Adevěrul, noiembrie 1911 (Anul 24, nr. 7953-7980)

1911-11-23 / nr. 7974

4 ADEVERUL" plu­sishi<hjibuki „FOWLER“ HERJUWSE DE AICI O INVITI­ȚIUNE în MUNCĂ ZILNICĂ, DURABILITATE și ECONOMIE, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai sigure sub ori­ce împrejurări. Singurele care din toate sistemele cu cablu au obținut mai puii și MEMLia m LA EXP0S1TIA UNIVERSALA DIN BRUXELLES 1910 (ii și BRAND PRIX LA EXPOSIȚIA INTERNAȚIONALĂ DIN TURIN 191! Peste 13.000 mașine „FOWLER“ vândute în toată lumea In capul culturei cu aburi în România se află: &Ű. d@m» Sor, a Casei Rigale cu 7 pluguri «Fowler» Ix ®. Sa 0, Gr. Santacazisio cu 10 pluguri. «Fowler» Sala Principilor Știrbei cu 1 3 pluguri «Fowler» Principele C. I. Soutzo cu K- 4 pluguri «Fowler» Sasa Marghitoman-Ferech­ide cu 4 pluguri «Fowler» Ministerul Agriculturei cu , - 3 pluguri «Fowler» S-na El. Nev­raus Khan cu 1 % pluguri «Fowler» fee. Sa P. P. Sarp CU > . .4’ I plug «Fowler» și alți mari proprietari in total ca. 8 ® pluguri cu aburi »Originale Fowler“ care au fost puse in funcțiune personal de B-1 JULIOS $&am Inginer specialist și representant general al D-lor JOHN FOWLER­­ U Comp. BUCUREȘTI. - Strada Armașului No. « N. B. Mașinile noastre „COMPOUND" au tobe mărite fiecare cu câte 550 metri cablu, sunt special construite pentru ardere de paie, lemne și cărbuni și la cerere le furnisăm și cu înstalațiune patentată de supra-incăl­­șire (Heisschampf). i­„AU TOUT PARIS 97. CALEA VICTORIEI, 97 Specialitate de lingerie Șină pt. dame Hare asortiment de parare bogate pt mirese flfl­ nis HENRSEITE, de la „Bon­tocise“ din Paris Sudează ori­ce concu­rență — swwawnpfwp maiwmmmm ANALIZA SÂNGELUI PENTRU SIFILIS (procedeul origin­al Wassermann cu teats controalele cerute) Jnitate d’ urine, Wptt, Sput», SUÓ Șăstoc, secuti, s­tețimi, rombina distan­t, tunuri, eta., executi del mai de incredere și cel mai mari laborator Je aitaliae LABORATORUL Dr. G. ROBIN București,­­Str. I. C. Brătianu 5.-­tfelefon 13/69 Ol mai vechiu medic specialist cu o practică de laborator de 16 ani, de 12 ani șef de laborator al Eforiei Spitalelor, fost asistent in laboratorul Facultăței de Me­dicina din B­ucurești. ... Analize higienice și industriale: apa, vin, bere, ceara, uleiuri, staff, pudre, apa de par, creme, etc. Laboratorul trimite gratuit larcorere vase pentru strîns urina cu instrucțiunile necesare. LACTOFERMENT ROBIN suveran în tratarea boalelor fiastro-intestinuile. Cataruri intestinale mucoase, diaree, e tc. și orice turburíiri in legătură cu întrefinnte in­ MtimU. Aprobat de Dir. Sem­. Sanitar, a Ml flaconul.­­Provin­cie 5 Lei 3 flacoane­. .. ., , Stirpirea șoarecilor 1* Vimț prin cărturi nevătăm­ătoare altor vie- 1 BW. Caltoare. UN TUB 3 LEI de Ajuns pentru O cssa, magazie, ori un pogon de loc. Celebrele MOTORRENDE ȚIȚEI Aprindere Electro-Ml­anetă sub cilindru PATENTAT“.' Repr pt- Orient­u­l Imm Bft BRIELESCU, București Semințeria de Cereale I București, Piața Universităței 2 Straiu­lul Generale) ‘ CUMPĂRĂ și VINDE Specialitățile cele mai superioare (••** Orzoaica,—Dvdz, — Lucerna,-Trifoi,...in. Mac, — Linte, — Mazăre,—Fasole,—Mei Româ­nesc,—­Floarea Soarelui,—Porumb roșu,,­ Din­te de Cal, — öinqu­antin,- Sămânță de mătură, etc. etc. CIOCOLATA ZAMFIRESCU B­abiliment pentru vindecarea plăminilor SHUTORIOH VIEIEIV1L8 Feraitz, aproape de Viena Cure admirabile