen Sylva“ a deschis pe com­pt propriu noul magazin special in: Mătăsuri și Lanuri de rodii „Viile de Paris“ Str. lipscanii 48—Telefon 41 întreaga clădire a fost distrusă de foc, care a consumat și mărfuri depo­zitate de către diferiți comercianți din localitate. Astfel a suferit pagube de Adolf Ahlerdorben, băcani, căruia i-au ars în pivnița clădirei incendiate 80 fruit oa o cu sodă și alte­ cîteva măi*unți, șuri. Alte mărfuri de coloniale ale nu­mitului și aile d-lui Ghiță Petrovici, tot băcan, au fost salvate. Dacă nu se luau­ imediate măsuri de izolare de către polițaiul local, un în­treg cartier era în primejdie de a fi distrus și tocmai centrul comercial al orașului. Comanda­ niu.1 pompierilor, d. Kíiöün­escu, precum și subcomisar­ul Rodescu s’au distins mult cu această o­­cazie. S’a putut însă de astă dată cons­­tata că un ora­ș cu­ aproape 10 mii lei_ cuitori, capitală de județ, n­u posedă un serviciu suficient de pompieri, în­tregul personal de pompieri com­p­un­in­­du-se numai din­ 13 persoane. Materialul din care se compun apa­ratele de salvare sunit două pompe nu­mai cu trei furtunuri, cari produc un foarte mic debit de apă. Ar trebui ca comunele să îngrijească­­ mai mult de avutul cetățenilor prin în­ființare de corpuri de pompieri sufi­­cienți, căci mai toate orașele din Ro­mânia -serviciul acesta e cel așa­ slab, neglijat. „ * Pagubele se urca la cîteva sute de mii de lei. Corpul caselor a fost asigurat la so­cietatea „Dacia_Romînia“. * Până în prezent nu se cunosc cauzele provenienței acestui incendiu, care a­­m­eni­nța să distrugă un întreg cartier. Poliția face cercetări. Și astăzi toată ziua focul a ars prin­­­tre ruinele rămase. Gandron. Un bust pen­tru N. Vaschide Primitii "următoarele ■: Mult stimate d-le Miile, In trenul de Galați ce pleacă, din București seara ne-am întîlnit Sîm­­bătă cîțiva foști colegi de școală și prieteni cu neuitatul N. Vaschide. Venind vorba despre acesta, imediat s’a subscris o stimă pentru bustul lui, pe care -la propus în „Adevă­rul“ în rîndurî entuziaste d. Radu Rosetti. Vă trimit suma subscrisă prin un mandat poștal și am nădejdea că prin stăruința și publicitatea d-voas­­tră întinsă veți face ca toți prietenii, colegii și admiratorii lui N. Vaschi­de să contribuie pentru înălțarea u­­nei neperitoare dovezi de amintire pentru tînărul român mort în înde­plinirea datoriei, după ce savanții cei mai distinși îi dăduseră loc prin­tre d'înși, chiar în Paris, prea gelo­­zitul oraș al luminei. Primește te rog, domnule Miile, sa­lutările și mulțumirile mele. Pompiliu Ionițescu ^ LISTA DE­ SUBSCRIPȚIE pentru ridicarea unui bust lui N. Vaschide M. Simionescu-Merei, arhitect 100 lei Pompiliu l­raițescu 40 lei I. Zaharia Furnică 20 lei Tom­a Cristescu, proprietar la Gura Aninoasei 10 lei Nenorocirea din Focșani - UN OM TAIAT DE TREN — FOCȘANI, 29 Septembrie. — O nenorocire s’a întîmplat astă noapte la orele 11 în gara Focșani. Un tren de marfă făcea la aceas­tă oră manevră pe linie. In unul din vagoanele­­ ce trebuia alăturate la mașina trenului se afla locuitorul Neculai Vlaicu din comu­na Bughea de sus, (jud. Muscel), ca­re păzea niște vase cu vin, proprie­tatea d-lui Gh. Manolescu din a­­­ceiași comună și cari aveau desti­nația spre Cîmpulung. In momentul cînd mașina se apro­pia d­e vagonul cu vase, paznicul Vlai­cu se afla la marginea vagonu­lui. Din cauza zguduiturei