Adevěrul, ianuarie 1912 (Anul 25, nr. 8011-8040)
1912-01-25 / nr. 8034
Hhn» PlUGlMcnaBURE „FOWLER“ , REAJtfBSE DE HICI OIMITftTIUKE In MUNCA ZILNICA, DURABILITATE sl ECONOMIE, recunoscute de elita marilor agricultori din toata lumea ca cele mai sigure sub orice împrejurări. Singurele cari din toate sistemele cu cablu au obţinut osand mm şi medalia de abb LA EXPOSIŢIA UNIVERSALA DIN BRUXEILES1910 şi enANn prix la exposiţia internaţională din turimian Peste 13.000 maşini „FOWLER'' vândute Tn toată lumea î n capul culturei cu aburi în România se află: Ad. dos«. Cor. a Caso! Bogate cu 7 pluguri «Fowler» Esc« ®. Qr. Caatacnzine cu 10 pluguri «Fowler» Casa Macipilor Știrbo! cu 5 pluguri «Fowler* Principele C. D- Spatzo CU 4 pluguri «Fowler» Casa Margoloman-Perechide cu 4 pluguri «Fowler» Ministerul Agriculture! cu v, 3 pluguri «Fowler* Daa &L Nerrou» Kbanew A, 2 pluguri «Fowler» Exc. 9* P. P. Carp CU W 1 plug «Fowler» al altl mari proprietari in total ca. 80 pluguri cu aburi „Originale Fowler** care au fost puse în funcţiune personal de D-I JUCIUS SAXQH r? fisghter specialist şi representant general al |j| D4or JOHN FOWLERNEL Comp. BtrCCaSSTL — Strada Armaşului No. 6 N. B. Maşinile noastre „COMPOUND* an tobe mărita fiecare cu câte 550 metri cablu, sânt special construite pentru ardere de paie, lemne şi cărbuni şi la cerere le furubăm şi cu inatalaţiune patentată de aapra-incid- Kiro (Heissdampf). CITIŢI: HYGIENASS rafticană şi populară revistă medicală care dă sfaturi pentru prevenirea boalelor şi pentru păstrarea simătăţei. Cei mai distinşi medici colaborează la Numeroase fotografii ilustrează articolele pentru o mai bona Înţelegere a celor scrise. Abonament cu totul redus: 3.00 pe an. Pentru preoţi, învăţători, notari, moaşe, agenţi sanitari, şi locuitorii satelor loi 3- Ediţie de lux, pe hârtie velină, tipărită deosebit Lili 10. Cereţi un număr de probă în mod gratuit Redacţia şi Administraţia strada Doamnei 27, iar de dr. George D. Picher, medic comunal, sub a cărui îngrijire apare „H Y G I E N A“. Către Populaţia Capitalei In urma urcării exagerate a preţului lemnelor şi cărbunilor, Biroul de vinzare al minelor din Oara Schitu- Goleşti, a luat dispoziţiunea de a trimite in Capitală o mare cantitate de Cărbuni, in scopul de a veni in ajutorul populatiunei din Capitală. In acest scop am convenit ca Primăria Capitalei, şi am înfiinţat, la Depozitul Comunal „Colentina, o secţiune pentru vînzarea cărbunilor din minele noastre, cu un preţ extraordinar de redus. Deşi cărbunii noştri au o putere de încălzire de detla ori mai mare decât a lemnelor, totuşi, preţul cu care Depozitul Comunal „Colentina* va vinde Cărbuni, este 1© lei pentru 1000 kgr. loco depozitul „Colentina* adică pe jumătate preţul cu care se vând lemnele pe piaţa capitalei Orice locuitor al Capitalei poate cumpăra orice cantitate de cărbuni, adresându-se direct depozitului Comunal „ Colentina“, fără nici o altă formalitate. Clienţii cari doresc să aibe cărbuni aduşi la domiciliu se vor adresa reprezentantului nostru D-l I. Zwiebel, Str. Lucaci 38, Telefon 24/55. Cărbunii noştri nu fac sgură şi nu conţine pucioasă şi de aceia atragem serios atenţiunea Onor. public, spre a nu confunda cărbunii noştri cu cărbunii similari din ţară, cari dau acel miros neplăcut în timpul arderei, şi fac aproape imposibilă întrebuinţarea lor. Cărbunii noştri se găsesc de vânzare la Depozitul Comunal „Colentina“, precum şi la depozitul reprezentantului nostru D-l I. Zwiebel, In oraşele Câmpulung, Piteşti şi Craiova, precum şi iu o mulţime de sate din judeţele Dolj, Romanaţi, Teleorman, Muscel, etc. Cărbunii noştrii se întrebuinţează pe o scară întinsă pentru încălzitul locuinţelor şi nu maşinele de bucătărie. Cărbunii ard în orice sistem de sobe. N. B. Modul de întrebuinţare. Aprindeţi la început focul cu puţine lemne şi apoi puneţi deasupra câteva bucăţi mici de cărbuni. După ce focul s’a aprins bine, puteţi introduce în sobă atâţi cărbuni cit credeţi necesar. Nu lăsaţi niciodată deschisă uşa sobei prin care introduceţi cărbuni. Numai uşa cea mică din partea de jos a sobei (uşa curentului de aer) trebue lăsată deschisă. Este greşită ideia că, lăsind deschisă uşa cea mare a sobei, s'ar răspindi mai multă căldură in