in timpul iernei — Prospecte la cerere .................... COVOARE ORIENTALE Cel mai mare magazin din țară OM. Aghazade No. 126, Calea VICTORIEI, No. 126 (Vis-a-vis de Str Fântânei) Aduce la cunoștința onoratei sale clientele că au sosit din propria sa producție din Orient un mare transport de covoare Ori 8 El falo de Sm­jina și Persians vechi și moderne. In toate dimensiunile și culorile­­ garantate. IPrețarî mai eftină decât ori­unde Se efectuează ori­ce comenzi de Covoare și Reparațiuni in mod artistic. Rog­a nu se confunda adresa Vii durabile, productive și sănătoase Se obțin plantând numai vițe din­­ MARILE PEPINIERI ale Domnului mm i. Michail din Slatina Olt SUB DIRECȚIUNEA DOMNULUI M. AL Matheiu specialist viticultor Cataloage se trimit franco și gratis a cererie Apollinaris Apa minerală de cură și de masa, cu­­ reputatiune mondiala. Recunoscută de Statul Prusiei ca apa minerală de întrebuințat de toată lumea. Medalia Statului Prusiei, 1902. Grand Prix Bruxelles, 1910. Deposit: L. Cohen N­. Co., București, titr. Cat­ol INSTITUTUL MEDICO CHIRURGICAL Or­. DAVILA“ Strada Câmpineanu 7. — Telefon 35/73 Consu­mațiuni pentru toate BOALELE Date de 6 Medici specialiști Analise de Laborator. Față de Operațiuni Orele li­ 1-4 p. m.-Duminica și sărbători 11­1 p. m. öas Dise Am­ericane Altoite din Peplisierîle Ofgs Gustau, Mm inși — Decorat ofitici meritului articol. Paris la 14 iulie 1911“ — Repr. Sindicatului Pepinierelor Oran­i(Igeria) - TaBIaRI 1H EONOITIONi FOARTE AVANT AGIO ASE -vițe altoite anual in lași ______________și Algeria Din care 2.000.000 altoite din: Selection Carriére, Gal­benă de Odobești și chasselas doré perfect selecționate .r%A"i £ iod­ Cereți Catalog Gratis Mărirea magazinulu­i ..pui ie­ar George I. Stoenescu Str. Bărăției No. 28 Cu noi secțiuni de: Stofe pentru mobile, Gob­lenuri, Plușuri de mătase, Lîna, Vegetale, BSokotu­ri, Muaruri de mătase și bum­bac, Perdele brodate și da­tul, Brise-Bris , etc., cum și Cianduri, Șifoane, Banforse­umi, Brodherii Xorsoane, Va­­lansiene, etc. Toate mărfurile se vinde după deviza magazinului, mai eftin ca ori­unde. FIÜ PILE TBTM «««I CRONICA SPORTIVA LUPTELE­ DELA­ CIRC — Mascatul a fost învins, vocal ul o luptt pe d Mit­ca seară, numai decisive Finanțe și Comerț ------------- . împrumutul orașului Bucureși! GUTMAN­N PROCH sunt : 7.000.000 Copac Martin Se recomanda cunoscuteritor­ii. Martin Jeune COGNAC (CHARENTE) REHITEZENTIINTI: Koffler ă Brill — București — Or. i. Santele d­Gi Specializat la Berlin în BOLILE DE Stomac, Intestine și Nutriție (Gută,­­iabel, Obesitate etc.) Rectoscopie, Electroterapie laborator propriu pentru ana­­lize de suc gastric, fecale, urină, sânge. Strada Lipscani No. 90 bis (intrarea și prin str. Der­ebalj Consultații S—Ö a. m. și 5 -7 ______________ P. 3B ______________ — ADVOCAT — S’A MUTAT IN titra da, titelca No. 17 Con sult­af iun­i 5­-7 p. m. iu«, ne eurei­rie si Șeirie Frații FIlKLER aduce la cunoștința Onor. Pu­blic și vechei sale clientele că din cauza mărirei atelierelor sal­e 8’A MUTAT în Strada BISE­­RICA EREI No. 9, (lângă Baia Centrala). SK ATING (lângă Primărie) lu­ fteer tre seară dela 1 la 1 noaptea Patinaj pe rotile Joi 24 Noembrie 1911. MARE KERMESSA cu su dpi­ foc_________ Comun!t. Evangelică DIN BUCUREȘTI Care de limba­ germană pentru adulți La 1 (b­) Noéihbffe a. c., sa deschis în localul școală­ de co­merț a­ Comunității Evangheli­ce,­­strada fjfirboy-I odă. 37. un wir.s de Hm­ba germană și de co­respondența, comercială în lim­ba germană pentru adulți. Me­toda de învăță­mint întrebuințată face cursurile accesibile și ace­lora care posedă numai o cunoș­tință foarte limitată să fi nici o cunoștință a l­imbei germane. Lecțiile vor avea loc:de trei ori pe sâptămină între orele S jun. —10 jumătate, seara și Vor fi continuate pină la 30 Aprilie (13 Mai) anul școlar. Taxa, de lei­ 5.