produse prin tamiponarea vagonului cu ma­șina, nefericitul căzu jos între ma­șină și vagon, iar roatele în drumul lor îi retezară ambele picioare și o ■mină. Int­r’o­­ stare disperată, bietul om a fost transportat la spitalul jude­țean, dar starea lui gravă nu inspi­ră speranța că va scăpa cu viață. Rada ’Aseară sosind expresul în gara de Hord, sefui de tren, a comuni­cat stației că vagonul de dormit a fost reținut în gara Cracovia, de­oarece în acest vagon, s'a si­nucis un pasager. Persoanele care de asemenea se aflau in vagon, au fost reți­nute în acest oraș,­­pină la termi­narea anchetei. Sinucigașul se crede a fi ori­ginar din Bimnic. D-ni. Dim. Constan­tinescu, impie­gat definitiv cl. II-a, repartizat pe 1 Octombrie la Fălciu, a fost repar­tizat din nou la Brăila în locul d-lui S. Sburlan transferat la R.­Sărat. Zilele acestea se va face o nouă mișcare în polițiile din țară. Decretul a fost­ supus spre sem­nare regelui­­. inginer Nicolesco-Ma­gnifi­­centus, ne roagă să anunțăm pe toți prietenii și admiratorii săi, cari n-au primit încă nici un e­­xemplar din ultima s­a operă „Ch­istul modern"* să se prezinte Duminică 3 Octombrie între 3 și 5 p. m. la hotel High-l­ife, unda d-sa personal le va distribui gra­tuit lucrarea. Aflăm cu plăcere că talentatul artist de la compania dramatică Al. Davila, d. I. Morțun, care era bolnav, s’a restabilit pe deplin în urma unei grele operațiuni ce i s’a făcut. D. Dumitrescu Alexandru de la oficiul București a fost num­­it pe ziua de 1 Octombrie la oficiul telegrafic Curtea de Argeș. Cereți la toți librarii și de­pozitarii de ziare Sishi­B N­OUA de I. L. Caragiale, un elegant volum de 300 pagini.— Prețul lei 2,50. Aseară s'au întrunit în sala clubu­lui central a meseriașilor membrii societăței „Asociațiunea meseriașilor cismarî“, ocupîndu-se cu discutarea statutelor societăței. D. Eustrațiu Cristescu a fost numit grefier comeptabil al arestului pre­ventiv din Constanța, în locul d-lui Gheorghe Săvescu. Ni se scrie din Nürnberg despre o frumoasă călătorie cu automobilul, făcută de d. Grigore Lahovary, avocat, fost magistrat, împreună cu verii d-sale d. și d-n­a Lady Tack. Excursioniștii au pornit din Bru­xelles, Joia trecută la orele 12. S’au oprit la Nürnberg de unde au ple­cat Duminică. In seara de Duminică au fost la Passe au și Luni la­ Viena, de unde își urmează, cu întreruperi, drumul spre București. Societatea meseriașilor romîni din Berlin, își are sediul la resta­u­rantul Maria Cubina, Neue Jacobstrasse No. 8, unde se țin la fiecare 2 săptămîni ședințe științifice și serate literare. Romînii trecători prin Berlin, sunt rugați a o vizita. Cu ocaziunea regularei drepturilo­r po­litice ale dobrogenilor, „Informa­torul“, Biroul de informațiuni a­l ziarelor „Adevĕrul“ și „Dimineața“ de sub direcțiunea d-lui B. Sepeanu licențiat în drept, stă la dispoziția celor interesați, pentru a le procura, în schimbul unei modeste taxe, in­­form­ațiuni de pe la autoritățile ad­ministrative și judiciare din Capi­tală. A se adresa, alaturindu-se o mar­că pentru răspuns, d-lui B. Sepea­nu, licențiat în drept, directorul biroului, str. Sărindar No. 11. Aseară La reprezentarea piesei „Modelul“, au fost eliminate din tra­ducere unele din cuvintele vulgare și nepotrivite semnal­a­te de presă. Operațiunea arată cît de justifica­te erau observațiunile făcu­te și ar putea să continue pentru multe