Cameră. Atenţiune. Nu introduceţi in sobă bucăţi prea mari de cărbuni. Bucăţile de cărbuni cele mai potrivite să aibă mărimea pumnului. Spargerea cărbunilor se face foarte uşor cu un ciocan sau cu muchea toporului. Pentru orice informaţiuni adresaţi vă Biroului de vinzare al minelor din Gara Schitu Goleşti sau la Reprezentantul nostru D-nut I. Zwiebel, Str. Lucaci 38. Telefon 24/56. Biroul de Vamere al Mineur Be Min din Gara SCHITU-GOLEŞTI efectul ei, şi iată de ce, din co- misiune făceau parte persoane intelectuale ca avocat, doctor, profesor, student, căpitan şi maior în retragere, prin urmare cetăţeni cari aveau pregătirea şi competinţa cerută pentru a decide dacă lucrarea „Poporaţia” este sa fi nu plagiată. Dar această competinţa legală şi ştiinţifică le-a recunoscută juraţilor însuşi d. Cuza, atuncî cînd i-a sesizat, cit şi în timpul desbaterilor, cînd s’a apărat de imputarea de plagiator. Juraţilor li s’a dat spre controlare atît lucrarea Cuza cit şi broşura Socor, şi timp de cinci zile dînşii au urmărit atît apărarea cit şi învinuirea de plagiat, sprijinite pe nenumărate citaţiuni de autori pe care juraţii le controlau cu cel mai viu interes. Cum se poate spune clar că juraţii nu au avut pregătirea de a controla, cînd ei nu aveau altceva de făcut decit să urmărească pasagiile din „Poporaţia" puse de Socol pe două coloane, cu textele denunţate a fi plagiate, cuvînt cu cuvînt şi fără ghilimele, din autori economişti Everett, Jean B. Say, Loria şi alţii? După cum vezi, pentru un astfel de plagiat sui-generis, juratul nu avea nevoie să fie economist şi nici prea mult obişnuit cu lucrările şi procedeurile literare. ... Avocatul, profesorul, medicul şi ceilalţi pot avea clar toată pregătirea, după cum se prezentai împrejurările şi faptele în procesul Cuza-Socol, ca să se pronunţe dacă se găsesc în faţa unui plagiat sau a unei calomnii, ceia ce au şi făcut prin verdictul lor. — D. Cuza mai poate sesiza, astăzi după ce justiţia şi-a dat cuvintul ei, Senatul universitar spre a se pronunţa din nou în chestia plagiatului „Poporaţieî"? — In mod legal nu. La mijloc a fost pentru d. Cuza o chestie de cinste în furtul literar pe care Socor i l’a imputat. A ales însă calea justiţiei recunoscîndu-î atunci aceeaşi competinţa de a decide, ca şi celui mai înalt areopag al ştiinţei romîneşti, unde s’ar fi putut adresa, însă dela început. Astăzi cînd justiţia s’a pronunţat, gestul d-lui Cuza de a încerca să-şî retragă încrederea acordată, ar fi tardivi şi totodată făcut în dispreţul autorităţei lucrului judecat, ce au hotărîrile judecătoreşti defi- nitive. — Ce părere aveţi asupra, modului cum preşedintele Curiei a rezumat desbaterile in procesul Cuza-Socor ? — M’a întărit mai mult în convingerea necesitătei de a se suprima acest rezumat, deziderat pe care de alt-fel l’am supus discutiunei congresului avoca- tilor din Iaşi. Preşedintele Curiei cu jurat!’ a transformat rezumatul în procesul Cuza-Socor într’un adevărat rechizitorii. Nu pot atribui această atitudine decit sau unei severităţi căpătate ca magistrat prin o îndelungată aplicare a legei penale, sau propriei sale convingeri în chestia acestui plagiat. Ori cum ar fi în tirajul ce a făcut argumentelor apărărei lui Socor şi a desvinovăţirea lui Cuza imparţialitatea a suferit. O spun aceasta nu pentru a aduce o învinuire ci spre a releva mai mult inconvenientul acestei dispoziţiuni, a procedurei noastre penale în chestia juriului criminal, şi a articula asupra necesităţei suprimăreî acestui rezumat, după cum a făcut legiuitorul francez în 1881. Interviewer bnfodfe s/f/urffe JDecoreffc/nt Obiectes/e &rfcL^ ^RBlNTAI^E (HRISTGniE agricultura, decît îmbun&tăţindu-se prin ingrăşare. Agricultorul va întrebuinţa în fecial superfosfate şi săruri potasice, cari conţin elementele hrănitoare sub o formă uşor solubilă. Superfosfate se fabrică şi la noi în ţară de către fabrica de produse chimice Mărăşeşti. Trebue să se ştie că valoarea superfosfatelor ca şi a oricărui îngrăşământ chimic, prezidă în conţinutul lor în elemente hrănitoare. Superfosfatele deci se vor cumpăra după conţinutul lor în acid fosforic solubil, pe care vînzătorul trebue să-l garanteze. Agricultorul nu trebue să se lase a fi indus în eroare de persoane interesate, întrucît