—(civici) pe lună este plăti­­bilă la casa COlumnității, str. Luterană 10. Trifon națiuni a se lua­ la direc­țiunea, școlilelor, str. Luterană, No. 10. Eforia Comun. Evange­lie yijilor-Comptabil absolvent a­l școalei comer­­cia­le cu practică, de birou, SE . CA­UT­A de către o casă co- imercială din Capitală, Ofer­tele se vor adresa, sub X­­V, la administrația, ziarului. I “TabuSchi F­I MARELE De vînzare Pentru esire din indiviziune la Tribunalul Ilfov Notariat, in ziua de 28 Noem­brie, imo­bilul din Strada 31,fsal-Vodă •23, colț la Str. St­ Apostoli, compus din mai multe prăvă­lii și apartamente, cu un ve­nit de 12—13 m­ii tei antía? (Dosar Ho. 3419 900). Strada S­mâr­dan, al BUCUREȘTI feeiacit cu tot confortul modern. Mo­bilier nou comandat special. Lumină electrică, telefon, băi, 3 minute de : Palatul Justiției; Sarica Națională; Camera Deputaților; Casa de Depu­neri; Poșta Centrală; Administrația Financiară și aproape toate Băncile și instituțiile "Financiare. Având­­ 50 camere la față cu prețul de lei , inclusiv lumină Unicul Hof,Ol cu pensiune com­pleetă cu prețuri modeste Se închiriază de asemenea odăi și apartamente cu luna BUFET Anttreprehor, MOȘOR î­nvechi restaurator, hotelier, fost antr. al hotelului Minerva DOCTOR: Theodor Fischer-Galați fost operator al clinicei Prof FUCHS din VIENA Boale și Operațiuni de OCHI s’a stabilit în București No. 10, Str. Covaci, No. 90 Consult. 2—5, Dumineca 10—12 V Dr. V. Mețianu BOALE și OPERAȚIUNI de Nas, Gît și Urechi s'a stabilit ,în­ București Calea GRIVITEI No. 11 (aproape de Calea Victoriei) Consult. 3—5 p. m. Specialist­ii in ASeara ..Mascatul­ 1 a suferit o Învingere. Ca și in anul trecut, ín marea luptă decisivii, Învin­gătorul a eșit Polii Ales. Pentru a vedea această luptă venise multă lume, in special Idjile și parchetele erau­ ocupa­te. Luptele de aseară au înce­put prin întîlniirea dintre Stol­­zermald și Ritzimotti. Ambii, deși nu remarcabili cu forța, dar posesori ai unei școli bune, au­ luptat în mod corect și frumos timp de 18 minu­te, la isfirșit Fu­rvilons fiind învins de Stolzemwald prin turul de braț drept de sus. Fitzimous se vede cu­. se aștepta ca victoria să fie a lui căci a rămas cam mirat de rezultatul luptei! A doua luptă a fost violentă, zgomotoasă, diind loc în tot tim­pul la­ ris.Ptc și fluenuUuiT. Eroul îl a­rat­ă zei și a­ indigtmiei publi­cului a fost­­ iarăși Tiakcovici. ftampiPdul sírt) a revenit la, ve1­chile sale deprinderi și aseară a încercat iarăși să lupte heregul lui, și violent. Cum iu SS. Avea un excelent, adversar mult simpa­tizat de public , Lobmayer. vio­lențele­­,nr .1’au­ prea reușit. Lupta Ilfticovici-Lobmayer a, final, 24 de minute, ea sfîr­șilin­du-se in mod neprevăzut: rob­­m­­aver­sa ales c’Un picior scrîn­­tit în urma unei figuri 8, lui Staicovic,, o figură perm­isă însă, in limpicirea aceasta, a dat loc si unui incident care ia intere­sat fie aproape pe spectatori. îl. Mitică trona­, cunoscutul luptă­tor rom­in, care face parte din juriu, vă­zind modul de luptă al lui Hair­illet a. intervenit sa cin­­d'i.