alte expresii, cari și aseară au întimpi­­nat dezaprobarea spectatorilor. Mișcare în comitetele corporațiu­­nilor de meserii. D. Aristid Ionescu, a fost numit secretar contabil la corporația din Cîmpina, în locul d-lui Șt. Popescu demisionat. D- Alex. Stăncescu a fost numit secretar controlor al corporației din Giurgiu, în locul d-lui Spiridon Ior­­gulescu, demisionat. D. T. C. Manuc, secretarul conta­bil al corporației brutarilor din Ca­pitală, a fost trecut în aceiași demn Uitate la corporația tinichigiilor, în locul lui I. Drăghicescu, destituit pentru fraude. D. N. Tomescu, secretar controlor al corporației croitorilor din Capi­tală a fost înaintat secretar contabil la corporația brutarilor, în locul d-lui Manuc. D-niu Radu D. Petrescu, Anghel Stoenescu și Dinu N. Nicu­lescu, au fost numiți­ membrii provizorii în comitetul corporației artelor grafice din Capitală, în locul d-lor Tănase Marinescu, Petre Georgescu și Do­bre Ionescu. O parte din secretarii Burselor din țară, s’au întrunit la direcția ■ comerțului din ministerul respectiv, pentru a se consfătui asupra modi­ficărilor ce urmează a se aduce le­gei Burselor. Cu începere de inline 1 Octom­brie, orarul de serviciu al ministe­rului de industrie și comerț s’a schimbat astfel: de la 8 la 12 și de la 2 la 4. (Pînă acum era numai de la 8 la 1). Această schimbare neconvenind majorității funcționarilor, cari locu­­iesc în partea opusă a orașului, ei au solicitat respectuos d-lui ministru menținerea orarului de pînă acum. D. inspector C. Cretzul a plecat în inspecția­­ pescăriilor din Dobro­ D- Penescu, șeful serviciului tran­zacțiunilor comerciale din ministe­­­ru­l industriei, s’a întors din conce­­diu, reluîndu-și postul în primire. D. G. Zahari­a șef de secție, care a fost repartizat la add-ția financiară Putna, a fost numit la ad-ția fin. Bacău în locul d-lui Haralambie Ni­­cules­cu, transferat la Tutova. D-nii G. D. Gheorghiu șef de sec­ție la Roman și G. Jecm­an șef de secție la Covurluiu, au fost transfe­rate unul în locul celuilalt. Medicul colonel în rezervă Mihail Vasile de la comandamentul Corpu­lui I de armată, a fost mutat pe ziua de 1 Octombrie a. c. la comandamen­tul corpului II de armată. D. medic căpitan Mîndra Vasile din reg. 16 artilerie, a fost mutat la spitalul militar „Regina Elisa­beta“. D. Maior Mihail Dumitru din reg. 34 Constanța, a fost mutat pe ziua de 1 Octombrie, comandant al ba­talionului 34 rezervă, în locul căpi­tanului Chiriac Christache mutat. Regimentul „Vasile Lupu“ No. 36, avînd nevoe de un exemplar „Jocul de räzboiu complect“ face cunos­cut celor­­ c­e îl au de prisos a se a­­dresa la reg. la Galați, arătînd mo­dul, piesele și toate accesoriile pre­cum și prețul. La­­ primăria Capitalei orele de serviciu, cu începere de inline vor fi următoarele: 1­ Fumați­onarii vor lucra di­min­ea­ța de­­ l­a orele 8 la 12 și da la 2—5 p. m. Sîmbăta vor lucra numai­­ dimi­neața -de la orele 8 , la 12. Primarul și ajutoarele vor pri­mi în toate zilele de la 10 jun. la 12. Directorii și­­ șefii­­ de servicii vor primi între orele 10 și 12. Registratura va fi deschisă în toate zilele de la orele 8 jum. la 11 jum. și de la 2 la 4 jum. Casieria va fi deschisă de la 9 la 12 și de la 3 la 6 jum. Pentru operațiuni de încasare, casa va fi deschisă de la orele 10 la 12. Consiliul" comunal" al Capitalei se va întruni Sâmbătă la orele 5 după ami­aza