între superfosfate cu dosarul egal, de orice provenienţă, nu există nici o deosebire. Preţul singur va fi act hotărîtor. Sărurile potasice se aduc din Germania, singura ţară ce posedă mine de potasiu; pentru Romînia convine în special sarea potasică de 40 la sută. Spice numeroase şi boabe grele nu se pot obţine decit prin întrebuinţarea superfosfatelor şi a sărurilor potasice, de asemenea şi recolte imnişbogate la vie. Biroul de informaţiuni agricole din Bucureşti, bulev. Elisabeta 17, trimete tuturor celor ce i se vor adresa verbal sa il în scris orice lămuriri asupra celor de mai sus. De asemenea ţine la dispoziţia celor internaţi interesantele sale broşuri asuma întrebuinţărrea îngrăşămintelor chimice în agricultură. Sporirea recoltelor prin întrebuinţarea îngrăşămintelor chimice Plantele pe cari le cultivă agricultorul, au nevoe de diferite elemente hrănitoare, pentru a putea creşte şi fructifica. Conţinutul in elemente hrănitoare al păminturilor fiind diferit, producţiunea acestora este deci variabilă. Interesul oricărui agricultor este de a obţine recolte cit de mari, pentru ca venitul net să fie cit de mare. Pe lingă o raţională lucrare a pămîntului, pe lingă întrebuinţarea unor seminţe de bună calitate, îngrăşămintele chimice sînt indispensabile în vederea obţinere! unei cît mal mari producţiunî, pe de altă parte parte, terenuri cu totul sleite, cu producţiunî minime, nu pot fi întrebuinţate in mei sale într’un act. Fără îndoială că simboliștii moderni — Wilde, Materünk —«■ și-au exercitat influenta lor asupra Iui. Dar nu numai că Emil Isac n'ar putea produce și fără de această influentă — ci, din contra, cînd se va desjuga de jugul el, puterile sale vor crește. „Maica cea tînără“ tratează amorul păgîn închis între zidurile unei mînăstirî, închipuirea nebună că drepturile nature!, ale fire! omeneşti, pot fi încătuşate de prejudecata unor instituţii antiumane. O maică tînără caută izolarea de lume, după ce părinţii n’aîî lăsat’o să ia de sot un tînăr fără avere. La mînăstire află dela o ţărancă ce venise să ia apă sfîntă, că nunta din apropiere e aceea a fostului ei iubit, care s’a vîndut unei mirese bătrîne şi bogate. Flacăraagostei izbucneşte cumplită, uistuitoare, în pieptul maicei erei tinere şi nebună de durce, şi pe Un suflu de simţire adîncă străbate acest act şi constitue valoarea lui. Autorul se serveşte de imagini, de simboluri spre a zugrăvi simţirea. Floarea roşie e amorul, fînul e mirosul care aprinde simţurile, luna e confidenţa dragostei aprise, fîntîna e oglinda chipului ş. a. m. d. Repetiţiunile sunt întrebuinţate spre a zugrăvi obsesiunea sentimentală, robirea sufletului de unul şi acelaş gînd : iubirea furată de o altă femee. Repetiţiunile acestea joacă în technica simbolistă rolul leitmotivelor ce se întorc mereu în operile muzicale, mai cu seamă de la Wagner încoace. Abuzul acestor repetiţiunî riscă însă să atingă efecte opuse celor aşteptate de autor. Simbolismul î.y are şi el echilibru sau, economia sa, cari im pot fi depăşite. Piesa d-luî Emil Isac, jucată cu ardoare de d-na Aristizza pemnaneseu în ţăranca, de d-ra Kernbadl care a debutat fericit în „Maica cea tînără“ și de d-na Brăneanu-Achaume, sugestivă în Chelăreasa, a fost primită cu simpatie de public, care a chemat pe autor la rampă, aplaudindu-l călduros. Emil D. Fagure?ro- Alte două încercări de sinucidere înregistrăm pe ziua de erl: Femeia Liza Cezer, din şoseaua Basarăb No. 2, in urma unor neînţelegeri familiare, a încercat să-şî pună capăt zilelor, bînd 200 grame spirt denaturat. Societatea de salvare a venit în ajutorul desperatei femei. — Tînărul Marin Burba domiciliat, în sic, Cuţitu de Argint No. 14, din serviciul cafegiului Tudor Ioneacu, din strada Struguri, a voit să’şi pună capăt zilelor, loind spirt denaturat. Şi acesta a fost scăpat de șoc, de Salvare. Două încercări de sinucidere VIAŢA BUCUREŞTEANA PREMIERA Aseară la Ietatruil Naţional s’a jucat pentru prima oară cu mult succes Amor şi Viclenie, comedie în 3 acte, în versuri, de d. Iacob Negruzzi, preşedintele Academiei române. Spectacolul s a început cu Maica cea tînără, dramoletă neoromantică intr’un act de d. Emil Isac. Lume foarte multă, am recunoscut pe: D-na şi d-rele Bengescu; d-na Maria Poenaru; d-na