-'s r­leca observațiL campio­nul iU­n vni* S'A enervat si tu­te,- luptătorul romih si cel sich a­u.rut ro.- un schimb de­ cuvinte itolcpt, care s'a sfi­ișit cu o pro­vocare venită din partia lui­­ Hak­­or­el. ț>. Mitică Dona a [pu­tăit provoc­ar­ea .g<, a­stă scotă VALORI Bursa din București sau­ mu­lte seară, el,-să va­ lupta cu j Rak­ovîel, Pubh­elii e, negre­­șit cartuș să-l vadă lui HM pe a. Dona. d-s­ă avu­ta reputația unui bun supuultor care a, dutu pal esírva victorii căpitate, la, Petersburg, Berlin și­ Constant î­­napól, în tntiliniH cu­ luptători din cele mai bine reputați. După acest incident a­ avut­ loc lupta, mult așteptată dintre Polii Aba și „Maccatul“. L­upta aceasta a­ ținut m­u­­lt­ifial puțin decit se, aștepta, lum­ea, dar ea, a­ fost repede, aprinsă, pasionan­tă, în special ...Mascatul i’ a dat niște atacuri cu totul, viguroase cari însă față de rezistența lui Ab», nu i-au­ putu­t asigura vic­toria. Din cauza iuțelei luptei după întîia Mpl­ina de 10 minu­te, cei doi adversari erau­ foarte intermintațî. la mijlocul repri­zei a doua, Polii Ales reuși să facă „Macatului“­ un tur de braț rulat la, pămm­înt și... lumea, s­•­plăudă, frenetic ! Ani» a­ obținut o nouă și mare victorie, deși­ convingerea, cunoscătorilor e că, in general, „Mascatul“ ti e superior. Ultima, luptă, a­ fost o victorie pentru Sbysko, cu at­it mai im­portantă cu cu­ învinsul — după, 28 de minute ----- A­ fost excelen­tul luptător I-Iansett, Sbîsko a reușit să-i facă o centură în față care i-a asigurat victoria. Dar tot Hansen e mai superior. Se vede însă că, uneori luptăto­rilor li Se intîmplă și unele ac­cidente neexplcabile și neplă­cute. AZI Azi vor avea loc­­ lupte deci­sive cari probabil vor fi foarte frumoasă: ABS cu BAICOVICT (pentru cordobr.); „MASCATUL­" cu WÜI­LER •­­UM8MATER cu SEISKO și MURZItK cu STOL* ZENWAI.lt. — spectator. 40»°!» , 4»­,°­, ‘ isg 07.25­­ * * 1898 Banca Generală Romînă — Scortips 43/«­­Tendin­ța indecisă. Frankfurt, 19 Noembrie. — Renta romina 4«/­ 94.00. Noul împru­mut român lot.—. Scompt. 4l3/,j. Irieet, 19 Noembrie' — Soc, de Asigur. Dacia Romînia. 1395, Na­ționala 1290; űénérala 1280. ^ pâri» 21 Noembrie Bailee dé Paris tjță , Ottomans 687.—­ Lozuri "Turcești 203.— Renta Franceza 30» 93.87 _ Betania 5V» — . . Ein». -iah 93.40 Noul îtrtor, R. conv. 1905 — Renta romita M -„ Italiană 1910 V t. , 102.­.­­. Ungureasca L 96 17. » Spaniola 1 ,95.37­5 Schimb, Londra ceh * 252.15 , Viena 1­04.7­5 _ Amsterdam 207.7­ , Berlin 123.18 » Belgia în 7,16 , Italia ! 3/4 Elveția îl 5/16 Grédit Lyonen 1543 Scompt 3­/» Tendința fermă. Viena Deschid. Închid. ?2 N­brie 21 N­brie Napoleonul 19.09 19.00 Rubla '55.— 234.50 Gred. Anstalt 650.73 650.73 Gred.Func. Austr. 1310.— 1303.— . , Uuöar. 851. — 851.“ Drumurilé Austr. 731.-- 731.— Lombarde 109.50 109.40 Alpine 844.— 845.90 Lozuri turcești 243.59 243.10 Renta austr. hirűi 91.15 91.45 , , argint 91.45 91.45 aur 1­15.20 115.25 , ungară au­r 110.90 11­0.90 Schimb: Londra 240.62 240.6Ö Paris 95.50 05.425 6'eriirt 117.68 117/575 . Amsî, 199.35 199.30 » Belgia 95.05 05.05 . Italia 94.00 94.75 Tendința calmă calmă MĂRFURI București, 22 Noembrie S'au vindut la bursa din Bu­curești: Penarile: 250.000 kgr. a, 11.82 gara Dealul­ Spirei: .7000 bl. a 8,14 și un­­ sfert, fermen gib« Slatina; 4.200 a 8,28 jum. pretript gara, Periș, AGENȚIA telegrafica romina Brăila CoAstânță 2Ó 21 Griul 80­ Al­­gr. 1 °/« " ",-­— , 78—70 w­i*.. . —,­­­­—.