la primăria Capita­lei, sub președinția d-lui Procopie Demetrescu. La primăria Capitalei s’a făcut următoarele numiri : Săvulescu I. a fost numit­­ aju­tor de intendent la hale, Constan­tin­escu I. inspector la abator, Pe­trescu Nie, supraveghetor la­­ ram­pe și Popescu Dumitru copist la secretariatul general. I Mîine încep examenele de capaci­tate la școlile de notari din țară. Vor prezida aceste examene d-nn­: Luca Ionescu, președintele consiliu­lui adiminstrativ permanent, școala de notari din Curtea de Argeș; Crăs­­naru, membru al consiliului perma­nent administrativ, la școala de no­tari din Tg.­Jiu; Manolescu, ins­pector general administrativ, la școala de notari din Tg.­Neamț; C. Iliescu, inspector general adminis­trativ, la școala de notari din Panciu. D. M. G. Orleanu, ministrul in­dustriei și comerțului, a sosit astăzi în Capitală, cu trenul de 11 și a lu­crat la minister. D. Mavrocordat, ministrul Romî­­n­iei la Zlaga, a sosit în București. D-nn. Ghica, prefect de Constanța, Poenaru Iafan, prefect de Vlașca, Cocăneanu, prefect de Muscel, și Ghițescu, prefect de Suceava, au so­sit în Capitală. INFORMAȚIUNI Știri teatrale Din partea direcțiunea Teatru­lui Național ni se comunică ur­mătoarele : Astă seară se reprezintă la Tea­trul Național „Viforul“ de­­ dl. B. Delavramcea. Vineri seara, se va da pentru a treia oară „Modelul“ (La fem­me­m­e), care la primele două reprezentații a obținut un succes atît de strălucit. Luni 4 Octombrie se va repre­zenta pentru prima oară, pe sce­na Teatrului Național „Punct, obscur una din cele mai hazlii comedii din repertoriul german. Bolurile principale din aceas­tă comedie vor fi jucate de cel mai de seamă artiști comici ai noștri. D-na Betina Săvulescu-Proto­­popescu ne roagă să desmințim că dînsa nu joacă nici un specta­col în provincie și că nici cunoș­tință nu are de spectacolele a­­ranjate de către d. Eremia D’alie care anunță spectacole cu con­cursul d-sale și tot­deodată onor. public e rugat să nu dea nici o crezare unei d-ne care întovără­șește pe sus numitul domn care se prezintă sub numele de d-na Rezina Săvulescu Protopopescu, și care nici nu e artistă. ----------------­-­ Manevrele regale Banchetul dela Boulevard Aseară la orele 9 s’a dat la Boulevard un banchet de 11 ta­­cîmuri în onoarea atașaților stră­ini cari au luat parte la manevre. Erau de față 4­ ani: Colonel Fd Blacque Bey din partea Turciei, colonel Zankievitch din partea Rusiei, colonel Bart­ely Russel și maior Cunliffe din partea An­gliei, locot.-colonel Francioff din partea Bulgariei, maior vor. Manu german, căpitan Despri­s francez, căpitan Castigliole italian și că­pitan Einstcewsky rus. De la noi, d-niî. maior Rudeanu din artilerie, capit. C. Georgescu de la statul major și locot. Dra­­galina D. La șampanie s’a toastat pentru familia regală și princiară, s’a toastat pentru armata rom­înă și armatele străine reprezentate. Banchetul a luat sfîrșit la o­rele 11 și juni. •— MUSi­tiii. ■& Aplanarea incidentului OűlGau Coriwasî GALATI, 29 Septembrie.— inci­dentul general dr. Corivan-Nicu Doiciu a fost închis, ambii de­­s­clarind că în schimbul de cu­ I­vinte,ce a avut loc între dînșii,­­ Nici unul n'a avut intențiuni o­ I­fensătoare.