general Perticari; d-na Iacob Negruzzi; d-na Alfonse Romaio; d-na Nicolae Sutzu; d-na Noémi M Rosetti; d. şi d-na D. Dobrescu; d-na şi d-na Greceanu; d-na Procopiu; d-rele Berindey; d-na Frossy Bădescu; d. şi d-na Scarlat G. Lahovary; d-na Bastake; d. şi d-na Alexandru Brăiloi; d-na Triandafil; d-na şi d-na Bildirescu; d-na Bildirescu; d. şi d-na Băicoianu; d. şi d-na dr. Noica; d-na şi d-na Burcă; d-na Novak; d. şi d-na Gaicu; d. şi d-na Bianu; d. şi d-na dr. N. Racoviceanu; d-na şi d-na Iacobini; d. şi d-na Panaitescu; d. şi d-na Macri; d. şi d-na Gogu Ştefănescu. D-nii: Carion; Ion Mitilineu; G. Dhmandy; Emil Petrescu; dr. Mamulea; R. Rosetti; Cincinat Pavelescu; maior Burileanu; Constantin Rădulescu; Demetru Miladoveanu; dr. Mladoveanu; Gr. Ferikide; Al. Budişteanu; Em. Dendrino; dr. Fotino; AL Costescu; locot. Drăghici; Paul Prodan etc., etc. BAL. Balul societăţei ortodoxe a femeilor române, parohia Olari sub presidenţia d-nei Eleonora Ivaşcu ajutată de harnica secretară d-na Ecaterina Mircea, a avut loc aseară în sala cea mare de jos a hotelului Bulevard. La orele 10 a început dansul cu mult avînt, iar la orele unu s’a dat semnalul pentru cotillion care a durat pînă noaptea tîrziu. Lume foarte multă, după cum era de așteptat pentru o mare operă socială. .." In asistentă am remarcat pe: D-na Zoe Rîmniceanu; d-na Sturdza; d. şi d-na Const. Miclescu; d. şi d-na Răduilescu-Motru; d-na Alexandreanu; d-na şi d-na Costică Ioan; d-na Predescu; d. şi d-na Goilav; d. şi d-na locotenent Lămotescu; d-na G. Ivaşcu; d. şi d-na P. Ivascu; d. şi d-na dr. Udrisky; d-ra Mihăilescu; d-na şi d-ra Mircea; d. şi d-na dr. Popp; d-na şi d-ra Topîrdea; d-na inginer Poenaru; d-ra Toncescu; d. şi d-na inginer Pastia; d-ra Ralli; d-na şi d-rele Danielopol; d-ra Cochinescu; d-ra Omer Paşa; d-ra Galea; d., d-na şi d-ra It.-colonel Gavrilescu; sublocotenent și d-ra Ioaneli. D-nii: D. Negulescu; Vasile Lămotescu; locot. Ilîrjeu; dr. Zaharescu; căpitan Chabert; Mircea Lecca; Gobi, sub-locotenenţii: Noreanu, Brabeţeanu etc., etc. Don Pedro. -----------------SH*---------------— Chestiunea industrială Chestiunea industrială este la ordinea zilei şi discuţia asupra proiectului d-lui Neniţescu va începe probabil mîine la Cameră. Pentru o cunoaştere mai bună a intregei probleme industriale, ziarul „ARGUS“ care nu face nici un sacrificiui pentru a informa cît mai bine şi cît mai repede pe cititorii săi, a apărut astăzi în opt pagini şi publică proiectele de legi industriale întocmite de d-nii: Djuvara, Orbanu, de comisiunea industrială şi proiectul d-lui Neniţescu aşa cum a fost modificat de comitetul delegaţilor. Industriaşii vor putea face astfel o comparaţie foarte interesantă intre svantegile acordate de alte proiecte faţă de cel al d-li Neuiţescu. Ziarul Argus publică zilnic o bogată materie judiciară şi eco tartat, poliţe protestate, falimente, licitaţiuni etc., din toată ţara. Aces ziar mai publică zilnic cronici agricole, industrială, petrolifere, forestiere, etc. Birourile ziarului, Bucureşti Sărindar 12-------------------------------------Pentru d-rul Racovsk MAREA ÎNTRUNIRE DIN CAPITALA Am vorbit deunăzi despre organizarea marelui meeting pentru d-rul Racovski ce se va ţine Duminica viitoare în Capitală. In urma unei noul deriziuni, s’a revenit ca întrunirea să se ţină la Daria. Comisiunea generală a sindicatelor din Romînia de acord di comitetele tuturor sindicatelor din Capitală, a lansat manifeste cu următorul cuprins, apresate către fiecare breslă de lucrători în parte: Veniţi cu toţii la marea întrunire convocată de partidul social-democrat în sala Dacia Duminică 29 Ianuarie 1912, orele 2 p. m., spre a cere dreptate pentru dr. Racovski. După întrunire mare manifestaţie de stradă, Partidul social-democrat va imprima de asemeni manifeste pentru această mare întrunire, cari vor fi lansate miine în Capitală. fia imp ! îi! --------HOCÎ-wL) , Manuscrisele lui Verdi. Acum cîteva zile s’au deschis în vila Sant’Agata, pe care a locuit-o Verdi pînă la moarte, manuscrisele rămase dela marele compozitor italian. Se ştie că nul viitor se împlineşte un secal de la naşterea lui Verdi, cînd urmează să i se publice corespondenţa complectă. * Comisiunea care a examinat manuscrisele a rămas