— * 75-75 „ ă*. *( Tedința griului * Porm­bul susți­n. —.»—­Orzul „ —­­ .­Ovăzul susțin. — Secara „ —,— —i— Eusalsa — — .— Meiul — nom. Timpul iigi­at frig Anvers Frână pe 100 kigf 20___M­eriul: Deschiderea pr. Dec. 103,% 1­04­,/ întinderea I Disponibil 9â- 98,!­II * Mai 97,V­MI „ Dec. 104,!/. 103-1 V ., Mai Porumbul Dec. 70..— â0,ș­i Dec. ,—­­73,*/«­­,, Mai —,— —v­., Iulie — — ,— năzări: 20,000­ Berlin ! Mărci pe foită ».»wfcv­. In­c­.bid. De­râ­­rtul loi.’fö'al* -­205,­ 203^5 . Bec. % 213,25 213,25 locala M&*­­­I JS4*75 183,— „ Dec- ‘ XC­L04,25 M3,75 ’prum­Bul Mai­l —,-7 ., Hoc. v i . Eubla la Berlin 216.05 Liverpool '«*­ 20­21 Sr­in­ pi. Dec. 1A / ’*■» Vs pr. Mart . » »/* i’prumbul pr. Mart. I", Vf „ % pr. Mai ‘,I * * Londra ... o jrins ferm, dar neac„ Porumb ,, „ „ Or­-ul ferm, dar oferte vna­u ! Ovăzul fertii, cereri puțină *­* Chicago f 20 21. Griul, -Deschiderea p-, Dr 88,5 .. 100,-1 Incluidria­­t, Mai ,«.f 95,V» 94,­7 ff, Dec, JP­ 100,*« 00,v tll Mai Hf.'* 81./ Porii­­bul Iulie 64,s.» üt.., Dec. . 0...*« 03A­s Mai 64,­­ 64,4 Iulie G1A» c-4-n­ Phțris 20. 21 _ Dílül Ián.-Aprilie 23,75 23,75 - Maffc-i linie 26-.— 25(05 Făina Ion.-Aprilie. 32(25 82.20 ] ». Mirt-IuUii 22,00 82,65 Ulei colta NuV. 70,50 71,— „ „ Dec. 70,30 ”1,50 „ ,, Maft­­iui Me îs*— Zlufi „ „ Mai’-Aug. 70.— 00,x-Hudapetila Coroane pi HO kgr. ...................."L" 20 21 Griul Apr. *W­­­ill Sî „ Mai 11(71 11.7? Secara Ar..­. ro,80 10,87 „ Oct. — Ovăzul Apr­ 9,84 9,85 Get. —,­~ Porumb Mai 8,45 8,40 Julist 8,62 8,88 Rapița — Timpul s - noros , Petroleu 1/ Noembrie 1911 Haiti Unpg.—Tendința greoaie.Pe­­troleum Standard white snot 6,50 prp ;o Kgv. New'VorSí.—Tendința fermă, Pe­troleum röfínéd iu cases SAncts. pró gallon; Standard white ín New-'Sork 7 35 ín Pbiladéipbía 7,85; Credit Ba­­lanceá 1,30; in tauks 3,75. Cota apelor Dunărei (Fft ziua de 22 Kóembríé) Criza­­ca­, mai bună p £ p. Disp­lé 32,— Naveta . . „ „ „ 33,— Griül Itafaíior * la,2< „ sup. „ 20,*/« „ inf. pro. Nov. Dec. „ 19,— „ sup. pro, „ „ n 20,*/i Porumb infer, diep. Í7,6» „ superior . 18,— „ inferior pro. Nov Dec, 16,3/i „ super. 16,4i ln România Dunărea scade la T.­Severin­, Calafat și Tulcea. In celelalte porturi crește, înti cotele . W­ T.­Severin. . . 174 — — Calafat .... — — — Bechet .... 158 — — T.­Magurele. . 150 — — Giurgiu . . . 170 — — Oltenița ... ? — — Călărași ... 112 — — Cerna-Voda . . . ? — — Gu­ra­ Ialomiței. 110 — — Galați .... 8­> — — Tulcea. ... 16 — — In rlustro­ Ungaria Passau . . plus 130 — — Budapesta „ 59 — — Baziaș . . . 42 — — Viena . . —- 126 — *­ Mohács . plus 42 — — Orșova , „ 123 — — întrunirea meseriașilor din Pitești PITEȘTI, 21 Noemb. — Me­seriașii din localitate au ținut o întrunire publică azi după a­­miază, în localul corporației, pentru a discuta proectul ele, le* Ige al d-lui ministru Nenițescu. Au­ mai luat­ parte la această întrunire d nnl . Gh. Stănescu, președintele clubului meseriași­lor din București, Pompilie Vla­­descu, deputat și Em­anoil Ar­­­tonescu, deputat, și șef al gru­­părei carpiste din acest­ județ. In sală se observă un