— Pedro, solillea noastră externi Scrisoarea D-lui Mihail Sturdza către ziarul „Enev’ nie“ din Sofia -----------------------­ SOFIA­, 29 Septembrie. — Zia­­­rul „Dmevnic“ publică urm­ătoa­­­rea scrisoare ce i-­­ aid­r­esat-o ii. Mihail Sturdza: La politica noastră externă, ne- i pricepută, care a uimit aproape­ toată presa european­a, nu toți, romînii privesc taxă îngrijorare,­­ La mulți din­ ei surprinderea e­­ amestecată cu minte. Cu toate acestea — nici o voce autoritară de protestare. Faptul, că politica noastră ex­ternă este cu totul condusă de regele Carol, face imposibile pro­testările și criticii­ di­n partea bărbaților noștri politici. Slugăr­nicie și servilitate . iată rezulta­tele domniei de 44 de ani a re­gelui Carol. Cu Lascăr Cafegiu, s’a­ pus ca­păt acelei pleiade de oameni ai noștri­, chiar lup­tau neclintit și împotriva ori­­ și­căruia pentru interesele statului român ști ale întregei națiuni rom­înești. Partidul liberal, în frunte cu d. Ionel Brătianu, "Care ocupă pu­terea azi, este apropiat de inima ,regelui și acesta îl ține "de mai bine de treizeci de ani la cîrm­a țării. Regele nu poate uita că mină în m­înă cu Ion Brătianu, fostul șef al partidului liberal, a căl­cat pe­­ pămintul românesc; regele cunoaște foarte bine instinctele rapace, ale tuturor fruntașilor a­­cestui partid, și, în schimbul sa­­tisfacerea lor. Pe seama tezauru­lui de stat, el va avea: aprona­­rea, sprijinul și­­ complicitatea lor în toate. Celalt partid, în frunte cu d. Carp, nu­ prezintă în­­ momentul de față decît o caricatură. Aceas­ta este cauza că politica noastră externă e îndreptată într’o "direc­țiune greșită necorespu­nzîn­d­ cu ni­ci una din aspirațiile naționale românești. Ceva mai mult, aces­­­tea pare că sînt definitiv compro­mise și noi ne-am aruncat ca niș­te nebuni în apele politicei ger­mane, fără a ține seamă de sta­­­tele cari ar avea un interes fă­țiș și explicabil în a ajuta, dez­voltarea unei țări latine din O­­rient, state cu interese diametral opuse celor germano-austriace. Deschiderea de căi de comuni­cație spre occident, unirea tutu­ror românilor sub un sceptru — iată ce ar trebui să fie scopul și preocupările p­rincipiale­ ale Po­­­­liticei noastre externe. Existența noastră e asigurată pe timp­­ îndelungat. Dovada: re­fuzul ce a primit Thiers cînd, a vrut să ne dea Rusiei. & Patruzeci­­ și patru de anî n’au fost de ajuns c­a să obținem de la Austro-Ungaria exportul liber de vite; convenția noastră comer­cială cu zisul stat e o bătaie de joc. Românii se uită indiferenți la es­tea am­intic'al " fraților lor djn­h" Aufu­r șr Ungaria. Nici din partea parlamentului, nici din partea guvernelor noas­tre cari vin rind pe rind la putere nu s’a auzit o voce de protestare, voce de răbdare­­ Pierdută. Cînd românii transilvăneni luptă și mor pentru cauza romînă, sfetni­cii regelui Carol găsesc timpul comod pentru a-și manifesta in­diferența față de această cauza pur națională. Regele, la rindul sau, spre a se arăta cel mai bun prieten al su­veranului austro-ungar, tace. Această prietenie pare că crește proporțional cu priceperea jan­darmilor unguri de a masacra. In acest­ mod noi respingem­­ stoguri dragostea ce ne-o poartă­­ frații noștri transilvăneni; astfel, înăbușim în leagăn marele ideal de o Romînie cu 11 milioane de locuitori. In­­ schimbul tuturor acestora1, îin timpul ultimului nostru­­ conflict cu Grecia, amica noastră Austria a întins mîna sprijinitoare Gre­ciei, autorizlnd-o de a arbora­­pavilionul austriac pe vapoarele ei — ceea ce, chiar Rusia dușma­na