surprinsă de bogăţia lor. Astfel s’au găsit lucrările pregătitoare pentru toate operile lui Verdi, lucrări în cari se află melodii comparabile cu cele mai frumoase are lui Verdi. Apoi, corespondenţe cu libretistul compozitorului, un istoric al papilor, scris de mina lui Verdi, un tablou al lui Verdi lucrat de Morelli şi care se credea pierdut, şi în sfîrşit o schiţă de text, parte în versuri, parte în proză, pentru un „Rege Lear”, tot de Verdi, dar care a rămas neisprăvit. ——Garussova, cînta la Viena în operile ..Un ballo în mascheta”, „Carmen”, și „Tosca”. „Marionetele" este titlul unui ciclu de trei piese în cîte un act, de Artur Schnitzler, care se va da în curînd pentru pirima oară pe scena Teatrului popular german din Viena. ===== „Der liebe Augustin“ este titlul nouei operete a lui’ Leo Fall, care s’a dat cu succes la noul teatru berlinez. __________*H*-----------------sala intonînd „Deşteaptă-te Romíne“. Ei pornesc spre strada Carol la locuinţa d-lui Cuza spre a înâCea manifestaţie de simpatie. In faţa clubului conservatordemocrat şi a celui liberal sunt cordoane de soldați din regimentul 13, cari sunt puși să împiednice orice eventuale manifestațiuni.— Dan. întrunirea naţionalistă, din Iaşi IAŞI, 23 Ianuarie.—întrunirea convocată de studenţii partizani ai d-lui A. C. Cuza, se deschide la orele d. a., în sala Pastia. Prezidează d. lonescu-Govora, care arată că scopul acestei întruniri e de a protesta în contra infamiilor cari s’au debitat contra iubitului profesor universitar Cuza. D. lAVIANDI, student, spune că mai dăunăzî studenţii au fost chemaţi să protesteze în contra presei jidovite şi azi protestează în contra verdictului juraţilor, care e în strînsă legătură cu presa jidovită. D. dr. COSMOVICI, prim ajutor de primar, fericită pe studenţi pentru curagioasa lor iniţiativă. Critică cu vehemenţă injuriile care s’au adus d-lui Cuza, face apologia profesorului universitar şi felicită încă odată pe studenţi cari sunt viitorii conducători ai Romînieî. CUVINTAREA D-LUI MATEI CANTACUZINO La întrunire azistînd şi d. Mateiu Cantacuzino, d-sa a fost aclamat şi rugat să vorbească. D-sa se urcă pe scenă şi spune că a venit alături de studenţi să protesteze cu ei, iar nu să vorbească, insă ne poate rezista cerinţelor studenţilor, şi deci îşi va arăta tot gîridul. —Nu ne găsim aci la o întrunire naţionalistă care trebue să fie bazată pe un principiu politic ci pur şi simplu la o întrunire în care studenţimea ţine să-şî arate iubirea pentru profesorul său. D. Cuza este şi un luptător pentru o idee care e scumpă tuturora, şi dacă lupta sa produce viclenie, polemici, asta nu însemnează însă că omul şi opera sa lui trebue să fie respectaţi. Nu mă ocup de verdictul juraţilor, fiindcă nu vreau să scrutez conştiinţa celor cari au judecat opera d-lui Cuza ; rămîne însă întreagă, deoarece ea a fost premiată de Academie şi recunoscută de Universitate. Sînt permise criticile cele mai acerbe, dar nu înţeleg ca ele să fie personale. D. Socor în toate paginele broşurei sale iţu urmăreşte altceva decît să terfelească persoana d-lui Cuza şi Universitatea. Fie liniştit, însă, d. Cuza. Noi îi păstrăm ca şi mai înainte toată stima şi consideraţia noastră. Rog pe student să fie liniştiţi şi demni în manifestaţia pe care o vor face. Mai vorbesc apoi studentul Taşcă din partea Universităţii din Bucureşti, d. Coroiu, avocat, care analizează broşura d-lui Socor, arătind că acesta n a căutat altceva decît să terfelească pe un profesor universitar, preotul Popescu şi avocatul Sturza. Se dă citire apoi unei moţiuni de protestare, în care se exprimă toată stima pentru d. Cuza. S’a dat citire şi unei telegrame a d-luî Iorga în care d-sa spune că rezultatul procesului ca și rezultatul alegerilor generale se datorește lipsei miei opinii publice. #■ La orele 6.20 întrunirea, sa termonăi studentu părăsesc Criteriu spectaco lelor Marţi 24 Ianuarie 1912 TEATRE TEATRUL NAŢIONAL.— matineu: Curcanii şi J.a. Turnu Măgurele. Seara : Păpuşile. TEATRUL LEON POPESCU (Lyric).— Opereta romina Grigoriu: Fata poznaşă; seara: Studentul cerşetor. TEATRUL MODERN. —Compania dramatică Davila: La bal mascat şi Ce ştia satul. TEATRUL COMOEDIA. — Seara: Azilul de noapte. Cinci doi se ceartă şi o farsă. TEATRU EVREESC (Jignita).