număr destul, de însem­nat de mese­riași, întrunirea s’a desch­is la orele 3, sub președinția d-lui Gheor­­ghe Stănescu din București. D. Pompilie Vlădescu, depu­tat, spune că Vine în mijlocul meseriașilor ca să­ facă politică, dar politică socială, căci acea­sta e și tendința tineretului din partidul conservator , de a se coborî în mijlocul diferitelor clase sociale, de a le cerceta ne­voile, și de a le asculta dolean­țele. Guvernul actual având re­dactat un proiect de lege pentru reorganizarea meseriașilor, ca­re va urm­a să se depună în cu­­rind­ pe birourile parlamentu­lui’, a crezut de datoria sa, ea, fiind vorba de o mare reformă, care interesează marea­ clasă muncitorească, să o convoace la întruniri unde să se discute pe larg toată economia acestei mari reforme. D. Vlădesc­u relevă, principale­le, puncte din lege cum e orga­nizarea breslelor asigurările pentru boală, bătrînețe, acci­­dente și invaliditate Apoi insis­tă asupra reducerilor pe căile ferate române, a pensiunilor și înființării de sanatorii. Roagă adunarea ca să-șî în­drepte in aceste momente aten­ția către rege, fugind-o să-i a­­dreseze telegrama de mai jos: „m .S. RCflșin. Preocuparea guvernului de ne­voile simțite ale clasei munci­torești ia­­ 0 formă vie in legea pentru organizarea breslelor ce o depune pe biroul Corpurilor leguitoare. Recunoscatori, primul nostru gind se îndreaptă către maiesta­tea voastră, a cărei lungă și în­țeleaptă domnie înscrie o pagină de aur în istoria neamului nos­­tru, rugind Atotputernicul să vă dăruiască viață lungă și sănă­tate pentru fericirea și propăși­rea scumpei noastre patrii. „Meseriașii piteșten!“ D. Em. Antonescu spune că a fost rugat de d. ministru Neni­țescu să susție legea în Parla­ment și a răspuns că o va sus­ține dacă va fi bună, căci .. la noi e de principiu să nu purtam zgardă. Avem libertatea de a discuta și de a, admite ceea ce e bun și aceasta e civilizația“. Dar obscrva că „proiectul de lege­ răspunde la nevoile acestei cla­se și e de datoria noastră, ca­re • presentanți iii? Parlament, să susținem din răsputeri realiza­rea, ci“.­­1st* Enumără îmbunătățirile ce s’ar aduce meseriașilor prin ceastă lege. 7 - 4 --'4! T* file Stănescu (din Bucu­­­rești) începe prin­ a spune că din anul 1900 a luptat prin toa­­­te mijloacele pen­tru îmbunătă­­țir­ea clasei meseriașiîlor­, astfel că în 1902 a hotărît pe cl, Íoiair fostul ministru de industrie, și vie cu alt proiect al legii mese­­riilor. ’ An­u­l trecut fostul mini* sim Cri­sarul a venit cu legea cooperativelor și azi d. ministru Nenițescu vine cu, legea de or­ganizare a meseriilor, creditu­­lui și asigurărilor m­uncite regi. Continuind, spune că întru­ cit d. Nenițesc­u a luat în seam­ă toată dezideratele aprobate la congresul meseriașilor de la 10*~11 Oct. a. c., găsește că le­ea este bună. Apoi analizează, cite­­va articole din proiect și pro­mite celor prezenți că va pm, pune d-lui ministru Nențescu modificarea ,citer­ vă din ele.