noastră, a refuzat să facă pentru greci. & Dar n­u numai călcăreț instinc­tului național român, nu numai faptului că un feldmare­șal ger­man ocupă tronul romi­nene, tre­­bue atribuită tr­ansformarea țarei noastre într’o­­ provincie germană. Franța, în politica ei de la Na­poleon al II­I-le­a pînă acum, a comis o serie de greșeli față de sora ei cea mai mică România. Renunțind cu totul la direcțiu­nea urmată de Napoleon al III­­-ea, uitînd manifestațiunea gran­dioasă din 1870 a românilor, cari au exprimat Franței învinsă compătimirea și simpatiile sale, neținîn­d seamă de ace­st devota­ment care există și acum în piep­turile mai tutelor românilor, — Franța autoriză pe miniștrii eî plenîipotențiiiali Waiddiingston și Boter de a crea obstacole intere­selor româneștî in­­ chestiile izrae­lită și dunăreană. Cînd, mai târziu, România se rne fia în ajunul unui orad­ finan­ciar și se adresase Franței pentru ajutor, aceasta i-a im­p­une con­di­­țiunea de a satisface cerințele in­solente ale unui om de afaceri. Azi, Europa e în fierbere. Pu­terile se o­rganizează unele împo­triva altora, față în față, iar sta­tele mici se alipesc acelora dintre cele mari, cu cari au legături de interese. Numai Romînia aleargă în ajutorul inamicului ei secular. Nu se știe insă dacă mîndrria­ națională și iubirea de patim­e nu vor izbucni pe neașteptate și nu vor face minuni, cu aceiași cru­zime cum a fost cazul în țările vecine nouă pentru igonirea stră­inilor lacomi și mercenari. D&r. Cuza și „Adeverul“ ' 28 Septem­brie Stimate D-Ie Miile. Din cauza lipsei mele, de abea azi îmi cade în mînă numărul de zilele trecute al „Adeverului“ cu­­ ar­ticolul d-tale asupra celor 20.000 lei subscriși de rege la fondul pentru statuia lui Vodă­ Cuza. Ori­cum­ ar fi vederile mele poli­tice și ori­cît de vii au fost atacurile ce une­ori mi-a adus „Adeverul“, nu mă pot opri, totuși, stimate d-le Miile, să te felicit din toată inima pentru bărbăteasca d-tale atitudine în această chestiune și pentru jus­tele aprecieri ce faci în jurul acestui tardiv gest­ regal. Ele mi-au evocat figura senină și mîndră a pururi regretatului fonda­tor al ziarului „Adevărul“ Al. Bel­­■diman, care cît a trăit a știut să vorbească drept, cinstit și cu simți­­mînt de adevărată demnitate romî­­nească. D-t.a, continuând vechea tradiție, am știut să ridici totdeauna, cuvînt d-tale, plin de căldură și de revoltă, în potriva pigmeilor fără, de inimă cari au necinstit memoria Marelui Voevod Român și de-aceia au dreptul la recunoștința tuturor bunilor ro­mâni, în sufletul cărora cultul pen­tru memoria Marelui dispărut v­a ști să trăiască de-a pururea. Mulțumind pentru ospitalitatea ce vei "bîne-voi a da acestor rîndurî în ziarul d-tale, te rog să primești în­credințarea celei mai perfecte stime ce-țî păstrez. CONST. C­ BRAIESCU doctor in drent de la universitatea din Paris, advocat E.­Sărat, 28 Sept.. ! ! | | Cărți și Reviste A apărut: Der Adiessenîwnrl der ungarlan­dischen Nation.a)litătenpartei und die Rede des Präsidenten dieser Partei dr. Theodor Mihály in der Sitzung des ungarischen Abgeord netenhau­­ses vom 10 Mi 1910. ,.PatronagiuT‘. Buletin oficial al societăței generale de patronagiu, fi­liala Brăila.. Cultura dudului, de G. I. Mogoș. -------fi------­ Cum e vremea Joi, 30 Septembrie In țară. — Timp frumos și li­niștit în toată țara. Temperaturi­­rile maxime au oscilat între 22 