— Se va juca Timpurile Mesiei. TEATRUL MAIESTIC (în sala teatrului Comoedia). Reprezentaţii de varieteu, comedii, etc., cu artişti străini. DIVERSE SPECTACOLE CIRCUL ŞIDOLI. — Reprezentaţie cu program bogat. CINEMA-SPLENDID, calea Victoriei 71 (vis-a-visele Ateneu). —Reprezentaţii orare de la 3-12 p. m. De două ori pe săptămînă program schimbat. VOLTA, strada Doamnei şi SALA BRISTOL. — Reprezentaţiuni orare. TEATRU BULEVARD.Cinema Gaupmont-Palace. Reprezentaţiuni serale. CINEMA-BOTEZ.— La Hotel de France și în sala „Blériot” (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRIVIȚA. — (Lingă Primărie). De la 8 seara pînă la 2 noaptea „Skating” (patinaj pe parchet). TeatruMuzică PALATUL ATENEULUI. —Concertul quartetului Capet, cu concursul d-nei Marie Baissen. Aseară, amatorii de muzică de Cameră, au fost în sărbătoare: admirabilul quartet Capet, a executat două din capodoperile genului, quartetele 14 și 12 de genialul Beethoven., Chipul magistral cum s’au executat aseară aceste două quartete, a învederat din nou la ce înălţimi se poate ridica o asociaţiune muzicală ai cărei membri pun arta d’asupra oricărei alte preocupări. D-na Marie Buisson, admirabila cîntăreaţă, a cîntat cinci romanţe de Gabriel Fauré şi a fost intraclamată ca și membri quartetului, de publicul numeros care umplea sala Ateneului. Serbarea de la şcoala nouă Negoescu La „Şcoala nouă Negoescu“ a avut loc eri o serbare şcolară cu prilejul aniversărei „Urbrea“. D. Cr. Negoescu, directorul de studii, a ţinut o conferinţă despre însemnătatea zilei de 24 ianuarie. O elevă din clasa VIII liceală a vorbit in numele elevelor, exprimîndu-şi recunoştinţa faţă de întregu corp didactic pentru bunăvoinţă cu care sînt instruite în această şcoală. Două eleve au cîntat din vioară. Apoi corul a executat diferite cîntece naţionale. A fost una din acele frumoase serbări ce lasă o amintire nepieritoare în sufletele tinerelor vlăstare. Aniversarea mişcărei socialiste Azi, 24 ianuarie, se împlinesc şapte ani de la reînvierea mişcărei socialiste din ţară. Cu acest prilej administraţia ziarului „România Muncitoare“ a organizat o „sărbătoare roşie“ adică ziua aceasta de aniversare să fie transformată în zi de propagandă pentru ziarul muncitorilor şi deci şi pentru progresarea mişcăreî muncitoreşti. Tot cu acest prilej s’a organizat în Capitală o serată literară-artistică-dansantă care a avut loc aseară în sala clubului social-democrat. A asistat un public numeros. Festivitatea a început la orele 9 şi jumătate şi a fost deschisă de către dl. Armindennu. D-sa a arătat în puţine cuvinte însemnătatea acestei aniversări şi nevoia de a se răspîndi cît mai mult ziarul „Romînia Muncitoare“, organul de apărare al intereselor muncitorilor. D. I. C. Frimu, secretarul partidului social-democrat din Romînia, a ţinut o conferinţă: „Privire retrospectivă asupra mişcăreî“. Cunoscuta poetă Vanda a citit versuri originale foarte frumoase şi mult aplaudate de azistenţă. S’a făcut aci o pauză de vre-o jumătate de oră în care timp a fost dans. D. Pompilîan a spus fabule umoristice. ■D. Louis Schwartz a executat cu real talent la vioară diferite bucăţi muzicale. Dansul a continuat apoi pînă noaptea tîrziu în aceeaşi vie animaţie. Intre pauze d. M. Schwartz a cîntat solo din voce, fiind mult aplaudat de azistenţî. De asemeni au fost declamaţii şi corul muncitoresc care axecutat mijite imnuri socialiste. Intre distracţii au fost bătaei de ebhfeldî, poşta seratei, etc. n formaţiuni Un consiliu de miniştri a fost convocat pentru Mercuri, orele 3 p. m. Convenţiunea radiotelegraficăinternaţională de la Berlin din 20 Octombrie — 3 Noembie 1906, publictă în Monitorul Oficial No. 60 din 17-30 Iunie 1908, a fost ratificată şi de republica Argentina. Portugalia a aderat la această Convenţiune — însă nu şi la învoirea adiţională — pentru coloniile şi posesiunile sale : Angela, Mozambic, insulele: Capul Verde, Guinea, Sao Thomé, Principe, Goa, Damar, Diu, Macao şi Timor. Guvernul portughez şi-a rezervat pentru acestecolonii , posesiuni dreptul de a scuti anumite staţiuni radiotelegrfice de îndatorirea pusă la punctul III ’din protocoluil final al Convenţiunii. D. N. Filipescu, ministru de rǎzboiu, va depune pe biroul Camerei proectul de lege