­­ 1). Mihai Popescu cisuiar, a­­nalizînd citeva articole din proiect găsește că legea este rea. Apoi se d­ă citire relearareei de mai JOS, adresată, d lni D. Nenițescu, ministrul industriei și comerțului : „Meseriașii piteșteni latra*, Uiți astăzi sub preșidenția doul­­u­i. Stănescu, președintele elag­inu­lui meseriașilor din Bucur­­ești, în sala corpora­țiun­ei locale, luând cunoștință de proiectul de lege al organizărei meseriașilor și creditul asigurărilor munci­torești făcut de dV., aprobă în totul cele cuprinse în el și vă roagă ca să’l depunfețî de Ur*­gență în Gametă pentru a de«, veni lege și pentru care mese*­riașii vă vor rămîne recunosc[á­torii ! Meseriașii piteșteul Întrunirea s’a terminat la o*, rele 6. — V. Por. întrunirea partidului liberal din Brăila Bir,MCA, 21­­0­m­brie.—Pen­­tru inline seară la orele șea­ră, partidul liberal din localitate a convocat o întruniră la, dublu­ din strădă Regală. —­ V#fac.­­jțs­ ați. -----­Din Bucovina DIVERSIUNILE din habis DUL NAȚIONAL ROMIN. — DOUA FARTIDE ROMINEȘÎT ADVERSARE (Dela corespondentul nostru) CERNĂUȚI, 21 Noembrie.—In­ momentul cînd poporul român din Bucovina se zbate intr’o gravă criză economică, car­e re­­clamă o conlucrare a tuturor păturilor romînești pentru a Să evita un­ dezastru care ar­ fi ni­micit mii de existențe țărăneșt, toată lumea s’a așteptat ca toc­­mai ln acest moment deputații să dea un frumos exemplu d­e solidaritate națională, eliminînd, o clipă­ din discuția din presă limbajul Violent pe care îl ia* trebuințaU atît „apărăriștii“, cit și „democrații". In chestia crah­ului financiar de la cooperativele sătești, de­­putații apărăristi au­ dus o lup­tă nem­aipom­enită in ziarul lor ...’Unirea Naționala“ in contra politicei economice a democra­ților și în special a directorului Lupu, un fruntaș din partidul democrat. Pe cit e de trist, pe atît e da adevărat că certurile intestine și atacurile fulminante au adus poporului pagube morale, cari nu vor putea fi șterse așa cul r­înd. Dușmanii, în special rutenii, pin desc numai momentul ca cer­tatea romînismului să se pră­bușească complect, pentru a putea apoi urma în liniște, ne­­stingherițî, opera lor nefastă pentru romînî, de subjugare pro lirică și economică. Următoarea­­ notiță lăconică din „Foaia poporului“ n’a sur­prins pe nimeni, căci s’a știut că c­actul financiar al coopera­tivelor va aduce cu sine și ma­d­iul politic. Deputații Nicu Blind­u, Mi­­­­hai Chisanovici, Iancu Cupar én­ea, Fl­orea Lupu, Aurel Onețvl, Rom­ul Reuț și­ Modest Scălat, văzind că față de părerile de tot op­use ale membrilor fostului partid apărărist, este cu nepu­tință a lucra împreună cu mem­brii aceștia, au­ hotărit să s­e în­ființeze din nou fostul partid, ofi­zional-țârănesc. Cap al parti­­dului acestuia, a fost ales deo­camdată. Aurel On­ciul. Totodată, s'a îndrumat alegerea oamenilor de încredere in­ întreaga­ tară. După numirea­ lor, va ur­ma, in cufind constituirea formală, a partidului național-țărănesc. Organul partidului este „Foai­a, Po­porul­ui. Se știe că împăcarea] cu apă, rasiștii i-a urmat­ înjghebarea unei solide organization­­ politi­ce în toată țara. Acum „demo­crații’’ vor căuta să’șî mențină, încrederea, pe care le-a arătato poporul țărănesc, iar apărării*­tii vor da o goană nebună după partizani la țară, căutînd sâ’î discrediteze pe democrați. Din această dureroasă luptă fratricidă poporul va trage con­secințe regretabile. Unirea trai­nică sub un singur steag a tutu­ror rom­inilor din­­ Bucovina, este dorința unanimă. Se va vedea dacă deputații romîni vor­­ țin o seamă de această dorință. Coresp, Ilie' -------'•*•*------­Evadarea unui deținut din Botoșani BOTOȘANI, 21 Noem­brie. — Nicolas Sirițeanu, autorul fur­tului la d. Ramiro Dimîtrîu, a­­dus azi la parchet a evadat la­orele 10 dimineața di­n arestul tribunalului. Sirițeanu a sărit pe un geam de la etajul al treilea și s’a lă­sat in jos pe jghiabul unui uluc de ploaie. Hoțul 0. dispărut in direcția mănăstirei Agafton. Toți agenții polițienești au fost puși în urmărire evada­tului. — r.»ast8n. Raicovici a pro> Bona«— astă­ *­­ 33 Noembrie ÎMPRUMUTURI de St­AT ROMANE Benta amort. împrumutul S4/„ internă din 1904 tel 1W8/. — 185 mii. din 1903 . 