grade la Corabia și 15 grade la Sinaia. Peste noapte temperatu­ră s’a coborât mult, mai cu sea­mă în Nordul feel și la munte, cea mai mică valoare minimă fi­ind 0 grade la Dorohoi, Botoșani și Doma. Presiunea atmosferică a crescut cu 2—3 min. și se găsește către 771 mm. In Europa la 29 Septembrie — Presiunea a crescut mult (7—S min.) în partea de NE a conti­nentului (Moscova 775,8) iar în cea de s’a maî coborît. O depresiune, sub 760 mm., se gă­sește la Vest, central sau fiind în oceanul Atlantic și coastele Franței. Timpul mai mult închis. Temperatura s’a coborît în Ru­sia. Pe coastele Franței și pe Ma­rea Neagră, bate vînt tare de la W* și N-V. A mai plouat pe a­­locuri în: Franța, Italia, Austro­­-Unga­r­ia și Romînia.. . ADÜIVERUL websassssmsasxin tJȘ ,Graf k pitija siusk­a-sim­ia Sarajevo, 29 Sept. — (Din ziaru­l „Die Eeit‘‘): Nu de mult s’a intima plat în apropiere de Selina un peni­­bil conflict de graniță. Pe rîul Drina se află o insulă care este udată numai pe un singur mal, de apă curgătoare; restul insulei e înconjurat de un braț de apă moartă. Niște țărani bosniaci, cari tăiau­ lemne pe insulă, au fost goniți de jandarmii sirți. A doua zi țăranii se întoarseră proteguiți de 70 jandarmi, comandați de un căpitan. Ei sură intîmpinați de jandarmii­ sîrbi, în număr mai mare încă. Șeful postului de jandarmi sîrbesc ceru jandarmilor austriaci să pără­sească insula. In cursul ciorovăelilor un sergenți major sîrb fu împușcat. Atunci jandarmi! sîrbi primiră în ajutor 4 companii de infanterie, cel austriac! șapte companii. Sîrbii începură să tragă în aer, pentru a provoca pe austriac!’. J. Această situație critică atrase din sine vehemente tratative diplomat­­ice. |" -----------------0 nenorocire evitată _____­­ ROMAN,­ 29 Septembrie.— "Gra­ție prezenței de spirit a mașinistului de la trenul ce sosește aci la orele 10 seara o mare nenorocire a fost evi­tată. Iată cazul: In momentul cînd tre­­nul trebuia să intre în gara Roman­­un lucrător, anume Gh. Vasiliu di­ ■comuna Văscani, județul Suceava scăpând jos pe șine un baston ce-i ținea în mînă, s’a aplecat spre a-i ridica și era cît pe aci să fie vieți ca unui accident nenorocit dacă precum am arătat, mașinistul,­ obser­vând faptul, nu ar fi oprit brac tre­nul Înainte de locul unde trebuia să staționeze. In tren se afla și d. inspector Ri­cán, care, "crezînd că la mijloc ar fi fost o încercare de sinucidere, a re­clamat ca­zul comisarului găreî, care, anchetînd faptul a constatat că nu era de­cit o imprudență din partea sus zisului. — Fernando. -------ft------­ Arestarea unui inginer hotaratc la Stănești (Vlașca) ( ADUCEREA INGINERULUI LA GIURGIU SUB ESCORTA GIURGIU, 29 Septembrie.­ Ingi­nerul Corneliu Oveza făcînd mai multe măsurători de terenuri agricole locuitorilor din comuna Stănești, a produs nemulțumiri printre locui­torii din acea comună, cari­ s’au re­voltat și au amenințat cu bătaia pe inginer. Ei au reclamat căzul administra­torului de plasă M. Benihacăl, care s’a transportat la fața locului și a făcut ancheta. Inștiințîndu-se parchetul s’a dis­pus ca inginerul să fie adus la Giur­giu’ v­ * Astăzi la orele 5 p. m., aghiotan­tul de jandarmi, Stoenescu, a adus la Giurgiu pe inginerul Oveza și l-a înaintat la parchet sub escortă Astă-se­ară el a fost menținut sub stare de arest la jandarmerie, pînă­­ mîine cînd procurorul Racoviceanu­­ va ancheta cazul-

Next