prin care se autoriză ministerul de rǎzboiu să cedeze pavilionul ofiţeresc de la staţiunea balneară Govora cu tot terenul ce-i aparţine, în mod gratuit „Casei de ecoromie, credit şi ajutor a ofiţerilor”. Ministerul lucrărilor publice, prin noul proect de lege a prevăzut suma de 100.000 lei, pentru începerea unor lucrări în portul Mangalia. D. Al. Marghiloman, ministru de interne, va depunepe biroul Senatului proectul de lege relativ la modificarea art. 27 din legea electorală votată şi adoptată de adunarea deputaţilor. Aseară după reprezentaţia comediei „Amor şi Viclenie“, d. C. C. Arikm, ministru al instrucţiunei, care a asistat la spectacol, s-a dus pe scenă şi după ce a felicitat călduros pe d-na Maria Ciucurescu, care jucase rolul subretei, i-a anunţat totdeodată că M. S. Regele a binevoit să-i acorde medalia „Bene-Merenti“ clasa I-a pentru meritele sale artistice şi devotamentul neclintit ce a arătat instituţiunei Teatrului Naţional. După Frosa Sarandy şi Aristizza Romanescu, Maria Ciucures e a treia artist însocietară care primeşte această distincţiune şi d. Arion a fost desigur bine ispirat, recomandînd pentru această răsplată pe valoroasa şi populara comediană. Nouile debuturi de la teatrul de varietăţi „Majestic" fac ca succesul acestor spectacole să meargă crescînd. In fiecare seară sala e plină de cel mai ales public şi răsună de aplauze necontenite. Debutul de Sîmbătă seară al artistei Miss Artora cu papagalii ei dresaţi a încîntat pe toţi spectatorii şi toate numerice celelalte sunt de primul rang, aşa cum nu s’a mai văzut de mulţi ani în Bucureşti. O a doua ediţiune a admirabilului număr de Crăciun,, al Figurilor Contimporane din România, se află expusă la vitrinele principalelor librării din Capitală. Această a doua ediţiune este o urmare a imensului succes obţinut cu prima ediţiune. In adevăr, acest număr de Crăciun, care a inaugurat strălucit un gen de publicaţie încă neîndeplinit în Romînia, a întrecut dintr’o singură dată, în ce priveşte luxul şi originalitatea, publicaţiunile de acelaş fel din străinătate. Teatrul „Comoedia” va avea joi seara, 26 corent, premiera PATIMA, 3 acte de G. A. Traversi, pentru debutul pe această scenă al d-şoarei Francesa Rezan. Pentru Duminecă, 29 corent, acelaş teatru anunţă o şezătoare literară, la care va asista şi principesa Maria. Cel mai de frunte din literaţii noştri vor citi din operile lor, artiştii teatrului vor recita versuri, iar orchestra teatrului „Comoedia” pregăteşte un program ales. Vom reveni cu amnăunte. Prin noul proect de buget să ministerului lucrărilor publice venitul total al serviciului porturilor maritime pe exerciţiul viitor s-a stabilit în limita sumei de lei 548.000,adică cu un adaus de lei 112.000 peste prevederile din bugetul exerciţiului euren! Ministerul lucrărilor publice, a admis pentru exerciţiul correct prin noul proiect de buget,suma de lei 3.000.000 provenită din venitul vapoarelor poştale ale serviciului maritim, şi probabil că această sumă va fi întrecută, deoarece traficul de călători se găseşte în creştere. Regele a semnat decretul prin care se aprobă planul pentru alinierea stradei Costache Marinescu din Bucureşti, pe un singur aliniament şi ge o lărgime de 12 m„ adică cum a fost votat de consiliul comunal in şedinţa dela 19 Decembrie 1911-Funcţionarii sari reeserit** aranjeze drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie, sai aceia cari sunt scoşi pe ziua de 1 Aprilie, la pensie din oficiu pe aceiaşi zi, sunt rugaţi a se adresa din timp „Informatorului”, birou de informaţiuni administrative al ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, pentru a li se putea face fără întîrziere formalităţii cerute de lege. A se adresa d-lui B. Sapearu, licenţiat în drept, directorul biroului, palatul „Adevărului”, Bucureşti. Duminica viltoara 29(3) buri 30 cor„ vor avea loc, la Ateneu, cele 2 concerte, — simfonic şi de muzică de canners, — cu celebrul Trio ras, cel mai renumit „trio“ din lumea întreagă. Bilete la Feder. D. căpitan Ignat Mihai, cu statul-major al armatei, e fost numit în postul de ataşat mortar pe lingă legaţunea noastră din Roma, în locul d-lui k»cot,colonel Vlădescu Gheorghe, care a fost rechemat spre a fi‘repartizat. Lady Townney, soţul