101 — 100«/* Renta amort. Îm­prumutul de 321/« m­ii. Intern l £ 1­94.10 —13^ö £> 50 , din 1889 , 0415-94 274 , , 1890, 16Vi“9b 45 , , 1891 . MVt-94 12­0 , , 1894 . 94*/i— 94 90 ,­­ 1898 , V‘l5k-9Î>/2 180 , , 1898 , 923­4_a2i­a 100 mii. I Seria A.și B. 93.45—CID/1 din 1905 1 Conv. 93^/2—9F> -4 J­70 , , 1908 , 9310- §27 * 12S , , 1911 , 93 - 92.90 pentru cump. de păduri 92,30—­92.—­­Obligațiile Creditului județean și comunal: fc% 102y2-~H12­4; idem i*U 96.50—Ob’/F Creditul viticol: lei Obligațiuni Comuna­«; București Cia­cin 1908 lei 90.95—903/4; 4­7, anul Li06 lei 00.05-- 1W*/«; idem 46b­ din anul1910 lei 02 60— 92.40; idem 5“­n din anul 1910 lei 95. 4--9pi/3; idem coxa.Craiova­l*l* din ISOlv iei 96‘Vâ-*-96V’,; idem 5«/0 I010 98­/2—081­»; idem corn. Ploești 5 »/o din 11806 lii tW­h­ mU; idem (ov..las* 4’/j din laOSiei 971 «­9c­ idem 4- î din 1910 lei 971/«—%30; idem csir. Buzău­­% 96— 951 3. Scrisuri fondate rurate 5*/­i lei 102.10—102; idem 4% lei 62/2­­*• 92.35. Scrisuri urbane s bucurești 5’/* lei 101.20 — 101 05; ideA lași 5 °/, tei 68.50-98 40. Bonurile Casei Rurală: 5’/» lei 102.15-102.05 Oblig. Camerei de Comerț: 5’/­ lei 97 — S63/«­ Oblig. com. pentru constr. de case eftine 5’/o tei 99 «»Va* Oblig. Loc. anon. Rom. a Căei Ferate Buzău Nehoiaș 5% 99—9S. Oblic. Doc. anon. de Bazalt­ar» tif. și Ceramică de la Cotroceni Oi­u lei — Sec.­anon. Sinaia 178­--175. Acțiuni: Banca Națională 5680 cu ter.; Gara Rurali 860 - 850; Banca Agricolă 550 tu ter; Banca Dr. Rou­­mânia Ltd.­­'«0 - 235; ^ Banca de Scont din București tot 535 — 528; B-ca Marmorosch-Blanck & Comp.lei 962 cu ter; Banca de Credit Român­iei 010 cu ter; Banca Gen. Romîni­­ei 2260—2248; Banca de Credit și Scont tei — ; Banca Româneasca 518—515; Banca Oltului — — ~~ Banca populară din Pitești 215— 240; Soc. com­. tramwaelor București — Soc. Rom. .Speranța* 560—S­C; Loc. anon. rom. Govora Găliman­ești —­—; Banca Ilfov 550 540; Banca Romanațî Caracal _ —— ----------“ Banca Măgurele Giurgiu, Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 1408 cu ter; Na­ționala lei 1287 cu ter; Generala lei 12­0-12S0. Monede:Napoleoniei 20.30—20.22 coroana austriacă lei 1.051/«—■1.041/â* Rubla de hîrtie lei 2.69—2.68. Sconturi și avansuri Banca: Na­țională, scont 56/0; idem avans, pe dep. 51 /aVol Casa de dep. avans, pe dep. 5 °/C. Schimb: Cek Londra 25.32'/?— 25.27'/­­ Paris lei »0.50 - 100.30; Berlin 123.82'/a- 123.57'/e; Viena 105 35 — 105.15; Belgia 100.05 — 69.85. Bursa din străinătate VALORILE ROMÂNE Berlin, 19 Noembrie Rentă 5 °/0 din 1903.­#JST. 185*1­. 101.40 . , 4*/a * 1889 . 50 . 98.60 , * . 1890 , 274 . 94.70 . . 1891. . 45 . 92.40 , „ 1894 . 120 . 92.50 . „ 1896 , 00 . 92.— , . , 1893 , ISO , 91.90 . , , târzi conv. i , 93.—­­ , . 90 . A.JiB 1, 92.­0 . , 1908 70 , 92.10 , . .WW 91.70 Cereale New-York JJ FnActiIe ddeb* ie Cotele Irt cih. În port cu e* n­ațxii * ^stuația in­­ultirpile 4S ore

Next