ministrului Marei Britanii, a părăsit col, cu trenul Expres-Orient, Capitala, pierind pentru o lună de zile în Anglia. Astăzi, Marţi, la orele 9 are loc în saloanele Liede serata literară, artistică, dansantă organizată de Societatea junimea studioasă medicală. Vor declama: d-rele Alice Cocea şi Francisca Rozan, d-nui DAnghel, Victor Eftimiu, B. Nemţeanu, etc. Partea muzicală va fi executată de d-nele dr. Ettinger, dr. Sigmond, Olga Bernard, etc. Astăzi înainte de amiază s-au făcut la şcoala de artilerie şi geniu dezvelirea bustului maiorului, Mahala, fost profesor de echitaţie la acea şcoală. Au asistat la această solemnitate generalii Coandă, Costescu, Popovici, colonel Referendaru, profesorii şi elevii şcoalei. Formalităţile pentru seare de vamă şi obţinere de avantaja pe baza legei de încurajare a radiustriei naţionale se fac de către „Informatorul”, Birou de informaţiuni administrative al ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”. A se adresa d-lui B. SEPEANU, licenţiat In drept, directorul biroului. Bucureşti, Palatul „Adevĕrului”. Citiţi în pag”. IV-a: Vizita prin fubil Friedrich Leopold D. Dimitrie A. Bogdănescu, fost administrator de plasă, a fost numit în funcţiunea de administrator de clasa II al plăşii Centru, din jud. Dorohoi, in locul d-lui Gh. V. Popescu, care nu a dobîndit stabilitatea. S’a acordat un concediu de 7 luni în ţară şi străinătate, pentru interese personale, căpitanului Roman Spiru, din regimentul 9 călăraşi, trecîndu-se totdeodată pe aceiaşi zi in poziţiune de disponibilitate. roSspjJIBS administraţiei zla- MSililî 11 retor „ Adevărul“ şi Dimneaţa, care vă va expe-„ dia franco. CATALOGUL PREMIILOR Fiecare abonat primeşte GRATIS un obiect de valoare, după alegeri, îndeplinirea formalităţilor pentru aranjarea drepturilor la pensie, se fac de către „Informatorul“, birou de informaţii administrative al ziarelor „Adevărul şi „Dimineaţa”. Director, B. Sepeanu, licenţiat în drept, palatul „Adeverului1. Telefon 14-10. Veterinarul locotenent Popescu Ion, din reg. 5 artilerie, a fost chemat “temporal în activitate de serviciu pe ziua de 1 Februarie curent, la vacanţa ce există la reg. 17artilerie. Regele a semnat decretul prin care urmează a se face mai faulte înaintări la gradul de locotenenți colonei, în urma infanteriei. __ . wisr"" “ A DEVE d in: Cum e vremea Marţi, ii Ianuarie 1 In ţarăr— Ninsoarea şi viscolul puternic au continuat erl tn toată tara, dlnd cantităţi de apă Însemnate. Peste noapte ninsoarea a Încetat şi vlntul tare dela est (crivăţul) s’a liniştit, schimbîndu-se apoi deLa vest (austrul). In partea de lingă mare a căzut ploae şi lapoviţa, iar în multe părţi măzărică. Către dimineaţa cerul s’a înseninat în toată Muntenia In restul ţărei fiind tot acoperit îngheţ permanent şi ger în toată ţara afară de litoralul măre şi regiunea gurilor Dunărei, unde ziua a fost desgheţ; temperatura cea mai coborîtă minus 14 grade la Htrlăfi. Presiunea In descreştere pină seara de cînd creşte repede găsindu-se astăzi către 758 mm. la nord şi 760 la sudul ţărei. Luni, 23 Ianuarie In Europa.—Presiunea s’a coborit mult de erî tn jumătatea de vest a continentului unde s’au format două depresiuni, tina in Adriatica (Leşina 744.3), iar adoua şi mai coborîtă pe coastele Franţei (Brest 734.2). Din această cauză fuge neîntrerupt şi bate vînt tare dela N E in limipia Dunărei formînd viscol, iar în Franţa, Mediterana şi Italia plouă şi vîntul tare suflă dela SW. Temperatura s’a mai coborît pretutindeni. In Rusia și Romînia ger aspru* între minus 15 grade și minus 28 grade. ------------------------------------------- Congresul socialist din Austria de Jos Viena, 23 Ian. C Eri au fost continuate şi terminate dezbaterile congresului social-democraţiei din Austria de Jos. Un punct principal al ordinei de zi a fost atitudinea de luat faţă de alegerile cpmmale din Viena. Deputatul Wmarschy a spus că nu poate fi vorba despre o definitivă nimicire a creştinilorsociali atâta timp cît aceştia stăpinesc Primăria. Niciodată Viena n’a avut o administraţie atît de mizerabilă ca acum. „După cum spriaddemocraţii germani au slăbit blocul negrualbastru, noi trebue să alungăm partidul comipt creștin social”, a terminat oratorul. In urmă congresul a fost înrirtat .